Cum sa devii zina cea buna sau cum sa-i ajuti pe copiii din localitatea ta sq creasca Oameni Mari! Afi putea incepe s& schimbati viata copiilor din localitatea Dvs. citind acest ghid. Fiecare din noi poate fi zina cea bund iar acest ghid este bagheta magica cu care Va propunem s& producefi minuni in localitatea Dvs. proiectul EDUCATIE PENTRU TOTI - Initiativa de Actiune RapidaAcest ghid este un instrument de lucru pentru membrii echipelor comunitare (educatori, profesori, primari, medici, voluntari etc.), create la nivel de localitate in 33 de raioane ale tari in cadrul Campaniei de comunicare si mobilizare comunitara ,,Ajuta-| sa creasca Om Mare", parte componenta a proiectului ,Educatie pentru Toti-—Initiativa de Actiune Rapida”. Editia a fost realizata cu sprijinul echipei de implementare a proiectului Educatie pentru Toti-—Initiativa de Actiune Rapida sia SmarandeiBolea (5 ani) - domnita din imagini. Autor: Nicoleta Panta Expert National Campania Comunicare si Mobilizare Comunitara oe Ajuta-| Q 54 crease’ om mare Machetare computerizata si tipar: IMPRINT service" SRL Chisinau, 2007 Avertisment! Orice reproducere sau preluare partiala sau integrala a textului este recomandata si chiar incurajata.Cuprins: De ce sa citesti acest ghid? 4 & Cine asteapta 4 si de ce s@ nu raminem indiferenti (grupul tinta la nivel de localitate) ? 6 Cum sé ajutam familiile cu copii de virsta prescolarda din localitate (ce actiuni pot fi intreprinse la nivel de localitate) 2 10 Cum sé vorbim atunci cind mergem in familiile copiilor de virsta prescolara (abilitati si tehnici de comunicare) ? 16 Ce sd le sounem familiilor cu copii din ©e© © 86 © 68 localitate (sfaturi pentru parinti) 2 20 Glosar 28 Surse consultate 29De ce sa citesti acest ghid? VeraM., profesoardain satul Cojusna: nln tara noastra oamenii au renuntat la valorile morale in favoarea celor materiale. Mamele isi las copii mici cu bunicii sau cu rudele si pleaca peste hotare la lucru. Tatii sint prinsiin capeana bauturii si peste o perioada nici nu-si mai recunosc copii. Cum credeti ca vor creste acesti copii? Nima@nui nu-i pasa de ei iar lor, copiilor, incepe sa le pese doar de bani. Ceea ce au vazut | parinti vor face si ei ir ValentinaP., Viceprimar Calarasi: Cred ca ar trebui cineva sa le explice mamelor si tatilor ca un copil mic are nevoie de atentia parintilor la fel ca si de mincare. in ultimul timp, la noi in tara familile cu copii mici se intrec: cine cu mai multe bunatatiil va hrani, cine mai multe haine noi ji va cumpara si care din copii va avea primul un telefon mobil. In schimb, cind e vorba de o carte nouG, insist@ ca nu au bani iar cind copilul pune intrebari parintiinu au timp sd-i raspunda, in cel mai bun caz. in cel mai rau caz, intr-o forma violenta este rugat sa jnchidd gura”. Bunica Valentina din Basarabeasca: ulnainte era altfel. Oamenii erau mai uniti si fiecare se gindea ca cel mai important lucru in viata e sa educi un copil. Nu inteleg de ce acum n-am putea fi la fel, caci doar ne dorim acelasi lucru: copiii nostri sa creasca Oameni Mari".Sint doar 3 citate din multiplele dialoguri pe care le-am avut cu oameni de diferite virste si din diferite localitati. Fiecare din noi realizeaza si declara cG un copil pentru ca sa ajunga Om Mare are nevoie sa fie ascultat, are nevoie de multa dragoste, are nevoie sa fie respectat, are nevoie de cartisijucarii, de prieteni, de comunicare, de un mediu in care sa se simta important. Dar oare fiecare din noi face ceea ce gindeste, ce declara? Dar oare fiecare din noi este gata sa depuna un mic efort pentrua produce oschimbare mare? In discutii, de la tribune, toata lumea este de acord ca investitiain copiiine-ar putea face viata mai frumoasa. In viata de zi cuziprea putin facem sau prea putin stim despre ce si cum am putea face pentru casa educam 0 generatie de Oameni Mari. Ati putea incepe sa schimbati viata copiilor din localitatea Dvs. citind acest ghid. Fiecare din noi poate fi ; jar acest ghid este bagheta magica cu ajutorul careia veti produce minuniin localitatea Dvs.s@ nu raminem ‘indiferenti (grupul tinta la nivel de localitate)? Cine asteapta a side ce Inlocalitatea Dvs. sint multi copii si parinticare asteapta ca 4. s@ treaca si pe la casa lor. Sint diferiti, dar au nevoie de aceleasi lucruri. Joric are 4 ani siin fiecare zi intreaba cind va fi duminica, pentru ca doar duminica mamaii cumpara o ciocolata. Mama lui, care cistiga 30 de lei pe saptamina, din vinzarea sticlelor de plastic, isi doreste ca bdiatul ei sa ajunga mult mai departe decit ea. Crede ca Joric trebuie sa mearga la gradinita pentru ca sa fie mai bine pregatit pentru scoala si viata. Dar la moment nu are bani ca sa plateascG gradinita si nu stie c@ ar putea cere ajutor autoritatilor publice locale. Mai mult ca ait, zice ca nici nu asteapta cuiva sd-i pese de felul in care se descurca. Asta dupa ce Joric s-a imbolnavit si medicul din localitate a refuzat sa-| consulte pentru ca nu are cartela medicald, vieae nastere si nu a fost imunizat. Familia lui Joric are nevoie de 432,Alina este un copil de 6 ani care se simte invizibila chiar si acasa. Pune multe intrebari. Raspunsurile le primeste doar cind ajunge la grddinita - de la educatori. Parintii sint preocupati de afacerea familiei. Tatal in fiecare dimineata o aduce in tacere si 0 lasd la poarta grddinitei. Seara, tot de la poarta, o ia acasa. Evita sa se intiineasca cu educatoarea. Mai ales, dupa ce aceasta a jincercat