UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA”, IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
FINANTE BANCI

PROIECT DE SPECIALITATE

ANALIZA ŞI PROIECTAREA FLUXURILOR

FINANCIAR-MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII
S.C. TEXTILA S.A.

Student:MIHAILEASA ELENA RALUCA

NR.MATRICOL:31040701SL072756
ANUL III,specializarea finante banci
 -Iaşi, 2010-

CUPRINS

CAP. 1 MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII.......................................................2

1.1 Cadrul general de organizare si desfăşurare a activităţii întreprinderii .................................................2
Scurt istoric..............................................................................................................................................2
Obiectul activităţii ..................................................................................................................................4
Organizarea si funcţionarea societăţii......................................................................................................5
Date economico – financiare.................................................................................................................11
Puncte tari:..................................................................................................................................................12
1.2. Piaţa şi competiţia..............................................................................................................................14
Pieţe de aprovizionare pentru S.C. Textila S.A......................................................................................14
.......................................................................................................................................................16
Reţeaua de distribuţie............................................................................................................................16
Competiţia..............................................................................................................................................18
3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de rate sau indicatori ....................33
Indicatori de gestiune..............................................................................................................................34
3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment...................................................................................................40
3.2.3 Indicatori de lichiditate şi solvabilitate..........................................................................................49
3.2.4 Indicatori de rentabilitate...............................................................................................................53
3.2.5 Indicatori de echilibru financiar ....................................................................................................58
CAP.4 DIAGNOSTICUL FINANCIAR........................................................................................................64
CAP.4.PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE.........................................................75

CAP. 1 MEDIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII

1.1 Cadrul general de organizare si desfăşurare a activităţii

întreprinderii
S.C. TEXTILA S.A. IAŞI are forma juridica de societate pe acţiuni, cu un
capital social de 2525675000 lei,împărţit in acţiuni cu o valoare nominala de
25000 lei, având sediul principal pe Şoseaua Ştefan cel Mare si Sfant, nr. 4, Iaşi.
Durata societaţii, înscrisă in contractul de societate este nelimitată.

Scurt istoric
Începutul activităţii societăţii S.C. TEXTILA S.A. Iaşi coincide cu începutul
evoluţiei industriale in România, la sfârşitul secolului XIX, afacerea pornind de la

2
un simplu atelier de frânghii si ţesături, atelierul lui Dimescu. In anul 1886, Moritz
Watchtel si Dimescu au solicitat primăriei înfiinţarea unei fabrici in domeniu;
exista deja atelierul lui Dimescu, iar cu capitalul lui Watchtel s-au deschis noi
secţii (printre care secţia de sforărie mică).
La începutul secolului XX s-a format societatea in comandita Watchtel-
Vignali&Co, cu capital italian, iar in anul 1905 aceasta s-a transformat în
societate anonimă cu numele ,,Societatea Anonimă Romano-Italiană a
Industriilor Textile”.
Primul razboi mondial a adus întreprinderii greutăţi in desfacerea
produselor, astfel încât, in 1937, s-a infiinţat la Bucuresti un birou in vederea
stabilirii unui contact mai bun cu clienţii din capitală, Transilvania si restul ţării.
Cel de-al doilea război mondial a impus o scădere mare a producţiei în urma
căreia întreprinderea a lichidat tot personalul in 1944, reluându-şi activitatea în
1945.
La 11 iunie 1948 are loc actul de naţionalizare.
Până in anul 1989, dotarea tehnica a fabricii s-a îmbunătăţit si a crescut
numarul de salariaţi. In această perioadă s-au realizat investiţii ce au dus la
creşterea productivităţii si implicit a producţiei. In 1984 s-a pus in funcţiune o
staţie pentru producerea de covoare.
Dupa 1989, producţia fizică a fabricii a scăzut la fire la 64%, pentru
ţesături la 72%, pentru saci la 70% iar pentru sfori la 62%, reduceri datorate
modificării regimului de lucru, schimbării naturii materiei prime si cerinţelor pieţei.
Determinant pentru aceste schimbări este faptul că începe perioada de tranziţie
la economia de piaţa; aceasta presupune noi reguli pentru agenţii economici ce
supravieţuiesc pe piaţa daca fac faţa concurenţei. Din al doilea semestru al
anului 1990 s-a trecut la săptămâna de lucru de 5 zile, fapt ce a influenţat
producţia fizică totală a întreprinderii. Din 1993 a început redresarea producţiei
fizice si încetarea dependenţei societăţii de livrarile de fire de la filaturile din
sector.
Anul 1995 a marcat un nou eveniment în evoluţia de peste 100 de ani a
întreprinderii: efectuarea primului import de iută din Bangladesh, care a creat

3
condiţii ca pentru o perioadă mai mare de timp să fie achiziţionată materia primă,
şi astfel, una dintre preocupările majore a fost eliminată.
În anul 1995 a avut loc privatizarea unităţii prin metoda MEBO, rezultatul
acesteia constând in schimbarea atitudinii asociaţilor faţa de munca şi faţa de
bunurile care le aparţin.

Obiectul activităţii

S.C. Textila S.A. produce din 1886, sub aceeasi marca, o gama larga de articole
tehnice din fibre naturale de in, canepa si iuta, avand utilizare in:

-agricultură;
-industria alimentară;
-industria mobilei;
- industria metalurgica;
- industria petroliera si minierit;
- constructii;
- ambalaje;
- uz casnic si decoratiuni.
Fire din fibre naturale: in, canepa şi iuta, într-o gamă de fineţe de la
Nm 0,3 la Nm 4 cu utilizare la fabricarea sforilor, ţesăturilor tehnice şi a
covoarelor.

Sfori din in, cânepa şi iută într-o gama de diametre cuprinse între 1mm şi 5 mm
şi diferite grade de finisare prin polierare (apretare, parafinare, lustruire).
Produsele se livreaza sub forma de gheme şi bobine pe suport, având greutatea
de 0,1 kg, 0,2 kg, 0,5 kg, 1 kg, 1,5 kg şi 2,5 kg in funcţie de diametrul sforii. Sunt
utilizate în agricultură, industria alimentară, industria metalurgică, industria
mobilei, pentru ambalaje, uz casnic şi decoraţiuni.

Saci din iută de orice dimensiuni folosiţi la ambalarea zahărului, cerealelor,

produselor din morărit şi a unor produse industriale.

4
Panza sac şi pentru ambalaj cu lăţimea între 100 cm şi 140 cm utilizate la
confecţionarea sacilor, a huselor pentru ambalare, în industria mobilei, la
fabricarea materialelor izolatoare, la protecţia lucrărilor de construcţii, decoraţiuni
şi uz casnic.

Frânghii într-o gamă de diametre de la 6 mm la 40 mm utilizate în industria

petrolieră, minierit, construcţii, transporturi maritime, agricultură şi pentru uz
casnic şi decoraţiuni.

Pe lângă activitatea de producţie, S.C. Textila mai are ca obiect de

activitate şi comercializarea covoarelor pe care le obţine, prin compensare, în
schimbul firelor, de la S.C. Incov S.A. Alba Iulia.
De asemenea, obiectul de activitate al societăţii presupune şi servicii către
terţi, importul de utilaje şi piese de schimb .
Scopul societăţii este de a comercializa produsele fabricate, de a promova
şi pune în aplicare iniţiativele de interes naţional în domeniul fabricaţiei de fire şi
ţesături groase din in, cănepă, iută, saci textili şi sfori, precum şi în domenii
conexe, pentru realizarea de beneficii
Organizarea si funcţionarea societăţii
În statutul societăţii sunt prevazute hotărârile cu privire la conducerea
societăţii, la administrarea si reprezentarea societăţii, precum si organele de
conducere ale acesteia.
Structura organizatorică şi structura de personal a S.C. TEXTILA S.A.
este prezentată in organigrama societăţii.
Organul suprem de conducere a societăţii este Adunarea Generală a
Acţionarilor, care decide asupra activităţii acesteia si asigură politica economică
şi comercială. Adunările generale ale acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare şi
au urmatoarele atribuţii principale:
 aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum
şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;
 alege membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv
cenzorii supleanţi, le stabileşte remunerarea, îi descarcă de activitate şi îi revocă;

5
  alege directorul general, îl descarcă de activitate şi îl revocă; directorul
general este şi preşedintele consiliului de administraţie;
 stabilesşe salarizarea personalului angajat, în funcţie de studii şi munca
efectiv prestată, cu respectarea limitei minime de salarizare prevăzuta de lege;
 stabileşte bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de
activitate pe exerciţiul următor;
 examinează, aprobă sau modifică bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi
dupa analiza rapoartelor consiliului de administraţie şi a comisiei de cenzori,
aprobă repartizarea beneficiului;
 hotarăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen
lung, inclusiv a celor externe;
 hotarăşte cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social,
modificarea numarului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora precum şi la
cesiunea acţiunilor;
 analizează rapoartele consiliului de administraţie privind situaţia şi
perspectivele societăţii cu referire la profit şi dividende, piaţa interna şi
internaţională, nivelul tehnic, calitatea, măsurile de protecţia mediului, relaţiile cu
clienţii.
Societatea pe acţiuni este administrată de către Consiliul de Administraţie
compus din 7 administratori, aleşi de AGA pe o perioada de 4 ani, cu
posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de
acţionari. Sunt incompatibile cu calitatea de membru a consiliului de
administraţie, comisiei de cenzori şi director persoanele care potrivit legii sunt
incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de
încredere, fals, înşelăciune, delapidare, dare sau luare de mită.
În relaţiile cu tertii, societatea este reprezentată de către preşedintele
consiliului de administraţie pe baza şi in limitele împuternicirilor date de adunarea
generala a acţionarilor, sau în lipsa lui, de către unul din vicepreşedinţi,
desemnat de consiliu. Cel care reprezintă societatea semnează actele care o
angajează faţă de terţi.
Consiliul de administraţie are in principal urmatoarele atribuţii:

6
  angajează şi concediază personalul şi stabileşte drepturile si obligaţiile
acestuia;
 stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului societăţii pe
compartimente;
 aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi potrivit competenţelor acordate;
 stabileşte tactica şi strategia de marketing;
 aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competenţelor
acordate;
 supune anual adunării generale a acţionarilor, in termen de 60 de zile de
la încheierea exerciţiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea
societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi
proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societăţii pe anul in
curs.
Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui
comitet de direcţie, compus din membrii aleşi din consiliul de administraţie,
fixându-le în acelaşi timp şi salariile, potrivit legii. Preşedintele acestui comitet
îndeplineşte şi funcţia de director general, în care calitate conduce şi comitetul
de direcţie, asigurând conducerea curentă a societăţii, aduce la îndeplinire
deciziile consiliului de administraţie, în limitele activităţii societătii. Deciziile
comitetului de direţie se iau cu majoritate absolută a voturilor membrilor săi.
Comitetul de direcţie este obligat să prezinte la fiecare şedinţă a consiliului de
administraţie registrul sau de deliberări. În comitetul de direcţie votul nu poate fi
dat prin delegaţie.
Directorul general coordonează activitatea întregii societăţi şi are
urmatoarele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi:
 organizează şi conduce prin factorii de decizii, toate activităţile tehnice,
economice, comerciale, sociale şi de altă natură ale societăţii, permiţându-i
acesteia un grad mare de flexibilitate, adaptare la mediu şi reorganizare;
 informează periodic consiliul de administraţie aupra rezultatelor
economico – financiare;

7
  adoptă măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de
producţie, comercial, de personal şi financiar- contabile, prin directorii acestor
compartimente, asigurând condiţii corespunzatoare de muncă pentru prevenirea
accidentelor şi a imbolnăvirilor profesionale;
 supravegheaza si analizeaza permanent cerintele pietei, produsele si
serviciile ce sunt solicitate pe piata, precum si impactul asupra concurentei;
 exercita cu regularitate si in mod sistematic controlul ierarhic operativ
curent asupra persoanelor pe care le are in subordine, analizand toate
problemele care au fost incredintate spre rezolvare fiecaruia in parte.
Organizarea generala a societatii este stabilita astfel incat sa permita
fiecarui salariat sa cunoasca cu precizie definirea activitatii din firma, nivelul de
responsabilitate si de decizie. Organizarea poate fi caracterizata prin:
specializare functionala, nivel minim de formalizare, este simpla prin natura ei.
Biroul Contabilitate este subordonat directorului economic si:
 raspunde de organizarea si functionarea in bune conditii a contabilitatii
valorilor patrimoniale;
 întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice
şi urmareşte concordanţa dintre acestea;
 participă la organizarea, perfecţionarea sistemului informaţional, aplică
măsurile de raţionalizare şi simplificare a lucrărilor de evidenţă contabilă.
Biroul Financiar este subordonat directorului economic şi răspunde de
efectuarea operaţiunilor referitoare la:
 decontări cu partenerii de afaceri (furnizori şi clienţi) şi cu personalul;
 salarizare;
 relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice privind datoriile către bugetele
publice;
 preţuri.

