Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Apendice

Apendice

Ratings: (0)|Views: 201 |Likes:
Published by Medicalfiles

More info:

Published by: Medicalfiles on Apr 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2012

pdf

text

original

 
I. ANATOMIA CHIRURGICALĂ A APENDICELUI CECAL
 
Apendicele cecal (vermiform)este un organ diverticular rudimentar anexat cecului, de formă cilindrică şi cu o lungimede aproximativ 6-10 cm (variaţii extreme 2-20 cm).Histologic, peretele apendicular prezintoate elementele caracteristice colonului,inclusiv plexurile nervoase Meissner si Auerbach; până la vîrsta de 15-25 de ani există bogat ţesut limfoid mucos şi submucos (în jur de 200 foliculi limfatici producători deimunoglobuline, de unde denumirea de „amigdală abdominală” dată apendicului), careapoi involuează spontan. Apendicele prezintă în raport cu cecul
5 localizări tipice
care în ordineafrecvenţei sunt:
retrocecal-retrocolic
(liber sau fixat)
 pelvin
(descendent),
 subcecal 
 
(orientat în jos şi la dreapta)
ileocecal sau mezoceliac
 
(orientat în sus şi la stânga)
anterior de ileonileocecal sau mezoceliac posterior de ileon
.
Apendicele vermiform are originea la nivelul feţei posteromediale a cecului laaproximativ 1,7 cm de valva ileocecală;Baza apendicelui este localizată la locul de unire a celor 3 tenii cecale;
apendice retrocecal fixat 
Mezenterul apendicelui
este derivat din foiţa posterioară a mezenterului ileonuluiterminal şi se ataşează la baza apendicelui şi la cec, conţinând artera apendiculară;uneori la femeie se continuă cu ligamentul apendiculoovarian Clado.
Artera apendiculară
provine din artera ileocolică (ram terminal al AMS), dinr-un ramileal al arterei ileocolice sau dintr-o arteră cecală; de obicei este unică, dar poate fi şidublă. În plus faţă de artera apendiculară, baza apendicelui poate fi irigată de un micram din artera cecală anterioară sau posterioară.
 ________________________________________________________________________________________________________________  
1
 
a.ileocolicăram colicram ileala.mezenterică superioarăa.cecală posterioară 
a.apendiculară
a.cecală anterioară 
 plica vasculară a cecului
 
recesul ileocecal superior plica ileocecalăileon terminal 
recesul ileocecal inferior 
mezoapendicea.apendicularăspaţiu parieto-colic dreptplicicecalevasele iliace externe(retroperitoneal) reces retrocecal
 
regiunea ileocecală
 tenie liberă (anterioară)valvula ileocecală 
ileon terminal
orificiul apendicelui vermiformfrenulumtenia liberăapendicevermiform
 ________________________________________________________________________________________________________________  
2
 
II. APENDICITA
 A. APENDICITA ACUTĂ
= cea mai frecventă urgenţă abdominală, afectând unul din 500-600 de indivizi.Incidenţă maximă în
decadele 2-3
de vârstă;înainte de pubertate sex ratio = 1, după pubertate ♂ : ♀ = 2:1 până la 25-30 ani, cândraportul devine iarăşi unitar  Nu există predispoziţie rasială, dar se pare că incidenţa este mai mare în societăţile cualimentaţie bazată în special pe consumul de carne.
ETIOPATOGENIE
 Există
2 teorii etiopatogenice
:
1.
 
Teoria enterogenă
:
factorul determinant = obstrucţia lumenului apendicular princoprolit, prin corp străin (sâmbure de cireaşă, etc.), printr-un vierme intestinal (deobicei ascarid), prin hiperplazie limfoidă (obişnuit la tineri), prin cicatrice fibroasăconsecutivă unui puseu inflamator anterior sau prin bariu compactat provenit de laexplorări anterioare. 
Secvenţa patogenică
: obstrucţie stază cu distensie apendiculară şi stimulareaterminaţiilor nervoase libere ce produc senzaţie de durere vagă difuză şi crampe înmezogastru şi epigastrul inferior accentuarea distensiei prin multiplicarea rapidăbacteriană intralumenală, cu perturbări în circulaţia venoasă şi limfatică şi declanşare pe cale reflexă de greaţă, vomă, alături de intensificarea durerii (colicativă) care selocalizează în fosa iliacă dreaptă tulburări ale circulaţiei arteriale cu leziuni degangrenă parietală şi perforaţie.Febra, tahicardia şi leucocitoza se dezvoltă ca o consecinţă a absorbţiei produşilor denecroză tisulară şi a toxinelor bacteriene.
2.
 
Teoria hematogenă
:
justifică apariţia apendicitei în absenţa obstacolului lumenal prindiseminare sangvină în cursul unei infecţii a tractului respirator superior sau alfebrelor eruptive. În acest caz evoluţia este obişnuit mai puţin severă.
Bacteriologie
: Bacteroides fragilis, Escherichia coli, Peptostreptococ, Pseudomonas, etc..
ANATOMIE PATOLOGICĂ
 Suferinţa apendiculară trece prin
3 stadii evolutive morfopatologice
:
1.
 
 Apendicita acută catarală (congestivă)
: apendice turgescent, congestionat, cu desenvascular evident, culoare roşie-violacee; pe secţiune mucoasă îngroşată, hiperemiată,cu zone de ulceraţie superficială; microscopic zone de necroză mucoasă.
2.
 
 Apendicita acută flegmonoasă (supurată, purulentă)
: apendice mult mărit de volum,
 ________________________________________________________________________________________________________________  
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->