de citeva ori sa-i sugereze ca fetita duce lipsa de comunicare in familie si ca gradinita nu-i poate inlocui pe parinti. Tatal Alinei considera cG@ plateste lunar la gradinita suficient pentru ca fetita lui sa primeasca tot de ce are nevoie. Nimeni niciodata n-a mai incercat sa-i vorbeasca despre rolul familiei in dezvoltarea copilului sau poate modaligce cu care i s-a vorbit nu i-a fost accesibila si acceptabila. este asteptata si in aceasta familie. is Gicu are 5 ani si jumGtate si in fiecare dimineata urmGreste de dupa poarta cum vecinele lui, 2 fetite de virsta prescolara, merg de mina cu bunica lor la gradinita. Isi doreste ca cineva sa-lia cu grij@ de minuta si sa-| duca undeva unde mai sint copii, unde sint eGrti si jucarii. Este un copil trist, care isi petrece timpul pe ulitele ‘inguste din sat.Din spusele vecinei am inteles cd poate merge toatd ziua de lao casa la alta, fara ca sa ceara ceva..., doar priveste. La sase ani Gicusor aproape ca nu vorbeste si nici nu prea zimbeste. Atunci cind se trezeste, mama lui nu mai este acasad. Despre tatdal lui nimeni nu stie nimic. Mai este bunicul, care apare din cindin cind pe acasd, isi petrece timpul mai mult jucind domino cu alti consateni. £ ar puteaintra siin aceasta casa. Armai putea urma 0 serie intreaga de istorii asemGnGtoare. Istorii din care nu avem dreptul moral sd-i excludem si pe acei copii ai caror parinti sint plecati peste hotare. Copii ai cdror parinti nu pot trimite prin posta sau autobuz dragoste, atentie, cunostinte si grija. Ceea ce pot trimite insa (haine, bomboane, telefoane mobile), nu-i poate ajuta pe copii sa fie mai pregdtiti pentru viata, nu-i poate ajutasa ajunga Oameni Mari. Fiecare din noi cunoaste astfel de copii, astfel de familii. Fiecare din noi declara ca acesti copii, aceste familii trebuie qjutate. Fiecare din noi s-ar transforma intr-o zind bund daca ar face niste lucruri simple. Informati-o pe mama lui Joric despre cum ar putea sa-i faca copilului un certificat de nastere si cum s@ ceara o scutire de plata pentru frecventarea gradinitei. Explicati-i tatalui si mamei Alinei cG doar o imbratisare, care iti ia citeva secunde, ar face-o mai increzuta in fortele proprii. Vorbindu-i cinci minute despre afacerea la care atit de mult tin, i-ar da de inteles ca si ea participa si ca este importanta. Cu o vorba calda, un raspuns oferit la timp, o carte citita inainte de somn si multa afectiune parintii ar putea educa o fetita care mai firziu ar fiin stare sa preia sisa conduca afacerea familiei.Dumneavoastra ati putea s-o convingeti prin argumente, pe mama lui Gicusor, cG bdiatul trebvie sa mearga la gradinita a. Chiar Dumneavoastra sau vecina lui Gicusor ati putea sa-| lvati de minuta in fiecare dimineata si sa-| aduceti printre semenii lui, intr-o ambianta calda. lar parintilor care se vor ardta nemultumiti sau indignati cd-i ajutati pe copiii defavorizati sa se integreze - copii care au poate cea mai mare nevoie de atentia noastra — explicati-le ca daca nu le oferim o sansa acum, in viitor ei ar putea deveni lideri neformali cu comportamente amorale, uneori violenti si dornici de a-iinfluenta si afecta pe cei din jur. Siasta nu pentru ca ei si-au dorit sa fie asa, ci pentru ca parintii lor, noi toti, am fost prea mult timp indiferenti fata de soarta lor. In unele localitati oamenii nici nu incearca sa identifice copii din familii social-vulnerabile. Oare acesti copii au vreo vind ca s-au nascut intr-o familie care se confrunta cu greutati? Oare ei nu merita ce are si copilul Dumneavoastra? £ trebuie s in adolescenta copii prefera sd-i asculte pe colegii aparent mai puternici si mai independenti, mai curind decit s4 comunice cu parintii. Astfel, in viitor, cei 10 copii din localitate care n-au mers la gradinita, si n-au beneficiat de grija si afectiune, pot influenta negativ comportamentul celor 100 care au frecventat-o. gdseasca pe totisisa-i vorbeasca fiecaruiingrijitor.10 Cum am putea sa ajutam familiile cu copii de virsta prescolara din localitate (ce actiuni pot fi intreprinse la nivel de localitate)? ae are foarte mult de lucru, are siea familie, copii, sinu reuseste sd fie intotdeauna peste tot. De aceea, trebuie sa fie atenta la planificarea activitatilor -sa-si stabileasca un obiectiv foarte clar, sd fie orientata spre rezultate si sa realizeze activitati eficiente care sa contribuie la atingerea obiectivului. De exemplu, in cazul nostru, obiectivul zinei este sa aduca cit mai multi copii, in special din familii social-vulnerabile*, la gradinita sau la centrul comunitar® si sa-i convinga pe parinti sa le acorde copiilor cit mai multa ai ie, grija, afectiune si comunicare. Pentru aceasta fiecare ; ° } Va identifica la nivel de localitate familiile (familiile social- vulnerabile cu copii de virsta prescolara) care au cea mai mare nevoie de gjutorul ei; Qe Va incadra in servicii prescolare copii de 5-7 ani din familiile social-vulnerabile cu ajutorul administratiei publice locale si alagentilor economici; © Va efectua 3 vizite in familiile social-vulnerabile si ai caror copiinu mergla gradinita. in timpul primei vizite 4 va informa ingrijitorii despre rolul familie’ si al grddinitei in pregatirea copilului pentru viata, despre dezvoltarea psiho-emotionala si intelectuadla a acestuia. De asemenea, le va explica parintilor /ingrijitorilor ce trebuie sa faca pentru ca micutullorsa ajunga Om Mare. * gisiti explicatia termeniior in glosar la pagina 28Le va descrie si