8
 Structura de personal
Societatea are 145 salariaţi cu contract de muncă. Organigrama din anexa
numărul 1 evidenţiază structura personalului repartizat pe compartimente şi în
funcţie de nivelul de pregătire, astfel:

TESA 24
Maiştri, alţi şefi 4
Muncitori 117
TOTAL posturi 145
Structura de personal la S.C. TEXTILA S.A. in anul 2008

Conducerea societăţii comerciale are datoria de a crea condiţiile necesare

pentru desfşşurarea normală a proceselor de muncă, organizarea judicioasă a
întregii activităţi, precum şi întărirea disciplineişi ordinii din organizaţie.
În acest scop, conducerea are datoria de a asigura:
 stabilirea structurii organizatorice raţionale, repartizarea personalului pe
locuri de muncă, conform calificării şi pregătirii profesionale cu precizarea
obiectivelor individuale, atribuţiilor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor
fiecărui angajat;
 exercitarea unui control permanent şi exigent asupra modului de realizare
a obiectivelor individuale şi a sarcinilor de serviciu;
 punerea la dispoziţia salariaţilor a materiilor prime, materialelor,
documentaţiei tehnice, echipamentului de protecţie a muncii şi de lucru, precum
şi luarea de măsuri pentru asigurarea utilizării depline a capacitţilor de producţie
şi a folosirii complete şi eficiente a timpului de muncă;
 punerea la dispoziţia angajaţilor a politicii referitoare la calitate şi a
documentelor sistemului de management al calităţii şi instruirea personalului
pentru implementarea prevederilor acestora;
 stabilirea instrucţiunilor pentru funcţionarea echipamentelor, utilajelor,
instalaţiilor, dispozitivelor, stabilirea criteriilor de execuţie, a procedurilor de
manipulare, depozitare şi folosire a produselor, stabilirea instrucţiunilor proprii de
protecţia muncii;

9
  stabilirea proceselor tehnologice de fabricaţie, stabilirea normelor de
muncă şi de deservire;
 aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a entităţilor de producţie cu
materii prime, materiale, combustibil şi energie cu respectarea consumurilor
normate;
 folosirea raţională a forţei de muncă, promovarea salariaţlio în raport cu
pregătirea profesională şi performanţele în muncă;
 luarea tuturor măsurilor de apărare a secretului de stat şi de serviciu, a
păstrării şi manipulării corespunzătoare a documentelor cu acest caracter
 asigurălegătura permanentă cu salariaţii pentru rezolvarea operativă a
problemelor ce apar, în scopul desfăşurării optime a proceselor de muncă.
Fiecare angajat al S.C. Textila S.A. Iaşi, indiferent de postul pe care îl
ocupă, are următoarele obligaţii:
 să realizeze obiectivele individuale şi sarcinile ce decurg din postul
deţinut şi să răspundă de îndeplinirea lor faţă de conducerea organizaţiei;
 să realizeze produsele sau lucrările la timp şi cu încadrarea în
cerinţele de calitate şi normativele de muncă prevăzute;
 să-şi însuşescă şi să respecte parametrii proceselor tehnologice,
criteriile de execuţie şi instrucţiunile de exploatare ale echipamentelor cu care
lucrează;
 să asigure valorificarea superioară a resurselor de care dispun,
ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi lucrărilor şi sporirea continuă a
productivitătii muncii;
 să respecte programul de lucru, să folosească integral şi cu
eficienţă timpul de muncă şi numai în interesele legate de seviciu;
 să respecte ordinea şi disciplina la locul de muncă;
 să respecte normele de protecţia muncii, pe cele privind folosirea
echipamentelor de protecţie şi de lucru;
 să ia toate măsurile pentru evitare degradării bunurilor organizaţiei;

10
  să-şi ridice permanent calificarea profesională, nivelul de cunoştinţe
tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, să urmeze şi să absolve cursurile de
perfecţionare organizate sau recomandate de către organizaţie
 să respecte normele de conduită principală în relaţiile cu ceilalţi
membri ai colectivului de muncă;
 să respecte dispoziţiile legale şi cele proprii organizaţiei privind
păstrarea secretului de stat şi de serviciu;
 să cunoască normele ce reglementează activitatea proprie în
societatea comercială;
 să înştiinţeze şeful ierarhic superior imediat ce au luat cunoştinţă
de existenţa unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri în desfăşurarea activităţii;
 să respecte restricţiile cu privire la accesul în anumite locuri de
muncă;
 să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, iar la
întreruperea sau încheierea programului de lucru, să deconteze de la sursa de
energie electrică toate aparatele şi să închidă instalaţiile de gaze sau alte utilităţi;
 să respecte dispoziţiile legale date de şefii ierarhici în legătură cu
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
 la încetarea raporturilor de muncă, salariatul este obligat să-şi
predea obiectele de inventar, să-şi achite toate datoriile şi apoi să-şi preia actele
care-i aparţin.

Date economico – financiare

Exerciţiul economic financiar începe de la 1 ianuarie şi se incheie la 31
decembrie al fiecarui an.
Beneficiul societăţii se stabileşte pe baza bilanţului aprobat de Adunarea
Generală a Acţionarilor. Din beneficiul societăţii se pot constitui fonduri destinate
modernizării, cercetării şi dezvoltării de produse noi, investiţiilor, repartiţiilor,
precum şi pentru alte destinaţii stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor.

11
 Din beneficiul prevăzut în bilanţ se scade impozitul legal, rezultând
beneficiul cuvenit acţionarilor, care se repartizează între aceştia, proporţional cu
aportul capitalului social, precum şi pentru alte nevoi ale societăţii.
În cazul înregistrării de pierderi, adunarea generală a aţionarilor va analiza
cauzele şi va hotări în consecinţă.
Cu o cifra de afaceri de 54.718.251.000 lei, S.C. TEXTILA S.A. a obţinut
în 2006 un profit brut de 4.643.749.000 lei, astfel:
- rezultatul exploatării: 6.177.870.000 lei
- rezultatul financiar: -1.534.121.000 lei
- rezultatul excepţional: 0 lei
Puncte tari:
1. Cota de piaţa este favorabilă: peste 50%
2. Traditiţia: unitatea produce sfori şi alte fire groase şi ţesaturi din fire in,
cânepa şi iuta de 117 ani, din anul 1886, fiind prima fabrică de sfori din
România.
3. Recent unitatea a implementat Sistemul de Managemant al Calităţii
conform condiţiilor din standardul ISO 9001:2000.
4. Managementul performant, ce s-a concretizat în obţinerea de multe premii
interne şi internaţionale.

Puncte slabe:
1. Întreprinderea este dotată şi lucrează cu utilaje vechi, care necesită
costuri mari de întreţinere.
2. Parcul auto redus determină costuri mari cu desfacerea produselor proprii
prin apelarea la terţi pentru transport.
3. Modul de ambalare al produselor, ce nu permite pătrunderea pe noi pieţe
externe.
4. Lipsa resurselor financiare necesare retehnologizării.
De-a lungul celor trei ani studiaţi firma a înregistrat o scădere din punct de
vedere al producţiei fizice şi valorice, după cum rezultă din tabelul următor:

12
Produs 2006 2007 2008
Producţie Producţie valorică Producţie Producţie Producţie Producţie
fizică fizică valorică fizică valorică
Sfori şi 1025100 45719460000 941270 44527482854 672953 38646590325
fire kg lei kg lei kg lei
Ţesături 600000 12500000000 571490 11008702858 522650 10981665010
mp lei mp lei mp lei
Producţia fizică şi valorică între 2006-2008

Se observă că cea mai mare pondere valorică o au sforile şi firele,

semnificativ, pe toţi cei trei ani, deşi se află în scădere.

22%

sfori si fire
tesaturi

78%

Ponderea sforilor şi ţesăturilor în producţia totală 2006

50000000

40000000

30000000

20000000

10000000

0
2006 2007 2008

sfori si fire

13
 Evoluţia producţiei valorice a sforilor şi firelor 2006-2008

Ca şi produsele anterioare, ţesăturile fabricate au un trend în scădere,

firma producând mai puţin în 2006 faţă de ceilalţi ani.

800000

600000
mp

400000

200000

0
2006 2007 2008

tesaturi

Evoluţia producţiei fizice a ţesăturilor 2006-2008

1.2. Piaţa şi competiţia

Pieţe de aprovizionare pentru S.C. Textila S.A.

S.C. TEXTILA S.A. IAŞI se aprovizionează cu materie prima atât de pe

piaţa internă cu cânepă şi in pentru tesături, cât şi de pe piaţa externă cu fibră de
iută 100% şi fire de iută 100%. De pe piaţa externă, Bangladesh, întreprinderea
se aprovizionează cu iuta care, din cauza condiţiilor climaterice nu poate fi
cultivată în ţara noastră. Aprovizionarea din import este foarte avantajoasă,
deoarece decontările dintre părţi sunt realizate prin intermediul unor acorduri
între cele două state (statul român şi cel din Bangladesh) prin clearing.

14
 Furnizorii interni de materii prime, materiale consumabile şi servicii
sunt furnizori tradiţionali ai firmei, relaţiile de colaborare cu aceştia fiind de peste
20 de ani. Materiile prime sunt achiziţionate pe plan intern de la Flaro Sibiu,
Carpic Carei şi Fibrex Săvineşti.
Accesoriile folosite în producţie se află în stoc de mai bine de un an,
aşa încât firma nu s-a mai aprovizionat cu acest tip de materiale în ultimul timp.
Furnizorii de la care S.C. Textila S.A. achiziţiona accesoriile sunt: S.C. Tamiv
S.A. Braşov de la care se cumpără curelele din piele, S.C. Prodplast S.A. Iaşi,
bandă şi fuse, S.C. Plase pescăreşti S.A. Galaţi, de unde se aprovizionează cu
frânghii.
Alte tipuri de materiale folosite de înterprindere în producţie sunt
ingredienţii achiziţionaţi de la următorii furnizori: amidon de la S.C. Calafat S.A.,
pastă de la S.C. Chimica S.A. Bistriţa şi produse petoliere de la S.C. Petrom S.A.
Pe lângă furnizorii interni, mai sunt şi furnizorii străini, care au un
regim special. S.C. TEXTILA S.A. IAŞI se aprovizionează o dată pe an cu iută
din Bangladesh, valoarea facturii fiind foarte mare. Stocul aprovizionat trebuie să
ajungă un an întreg, iar aprovizionarea se face în perioada august – septembrie,
perioadă când se recoltează iuta.

Lei
Nr. Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
crt.
1 Flaro Sibiu 492.128.220 291.494.968 392.552.939 24.6 26.3 28
2 Carpic Carei 304.079.225 187.310.455 231.325.839 15.2 16.9 16.5
3 Fibrex Săvineşti 228.059.419 109.726.243 144.403.402 11.4 9.9 10.3
4 S.C. Tamiv S.A. 194.050.558 116.376.318 176.648.822 9.7 10.5 12.6
Braşov
5 S.C. Prodplast S.A. 92.023.976 57.633.986 70.098.739 4.6 5.2 5
Iaşi
6 S.C. Plase pescăreşti 56.014.594 27.708.647 28.039.495 2.8 2.5 2
S.A. Galaţi
7 S.C. Chimica S.A. 40.010.424 24.383.609 33.647.394 2 2.2 2.4
Bistriţa

15
8 Alţii 594.154.803 293.711.660 325.258.149 29.7 26.5 23.2
TOTAL 2.000.521.223 1.108.345.889 1.401.974.783 100 100 100
Valoarea şi structura furnizorilor 2006-2008

Flaro Sibiu

Carpic Carei

23%
28% Fibrex Savinesti

S.C. Tamiv S.A.

2% Brasov
S.C. Prodplast S.A.
2%
Iasi
5% 17% S.C. Plase Pescaresti
S. A. Galati
13% 10%
S.C. Chimica S.A
Bistrita
Altii

Structura furnizorilor 2006

Reţeaua de distribuţie
S.C. TEXTILA S.A. IAŞI îşi distribuie produsele către clienţi, societăţi
comerciale independente de firmă, întreprinderea având doar un magazin de
desfacere în apropierea unităţii, dar la nivelul căruia nu se fac vânzări en-detail.
Firma nu desfaşoara activitate de export, întreaga producţie obţinută fiind
vândută pe piaţa internă, firma neînregistrând activităţi de export.
Principalele societăţi comerciale – clienţi sunt de tip en gross (depozite
COMAT), care cumpără produsele în cantităţi mari pentru a le vinde mai apoi la
un preţ mai mare. Aceşti clienţi formează o reţea de distribuţie stabilă, relaţiile
comerciale cu aceştia datând de aproape 25 de ani.
Firma şi-a stabilit relaţii de distribuire a produselor sale cu peste 200 de
clienţi, cu ponderi diferite în valoarea totală a vânzarilor. Între cei mai importanţi,
pe linie comercială, se înscriu: Adia Impex SRL Arad, Almo Pajura SRL Iaşi,
Comat Dolj SA, Caramet Impex Bistriţa, Corimex Craiova, Decortex SRL Bacău,

16
Danaster S.R.L. Iaşi, Romanian Business Corpora, Super Star Impex SRL,
Vidalis Impex SRL Zalău.
Produsele întreprinderii nu sunt doar comercializate de clienţii săi, ci sunt
folosite de unii dintre aceşti în industria în care operează. Între cei mai importanţi
clienţi de acest fel se înscriu: Berimplast Negreşti Oaş, S.C. Cablul Românesc
S.A. Ploieşti care foloseşte sfoara ca linie vegetală pentru cablurile de tracţiune,
Grosmetchim S.A. Piteşti, Industria Sârmei S.A., Direcţiile de Poştă, Rodipet
Bucureşti S.A. care folosesc sfoara pentru ambalaje.
Un statut aparte, atât în ceea ce priveşte aprovizionarea, cât şi distribuţia,
îl are S.C. Incov Alba Iulia, care reprezintă pentru S.C. Textila S.A. un client, fiind
aprovizionat de aceasta cu fire pentru fabricarea covoarelor, dar şi un furnizor de
covoare pentru activitatea de comercială a întreprinderii, astfel încât cele două
firme îşi achită obligaţiile reciproce prin compensare.
Pentru a atrage clienţii şi a stimula vânzările, societatea acordă anumite
facilităţi clienţilor: pentru plata la livrare se acordă discount de 5% pentru vănzări
între 10-50 milioane lei şi 6% pentru vânzări peste 50 milioane lei.
Lei
Nr. Furnizorul Valoare furnizată Structură (%)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
crt.
1 Berimplast Negreşti 1.072.810.584 1.495.888.184 1.375.306.912 24.6 26.5 28
Oaş
2 S.C. Cablul 553.849.366 953.981.521 810.448.716 12.7 16.9 16.5
Românesc S.A.
Ploieşti
3 Grosmetchim 627.986.683 671.738.467 505.916.471 14.4 11.9 10.3

S.A. Piteşti
4 Direcţiile de Poştă 423.018.807 592.710.412 618.888.110 9.7 10.5 12.6
5 Alţii 1.508.912.448 1.986.991.097 1.601.250.191 34.6 35.2 32.6
TOTAL 4.361.018.636 5.644.861.073 4.911.810.402 100 100 100
Valoarea şi structura clientilor 2006-2008

17
 Berimplast Negresti
Oas
S.C. Cablul Romnesc
28% S.A. Ploiesti
32%
Grosmetchim S.A.
Pitesti
Direct iile de Posta

Altii

17%
13%
10%

Structura clientilor 2006

Competiţia
Piaţa ţesăturilor industriale din iută, cânepă şi in este relativ mică in
Romania, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI neavând o concurenţa foarte mare din punct
de vedere al numarului de competitori. În afară de întreprinderea vizată mai sunt
doar doi producători mai importanţi care pot fi consideraţi concurenţi: S.C. Tex
S.R.L. şi Industria Iutei Bucureşti S.A. Firma analizată este lider pe această
piaţă.
În comparaţie cu ceilalţi producători din ramură, S.C. TEXTILA S.A. IAŞI
este prima firmă care foloseşte ca materie primă iuta. Rezistenţa acestei materii
prime, a făcut ca mărfurile produse să fie mai bune, cererea pentru acestea
crescând vertiginos.