argumenta niste practici / comportamente simple pe care fiecare parinte / ingrijitor le-ar putea aplica in raport cu copilul lui fara s@ cheltuie bani si prea mult timp (aceste mesaje / practici / comportamente sint descrise in capitolul 4). Pe parcursul vizitei numarul doi, is ii va convinge pe parinti / ingrijitori ca ceea ce le-a spus in cadrul primei vizite este absolut necesar de aplicat. In acelasi timp, va urmari daca s-au produs sau nu careva schimbari in comportamentul familiei fata de copil. Va repeta informatia transmisa la prima vizita si Ti va ruga frumos si pe parinti /ingrijitori sa faca acelasilucru. in cazul in care este vorba despre o familie care B are posibilitatea (financiara) sa aduca copilul la gradinitG, a%_ va organiza un consiliv / o sedinfa cu autoritatile publice Bale, educatorii, asistentii sociali, voluntarii siimpreund vor cauta solutii; vorimplica oamenii din localitate, agentii economici, vor decide cum poate fiincadrat copilulin serviciile prescolare existente. in cadrul vizitei numarul 3g va aduce in familie un cadou care va fi util, atractiv si informativ atit pentru parinti cit si pentru copii. Le va explica parintilor cum s@ foloseasca si ce contine acest material. Este vorba despre ,,Rigla magica” — 0 rigid de circa 1m (0-7 ani) pe care sint imprimate inaltimea copilului in raport cu virsta si informatia despre ce ar trebui sa facd / sa poata un copil la o anumita virsta si cum ar putea (ce ar trebui sa facd) un parinte / ingrijitor ca sa-| ajute pe copil sa creasca un Om Mare. Astfel ,Rigla magica” fiind fixata pe pereteii va ajuta pe parintisa urmdareasca cum se dezvolta copilul atit fizic cit siintelectual (pe categorii de virsta). Q Va organiza 3 infilniri cu parin’ in cadrul grddinitelor sau centrelor comunitare; 1112 La aceste infilniri educatorii vor invita parintii / ingrijitorii copiilor care nu merg la gradinita (impreuna cu copii) pentru ca sa-i familiarizeze cu ce beneficii s-ar putea alege in cadrul institutiei. Educatorul va incuraja si va modera dialogul dintre parintii copiilor care frecventeaza grddinita si ai celor care se afla pentru prima data aici. La rindul lor, copiii care n-au mers pind-n prezent la gradinita sau centru comunitar vor fi implicatiin activitati de joc si comunicare cu alti copii care sint incadratiin serviciile prescolare. Vor avea acces la jucarii, carti si alte materiale noi si atractive. De asemenea, educatorii, vor invita familiile ce se confrunta cu greutati la matinee / spectacole prezentate de Craciun sau alte sdrbatori. La inceputul anului vor preg&ti impreuna un plan de actiuni / evenimente interesante pentru parinti si copii (excursii, vizite la teatru sau cinematograf, concursuri). Aceste infilniri trebuie sa se desfasoare intr-o atmosferd calda, prietenoasa siin cadrul lor, educatorii urmeaza sa ofere niste argumente clare, accesibile si vizibile ce i-ar convinge pe parinti sa-si aduca copiila gradinita sau centru comunitar si sa le acorde copiilor mai multa atentie (argumente pentru pdrinti gdsiti in capifolul 4). Pedagogul va depune efort ca sa-i facad pe parinti sa vind cu copilul sau sa-| aduca la gradinita sau centru comunitar macar de 2 ori pe sG@ptamina si s@ petreacG cel putin 2 ore intr-o ambianta prietenoasa copilului. Va incuraja parintii sa puna jntrebari, sa vorbeasca despre problemele pe care le au, ji va ajutaimpreuna cu altimembri ailocalitatiisa gaseasca solutii. Qe Va instala panoul de pluta in cel mai vizibil si accesibil loc pentru vizitatorii primariei din localitate, panou produs jn cadrul Campaniei ,,Ajuta-l s@ creascG Om Mare” cu sustinerea Moldcell.Periodic, panoul va fi completat de catre zinele cele bune din localitate (educatori, reprezentanti ai administratiei publice locale, voluntari etc.) cu informatia privind implementarea proiectului ,,Educatie pentru toti-—Initiativa de Actiune Rapida” si a Campaniei ,,Ajuta-l sa creascad Om Mare”: activitati / actiuni realizate, in proces de desfdsurare, rezultate colectate, probleme nerezolvate, anunturi pentru organizarea adunarilor sau evenimentelor speciale, informatie utila pentru parintii si copiii din localitate, fotografi). © Va plasa afisele / posterele produse in cadrul Campaniei »Ajuta-l sa@ creasca Om Mare” in cele mai vizibile locuri din cadrul institutiilor prescolare, medicale, institutiilor administratiei publice locale, magazinelor si altor institutii importante din localitate. ed Educatorii vor asigura un schimb de informatii dintre parinti si educatori prin intermediul catalogului de corespondenta produsin cadrul Campaniei_,,Ajuta-l sa creascad Om Mare". Scopul acestui catalog de corespondenta este de a facilita comunicarea dintre parinte si educator. Aici fiecare din ei va putea sa-si exprime dorintele si pretentiile, va putea oferi sugestii, propuneri pentru a schimba sau a imbunatati ceva, va putea cere un sfat. Este important de mentionat ca acest instrument de comunicare va contine drepturile si obligatiile parintelui si ale educatorului fata de copil si unul fata de altul. Toate activitatile mentionate mai sus vor fi sustinute la nivel local de douGd evenimente speciale: * Concursul Cel mai bun parinte din localitate * Concursul Cel mai activ voluntarin cadrul Campaniei »Ajuta-I sa creascG Om Mare” 1314 Dumneavoastra veti decide cind sa organizati aceste evenimente (in perioada septembrie - decembrie 2007), care vor fi criterille de selectie a cistigGtorilor, cum va arata scenariul concursului, cine va fi eligibil sa participe si pe cine sa invitati la aceste evenimente. V@ sugeram doar sa nu uitati de mass-media si de agentii economici din localitate care V-ar putea fi niste parteneri de incredere pe tot parcursul implementarii Campaniei ,,Ajuta-I s& creascG Om Mare”. In plus, mass-media este un canal de transmitere a mesqajelor la nivel local, iar articolele / subiectele video si audio vor fio dovada a faptului ca in localitatea Dys. s-a lucrat activ. In acest context, tinem sa Va anuntam ca cele mai active comunitati, in special cele care vor demonstra ca au fost cele mai active, vor fi premiate de Compania Moldcell, partenerul Ministerului Educatiei si Tineretului in Campania ,,Ajuta-l sa creasca Om Mare”. De aceea, este important sa documentati fiecare pas facut in localitatea Dvs. pentru copiii de virsta prescolara si familile acestora si in special pentru familile social-vulnerabile. Localitatea care va incadra cei mai multi copii din familii social- vulnerabile in servicii prescolare va fi invingdtoare. Pentru ca sd lucreze eficient si sG adune toate listele cu copiii pe care i-a vizitat si i-a integratin serviciul prescolar, deciziile luate in gem sedintelor cu parintii, fotografiile, materialul video etc., *< va primi din partea Ministerului Educatiei si Tineretului cite o Pa deosebita pe care o va completa periodic sio va prezenta pentru evaluare Ministerului Educatiei si Tineretului. De asemenea, liderul zinelor va primi o scurta cu logo-ul Campaniei »Ajuta-l sa creascad Om Mare", care jl va face mai vizibil pentru oamenii din localitate. Nota: Rigla Magica, afigele, panourile de pluta, catalogul educator- vor fi produse si distribuite de cGtre MET in toate localitatile in care se proiectul Educatie pentru Tofi- Inifiativa de Actiune Rapida.16 Cum sa@ vorbim atunci cind mergem in familiile copiilor de virsta prescolara (abilitati si tehnici de comunicare)? Fiecare zina care va intra in familiile cu copii de virst& prescolara si in special in familiile social-vulnerabile trebvie sa vorbeascG astfel incit persoana care o asculta sd o placa, sd o auda, sd o creada gigjn final, sa vrea si chiar sa facad ceea ce-ispune /recomanda / sfatui fe. Scopul Dvs. este sa stabiliti o relatie bazata pe incredere cu vorbitortl. Astfel, in scurt timp, acesta va fi pregatit sa disggte cu Dvs. orice problema pe care o are in familie. Pentru aceasta 24 trebuie sa memorizeze cele mai importante principii de comune fata in fata, careia i se mai spune comunicare interpersonald. 1 reste cea care stabileste tonul dialogului / discutiei. Cu cit mai deschis, mai sensibil, mai relaxat sinteti, cu atit mai eficient veti fi. Nu pretindeti a fi alt persoana, nu copiati pe nimeni, dar amintiti-Va ce calitati posedG persoana in care aveti cea mai mare incredere, persoana de al carei sfat V-aticonduce fara a ezitain orice moment. 2. Aveti grijJa cum Vaimbracati, cit de accesibil este limbajul pe care il folositi, nu vitati de gesturi, mimica si voce. e Daca veti fiimbracat prea oficial vorbitorul Va va tine la distanta din prima clipa. Se va creaimpresia ca nu se vorbeste de la egalla egal, ci de sus in jos. Nici stilul sport nu este unul potrivit. in acest caz, nu veti parea credibil si persoana nu va luain serios dialogul; Qe Chiar dacé aveti un vocabular bogat in neologisme sau cuvinte mai stiintifice, folositi pe parcursul discutiei un limbaj simplu, vorbifi jn exemple, astfel incit sa Va poata intelege si o persoana total neinitiatain domeniu; QD Fiictentia gesturi, mimica sivoce—uneori ceea ce vede vorbitorul este maiinformativ, il sensibilizeazG mai mult decit ceea ce aude.3. Pe parcursul dialogului nu faceti concluzii pripite, nu Va conduceti de prima impresie, nu judecati persoana cu care discutati, nu-i atribuiti un statut sau o anumita categorie sociala. Oamenii sint diferiti. S-ar putea sa pierdeti informatii importante daca Va faceti o parere bazindu-Va pe stereotipuri. 4. Folosifi abilitatea de a intelege problema, durerea vorbitorului. Aratati-i c@ Va pasa. Dar nu exagerati, nu depasiti limita de apropiere. Ceea ce VG spune ar putea sa VG afecteze si atunci nu veti mai putea privi / analizareal situatia. 5. Mentineti contactul vizual si nu Va ldsati sustras de alte activitati, obiecte dinincapere. Ascultatiin liniste darin acelasi timp activ. Nu este usor. Trebuie sa fiti concentrat asupra continutului, s& reactionati non- verbal (sa reactionati prin expresia fetei, mimica, gesturi) si din cind in cind saincurgjati vorbitorul atit verbal cit sinon-verbal. 6. Lasati vorbitorul sa preia initiativa. Oferiti-i posibilitatea sa spuna ce crede el cd este important. Nu presupuneti ca ceea ce constituie o problema pentru Dvs. este obligatoriu si problema altcuiva. 7. Punetiintrebari deschise. Doar astfel veti primi informatie completa si usor de descifrat / interpretat mai tirziu. De exemplu, e mult mai bine sd intrebati: Cum decurge 0 zi obisnuita din viata copilului Dvs.? decit E adevarat cd petrecefi foarte putin timp cu copilul? Analizind raspunsul la prima intrebare o sda intelegeti cit timp petrece copilul cu membrii familiei, ce activitati fac impreuna, cine se implica cel mai mult etc. De fapt, intrebarile formulate corect intr-un dialog V4 ajuta: * Sdintelegetice fel de asistentd afi putea sa-i oferiti vorbitorului; * SGaflatice cunostinte are vorbitorul apropo de subiectul discutiei; * $d-iardtaticGil ascultati; * $d-lincurajatisaiao decizie; * Sq oferiti detalii, argumente, solufii simple pentru ca sd respecte decizialuata. 