Nr. Denumire firmă 2006 2007 2008

crt.
1 S.C. Textila S.A. 50.5% 54.2% 54.4%
2 Industria Iutei Bucureşti 38.5% 32.6% 36.1%
S.A.
3. S.C. Tex S.R.L. Galaţi 7.8% 8.2% 4.2%
4. Alţii 3.2% 5% 5.3%
Total 100 100 100

18
Situaţia pieţei de produse textile - industriale în perioada 2006-2008

4% 5%

36% 55%

S.C. TEXTILA S.A. Industria Iutei Bucuresti S.A.

Faltin Falticeni S.A. Altii

Situaţia pieţei de produse textile industriale 2006

S.C. Fintex şi S.C. Faltin Fălticeni concurează cu firma studiată, dar

numai pe un produs, aceştia având un singur tip de fir similar cu unul din
produsele ţextilei, având o cată de piaţă foarte redusă.
Pe lângă aceşti producători de pe piaţa internă, întreprinderea mai
concurează şi cu alte firme importatoare de produse similare, dar care au numai
activitate de comerţ, nu şi de producţie. Aceşti concurenţi, deşi nu foarte mulţi ca
număr şi cu o cotă de piaţă relevantă, sunt în dezvoltare datorită preţurilor mici
practicate, drept urmare a importului direct din Asia, unde materia primă şi forţa
de muncă sunt foarte ieftine.

19
 CAP.II. ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE ALE
INTREPRINDERII
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă
financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească
punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării
unor noi strategii de menţinere şi de dezvoltare, într-un mediu concurenţial.
Analiza foloseşte în acest scop mijloace specifice şi instrumente adecvate,
informaţii contabile şi financiare, în scopul aprecierii şi evaluării riscurilor
prezente, trecute şi viitoare ce decurg din situaţia financiară curentă şi din
performanţele întreprinderii.
Obiectivele analizei financiare sunt adaptate utilizatorilor. Aceşti utilizatori
sunt interesaţi în anumite aspecte ce ţin de posibila lor cooperare cu
întreprinderea. Printre utilizatori pot fi amintiţi gestionarii, acţionarii actuali şi
potenţiali, creditorii (băncile), salariaţii, oragnele fiscale. Sursa de date pentru
analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul
de profit şi pierderi, anexa la bilanţ. Contabilitatea furnizează cea mai mare parte
a informaţiei necesare elaborării bugetelor.
Criteriile de clasament al posturilor în activul şi pasivul bilanţului diferă în
funcţie de scopul urmărit în analiză, ceea ce a condus la existenţa mai multor
tipuri de bilanţ: contabil, financiar, funcţional. Bilanţul contabil este elaborat într-o
viziune patrimonial-juridică; activul are un sistem dublu de clasament: după
destinaţie, care permite afectarea activelor după finalitatea lor în procesul
economic (imobilizări), iar în interior, după natură (necorporale, corporale,
financiare).
În pasiv operează criteriul apartenenţei fondurilor. Studiul bilanţului trebuie
efectuat după repartizarea rezultatului şi începe cu examinarea structurii
pasivului şi a structurii activului. Bilanţul contabil, care prezintă drepturile şi
angajamentele patrimoniale ale întreprinderii, se dovedeşte insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, care necesită un bilanţ mai

20
operaţional, pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de
finanţare ale întreprinderii. Nici o resursă nu poate ramâne fără alocare şi orice
nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare, ceea ce se reflectă
prin bilanţul financiar.
Logica bilanţului financiar se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a
activului şi pe cel al exigibilităţii crescătoare a pasivului. Din punct de vedere
financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri băneşti în
vederea constituirii unei structuri de producţie adecvate intenţiilor productive ale
întreprinzătorilor. Elementele de activ sunt structurate după gradul lor de
lichiditate (posibilitatea de a fi transformate în bani) în intenţia de a obţine cea
mai operativă recuperare a capitalurilor investite şi o rentabilitate ridicată. În
bilanţ se înscriu mai întâi activele cele mai puţin lichide (cu perioada cea mai
mare de recuperare): imobilizările necorporale (brevete, licenţe, mărci de fabrică
şi comerciale, studii), corporale (terenuri, clădiri, maşini, utilaje, instalaţii) şi
financiare (participaţii, titluri cumpărate). Datorită rotaţiei lente a capitalurilor
investite în aceste active, ele se mai numesc şi alocări permanente (stabile).
Se înscriu apoi activele circulante (stocuri, creanţe, lichidităţi) mult mai
lichide decât imobilizările, din care cauză ele sunt numite şi alocări ciclice
(temporare), recuperarea capitalurilor investite făcându-se după încheierea unui
ciclu de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere). În cele din urmă, în
activul bilanţului se înscriu eventualele pierderi, care se asimilează cu o
diminuare de capitaluri proprii.
Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de
provenienţa a capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivele sunt structurate după
gradul de exigibilitate (însuşirea lor de a deveni scadente la un anumit termen).
Mai întâi se înscriu capitalurile proprii provenite de la acţionari, apoi cele din
reinevestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve) şi din surse publice (subvenţii,
provizioane reglementate). În mod practic, aceste surse nu au o scadenţă (decât
în situaţii limită, de faliment), nu sunt deci exigibile şi de aceea se mai numesc
surse permanente (stabile). Tot în categoria surselor permanente se înscriu şi

21
datoriile financiare, respectiv împrumuturile contractate pe termen lung, cu
scadenţă mai îndepartată. 1
Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontări) sunt cele mai
exigibile şi de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). În cea mai mare
parte, ele sunt contractate pentru necesităţi de producţie şi le întâlnim adesea
sub denumirea de datorii de exploatare.
Bilanţul financiar al S.C. Textila S.A. se prezintă astfel :
lei
2006 2007 2008
ACTIV

1.1Imobilizari necorporale 0 6,171,400 0

a) cheltuieli de constituire si cercetare-
0
dezvoltare 0 0
b)alte imobilizari 0 6,171,400 0

c) imobilizari in curs 0 0 0
d) provizioane pentru deprecierea imob. necorp. 0 0 0
1.2 Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622
a) terenuri 5,365,493,445 5,365,493,445 16,203,790,204
b) constructii 2,867,754,531 3,005,986,800 6,029,268,543
c) echipamente tehnologice 431,788,941 332,324,357 245,297,898
d) mijloace de transport 306,783,923 213,645,527 0
e) alte imobilizari corporale 20,608,792 78,259,280 243,247,198
f)imobilizari in curs 900,730,319 2,090,352,724 61,847,412
g) provizioane pentru deprecierea imob. corp. 185,707,876 185,707,876 -34,031,633
1.3 Imobilizari financiare 0 0 0
a) titluri de participare 0 0 0
b) alte titluri imobilizate 0 0 0
c) creante imobilizate 0 0 0
d) provizioane pentru deprecierea imob.
0
financiare 0 0
1.4 Creante comerciale cu scad > 1 an 0 0 0
I. ACTIVE IMOBILIZATE 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
2.1 Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
a) mat. prime, mater. consumabile, ob. inventar 16,001,837,528 10,078,978,733 21,591,609,951
b) stocuri aflate la terti 0 20,045,115 0
c)productie in curs de executie 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
d) produse 1,138,675,373 1,241,111,405 2,306,712,927
e) animale 0 0 0
f) marfuri 1,517,746,815 2,346,315,394 1,960,613,540
2.2 Creante comerciale cu scadenta< 1 an 5,855,734,651 4,383,609,034 7,071,073,371
a) clienti si conturi asimilate, din care: 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
clienti incerti 677,999 46,417,173 0

1
Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică,
Bucureşti, 2003

22
b) alte creante 100,486,494 109,433,430 2,135,343,939
c) furniori debitori 276,701,961 21,426,699 23,919,030
d) decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0
2.3 Conturi de regularizare si asimilate 161,102,781 170,901,036 69,121,404
a) cheltuieli efectuate in avans+decontari 161,102,781 170,901,036 69,121,404
b) diferente de conversie activ 0 0 0
2.4 Prime privind rambursarea obligatiunulor 0 0 0
II. ACTIVE REALIZABILE 26,802,064,857 20,501,333,474 36,778,818,712
3.1 Titluri de plasament 0 0 0
3.2 Conturi la banci, casa si acreditive 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
III. TREZORERIA POZITIVA 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
ACTIVE CIRCULANTE 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
TOTAL ACTIV 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677

PASIV
1 Capitaluri proprii in sens larg 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
1.1 Capitaluri proprii in sens strict 12,745,310,380 18,846,847,346 30,320,494,761
a) capital social 2,525,675,000 2,525,675,000 2,525,675,000

b) contul intreprinzatorului individual (aport de

capital cahs) 0 0 0
c) contul intreprinzatorului individual (aport de
capital in natura) 0 0 0
d) prime legate de capital 0 0 0
e) rezerve 1,019,735,540 7,192,261,584 21,488,220,424
f) rezultatul reportat 1,023,453,246 1,077,689,403 2,745,640,549
g) rezultatul exercitiului 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,958,788
h) repartizarea profitului 3,404,812,408 6,633,209,164 0
i) fonduri 8,122,210,437 8,122,210,437 0
j) repartizari la fondul de dezvoltare 0 0 0
1.2 Diferente din reevaluare 6,739,401,852 7,557,219,409 20,631,124,782
1.3 Subventii pentru investitii 0 0 0
1.4 Provizioane reglementate 0 0 0
2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 89,001,161 89,001,161 0
2.1 Provizioane pentru riscuri 89,001,161 89,001,161 0
2.2 Provizioane pentru cheltuieli de repartizat 0 0 0
3 Datorii cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991
3.1 Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0
a) banci 0 0 0
b) alte datorii cu scadenta> 1 an 0 0 0
3.2 Datorii nefinanciare cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991
a) furnizori si conturi asimilate cu scadenta> 1
21,628991
an 0 0
b) avansuri primite> 1 an 57,819,812 21,704,200 0
I. PASIVE PE TERMEN LUNG 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
4. Datorii nefinanciare cu scadenta< 1 an 15,079,588,899 8,459,892,244 14,874,962,935
a) furniz. si conturi asimil cu sc< 1 an (partea< 1
0
an) 0 0
b) funizori si conturi asimilate cu scadenta< 1 an 944,249,842 2,025,379,069 1,401,974,783

23
c) avansuri primite 0 0 0
d) alte datorii (taxe, salarii, personal) 14,135,339,057 6,434,513,175 13,472,988,152
e) contul intreprinzatorului individual (dat in
0
natura) 0 0
5. Conturi de regularizare si asimilate 8,969,854 12,139,243 419,503,576
a) venituri inregistrate in avans+ decontari 8,969,854 12,139,243 419,503,576
b) diferente de conversie pasiv 0 0 0
II. DATORII CURENTE CU SCADENTA< 1 AN 15,088,558,753 8,472,031,487 15,294,466,505
6. Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0
7. Datorii financiare cu scadenta< 1 an 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
a) banci 2,356,854,460 206,544,445 0
b) alte datorii financiare< 1 an 0 0 0
c) contul intreprinzatorului individual (datorie
0
cash) 0 0
III. TREZORERIA NEGATIVA 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
DATORII CU SCADENATA< 1 AN 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
DATORII TOTALE 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
TOTAL PASIV 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677

Prezentarea bilanţului financiar pune în evidenţă două părţi distincte pe

orizontală: partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea
elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare
permanente) şi partea inferioară care reflectă finanţarea ciclului de activitate
(necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare).
Studiul bilanţului implică analiza acestuia în două direcţii: orizontală şi
verticală, fiecare punând în evidenţă anumite corelaţii cu semnificaţii deosebite în
aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii.
Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se
realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale
întreprinderii, cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment, trezoreria.
Indicatorul numit situaţie netă estimează contabil valoarea drepturilor ce le
posedă proprietarii asupra întreprinderii. Are o sferă de cuprindere mai restrânsă
decât cea a capitalurilor proprii, pentru că exclude subvenţiile pentru investiţii şi
provizioanele reglementate, interesând atât pe acţionari cât si pe creditorii
întreprinderii. Situaţia netă se determină cu ajutorul relaţiei:
SN=Total Activ – Datorii totale

24
 lei
Indicator 2006 2007 2008
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Situatia neta 19.573.713.394 26.493.103.916 50.951.619.543
Situaţia netă a întreprinderii

60000000000

50000000000

40000000000

30000000000

20000000000

10000000000

0
2006 2007 2008

Evoluţia situaţiei nete a întreprinderii

O situaţie netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economică

sănătoasă, care are ca efect maximizarea valorii întreprinderii (capitalurilor
proprii). Invers, o situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment, fiind
consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat
integral capitalurile proprii, partea neacoperită rămânând exclusiv în sarcina
creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii.
Se observă că întreprinderea, nu numai că înregistrează o situaţie netă
pozitivă, ci chiar că această situaţie are o evoluţie crescătoare, în 2006, având o
valoare dublă faţă de anul anterior, dată de o creştere masivă a activelor
imobilizate şi a celor circulante în anul analizat.