1718 8. Cind puneti o intrebare, asteptati raspunsul. Daca acesta Vi se pare incomplet, punetiintrebari adaugGtoare dar nu raspundefiin locul vorbitorului. 9. Atunci cind ascultati raspunsurile incercati sa VG puneti in locul celui care vorbeste si sd vedeti totul cu ochii lui. Intr-un cuvint, concentrati-Va sd acceptati, nusd evaluat. 10. Respectati emotiile vorbitorului. Emotiile inseamna ca el s-a implicat cu sufletul in discutie. Cu cit mai emotiva devine persoana, cu atit mai usor va fi sa o convingeti s4 adopte sau s& schimbe un comportament sau altul. 11. Informati, explicati, argumentati solutille pe care le propuneti vorbitorului pentru problemele identificate de acesta si pentru cele depistate de Dvs. pe parcursul dialogului. Oferiti-i posibilitatea / optiunea de aalege. 12. Dati-i de inteles persoanei cG este in puterea lui sG producd schimbarea. Uneori vorbitorul ar putea pune rezolvarea problemei pe umerii Dvs. NU Va asumati responsabilitatea. Fiecare om trebuie sa ia decizii si sa suporte consecintele sau beneficiille de pe urma acestora. Ajutati-l, directionati-| darnu facetiin locul lui. Pentru Zinele care si-au pregdtit deja lista de familii in care vor merge este important sG memorizeze si cele 3 fenomene care fac comunicareaintre oameni mai putin eficienta: + Atentiaselectiva + Perceptiaselectiva * Retentia / Memorizarea selectivaAtentia selectiva intr-un proces de comunicare este imposibil sa fim atenti tot timpul. Chiar daca ascultam foarte atent si sintem concentrati si interesati sG auzim totul, pentru citeva secunde atentia noastra alunecda intr-o directie sau alta, gindurile noastre au tendinta sa mai fuga pentru citeva clipe. in acest caz solutia este repetarea celor mai importante informatii / mesaje / comportamente cel putin de 3 ori pe parcursul aceluiasi dialog. Perceptia selectiva Acelasi mesaj poate fi perceput /inteles de diferiti oameniin mod diferit in dependenta de cultura, traditiile, nivelul de cunostinte, educatia pe care o are fiecare. Este important sa Va asigurati ca vorbitorul a inteles exact ceea ce ati intentionat / planificat sa inteleagd. De aceea, este important sa ldsati cit mai putin loc pentru interpretari. Folositi mesaje simple, scurte, clare, accesibile calimbaj. Memorizarea selectiva Fiind preocupati de rutina si probleme personale, oamenii au capacitatea sa uite. Pentru ca sa retina informatia / mesajele / comportamentele pe care le-ati transmis si pentru ca sa fie convinsi sa actioneze conform celor explicate / argumentate, trebuie s@ auda / s4 vada aceleasi lucruri de mai multe ori si din mai multe surse / canale. Anume din acest motiv, in capitolul 2 au fost enumerati mai multi pasi / activitati ce urmeaza a fiintreprinsi la nivel de localitate. Un poster / afisa plasat la un loc vizibil, o vizita in familie, un eveniment special etc. -in ansamblu toate acestea Va vor ajuta sa producetischimbariin comportamentul oamenilor din localitate si vor contribui la educarea unor Oameni Mari. 1920 Ce s@ le spunem familiilor cu copii din localitate (sfaturi/comportamente/practici pentru parin care vor sa-si vada copiii Oameni Mari)? va merge in familiile cu copii de virst prescolara, in specialin cele social-vulnerabile si le va vorbi parintilor despre cum s@ creasca dintr-un »bot cu ochi" unOm Mare. Ce sale spunetifamiliilor? Maijos gasiti enumerate comportamentele-cheie pe care trebuie sa le aplice fiecare familie cu copii de virst@ prescolara din localitatea Dvs. ca urmare a activitatilor realizate in cadrul Campaniei_ ,,Ajuta-l sa creascd Om Mare”. @ imarAtisati si MINGiIATI COPILUL! Atingerea (experienta tactila) este la fel de importanta pentru copil ca si ic ca imbratisarea este un important mijloc de comunicare, de sustinere si incurajare a copilului. De aceea imbratisati-I mai mult sio sa Vaiubeasca! Cum: mingjiati-i usor capul, obrajii, miinile; Ivati-l in brate; cuprindeti-| gingas; legGnati-| usor pe picioare; atingeti, ardtati, numiti partile corpului si souneti o poezioara ritmata despre ele; imbratisati-l cind iese siintrGin casa. Cind: in timpul scaldatului, cind ii vorbiti, cind va jucati, cind va plimbati, cind tresare prin somn, cind plinge. De ce: ajuta la dezvoltarea creierului; reduce emotille negative, frica, sentimentul de ingrijorare; sporeste rezistenta organismului; se absoarbe hrana mai bine si copilul creste mai repede; doarme mai bine; gestul de imbratisare ii ofera copilului siguranta, astfel elintelege ca este iubit sica totul este in ordine.© vorsiticu copiLuL! Vorbindv-i, ii dezvoltati capa le verbale — cuvintele rostite repetat stimuleaza partea respectiva a creierului. Cind raspundeti la intrebarile copilului, mentineti cu el contactul vizual; astfel il ajutati s@ inteleaga ceva esential despre conversatie, care este un schimb de mesaje. S-ar putea sa V4 plictisiti si s@ obositi s@-iraspundetila intrebari, dar asta este unica lui sans@ s@ invete si sa cunoasca lumea. Repetati-i aceleasi istorioare, cintece, poezii, caci copiiiinvata prin repetare. Cum: comentati verbal tot ceea ce faceti; vorbiti cald, expresiv, vorbiti despre forme, culori, sunete, despre ce auziti, vedeti si mirositi. Vorbiti-i si cintati-i copilului despre oamenii si locurile pe care le cunoaste — astfel veti crea o baza solida pentru dezvoltarea limbajului. Cind: cind il scdldati si il imbracati; gospodariti prin casa; spalati rufele sau vesela; pregatiti mincarea si asezati masa; cind plinge, cind mergeti la plimbare sauin drum spre gradinita. De ce: pentru ca dezvolta limbajul, vocabularul; ll invata sa-si formuleze gindurile iar mai firziu sa le verbalizeze; ji sporeste curiozitatea; fi da increderein sine; ii dezvolta atentia;linvata sa rezolve conflictele. Continuati sa vorbiti cu copilul si el va continua sa invete! © sucat-vAcucopiuu Copilul Dumneavoastra se joaca pentru ca sa se distreze. Ca rezultat micutul se dezvolta fizic, social, emotional si intelectual. in calitate de parinte puteti imbogati experienta copilului contribuind la jocul acestuia cu ajutor fizic, ca partener de joc (de-a v-ati ascunselea, cu mingea), dar nu preluati controlul, veniti cu sugestii si nu cu solutii. Transformati activitatile de rutina in jocuri distractive. Multe obiecte casnice se pot transforma in jucarii (aluat, cutii, containere, butelii din plastic, hainele vechipotfifolosite pentru costumatie etc.) Cum: oferiti-i spatiu si timp pentru joc; aveti grija ca locul sa fie unul sigur; confectionati jucarii din pinza, din hirtie; oferiti-i corpul Dvs. pentru joc, pipait, catarat. 2122 Cind: orice activitate de zi cu zi poate fi transformatain joc; de exemplu: punind rufele la spdlat, le numarati impreuna si sortafi lucrurile cu pereche - copilul descopera functii matematice importante. in timp ce culegeti fructe, dati mincare la pui sau, sa zicem, reparati un scaun, ii puteti transmite copilului informatii care sd-| fac& mai destept si mai descurcaretin viata. De ce: jocul este aventura invatarii lumii Inconjuratoare in care copilul poate avea mai multe roluri, poate sda-si testeze fortele, invata sa colaboreze sis ofere, isi dezvolt4 memoria. Cea mai buna jucarie pentru copilul mic este insusi parintele! Jucindu-Va impreuna ii veti arata ca invatatura este un lucru placut si important siil vetiincuraja s-o facd la scoala si pe parcursulintregii vieti! 2 CITITI-1 COPILULUI! Uncopilse creste cu mincare, dar cu povesti se face Om Mare! Cititul la o virsta timpurie contribuie nu doar la alfabetizare in particular, cisila dezvoltarea intelectuala a copilului Dumneavoastra in general. Copilul Dumneavoastra se naste cu o curiozitate fireascd, care il jndeamna sa invete. Cultivarea dragostei fata de carte, istorisirile si scrisul in cadrul diverselor activitati cotidiene permit ca deprinderile de citit si scris s@ se dezvolte in mod firesc. Copilul trece prin etapele de explorare, repetare si anticipare, ajungind sa inteleaga ca simbolurile scrise reprezinta lucrurireale; apoi prin identificarea si potrivirea literelor sicuvintelor ajung la semnificatii. Cum: transformati cititul intr-o activitate scurta dar zilnica; cititi cu voce tare; ldsati copilul sa intoarca paginile; cititi repetat aceleasi texte; cititi cartea de unde vrea copilul; repetati cele spouse de copil si adaugati vreo doud cuvinte. Adresati intrebari deschise la imaginile din carte; lasati copilul s@ punG intrebGri; ajutatil sG@ gdseasca raspunsuri; incurajati-sé recunoascG cuvinte, personaje, animale, obiecte. Cind: in perioada linistita a zilei; inainte de somn; cind mergeti in transport.De ce: stimuleazG gindirea si imaginatia; dezvolta limbajul si vocabularul; invata sda-si exprime necesitatile, sa-si solutioneze problemele, sa-si faca prieteni, sa citeasca singur si sa scrie; copilul jndrageste cartea, o asociaza cu afectiunea, atentia si aprobarea parintilor. Este adevarat cain prezent cartile sint cam scumpe dar nu mai scumpe decit bomboanele sau bauturile racoritoare cu care unii parinti prefera s@-i alinte pe copii! Apoi mai exista si alte posibilitati de a promova interesul copilului pentru lectura... Imaginati-Va privirea copilului cind va vedea un cadou facut de Dumneavoastra, adica o carte personalizata in care va aparea numele lui, al prietenilor, numele parintilor, virsta si multe alte informatii, fapt prin care cititul va deveni mai atragator... Cum puteti confectiona o carte? incleiati pe foi de carton poze decupate (ilustrate, etc.), scriefi sub ele culitere de tipar denumirea obiectuluirespectiv, prindeti foile cu un siret si “cititi" cartea impreund - veti pastra principalul mesaj pe care-l transmite lectura unei carti: asocierea limbajului oral cu cel scris si anticiparea informatiei noi, pagina cu pagina. © iNncEPETI SA ANTRENATICOPIIL Dupa virsta de 3 ani puteti sa incepeti sa antrenati copiii pentru a-i ajuta s@ fie mai responsabili. In loc de “Pune-ti cdciula si manusile" puteti intreba "De ce mai ai nevoie pentru a merge la gradinita?". Sounindu-le permanent copiilor ceea ce trebuie sa facG, nu fi ajutati sa-si dezvolte incredereain propriile forte siresponsabilitatea. © PARTICIPATI LA PROBLEMELE COPILULUI Orice problema care apare in viata copilului 7l priveste si pe parinte. Multe probleme in familie devin mai grave deoarece parintii raspund intr-un mod care accentueazd problema. in cazul in care copilul greseste ceva, aduceti-Va aminte cit de important este sa raspundeti calm sirational. 