25
 Analiza pe verticală a bilanţului presupune a analiza structura celor două
părţi ale acestuia, şi anume structura activului şi structura pasivului, rezultând
mai multe rate de structură a bilanţului ce pun în evidenţă caracteristici financiare
ale întreprinderii.
Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al
întreprinderii, în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin ,,capitalistic” al
acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. Ratele de structură a
activului reflectă apartenenţa sectorială şi natura activităţii întreprinderii.

a) Ponderea activelor imobilizate

De-a lungul celor trei ani, valoarea activelor imobilizate ale intreprinderii a
avut o evoluţie pozitivă, în 2006, acestea ajungând să-şi dubleze valoarea faţă
de anul anterior, acest lucru fiind datorat creşterii valorii terenurilor şi a
construcţiilor, în urma reevaluării, în condiţiile în care valoarea celorlalte
imobilizări corporale şi a imobilizărilor necorporale a scăzut, dar într-o proporţie
mai mică, imobilizările financiare rămânând constante, adică egale cu 0.
Ponderea activelor imobilizate în total activ se calculează după formula:
SI=(Activ imobilizat/Activ total)*100

Lei
Indicator 2006 2007 2008
Activ imobilizat 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea activelor imobilizate 26.18% 31% 34.3%
Situaţia activelor imobilizate ale întreprinderii

Evoluţia activelor imobilizate ale întreprinderii

26
 25000000000

20000000000

15000000000

10000000000

5000000000

0
2006 2007 2008

În cadrul activului imobilizat se pot detalia ponderile tipurilor de imobilizări

astfel:
Ponderea imobilizărilor corporale reprezintă ponderea capitalurilor fixe în
patrimoniu şi reflectă indirect intensitatea capitalistică a activităţii.
SIc=(Imobilizari corporale nete/Activ total)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea imobilizărilor corporale 26.18% 30.97% 34.3%
Ponderea imobilizărilor corporale în total activ

Se observă că ponderea imobilizărilor corporale în total activ este, în 2001

şi 2003, aceeaşi cu cea a activelor imobilizate, motivată de faptul că cei doi
indicatori au avut valori egale în cei doi ani.

b) Ponderea activelor circulante

După cum rezultă din bilanţul financiar, şi activele circulante au urmat creşterea
activelor imobilizate, în anul 2003 acestea atingând valoarea de 43,480,347,651,
adică aproape dublul valorii anilor anteriori.

27
 50000000000
45000000000
40000000000
35000000000
30000000000
25000000000
20000000000
15000000000
10000000000
5000000000
0
2006 2007 2008

Evoluţia activelor circulante ale întreprinderii

Această creştere înregistrată arată o evoluţie pozitivă a activităţii

întreprinderii, fiind datorată creşterii valorii stocurilor, a activelor realizabile şi a
trezoreriei pozitive care înregistrează valori cu mult superioare celor din anii
precedenţi. Contrar acestora, valoarea mărfurilor vândute către clienţi a rămas
aproximativ aceeaşi pe parcursul celor trei ani.
SC=(Activ circulant/Activ total)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea activelor circulante 73.38% 68.52% 65.59%
Ponderea activelor circulante în total activ

De asemenea, şi în cadrul activului circulant se pot calcula ponderile

elementelor sale:
Ponderea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, care depinde de
sectorul de activitate şi de durata ciclului de producţie.
SCstocuri=(Stocuri şi producţie în curs/activ total)*100

Lei

28
Indicator 2006 2007 2008
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Producţie în curs 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea stocurilor 61.79% 51.73% 50.41%
Ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total activ

Se constată o scădere a ponderii stocurilor şi producţiei în curs, în cadrul

activului, deşi acestea cresc valoric, datorită faptului că şi total activ a crescut,
dar într-o proporţie mai mare.
Ponderea portofoliului de creanţe comerciale depinde de durata
termenelor de plată convenite cu clientela.
SCcreante=(Creanţe clienţi/Activ total)*100

Lei
Indicator 2006 2007 2008
Creanţe clienţi 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea creanţelor 14.77% 12.08% 7.4%
Ponderea creanţelor comerciale în total activ

Scăderea bruscă a ponderii creanţelor comerciale în total activ în anul

2003, se datorează creşterii activului, în condiţiile în care valoarea creanţelor
comerciale a rămas aproximativ constantă.
Ponderea lichidităţilor în patrimoniu este considerată ca expresie a esenţei
trezoreriei.
SCdisponibilităţi=(Disponibilităţi/Activ total)*100

Lei
Indicator 2006 2007 2008
Disponibilităţi 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea lichidităţilor 1.53% 10.75% 10.21%

29
 Ponderea lichidităţilor în total activ

Creşterea ponderii lichidităţilor în ultimii doi ani arată o preferinţă a firmei

pentru banii lichizi, S.C. Textila alegând să-şi depună banii în conturi la bănci.
Ponderea activelor circulante şi a celor imobilizate în total activ pe anul
2006 este reflectată în graficul următor:

34%

66%

active imobilizate active circulante

Ponderea activelor circulante şi imobilizate în total active

După cum se observă, activele circulante ocupă trei sferturi din total activ,
restul revenind activelor imobilizate.

Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii, evidenţiind

gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură
întreprinderii combinaţia de resurse având maturităţi şi origini diverse (capitaluri
proprii, datorii pe termen lung, mediu sau scurt).
Urmând traiectoria activului, pasivul înregistrează, în anul 2003, o creştere
similară, aproape dublându-şi valoarea faţă de anul anterior.
Lei
Ani 2006 2007 2008
Pasiv 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Situaţia pasivului întreprinderii

Ratele de structură a pasivului sunt urmatoarele:

30
 a) Ponderea capitalurilor permanente
SCperm=(Capitaluri permanente/Pasiv)*100

Lei

Indicator 2006 2007 2008

Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
Pasiv Total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea capitalului permanent 52.94% 75.34% 76.89%
Ponderea capitalurilor permanente în total pasiv

Ponderea capitalurilor permanente în pasiv înregistrează o creştere

majoră de peste 25%, datorată creşterii valorii acestora şi mai ales a capitalurilor
proprii.
Ponderea capitalurilor proprii în resursele de finanţare reflectă autonomia
financiară globală a întreprinderii:
SCpropriu=(Capitaluri proprii/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea capitalului propriu 52.55% 75.02% 76.86%
Ponderea capitalurilor proprii în total pasiv

Creşterea ponderii capitalurilor proprii este explicată pe seama creşterii

valorii rezervelor şi a diferenţelor din reevaluare.
Ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în totalul capitalului reflectă
autonomia la termen a întreprinderii, respectiv dependenţa pe termen lung de
finanţarea externă.
SDtl=(Datorii pe termen mediu sau lung/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Datorii financiare 0 0 0
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor financiare 0 0 0
Ponderea datoriilor financiare în total pasiv

31
 Se observă că întreprinderea nu a contractat nici un fel de împrumuturi pe
termen mediu şi lung de la bănci, având ponderea egală cu 0.
b) Ponderea datoriilor pe termen scurt
SDts= (Datorii pe termen scurt/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Datorii curente 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor curente 46.05% 24.65% 23.1%
Ponderea datoriilor curente în total pasiv

Scăderea ponderii datoriilor curente în total pasiv se explică prin scăderea

valorica a datoriilor faţă de bănci şi a altor datorii, taxe, salariaţi, într-o proporţie
mai mare decât au crescut alţi indicatori şi mai ales prin creşterea valorii
pasivului total.
c) Ponderea datoriilor totale exprimă rata îndatorării globale a
întreprinderii
SDatorii=(Datorii totale/Pasiv)*100

Lei
Indicator 2006 2007 2008
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor totale 47.20% 24.72% 23.13%
Ponderea datoriilor totale în total pasiv

Evoluţia ponderii datoriilor curente în total pasiv are aceeaşi explicaţie ca

şi pentru activele curente, pentru faptul că cea mai mare parte din datoriile totale
este ocupate de cele curente.

32
 3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de
rate sau indicatori

Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune

recurgerea la un procedeu frecvent ultilizat în analiza financiară, cunoscut sub
numele de ,,metoda ratios”. Ratio este un raport între două posturi de bilanţ, din
contul de rezultat, sau combinat, din bilanţ şi din contul de rezultat, echivalent cu
termenul de rată, coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie să
existe o anumită omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi
relaţii directe între mărimile ce se compară.
Metoda ratios completează analiza indicatorilor din bilanţ şi contul de
rezultat în mărimi absolute şi permite efectuarea de comparaţii în timp şi spaţiu,
sau cu valori de referinţă, pentru a situa mai bine întreprinderea în mediul
concurenţial, sau pentru a-i aprecia evoluţia. În acest sens, se utilizează mărimi
ce se raportează din contul de rezultat, din bilanţ, sau combinat, din contul de
rezultat şi din bilanţ.
Pe baza contului de profit şi pierdere al societăţii s-a construit tabloul
soldurilor intermediare de gestiune, în vederea realizării unei analize corecte şi
complete:

Elaborarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune

lei
2006 2007 2008

Vanzari de marfuri 4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659

(-) Costul marfurilor vandute 4,294,846,781 6,011,851,585 3,602,627,454
1. MARJA COMERCIALA 285,863,127 250,543,250 117,674,205
(+) Productia vanduta 33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795
2. CIFRA DE AFACERI 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
(+)/(-) Productia stocata 1,387,205,000 249,070,000 1,565,737,000
(+) Productia imobilizata 557,111,184 820,650,395 811,040,354
3. PRODUCTIA EXERCITIULUI 35,008,384,715 47,809,231,042 51,810,555,886
3.* PRODUCTIA EXERCITIULUI+ VANZARI DE 55,530,857,545
MARFURI 39,589,094,623 54,071,625,877
(-) Cheltuieli cu materii prime, materiale, comb., 16,031,039,177
energie 14,007,390,445 18,465,339,870
(-) Lucrari si servicii executate de terti 2,314,812,535 2,531,080,395 2,805,840,326

33
4. MARJA INDUSTRIALA 23,266,891,643 33,075,205,612 36,393,978,042
5. VALOAREA ADAUGATA 23,552,754,770 33,325,748,862 36,811,652,247
(+) Subventii din exploatare 0 0 22,500,000
(-) Impozite si varsaminte asimilate 738,843,370 668,243,134 211,237,524
(-) Cheltuieli cu personalul 11,662,452,620 15,174,616,220 21,284,010,615
6. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE 11,151,458,780 17,482,889,508 15,338,904,108
(+) Alte venituri din exploatare 185,408,632 66,447,131 20,390,296
(-) Alte cheltuieli din exploatare 0 0 79,661,192
(+)/(-) Amortizari si provizioane din exploatare 813,497,134 886,488,778 1,255,084,764
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 39,774,503,255 54,138,073,008 57,115,419,265
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL 33,753,911,879 43,736,457,986 50,937,549,326
7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE 6,020,591,376 10,401,615,022 6,177,870,339
(+) Venituri financiare 203,977,235 162,006,850 878,487,924
(-) Cheltuieli financiare, din care 1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
cheltuieli cu dobanzi 1,577,555,154 1,765,037,240 1,542,427,236
8. EXCEDENT BRUT FINANCIAR (venituri -1,534,121,365
financiare_ chelt fin) -1,444,945,306 -1,988,095,966
(+)/(-) Amortizari si provizioane financiare 0 0 0
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 203,977,235 162,006,850 878,487,924
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
9. REZULTATUL FINANCIAR -1,444,945,306 -1,988,095,966 -1,534,121,365
10. EXCEDENT BRUT CURENT 9,706,513,474 15,494,793,542 16,217,391,244
11. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI 4,575,646,070 8,413,519,056 46,443,748,974
(+) Venituri exceptionale 262,135,472 109,185,566 0
(-) Cheltuieli exceptionale 178,520,292 77,705,777 0
12. EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL 83,615,180 31,479,789 0
(+)/(-) Amortizari si provizioane exceptionale 0 0 0
VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL 262,135,472 109,185,566 0
CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL 178,520,292 77,705,777 0
13. REZULTATUL EXCEPTIONAL 83,615,180 31,479,789 0
14. EXCEDENT BRUT TOTAL 9,790,128,654 15,526,273,331 16,217,391,244
15. REZULTATUL INAINTEA DOB. SI IMP. PE 6,186,176,210
PROFIT 6,236,816,404 10,210,036,085
VENITURI TOTALE 40,240,615,962 54,409,265,424 57,993,906,632
CHELTUIELI TOTALE 35,581,354,712 45,964,266,579 53,350,157,236
16. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 4,659,261,250 8,444,998,845 4,643,749,953
(-) Impozit pe profit 1,184,611,987 1,882,778,626 1,082,789,843
17. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110
18. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 4,208,663,988 7,447546,868 4,790,531,944
19. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 4,790,531,944
NETA 3,949,548,747 7,009,897,230

3.2.1 Determinarea indicatorilor economico-financiari

Indicatori de gestiune
În masura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. Însă gestiunea
financiar pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului

34
financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotaţie a posturilor din bilanţ. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii
dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza
bilanţului prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.
În acest scop, se compară elemente din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat
care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare, cum ar fi cifra de
afaceri (CA), determinându-se ritmul de reînnoire, prin intermediul numărului de
rotaţii şi durata unei rotaţii a postului din activul sau pasivul bilanţului. Numărul de
rotaţi (N) şi durata unei rotaţii( D) evoluează invers, creşterea numărului de rotaţii
antrenând reducerea duratei unei rotaţii.
Viteza de rotaţie a activelor totale măsoară aportul activelor totale ale
firmei la realizarea cifrei de afaceri, prin rotaţia tuturor activelor de care dispune
societatea.
Un nivel mai bun al raportului s-ar putea realiza fie prin creşterea
volumului vânzărilor, fie prin disponibilizarea unor active neproductive, sau
ambele măsuri.