2324 2 DUCE-TI COPILULLA GRADINITA SAU CENTRU COMUNITAR Grddinita este locul in care un copil va avea unele din cele mai mari incercari, succese, esecuri si momente interesante din viatd. La gradinita copilul va invata despre lume, interactiuni sociale si despre oamenii din afara familiei. El va invata despre sine, despre forta pe care oare sd razbatdin viata, despre grijile care-| framinta, interesele pe care le are si cit de sociabil poate deveni. Else va afirma intr-un mod cu totul diferit de cel de acasd; se va separa de parinti, se va confrunta cu provocirile sociale siscolare siisi va face prieteni. La gradinita, copilul invata primele sale poezii, alaturi de alti copilasi de Virsta lui. Invata s& se orienteze in timp si sa facd distinctie intre inainte si dupG, intre dimineata si dupa amiaz4, dintre dreapta si stinga. Copilasul se exprima in colectiv si invata sa isi amelioreze abilitatea prin pantomima, plastilina, pictura si desen. La gradinita, copilul invata s& tina un creion: dupa primele incercari apar liniile curbe, reproducerea cercului, a patratului, a rombului. Gradinita preg&teste copilul pentru scoala. Inceperea scolii poate fi insotits de bucurie, dar si de stres. Multi copii sunt nelinistiti cind este vorba de noua etapa din viata lor si aceasta problema este, in general, valabila pentru prima zi de scoala sau de trecerea intr-un loc nou. Pentru copili care merg pentru prima data la scoala, dar au fost deja la gradinita, adaptarea se va face mai usor, iar separarea de parinti nu va crea probleme. in cazul acestor copii, nelinistile legate de inceperea unui an scolar vor fi mult mai mici.Cele mai rele sapte lucruri pe care le puteti spune copilului Nu exist@ parinti care se trezesc dimineata si se gindesc: "Oare ce as putea sdii spun astdzi copiluluimeu pentru a-i crea o atitudine negativa, pentru a-i destramaincrederea de sine si a-I face sa se simta dependent silipsit de control?" Totusi pGrintii fac asta frecvent, fara intentie, pentru canuinteleg puterea cuvintelorlor. Modul nostru de a vorbi cu copiii si cuvintele pe care le folosim pentru a comunica cu ei sunt deosebit de importante pentru increderea de sine, sGnatatea emotionala si puterea copiilor nostri. Este o legadtura de netagaduitintre cuvintele pe care noile folosim, atitudinea sirezultatele pe care le vor avea in viata. Sunt cuvinte care dau putere gsi cuvinte care ranesc. Cuvinte care pot educa sau rusina, incuraja sau dojeni, pot ridica sau cobori moralul unui copil. lata care sunt cele mai rele sapte lucruri pe care le puteti soune copilului Dvs.: 1. Daca nute opresti, plec site las ai Cea mai mare temere a unui copil mic este ca s-ar pierde sau ca ar fi lasat singur si lipsit de aparare. Amenintind un copil, folosindu-Va de teama sa de abandon in dorinta de a-| manipula c&tre un anumit comportament, este un semn clar ca aveti nevoie de 0 pauza. O solutie este aceea de a oferi copilului o alternativa. in loc sail speriati, spunet "Dacd alegi sd te comporti asain continuare, vom merge acasd. Daca alegi sa vorbesti cu voce normald, vom sta si vom face cumpardaturi. Tu alegi!" O alta solutie este sa Va opritisisa luati o pauza. Este foarte posibil sd avetinevoie ori de odihna, ori de unsomn, ori de ambele. 2. Artrebuisa-tifie rusine! Acest mod de a VG adresa copilului este o incercare de a da un sentiment de vinovatie. Se crede cd daca un copil poate fi determinat sa se simta vinovat, de rusine isi va schimba comportamentul si va face ceeace dorim noi. Sunt situatiiin care rusinea functioneaza si determina comportamentul pe care jl asteptam de la copilul nostru. Dar cu ce pret? Impreuna cu rusinea si vinovatia apare si saminta credintei "Ma insel", "Nu fac suficient", "NU fac niciodatd, nimic bine". Cind copii actioneaza in afara acestei credinte se simt si mai rusinati, lucru care le intareste credinta si perpetueaza ciclul comportamental ce produce si mai multe raspunsuri de care le este rusine. 2526 3. Nu ne-am dorit niciodata sa te avem! “Imi doresc s@ nu te fi avut!", "Daca ar trebui sa o iau de la capat, nu as mai face niciodaté copii" si "Nu ne-am dorit niciodatd sa te avem" sunt afirmatii de neiertat in discutiile pdrinte-copil. Indiferent de ce a facut copilUl si indiferent care este tonul vocii sale, aceste raspunsuri parintesti sunt total nepotrivite. Acest limbaj ar trebui sa fie un semnal ca ceva lipseste in relatia parinte-copil. Folositi acest semnal ca unimbold pentru a solicita ajutor, de la un psiholog, preot sau educator. Faceti-o acum! Dvs. si copilul Dvs. meritati tot ce este mai bun! 4. Tu esti cauza divortului nostru! Nici un copil nu este cauza divortului dintre parinti, sinu este de asteptat ca un copil sa ducd o asemenea povara emotionald. Chiar si cind explicdm cu atentie si cu dragoste unui copil cG nu este in nici un fel responsabil de decizia voastra de a va separa sau de a divorta, acesta pdstreaza impresia ca este intr-un fel responsabil si poate gindi: "Daca as fi fost diferit, parintii mei ar fi fostincd impreund", iar "Daca as fi fost mai bun, nu s-ar fi certat atit de mult" este un lucru pe care copiiiil cred, chiar daca nu marturisesc. 5.Dece nu potifi situ ca fratele / sorata? Cind parintii compara verbal fratii intre ei, unul dintre ei va iesi in dezavantqj. Ei trimit mesajul cdtre copil cd nu este destul de destept, destul de bun, destul de rapid sau destul de meticulos. Mesajele gen "Nu esti suficient de bun" se infiltreaza adinc in constiinta lui si vor contribuila comportamentul indezirabil de mai tirziu. Comparatiile fac sG creasca rivalitatile fratesti, intensificind rivalitatea naturala care deja exista si fac s@ creasca tensiunile din casa. Comparatiile dduneaza relatiilor dintre frati, facind s@ creasca sentimentul separarii. Acceptati fiecare copil din familia Dvs. pentru persoana unica care este. Fiecare are propriile sale forte, capacitati si nevoi. Ajutati-Va copiii sa descopere frumusetea unicitatii sale, focalizindu-VG pe fiecare individ, fara a folosi comparatii. 