Vanzari
Rat = Dr 2006 =
360
= 356 zile
TotalActiv 1,01

3764477843 9
Rat 2006 = = 1,01
3707694641 9

5300190548 2
Rat 2007 = = 1.5
336600
= =
3519338404 8 5471825100 0

D 2r02 00 80= 7 1,5 = 4 3 z3i l ee

D r 2 4 z0i l Rat 2008 = = 0.83
6628988867 7

0.8 3

Rotaţia medie este de 2,5 ori, adica 144 zile, care, comparată cu ratele
rezultate, arată că firma ar trebui să-şi îmbunătăţească nivelul acestora,

35
deoarece se află sub valoarea de referinţă. Se constată o evoluţie pozitivă a
acestui indicator la nivelul anului 2007 faţă de anul 2006, pentru ca în 2008,
valoarea acestuia să se înrăutăţească datorită stagnării volumului vânzărilor în
comparaţie cu creşterea valorii activului. În anul 2008, acest indicator are cel mai
mic nivel din cei trei ani.
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Activ total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Rotatia activului total 1.01 1.5 0.83
Durata unei rotaţii 356 zile 240 zile 433 zile
Viteza de rotaţie a activelor totale

1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2006 2007 2008
viteza de rotatie a activelor totale

Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor totale

Viteza de rotaţie a activelor circulante definită ca fiind cifra vânzărilor la

valoarea activelor circulante, se calculează după următoarea formulă:

360
Pr oductiaVan duta Dz =
Rac = Rac
ActiveCirc ulante

3306406853 1 360
Rac 2006 = = 1,21 Dz 2006 = = 298 zile
2720839156 3 1,21

360
Dz 2007 = =186 zile
1,94

36 360
Dz 2008 = = 307 zile
1,17
 4673951064 7
Rac 2007 = = 1.94
2411595735 5

5099794979 5
Rac 2008 = = 1.17
4348034765 1
Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rotaţia activului circulant 1.21 1.94 1.17
Durata unei rotaţii 298zile 186zile 307zile
Viteza de rotaţie a activelor circulante

Se observă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul

2007 faţă de anul 2006, ceea ce semnifică o eliberare suplimentară de resurse
financiare, putându-se obţine o producţie mai mare cu acelaşi volum de capital,
dar calculând indicatorul şi pe anul 2008 se observă că această creştere a fost
provizorie, valoarea acestuia fiind mai mică chiar şi decât anul 2006.

Viteza de rotatie a imobilizarilor fixe măsoară cât de eficientă este firma

în utilizarea maşinilor şi echipamentelor.

CifraDeAfa ceri
Ri =
ActiveFixe LaValoarea Neta

37644778439 360
Ri2001 = = 3,88 Dz 2006 = = 93 zile
9707452075 3,88

5300190548 2 360
Ri 2007 = = 4,86 Dz 2007 = = 74 zile
1090652565 7 4,86

5471825100 0 360
Ri 2008 = = 2.4 Dz 2008 = =150 zile
2274041962 2 2,4

37
 6
5
4
3
2
1
0
2006 2007 2008

viteza de rotatie a imoilizarilor fixe

Evoluţia vitezei de rotaţie a imobilizările fixe

Media pe industrie a acestui indicator este de 5,7 ori, adică 63 zile într-un
an. Valorile rezultate arată că ratele se află sub media pe industrie în ceea ce
priveşte utilizarea maşinilor şi echipamentelor, dar se constată o îmbunătăţire a
nivelului acestui indicator, din nou numai provizoriu, căci în anul 2008, acesta are
valoarea cea mai mică din toţi cei trei ani analizaţi. Întreprinderea trebuie să
utilizeze mai eficient maşinile şi echipamentele în activitatea de producţie.

Viteza de rotaţie a stocurilor exprimă viteza cu care agentul economic

îşi roteşte stocurile necesare pentru a susţine un nivel dat al vânzărilor în
perioada analizată.

Vanzari
Nr = 360 Nr 2006 =
3764477843 9
= 1,81
Stocuri Vr = 2078522742 5
Nr

360 360
= =108 zile
Vr2001 = = 199 zile Nr Vr =
5300190548
2007
3,32 2 = 3,32
1,81 2007
1594682340 4

5471825100 0 360
Nr 2008 = = 1,85 Vr 2008 = =194 zile
2963862393 7 1,85

38
 Lei
Indicator 2006 2007 2008
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Rotaţia stocurilor 1,81 3,32 1,85
Durata unei rotaţii 199zile 108zile 194zile
Viteza de rotaţie stocurilor

Tendinţa de creştere a acestui indicator, în anul 2006 faţă de 2007,

exprimă o scădere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, fiind un
punct tare al gestiunii financiare. Limita normală prevazută este de 6 rotaţii, ceea
ce înseamnă ca întreprinderea va trebui să continue îmbunătăţirea acestui
indicator. Pentru anul 2008, valoarea acestui indicator se înrăutăţeşte faţă de
2007, scăzând de la 3,32 la 1,85, ducând la o creştere a numărului de zile de
rotaţie a stocurilor de la 108 la 194, o scădere mare determinată de o creştere a
valorii stocurilor. Intreprinderea ar trebui să-şi constituie stocuri de mai mică
valoare strict necesare activităţii de producţie pentru a nu bloca disponibilităţile.

Durata de recuperare a creanţelor măsoară timpul care este necesar

pentru recuperarea banilor aferenţi facturilor emise şi neîncasate. Creşterea
creanţelor reprezintă o situaţie necorespunzătoare care poate genera
contractarea unor credite suplimentare pentru asigurarea continuităţii producţiei
şi achitarea obligaţiilor.

ClientiSiConturiAsimilate
Drccl = * 360
CifraDeAfaceri

5478546196
Drccl 2001 = * 360 = 52 zile Drccl 2007 =
4252748905
* 360 = 29 zile
37644778439 5300190548 4911810402
Drccl 2008 = 2 * 360 = 32 zile
5471825100 0

39
 Limita admisă a acestui idicator este de 30 zile. În anul 2007, acest
indicator depăşeşte valoarea de referinţă, ceea ce înseamna că firma îşi
recuperează greu creanţele, dar în anul 2008 se constată o îmbunătăţire a
nivelului indicatorului, firma recuperându-şi creanţele la timp. În anul 2008, firma
se află din nou în dificultate în ceea ce priveşte durata de recuperare a
creanţelor, chiar dacă diferenţa acestui indicator faţă de anul anterior nu este
foarte mare, 3 zile, şi nu se îndepărtează cu mult faţă de limita admisă.

3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment

Alocările permanente (în imobilizări) sunt, în principiu, acoperite din surse

permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). Cu cât sursele permanente
sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu
atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o pune la adapost de
evenimente neprevăzute. Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul
de finanţare al investiţiilor poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor
şi este denumit fond de rulment. El este expresia realizării echilibrului financiar
pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea echilibrului finanţării pe
termen scurt.
Fondul de rulment se poate calcula prin urmatoarele 2 relaţii (ce duc la
acelaşi rezultat):
FR=Capitaluri permanente - Imobilizări
FR=Active circulante – Datorii pe termen scurt
Prima relaţie pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul
de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după
finanţarea imobilizărilor, pe care întreprinderea o consacra finanţării activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveşte
finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
A doua relaţie pune în evidenţă afectarea şi finalitatea fondului de rulment
care este finanţat din activul circulant. În această ipostază, fondul de rulment
financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile

40
temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de
securitate privind solvabilitatea.
Astfel calculat, fondul de rulment reprezintă suma dintre fondul de rulment
propriu şi fondul de rulment străin (împrumutat).
Fondul de rulment propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a finanţa
prin fonduri proprii activul imobilizat de care dispune la un moment dat, adică
autonomia financiară a unei întreprinderi. Fondul de rulment străin indică
îndatorarea pe termen lung a întreprinderii care finanţează activele circulante.
FR=FRpropriu + FRstrăin
FRpropriu=Capital propriu – Active imobilizate
FRstrăin=Capital permanent – Capital propriu
Pornind de la aceşti doi indicatori se calculeaza gradul de acoperire a
activelor circulante cu capital propriu.
Grad de acoperire=FRpropriu/FR
Un fond de rulment pozitiv constituie o marjă de securitate a întreprinderii
pentru exploatarea sa cotidiană, permitându-i să-şi asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.
În practică se consideră ca fondul de rulment al întreprinderii industriale trebuie
să reprezinte valoarea a 1-3 luni cifră de afaceri.
Fondul de rulment net (FRN) reprezinta partea din capitalul permanent
care poate fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante, adică excedentul de
capital permanent faţă de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante
cu lichidităţi pe termen mai mic de un an, faţă de datoriile exigibile pe termen mai
mic de un an.

FRN = Capital permanent – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

FRN(2006)= 19.542.532.045 – 9.707.452.075 = 9.835.079.970 lei

FRN(2007)= 26,514,772,116 – 10.906.525.657 = 15.608.246.459 lei

41
 FRN(2008)=50.973.248.534 – 22.740.419.622 = 28.232.828.912 lei
Se observă ca firma înregistrează o creştere a capitalului permanent care
poate fi utilizat pentru finanţarea activelor circulante.
Fondul de rulment propriu defineşte excedentul capitalului propriu faţă
de activele imobilizate şi semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în
materie de finanţare a investiţiilor.

FRP = Capital propriu – Active imobilizate

FRP = FRN – Datorii la termen

FRP(2006)= 19,484,712,232 - 9.707.452.075 = 9.777.260.157 lei

FRP(2007)= 26,404,066,755- 10.906.525.657 = 15.497.541.098 lei
FRP(2008)= 50,951,619,543– 22.740.419.622 = 28.211.199.921 lei
Excedentul capitalului propriu faţă de activele imobilizate este mai mare în
anul 2007 faţă de 2006, arătând o creştere a autonomiei de care dispune
întreprinderea în materie de finanţare a investiţiilor.

Fondul de rulment străin se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la

termen.

FRS = Capital permanent – Capital propriu

FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu

FRS(2006)= 9.835.079.970 -9.777.260.157 = 57.819.813 lei

FRS(2007)= 15.608.246.459 -15.497.541.098 = 110.705.361 lei
FRS(2008)= 28.232.828.912 – 28.211.199.921 = 21.628.991 lei
Evolutia FRS arată o scădere a datoriilor la termen ale întreprinderii în
anul 2007 faţă de 2006. În anul următor, 2008, datoriile la termen se menţin
relativ constante, ceea ce înseamnă că înterprinderea nu a mai înregistrat datorii
la termen suplimentare.

Lei

42
 Indicator 2006 2007 2008
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
Active imobilizate 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
FR propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921
FR străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991
Indicatorii fondului de rulment

30000000000

25000000000

20000000000
FRN
15000000000 FRP
FRS
10000000000

5000000000

0
2006 2007 2008

Evoluţia indicatorilor fondului de rulment

Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate

de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare
curentă a societăţii (cumpărări, vânzări, plăţi, salarii) al carui total trebuie acoperit
cel puţin parţial de resurse stabile (fondul de rulment net). El reprezintă banii ce
trebuie rulaţi de societate pentru a-i asigura funcţionarea, după finanţarea
imobilizărilor, care reclamă cheltuieli care vor fi recuperate la achitarea facturilor
de către clienţi.
Necesarul de fond de rulment cuprinde stocurile (materii prime,
semifabricate, produse finite) şi creanţele, din care se scad datoriile pe termen
scurt.
NFR=(Stocuri + Creanţe) – Datorii pe termen scurt

43
 Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii,
fiind mai fluctuant şi mai instabil decât fondul de rulment. El este dependent de
volumul de activitate (cifra de afaceri), durata de rotaţie a stocurilor, termenul de
recuperare a creanţelor, termenul de plată al furnizorilor.
Daca NFR>0, rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor
investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. Un
NFR<0 reflectă un surplus de resurse temporare faţă de capitalurile circulante,
necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi
mobilizate. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării
rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor.
NFR = (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare

NFR(2006) = (20.785.227.425 + 6.016.837.432) – 15.137.408.711 =

11.644.656.146 lei
NFR(2007) = (15946823404 + 4.383.609.034) – 8.481.596.444 =
11.848.835.994 lei
NFR(2008) = (29.638.623.937 + 7.071.073.371) – 14.896.591.926 =
21.813.105.382 lei
Se observă că necesarul de fond de rulment are valori apropiate în primii
doi ani analizaţi, arătând că întreprinderea are aceleaşi nevoi de acoperit pentru
activitatea de exploatare, pentru ca în anul 2008 acetse nevoi să se dubleze, fapt
datorat creşterii masive de stocuri.

44
 25000000000

20000000000

15000000000

10000000000

5000000000

0
2006 2007 2008

NRF

Evoluţia necesarului de fond de rulment

Trezoreria neta
Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor
mari ale bilanţului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment
(NFR), din care rezulta trezoreria (T).
Trezoreria netă (TN) reflectă poziţia globală pe care întreprinderea o are
asupra operaţiunilor sale pe termen scurt. Trezoreria netă apare ca un rezultat al
operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ, rezultând din analiza pe
orizontală a:
-parţii superioare TN=FR – NFR
-parţii inferioare TN=Disponibilităţi – Credite de trezorerie
TN=Trezoreria activă – Trezoreria pasivă
Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de
funcţionarea întreprinderii, la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice
moment. Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente,
soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate.
Trezoreria netă rezultă din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente
şi activul imobilizat, ca şi din operaţiuni care privesc activele şi datoriile pe
termen scurt.

45
 TN = FRN – NFR
TN(2006) =9.835.079.970 - 11.644.656.146 = -1.809.576.176 lei
TN(2007) =15.608.246.459 - 11.848.835.994 = 3.759.410.465 lei
TN(2008) = 28.232.828.912 - 21.813.105.382 = 6.419.723.530 lei

Lei
Indicator 2006 2007 2008
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
Necesar de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382

Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530

Trezoreria netă

7000000000
6000000000
5000000000
4000000000
3000000000
2000000000
1000000000
0
-1000000000 2006 2007 2008
-2000000000
-3000000000

trezoreria neta

Evoluţia trezoreriei nete

Rata de finanţare a activului circulant reflectă proporţia în care fondul de

rulment acoperă activele circulante.

FondulDeRu lment 9835079970

Rafc = * 100 Rafc 2006 = *100 = 36,15 %
ActivCircu lant 2720839156 3

1551924529 8
Rafc 2007 = *100 = 64,35 %46
2411595735 5
 2823282891 2
Rafc 2008 = *100 = 64 .93 %
4348034765 1

Mărimea optimă a acestei rate trebuie să fie în jur de 50%. În anul 2006,
valoarea indicatorului se află sub valoarea de referinţă, pentru ca în anul 2007 să
depăşească această valoare, această situaţie menţinându-se şi în 2008,
înregistrându-se o creştere a proporţiei în care fondul de rulment acoperă
activele circulante.

Lei
Rata de finanţare a activului circulant

Rata de acoperire a stocurilor reflectă proporţia în care fondul de

rulment finanţează stocurile.

Indicator FondDeRulm ent 2006 2007 2008

Ras = * 100
Fondul de rulment
Stocuri 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

Activul circulant
27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rata de finanţare a activului 36,15% 64,35% 64,93%

circulant

9835079970
Ras 2006 = *100 = 47 ,32 %
2078522742 5
1551924529 8 2823282891 2
Ras 2007 = *100 = 97 ,32 % Ras 2008 = *100 = 95 .25 %
1594682340 4 2963862393 7

47
 Acest indicator arată proporţia în care fondul de rulment finanţează
stocurile. O acoperire optimă există dacă fondul de rulment reprezintă
aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. În primul an analizat indicatorul se situează
sub valoarea de referinţă, pentru ca în 2007 şi 2008, să se constate o
îmbunătăţire a acestui indicator.

Rata de acoperire a NFR

FondDeRulm ent
Ranfr = * 100
NecesarDeF ondDeRulme nt

9835079970
Ranfr 2006 = *100 = 84 ,46 %
1164465614 6

2823282891 2
1551924529 8 Ranfr 2008 = *100 = 129 %
Ranfr 2007 = *100 = 130 % 2181310538 2
1184883599 4

Indicatorul reflectă, procentual, raportul dintre fondul de rulment existent şi

cel normat, respectiv, NFR. În situaţii normale această rată trebuie să fie mai
mare decât 100%. În anii 2007 şi 2008, acest indicator se situează peste 100%,
cu o îmbunătăţire vizibilă faţă de primul an analizat.

Ponderea fondului de rulment în totalul cifrei de afaceri reflectă

proporţia în care fondul de rulment finanţează cifra de afaceri.

FondDeRulm ent
FR CA = * 100
CifraDeAfa ceri

9835079970
FR CA 2006 = *100 = 26 ,13 %
3764477843 9
48

1551924529 8 2823282891 2
FRCA 2007 = *100 = 29,28 % FR CA 2008 = *100 = 51 .59 %
5300190548 2 5471825100 0
 Fondul de rulment reprezintă, în anul 2006, o pătrime din cifra de afaceri,
pentru ca în anul 2007, ponderea acestuia să crească la aproape 30%. În anul
2008, valoarea acestui indicator este de 50%, creştere datoratăsporirii fondului
de rulment în condiţiile menţinerii cifrei de afaceri aproximativ la acelaşi nivel cu
anul anterior.

3.2.3 Indicatori de lichiditate şi solvabilitate

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe

termen scurt şi implică capacitatea de a transforma rapid activele circulante în
disponibilităţi. O întreprindere este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni
curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă
scadenţelor pe termen scurt. Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele
acestuia, fiecare având semnificaţie proprie: lichiditatea bilanţului se referă la
faptul că activele sub un an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte
întreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezultă din comparaţia între
activele “lichide”şi pasivul exigibil.

Rata lichidităţii generale se determină ca raport între activele curente

(activele circulante) şi pasivele curente (datorii pe termen scurt), exprimând
gradul de lichiditate potenţială , echilibrul financiar pe termen scurt. Rata curentă
indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de
valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.

ActiveCure nte
R lg =
PasiveCure nte

2720839156 3
R lg 2001 = = 1,55
1744541321 3
24115957355
R lg 2002 = = 2,77
8678575932

4348034765 1
R lg 2003 = = 2,84
1531664014 3 49
 Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.

3
2.5
2

1.5
1
0.5
0
2001 2002 2003
rata lichiditi generale

Graficul nr. 21 Evoluţia ratei lichidităţii generale

Rata lichidităţii rapide (testul acid) Indicatorul de lichiditate redusă

exprimă capacitatea societăţii de rambursare a datoriilor pe termen scurt.

ActiveCirc ulante − Stocuri Creante + Disponibil itati

Rlr = =
DatoriiPeT
2720839156 ermenScurt
3 − 2078522742 PasivulPeT
5 ermenScurt
Rlr 2001 = = 0,37
1744541321 3

2411595735 5 − 1594682340 4
Rlr 2002 = = 0.94
8678575932

4348034765 1 − 2963862393 7
Rlr 2003 = = 0,90
1531664014 3

50
 Se observă o creştere peste jumătate a ratei lichidităţii rapide în anul 2002
(0,94), faţă de anul 2001 (0,37), ceea ce înseamnă că societatea prezintă o
siguranţă sporită pentru creditori că-şi vor recupera banii, arătând posibilitatea
întreprinderii de a-şi plăti datoriile din activele sale curente. În anul următor însă,
acest coeficient înregistrează o scădere, deşi foarte redusă în raport cu creşterea
înregistrată anterior, ceea ce înseamnă că, pe ansamblu, lichiditatea are un trend
crescător de-a lungul celor trei ani, nefiind prezent nici un risc pentru
întreprindere de a intra în incapacitate de plată.

0.8

0.6

0.4

0.2

0
2001 2002 2003
rata lichiditi rapide

Graficul nr.22 Evoluţia ratei lichidităţii rapide

Rata lichidităţii la vedere exprimă aptitudinea societăţii de rambursare a

datoriilor cu scadenţa mai mică de un an. Se consideră că o trezorerie care
reprezintă 20-30% din valoarea datoriilor pe termen scurt, constituie o garanţie
de lichiditate pentru întreprindere.

Disponibil itati 567429488

Rli = Rli 2001 = = 0.03
PasiveCure nte 1744541321 3

3785524917 6770650343
Rli 2002 = = 0.43 Rli 2003 = = 0,44
8678575932 1533826913 4

51
 În anul 2001, rata lichidităţii la vedere se afla cu mult sub nivelul valorii de
referinţă, datorită disponibilităţilor scăzute, corelate cu datorii curente mari,
societatea putându-se confrunta cu probleme în restituirea datoriilor cu scadenţa
mai mică de un an, având chiar o situaţie critică, însa în anul 2002 se constată o
redresare a acestei situaţii prin îmbunătătirea nivelului disponibilităţilor, nivelul
ratei fiind de 0,43, situaţie care se menţine şi în anul următor, chiar cu o foarte
uşoară creştere, 0,44. Se observă că acest indicator, ca şi cei anteriori, are valori
foarte apropiate în ultimii doi ani de analiză, 2002 şi 2003, reflectând o reală
stabilitate şi o redresare a întreprinderii.

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0
2001 2002 2003
rata lichiditi la vedere

Graficul nr.23 Evoluţia ratei lichidităţii la vedere

Solvabilitatea patrimonială exprimă capacitatea agentului economic de

a putea plăti la scadenţă datoriile faţă de creditorii săi.

Capital Pr opriu
SP = * 100
Capital Pr opriu + CrediteBan care

1948471223 2
SP2001 = * 100 = 89 %
1948471223 2 + 2356854460

2640406675 5
SP2002 = * 100 = 99 .2%
2640406675 5 + 206544445

5095161954 3
SP2003 = *100 = 100 %
5095161954 3 + 0

52
 Nivelul solvabilităţii patrimoniale depăşeşte valoarea de referinţă (50%),
atât în anul 2001, cât şi în anii 2002 şi 2003, arătând că societatea poate recurge
la credite exterioare, dacă are nevoie şi că-şi poate plăti datoriile. Valoarea de
100% din anul 2003 se datorează faptului că în acest an întreprinderea nu are
contractat nici un credit de la instituţiile bancare, deci gradul de îndatorare faţă
de acestea este 0, solvabilitatea patrimonială fiind în creştere continuă.

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
2001 2002 2003
solvabilitatea patrimoniala

Graficul nr.24 Evoluţia solvabilităţii patrimoniale

3.2.4 Indicatori de rentabilitate

Rentabilitatea vânzărilor ( marja de profit) Această rată se calculează

prin împărţirea venitului net după plata impozitelor la cifra totală a vânzărilor. Ea
arată profitul obţinut la o sută cifra de vânzări, prin compararea beneficiului cu
preţul mediu, parţial dependent de efortul propriu.

Pr ofitNet
Rv = * 100
Vanzari

3474694263
Rv 2001 = * 100 = 9,23%
3764477843 9

6562220219 3560959110
Rv 2002 = * 100 = 12,38 % Rv 2003 = * 100 = 6.5%
5300190548 2 53 5471825100 0
 Din calcule rezultă că firma câştigă în anul 2001, 9,23 lei la 100 lei cifră
de afaceri, iar în anul 2002 se constată o creştere a acestui indicator la 12,38 lei
la 100 lei cifră de afaceri, situaţie îmbucurătoare pentru activitatea întreprinderii.
Datorită reducerii profitului net la aproape jumătate, acest indicator scade
proporţional, chiar dacă cifra de afaceri este relativ constantă.

Lei
Indicator 2001 2002 2003
Profit net 3,560,959,110
3,459,048,565 6,562,220,086
Vânzări 54,718,251,000
37,644,778,439 53,001,905,482
Marja de profit 9.23% 12.38% 6.5%

Tabel nr. 34 Rentabilitatea vânzărilor

Rentabilitatea capitalului investit

ExcedentBr utDinExplo atare

ROA = * 100
ActiveTota le

1115145878 0 1748288950 8
Rv 2001 = *100 = 30,08 % Rv 2002 = * 100 = 49,68 %
3707694641 9 3519338404 8

1533890410 8
Rv 2003 = * 100 = 23 .13%
6628988867 7

Acest indicator arată că firma câştigă în anul 2001, 30,08 lei la 100 lei
active existente, iar în anul 2002, nivelul acestuia creşte la 49,68, ceea ce
înseamnă 49,68 lei câştigaţi la 100 lei active existente şi un nivel foarte bun al

54
acestui indicator. La nivelul anului 2003 însă, acest indicator se înrăutăţeşte,
scăzând chiar sub nivelul anului 2001.

Rentabilitatea economică măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi

financiare alocate întregii activităţi a întreprinderii.

Pr ofitbrut
Re c = * 100
CapitalPer manent

4659261250
Re c 2001 = * 100 = 23 .73 %
1963153320 6

8444998845
Re c 2002 = * 100 = 31 .85 %
2651477211 6

4643749953
Re c 2003 = * 100 = 9.11%
5097324853 4

Acest indicator arată o bună eficientă a activităţii desfăşurate, şi se

constată o creştere a acestei eficienţe în anul 2002 faţă de anul 2001, exprimând
o buna aptitudine a capitalului investit de a asigura reînnoirea şi creşterea
activelor sale într-o perioadă scurtă. Din nou se constată o înrăutăţire a situaţiei
pentru anul 2003, valoarea indicatorului situându-se sub valorile din anii
precedenţi.

Rentabilitatea financiară a valorii nete

Pr ofitNet
Rf = * 100
Capital Pr opriu

3474694263 6562220219
Rf 2001 = *100 = 17 ,83 % Rf 2002 = * 100 = 24 ,85 %
1948471223 2 2640406675 5

55
3560959110
Rf 2003 = * 100 = 7%
5095161954 3
 Nivelul acestui indicator arată faptul că acţionarii şi-au plasat rentabil
disponibilităţile în acţiunile acestei întreprinderi, constatându-se şi o creştere a
valorii indicatorului în anul 2002 faţă de 2001. Se observă că acţionarii se vor
bucura de dividende dat fiind faptul că nivelul indicatorului depăşeşte media pe
industrie de 10%. În anul 2003 valoarea indicatorului se situează sub medie,
ceea ce înseamnă o înrăutăţire a situaţiei firmei din acest punct de vedere.

35.00

30.00

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
2001 2002 2003

rentabilitatea economica rentabilitatea financiara

Graficul nr.25 Evoluţia rentabilitătii economice şi financiare

Se constată ca cele două rentabilităţi au o evoluţie asemănătoare pe

parcursul celor trei ani, caracterizată de o creştere în anul doi şiapoi o
descreştere, rentabilitatea economică situându-se deasupra celei financiare.

Rata rentabilităţii resurselor consumate, denumită şi rentabilitatea

costurilor, rata rentabilităţii resurselor consumate caracterizează eficienţa
costurilor. În activitatea practica, ea prezintă importanţă în estimarea şi
negocierea preţurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări de
servicii. De asemenea permite poziţionarea produselor sub aspectul rentabilităţii
faţă de media pe întreprindere.

Pr ofitnet 3474694263
Rc = * 100 Rc 2001 = * 100 = 9.76 %
Cheltuieli Totale 3558135471 2

56
6562220219
3560959110
RcRc 2003==
2002 100==14
**100 6.67
27%
4596426657
533501577599
Rentabilitatea activităţii

Capacitate aDeAutofin antare

Ra = * 100
CifraDeAfa ceri

4224264686
Ra 2001 = * 100 = 11,22 %
3764477843 9
7447547001
Ra 2002 = *100 = 14,05 %
5300190548 2

4790531944
Ra 2003 = *100 = 8.75 %
5471825100 0

Limita minimă admisă pentru acest indicator este 10%, ceea ce înseamnă
că firma în cauză, depăşind acest nivel în ambii ani, îşi poate finanţa acivităţile cu
caracter financiar şi economic din fondurile proprii degajate. Se constată că acest
indicator are un trend ascendent în primii doi ani, fiind o situaţie favorabilă pentru
firmă, în 2003, valoarea acestuia scăzând sub limita normală.