6. Las@-m4 sa fac eu asta pentru tine! Expresiile "Lasd-md pe mine sd fac asta’, "Lasd-md pe mine sa ma ocup de asta" si "O fac eu de data asta", fiind prezente in modul de a Va adresa copiilor Dvs., contribuie la invatarea neputintei de cdtre ei. Preluind initiativa si facind lucruri pentru un copil, lucruri pe care le poate face singur, ji creati sentimentul neputintei. Aceasta il incurajeaza sa se vada incapabil.Preluind initiativa si facind acum, puteti economisi niste timp, dar veti avea mai mult de lucru in perspectiva. Daca faceti un lucru in locul copilului Dvs. o data, nu e nici o problema. Daca o faceti de doua ori- ati creat un tipar. Daca o facetisi a treia oara... Felicitari! Avetio noua slujoa! 7. Pentru cd am zis eu, de aceea! Cuvintele sunt "Pentru cd am zis eu, de aceea!", dar mesajul tacut este: “Eu sunt mare, tu esti mic, eu sunt destept, tu esti prost, eu am puterea si tunu, Treaba mea este sd spun, a ta este sa te supui". Acest mod dea Va adresa copilului da nastere resentimentelor si creeaza lupte pentru putere. Incercati sa Va adresati copilului Dvs. astfel incit sa ii comunicati respect in acelasi timp cu sentimentele si dorintele Dvs.: Ca parinte eu iau o parte din decizii. Asta este una dintre ddtile cind decizia este a mea. Nuimischimb parerea de data asta..." Limbajul este modu! primar de manifestare a abuzului emotional asupra copiilor. Eliminati modul de comunicare abuziv fiind foarte atent la maniera de adresare. Daca deveniti constient de una sau mai multe dintre cele sapte cele mai rele lucruri pe care le poti spune copilului tau sau alta formula de adresare abuziva, oprifi-Va! Inspirati adinc. Mergeti la o plimbare. Dati-Va Dvs. si copilului Dvs. timp sa va calmati si sa recapatati imaginea de ansamblu. Apoi luati-o de la jnceput amintindu-Va ca vorbele pot da putere si ca pot rani. 2728 Glosar * centru comunitar - centru de suport familial in care familiile pot obtine gratuit informatii privind cresterea si educatia copiilor lor; un loc in care parintii se pot aduna si discuta cu alti parinti, in timp ce copii participa in jocuri; centruin care nu exista limite de virsta sau impartire pe categorii sociale, centru unde familiile nu afla doar despre serviciile acestuia si beneficiaza de ele, ci si participG impreuna cu liderii comunitatii si iau decizii privind modul de administrare a centrului si serviciille pe care le-ar putea oferi acesta. Centrul comunitar ofera servicii gratuite pentru toti doritorii conform unui program de lucru agreatin prealabil. * familie social-vulnerabild — familie cu o situatie social-economica dificila, care este expusd unui gradinalt de saracie. In cadrul campaniei ,, Ajuta-lsa creascd Om Mare” copii vulnerabili vor ficonsiderati: a) copiiicu parinti care fac abuz de alcoolsi / sau droguri; b) copiiicu deficiente de comunicare sirelationare; c) copiiicu tulburdri de comportament; d) copiii parintilor cu o situatie socio-economica defavorizata; e) copiii fara ingrijire parinteasca (ai cdror parinti sint plecati peste hotare); f) copii parintilor aflati in situatii critice, fapt care influenteaza exercitarea responsabilitatilor lor parentale: divortati, bolnavi cronic, parinti vitregi, someri, parinti solitari; copiii parintilor aflati in situatii normale, dar care temporar au nevoie de sprijin, simt nevoia unei informari periodice, au nevoie de perfectionarea abilitdtilor parentale; h) copii din familiinumeroase; i) copiii ai caror familii nu auin proprietate teren agricol sau un loc de munca; j) copii ai cGror familiinu auin proprietate spatiu locativ. gCuvint deincheiere: O Zina careia ji pasa cu adevarat de copiii din localitate va face mult mai mult decit scrie in acest ghid. Ghidul contine ug minim pe care trebuie sa-l realizaticasd deveniti S- zina cea buna. Compania Moldcell a pregatit cadouri pentru 3 comunitati care vor face mai mult si care ne vor demonstra ca au facut mai mult. De aceea, nu vitatisa documentati fiecare pas realizat in localitatea Dvs. in cadrul campaniei ,,Ajuta-l sa creasca Om Mare”. Surse consultate: 1. Principles of personal counselling, Johns Hopkins University / PCS 2. Parent Talk: Words That Empower, Words That Wound, Chick Moorman30 NotiteQuire: s@ creascG om mare Piata Marii Adunari Nationale, nr. 1 MD-2033, Chisinau, Republica Moldova tel. 23-38-97, fax: 23-31-39 www. prescolar.edu.md efatti@edumdFiecare familie este unica, precum nici un copil nu seamana unul cu altul. Dar fara indoiala, toti parintii viseaza ca micutullorsa devind un om realizatin viata, un Om Mare. Proiectul Educatie pentru Toti-—Initiativa de Actiune Rapida isi propune sa-i ajute si pe parinti si pe educatori sa educe Oameni Mari. In jurul copilului mic se va crea o lume absolut noua: grddinite si centre comunitare cu incdperi renovate, cu mobil, jucarii si carti noi, unde educatorii instruiti vor lucra dupa o curricula prescolara noua elaborata in conformitate cu cele mai bune practiciinternationale. Parintii si copiii vor fi inconjurati de o comunitate nouG, cu oameni care le vor explica de ce si cum trebuie sa investeasca jin copii de la cele mai fragede virste. © comunitate in care toti copiii de virsta prescolara vor avea acceslao educatie noua. oo Ajuta-| @ sd creasca Om mare www.prescolar.edu.md