Puterea de câştig se determină prin împărţirea câştigurilor înainte de

6236816404
Pc 2001 = * 100 = 16,82 %
3707694641 9
EBIT
Pc = * 100
TotalActiv
plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) la valoarea totală a activelor.

57
 1021003608 5
Pc 2002 = * 100 = 29,01%
3519338404 8

6186176210
Pc 2003 = * 100 = 9.33%
6628988867 7

Nivelul indicatorului are un trend ascendent, arătând pentru anul 2001 că

la 100 lei active s-a obţinut un venit impozabil de 16,82, iar pentru anul 2001, un
venit impozabil de 29,01. În anul 2003, valoarea acestui indicator scade, datorită
creşterii activelor, însotită de scăderea EBIT-ului.
Lei
Tabel nr. 35 Puterea de câştig

Indicator 2001 2002 2003

EBIT 6,186,176,210
6,236,816,404 10,210,036,085
Total activ
37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%

3.2.5 Indicatori de echilibru financiar

Rata îndatorării generale exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora

obligaţiile faţă de terţi din activele sale. Măsoară cât la sută din totalul de fonduri
provine din credit.

DatoriiTot ale
Rig =
TotalActiv

1750323302 5
Rig 2001 = = 0,47 8678575932
3707694641 9 Rig 2002 = = 0,24
3517338893 3

1533826913 4
Rig 2003 = = 0.23
6628988867 7

58
 Lei

Indicator 2001 2002 2003

Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu
Datorii totale 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
15,338,269,134
17,503,233,025 8,700,280,132
Rata
Total îndatorării
activ totale 0.9 0.33 0.3
37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23
Tabel nr. 36 Rata îndatorării generale

Limita maximă admisă pentru acest indicator fiind 1, se observă că societatea

evaluată are o situaţie bună din perspectiva creditorilor, privind recuperarea
datoriilor în cazul unui faliment. În anul 2002, nivelul acestui indicator scade de la
0,47 la 0,24, ceea ce înseamnă scăderea riscurilor pentru creditori. Acelaşi nivel
al indicatorului se menţine şi pentru anul 2003.

Rata de îndatorare totală exprimă dependenţa societăţii faţă de creditori,

fiind un indicator de risc, cu influenţă asupra rentabilităţii financiare şi dependent

DatoriiTot ale
Rit =
Capital Pr opriu
de structura de finanţare a societăţii.

1750323302 5 8678575932
Rit 2001 = = 0,9 Rit 2002 = = 0,33
1533826913 24
1948471223 2640406675 5
Rit 2003 = = 0.3
5095161954 3

Lei
Tabel nr. 37 Rata îndatorării totale

59
 Valoarea acestui indicator nu trebuie să depăşească dublul capitalurilor
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 15,338,269,134
17,503,233,025 8,700,280,132
Capital propriu
19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04
proprii, iar valorile obţinute indică un nivel bun al acestui indicator la nivelul firmei
evaluate pe toţi cei trei ani.

DatoriiLaT ermen
Rif = * 100
Capital Pr opriu

Rata de îndatorare financiară exprimă dependenţa de creditori pe

57819812
Rif 2001 = * 100 = 0.3
1948471223 2
termen lung, fiind majorată de inflaţie.

21704200 21628991
Rif 2002 = *100 = 0.08 Rif 2003 = *100 = 0.04
2640406675 5 5095161954 3

În cadrul firmei, datoriile la termen sunt foarte reduse, indicatorul fiind

apropiat de 0, societatea menţinându-şi autonomia financiară. Societatea poate
recurge la datorii cu scadenţa mai mare de un an, cu condiţia să nu depăşească
capitalurile proprii. Acest indicator are un trend descrescător pe parcursul celor
trei ani analizaţi, ceea ce înseamnă că datoriile mai mari de un an la nivelul firmei
se află în scădere.

Lei
Tabel nr. 38 Rata de îndatorare financiară

60
 0.90

0.80

0.70

0.60

0.50

0.40
Rig
0.30
Rit
0.20 Rif
0.10

0.00
2001 2002 2003

Graficul nr.25 Evoluţia indicatorilor de îndatorare

Evoluţia acestor indicatori arată o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii în

relaţiile cu creditorii săi, aceasta putând satisface oricând cererea de rambursare
a datoriilor faţă de aceştia, putându-si acoperi datoriile imediat.

Rata de acoperire a dobanzilor (TIE)

Pr ofitBrutEx ploatare + Cheltuieli CuDobanzil e

TIE =
Cheltuieli CuDobanzil e

6020591376 +1577555154
TIE 2001 = = 4,81
1577555154

1040161502 2 + 1765037240
TIE 2002 = = 6,89
1765037240
6177870339 + 1542427093
TIE 2003 = =5
1542427093

Nivelul indicatorilor, pe cei trei ani, mai mare decât 3, arată că

întreprinderea are o bună capacitate de a-şi achita dobânzile datorate.

61
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu
19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Datorii totale
17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Rata autonomiei
Capital financiare
Pr opriu globale 1.11 3.03 3.32
Rafg =
DatoriiTot ale
Rata autonomiei financiare globale arată măsura în care capitalurile
proprii ale societăţii acoperă obligaţiile totale ale acesteia.
1948471223 2 2640406675 5
Rafg 2001 = = 1,11 Rafg 2002 = = 3,03
1750323302 5 8700280132

5095161954 3
Rafg 2003 = = 3,32
1533826913 4

Conform acestui indicator, capitalul propriu al întreprinderii depăşeşte

nivelul datoriilor pe care întreprinderea le are, ceea ce înseamnă că firma îşi va
finanţa cea mai mare parte a activităţilor din surse proprii, stabilitatea acesteia
depinzănd de capitalurile proprii. Înterprinderea poate contracta împrumuturi
bancare, în special pe termen lung, fără probleme.

Lei
Tabel nr. 39 Rata autonomiei financiare globale

Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri măsoară cât din

cifra de afaceri anuală este destinată acoperirii acestuia sau ponderea în cifra de
afaceri a tuturor datoriilor.

62
 Indicator 2001 2002 2003
CI DatoriiTot ale
RDatorii
= totale * 100
CA
CI CifraDeAfa ceri 5
1750323302 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
R
Cifra =
de afaceri * 100 = 46,5% 54,718,251,000
CA 2001 3764477843 9 37,644,778,439 53,001,905,482
Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%
CI 8678575932
R = *100 = 16,37%
CA 2002 5300190548 2
CI 1533826913 4
R = * 100 = 28.03%
CA 2003 5471825100 0

Acest indicator are un trend descendent pe parcursul anilor 2001 şi 2002,

fiind un aspect pozitiv pentru societate, societatea reuşind să-şi acopere datoriile
curente din cifra de afaceri fără probleme. În anul 2003 acesta înregistrează o
nouă creştere, dar nu la nivelul celei din 2001.

Lei
Tabel nr. 40 Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri

Evoluţia îndatorării nete măsoară echilibrul între datorii şi lichiditate şi dă

informaţii despre capacitatea de plată pe termen scurt (sub un an).

DatoriiPeT ermenScurt
Rin =
ActiveCirc ulante

1744541321 3 8678575932
Rin 2001 = = 0,64 Rin 2002 = = 0,35
2720839156 3 2411595735 5

1531664014 3
Rin 2003 = = 0.35
4348034765 1
63
 Nivelul acestui indicator nu depăşeşte 0,8, limita maximă, în nici un an,
reflectând faptul că agentul economic poate să-şi utilizeze amortizarea fără a
apela la credite.

CAP.4 DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Conceptul de diagnostic în plan economic, la nivelul unei firme, presupune

reperarea disfunţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi analiza faptelor şi
responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a măsurilor care să conducă la
reglarea situaţiei. Diagnosticul activităţii unei firme se impune nu numai în cazul
în care aceasta se află în dificultate, ci şi atunci când situaţia ei economico-
financiară este normală, dar se urmareşte îmbunătăţirea acesteia.
Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmareşte
cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică,
resurse umane, economico-financiare etc, precum şi a punctelor forte şi a
punctelor slabe corespunzatoare fiecareia.
În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme, diagnosticul trebuie
să furnizeze informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente, care

64
constituie o bază pentru estimarea elementelor şi variabilelor ,,cheie’’ce trebuie
avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode de evaluare. Întrucât
evaluarea întreprinderii nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare
trebuie să opereze cu parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al
firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluării.
Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se pot construi scenarii
pertinente, care trebuie să stea la baza evaluării şi, de asemenea, se pot realiza
testele de coerenţă, atât între diversele piese de diagnostic, cât şi între evaluarea
propriu-zisă a afacerii şi analiza diagnostic. Aceasta din urmă apreciere vine să
confirme ideea că diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta
situaţia firmei la un moment, ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de
evoluţie a afacerii, proiecţiile economico-financiare.
Realizarea diagnosticului unei firme în scopul evaluării presupune
parcurgerea următoarelor etape :
-stabilirea problemelor supuse analizei ;
-asigurarea informaţiilor şi analiza documentelor care stau la baza lor ;
-analiza şi prezentarea rezultatelor într-un raport.1
Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în
studierea succesivă a cel puţin trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:
rentabilitate, lichiditate, structură financiară.
Diagnosticul financiar are rolul de a aprecia manifestarea funcţiei
financiare a întreprinderii. O dată stabilit, el furnizează celorlalte funcţii ale
acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-şi atinge
obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entităţii.
Astfel, diagnosticul financiar se integrează în diagnosticul global,
deoarece activitatea unei întreprinderi (tehnică, economică, financiară, de
personal şi de conducere) trebuie studiată ca un sistem care are un scop unitar:
fabricarea de produse sau prestarea de servicii.

1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

65
 Diagnosticul financiar se bazează pe informaţiile furnizate de contabilitate,
sintetizate în situaţiile financiare, precum şi pe cele culese prin mijloace proprii.
În ceea ce priveşte prelucrarea informaţiei contabile, aceasta se
realizează cu ajutorul instrumentelor analizei financiare.
Cu toate că obiectivele analizei financiare se caracterizează printr-o mare
diversitate, în funcţie de interesele uneori divergente ale utilizatorilor, se pot
totuşi găsi trei direcţii comune ale demersurilor acestora:
a) Cunoaşterea structurii financiare, a modului de combinare a
resurselor de finantare şi a efectelor acestor combinări asupra
solvabilităţii, lichidităţii şi autonomiei financiare a întreprinderii
b) Studiul structurii activelor deţinute de întreprindere, a alegerii făcute
în domeniul investiţiilor sau al operaţiilor curente de exploatare,
aptitudinii acestora de a fi rentabile
c) Aprecierea performanţelor, a profiturilor, a determinării unor
indicatori de randament care să ateste aptitudinea întreprinderii de
a-şi majora capitalurile şi de a controla eventuala volatilitate a
rezultatelor sale.1
Diagnosticul financiar pus de către evaluator are rolul de a aprecia
manifestarea funcţiei financiare a întreprinderii ce face obiectul evaluării. Dacă
funcţia financiară este bine reprezentată în întreprindere, în sensul existenţei
unui personal specializat care să facă analize financiare pertinente şi formalizate,
constatarile acestuia pot fi preluate de către evaluator. Totuşi, acesta le va
aprecia calitatea si în situaţia în care corespund, le va valida. Daca în
intreprindere nu există materializată o analiză financiară pe perioada trecuta (3
ani) luată în calcul de catre evaluator, acesta o va face singur.
Modul în care se face analiza financiară şi aprecierea rezultatelor
financiare, echilibrele si resursele financiare de care s-a dispus, utillizarea
acestora, randamentul capitalurilor investite reprezintă o parte importantă a
muncii de evaluare în punerea diagnosticului financiar, care incheie diagnosticele

1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

66
partiale şi se bazează pe transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar şi
definirea unor expresii sau valori necesare metodelor de evaluare patrimoniale.
Bilanţul contabil este principala sursă informaţională pentru toţi terţii
interesaţi în activitatea întreprinderii. Dacă informaţia contabilă constituie punctul
de plecare in diagnosticul financiar, ea nu poate fi totuşi acceptată ca atare de
catre analiza financiară. Există diferenţe între optica contabilă şi cea financiară,
care urmareşte alte finalităţi şi perspective. În opinia analiştilor financiari, faptul
că informaţiile contabile sunt legale, obligatorii, respectând reglementările
juridice, iar pe de altă parte sunt informaţii normalizate sau formalizate
deformeaza, in unele cazuri, realitatea economică şi financiară a întreprinderii.
În consecinţă, bilanţul contabil va fi reprelucrat în vederea găsirii unei
imagini financiare reale. Trebuie menţionat că evaluarea, care tinde spre o
imagine economică cât mai aproape de realitate, aduce uneori alte ajustări
bilanţului financiar, ţinând cont de unii factori care nu sunt luaţi în considerare în
analiza financiară.
În vederea realizării scopului său, analiza financiară este eliberată de
formalismul caracteristic contabilităţii. Pentru o întreprindere dată, analiza
financiara trebuie să depisteze caracteristicile financiare semnificative, să
perceapă punctele slabe şi forte, să ierahizeze după mai multe criterii şi în final
să ofere o apreciere pertinentă a situaţiei acesteia.
Bilanţul contabil utilizat în analiza financiara furnizează date pentru doua
abordări specifice, conform următoarei scheme:

67
 Bilant contabil

Analiza pe baza Analiza pe baza

bilantului propriu- contului de profit si
zis pierdere

Reprelucrari Regrupari

Bilant
Bilant Bilant
ansamblu Tabloul soldurilor intermediare de
functional financiar
resurse gestiune (TSIG)
+ +
+ +
indicatori indicatori
indicatori alti indicatori ai rezultatelor
specifici specifici
specifici

Puncte forte Puncte slabe

Diagnostic financiar

Fig. 2 Utilizarea bilanţului contabil în realizarea diagnosticului financiar1

1
Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000

68
 Bilanţul financiar, denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe
bilanţul contabil, având în centrul său noţiunea de patrimoniu şi de drepturi şi
obligaţii ce apar în legătură cu posesia şi folosirea elementelor sale.
Bilanţul contabil oferă informaţii terţilor întreprinderii şi, în special, celor
care au adus fonduri ( acţionari şi creditori).
Bilanţul financiar studiază riscul nerambursării datoriilor de către
întreprindere şi structura sa financiară, răspunzând mai ales cerinţelor creditorilor
acesteia. El reflectă solvabilitatea întreprinderii atât pe termen scurt (lichiditatea),
cât şi pe termen lung şi implicit riscul de neplată sau faliment al acesteia.
Construcţia sa se bazează pe comparaţia pe orizontală dintre activele şi pasivele
patrimoniale, în funcţie de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor. Bilanţul
financiar măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile, verifică
lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă
pentru a putea face faţă pasivului exigibil.
Elementele necesare diagnosticării financiare sunt sistematizate în
următorul tabel:
Lei/
%
Denumire indicator Valorile indicatorului
2000 2001 2000
-1- -2- -3- -4-
1) Indicatori de gestiune
Viteza de rotaţie a activelor totale 1.01 1.5 0.83

Viteza de rotaţie a activelor 1.21 1.94 1.17

circulante

Viteza de rotaţie a imobilizărilor fixe 3.88 4.86 2.4

Viteza de rotaţie a stocurilor 1,81 3,32 1,85

Durata de recuperare a creanţelor 52 zile 29 zile 32 zile

2) Indicatori ai fondului de rulment

69
Fondul de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912

Fondul de rulment propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921

Fondul de rulment străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991

Necesarul de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382

Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530
Rata de finanţare a activului 36,15% 64,35% 64,93%
circulant
Rata de acoperire a stocurilor 47.32% 97.32% 95.25%
Rata de acoperire a NFR 84.46% 130% 129%

Ponderea fondului de rulment în 26.13% 29.28% 51.59%

totalul cifrei de afaceri
3) Indicatori de lichiditate şi
solvabilitate
Rata lichidităţii generale 1.55 2.77 2.84
Rata lichidităţii rapide (testul acid) 0.37 0.94 0.9
Rata lichidităţii la vedere 0.03 0.43 0.44
Solvabilitatea patrimonială 89% 99.2% 100%
4) Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea vânzărilor ( marja de 9.23% 12.38% 6.5%
profit)
Rentabilitatea capitalului investit 30.08% 46.68% 23.13%

Rentabilitatea economică 23.73% 31.85% 9.11%

Rentabilitatea financiară a valorii 17.83% 24.85% 7%
nete

Rata rentabilităţii resurselor 9.76% 14.27% 6.67%

consumate
Rentabilitatea activităţii 11.22% 14.05% 8.75%

Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%

5) Indicatori de echilibru financiar
Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23
Rata îndatorării totale 0.9 0.33 0.3
Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04
Rata autonomiei financiare globale 1.11 3.03 3.32
Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%
Tabel nr. 41 Evoluţia indicatorilor economico-financiari

70
 Analizând indicatorii calculaţi, rezultă că întreprinderea se găseşte în
situaţii deosebite în funcţie de grupele de indicatori.
Indicatorii de gestiune indică, pentru primii doi ani o situaţie satisfăcătoare
a întreprinderii, valoarea acestora situându-se aproape de valoarea medie de
referinţă de 2,5 pentru viteza de rotaţie a activelor totale şi 5,7 pentru viteza de
rotaţie a imobilizărilor fixe, situaţie îmbucurătoare cu atât mai mult cu cât se
constată şi un trend ascendent al acestora, sperându-se astfel atingerea şi chiar
dep0103şirea valorii medii. Dacă valoarea acestori indicatori ar fi crescut şi în
2003 în aceeaşi proproţie ca în anul anterior, adică 48% în cazul primului
indicator, 60% în cazul celui de-al doilea, 25% pentru rotaţia imobilizărilor fixe şi
83% în cazul ultimului indicator calculat, firma ar fi avut o situaţie foarte bună,
depăşind toate valorile de referinţă ale indicatorilor. Însă, contrar aşteptărilor, se
constată o scădere a valorilor indicatorilor acestei grupe, nivelul acestora
situându-se chiar sub nivelul primului an analizat şi mai ales sub valoarea de
referinţă, deci o înrăutăţire a modului în care întreprinderea utilizează resursele
sale fixe şi circulante.
Scăderea vitezei de rotaţie a activelor totale în anul 2003 se datorează
creşterii valorii activului total, în condiţiile în care cifra de afaceri rămâne
aproximativ constată faţă de anul 2002.
Evoluţia negativă a vitezei de rotaţie a stocurilor se explică prin creşterea
valorii stocurilor, până aproape la dublarea acestora în anul 2003 faţă de anul
2002.
Indicatorii fondului de rulment indică o stare bună a întreprinderii; aceştia
au valori pozitive şi în crestere, cel mai important dintre ei, trezoreria netă,
reprezintă iniţial un deficit disponibilităţi pentru ca în anii 2002 şi 2003 să aibă
valori pozitive. Valorile pozitive arată că firma are suficiente lichidităţi, ceea ce
înseamnă că, din acest punct de vedere, desfăşurarea activităţii nu va avea de
întâmpinat dificultăţi.
Evoluţia fondului de rulment net este pozitivă pe parcursul celor trei ani,
iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în anul 2002, de la 9.835.079.970 lei la

71
28.232.828.912 lei, în anul 2003 rămânând relativ constantă. O influenţă pozitivă
asupsa desfăşurării activităţii firmei o reprezintă că ponderea cea mai mare în
cadrul fondului de rulment o are capitalul propriu, fondul de rulment străin având
o pondere foarte mică, sub 1% şi se află chiar în scădere. Acest lucru se
datorează faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe termen lung de la
bănci.
Cel mai imporatant indicator al fondului de rulment este trezoreria netă
care indică o situaţie negativă a înterprinderii în 2001 prin valoarea sa mai mică
de 0, pe termen scurt, firma întâmpinând dificultăţi de derulare a activităţilor şi de
a face fată datoriilor. În anul 2002 valoarea trezoreriei nete creşte brusc, având o
valoare pozitivă şi mult mai mare decât în anul anterior când a avut valori
negative, pozitivă ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, firma îşi poate
desfăşura normal activitatea. Trendul pozitiv, înregistrat şi în anul 2003, arată o
îmbunătăţire a situaţiei firmei, valoarea trezoreriei nete dublându-se faţă de anul
anterior. Acest lucru se datorează unei creşteri importante a fondului de rulment
net, antrenată de sporirea capitalului permanent într-o proporţie mai mare decât
creşterea activelor imobilizate.
Referitor la indicatorii de lichiditate, aceştia arată o situaţie satisfăcătoare
a înterprinderii, şi datorită faptului că au un trend ascendent. Putem spune că
întreprinderea are uşoare probleme de lichiditate în primul an analizat, situaţie
generată de faptul că aceasta se aprovizionează cu materii prime (iută) o dată pe
an, stoc ce trebuie să acopere producţia anuală.
Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.

72
 Indicatorii de solvabilitate sunt mai mari decât nivelurile minime (S p>50%),
ceea ce indică o stare bună, adică întreprinderea are capacitatea de a- şi achita
obligaţiile băneşti.
Pe baza indicatorilor de rentabilitate se observă că activitatea
întreprinderii a devenit mai eficientă în al doilea an dar a scăzut în al treilea, la
nivelul iniţial sau situându-se sub acesta. Situaţia se explică prin faptul că nivelul
profitului obţinut a crescut într-o măsură mai mică decât capitalul alocat (în
ultimul an au crescut în special datoriile pe termen scurt ale întreprinderii).
Ratele de îndatorare calculate se încadrează în limitele considerate
normale, astfel: L<1, RDF<0,5, RIf>0,5, RCI>1. Astfel, dacă societatea doreşte să
contracteze alte împrumuturi, nu va avea probleme cu normele bancare. Se
constată chiar că, pe termen lung, firma nu are contractate credite, explicându-se
astfel şi ponderea mică a capitalului împrumutat în cifra de afaceri.
Analiza întreprinderii permite diagnosticarea şi pe baza fluxurilor financiar-
monetare care arată o activitate intensă a acesteia în privinţa încasărilor din
vânzarea bunurilor şi serviciilor şi a plăţilor pentru producerea acestora pe
parcursul celor patru trimestre ale anului. O situaţie bună arată şi cifra de afaceri
cu un trend ascendent pe parcursul celor trei ani analizaţi, cu o creştere foarte
mare în 2002, urmată însă de o stabilire la acest nivel şi în anul 2003, fapt
datorat unui nivel aproximativ constant al producţiei vândute.
Din punct de vedere al resurselor proprii disponibile, întreprinderea are o
poziţie bună pe piaţă, neavând nevoie de împrumuturi pentru a-şi desfăşura
activitatea, însă din punct de vedere al rentabilităţii producţiei, situaţia nu este
favorabilă întreprinderii.
O accentuare a producţiei şi, mai ales, o eficientizare a activitătii, în sensul
obţinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime o creştere a vitezei de rotaţie a
activelor întrprinderii, astfel încât să nu aibă loc o imobilizare a capitalului, ar fi
benefice pentru întreprindere.
Punctele tari ale societăţii sunt:
- finanţarea activităţii întreprinderii din resurse proprii, fără să apeleze la
împrumuturi;

73
 - trezoreria netă pozitivă, şi mai ales, creşterea acesteia începând cu anul
2002;
- nivelul foarte scăzut de îndatorare, ceea ce-i permite contractarea unor
credite în cazul în care arre nevoie;
- evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri;
- fondul de rulment este pozitiv şi format, în cea mai mare măsură de fondul
de rulment propriu;
- existenţa disponibilităţilor, exprimată prin indicatorii de lichiditate.
Punctele slabe ale societăţii sunt:
- indicatorii de rentabilitate au rate scăzute la nivelul ultimului an analizat,
aflându-se în scădere;
- scăderea ponderii activelor circulante în total activ, de la 68,52% la
65,59%, datorată în principal scăderii disponibilităţilor societăţii;
- trezoreria negativă în anul 2001;
- viteza de rotaţie a activelor circulante se află în scădere ceea ce semnifică
o încetinire a ritmului de activitate a întreprinderii;
- scăderea profitului care ar putea fi folosit pentru refinanţare;
Principalele propuneri pentru îmbunătăţirea şi consolidarea situaţiei
financiare a societăţii:
- creşterea ponderii activelor circulante;
- îmbunătăţirea vitezei de rotaţie a activelor circulante care să ducă la
accelerarea activităţii întreprinderii;
- să îmbunătăţească durata de recuperare a creanţelor;
- sa stimuleze creşterea profitului, în vederea sporirii rentabilităţii activităţii.

74
 CAP.4.PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE

Activitatea unei întreprinderi depinde în cea mai mare parte de deciziile

luate de conducerea societăţii. Aceste decizii se bazează pe conjunctura
economico-socială, nivelul cererii şi al ofertei, posibilităţi de diversificare, dar şi
pe situaţia viitoare a pieţei. Astfel, deciziile luate depind şi de previziunea
financiară (proiectarea fluxurilor financiar monetare).
Previziunea financiară are două părţi: previziunea încasărilor şi
previziunea plăţilor. Fiecare dintre ele trebuie analizată în mod separat pentru a
se evidenţia trăsăturile definitorii ale fiecăruia.

75
 Prin proiectarea fluxurilor financiar monetare, organele financiare ale
întreprinderii trebuie să urmărească urmatoarele obiective:
-stabilirea corectă a veniturilor şi cheltuielilor şi a unei relaţii optime între
resursele financiare şi posibilităţile acestora;
-asigurarea unui circuit normal al capitalurilor;
-repartizarea justă a venitului net;
-asigurarea la timp şi într-un volum corespunzător a mijloacelor băneşti
necesare realizării tuturor obiectivelor prevăzute în planul de afaceri;
-înfăptuirea cerinţelor gestiunii financiare.
Previziunea financiară utilizează pentru îndeplinirea acestor obiective
totalitatea instrumentelor, metodelor şi tehnicilor cuprinse în mecanismul
financiar al întreprinderii. O primă etapă a activităţii de previziune financiară o
reprezinta cunoaşterea realităţii economice prin prisma informaţiilor financiare, în
funcţie de care se aprobă şi se realizează deciziile financiare care privesc
întreaga activitate a agentului economic pentru perioada la care se referă
previziunea.
Proiectarea financiară urmăreşte fundamentarea de decizii financiare în
legătură cu toate tipurile de activităţi care, prin consumul de valoare pe care îl
generează, realizează formarea, refacerea, dezvoltarea şi chiar lichidarea
elementelor sistemului întreprinderii.
Sunt luate în calcul activităţi ca investiţiile, reparaţiile, formarea stocurilor
din mijloace circulante în toate fazele ciclului de exploatare din întreprindere,
pregătirea şi recalificarea pesonalului, acţiunile de protecţie socială şi ecologică,
cercetare ştiinţifică şi economică etc.
Orice proiectare se sprijină pe situaţia iniţială a fenomenului proiectat. Ne
interesează:
- starea la un moment dat a elementelor structurii economice, sub aspectul
valorii rămase în aceste elemente după participarea la procesele de
producţie anterioare;

76
 - capacitatea structurii de producţie existente de a transfera valoare prin
serviciile cedate de structura economică a întreprinderii în cadrul
procesului de producţie.
Proiectarea fluxurilor financiar-monetare presupune:
- proiectarea fluxurilor de încasări;
- proiectarea fluxurilor de plăţi;
- proiectarea fluxurilor de lichidităţi;
- proiectarea fluxurilor de formare şi utilizare a fondurilor băneşti.
Pentru a se realiza proiectrea fluxurilor financiar-monetare se va urmări
variaţia în timp a fenomenelor, utilizând seriile cronologice. Studierea seriilor
cronologice vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel şi a
modificărilor de structură, precum şi determinarea influenţei factorilor sub
incidenţa cărora are loc evoluţia fenomenelor.

Proiectarea fluxurilor de încasări (cifra de afaceri)

Previziunea fluxurilor de încasări rezultă în mod direct din prognoza

vânzărilor, deoarece acestea reprezintă principala sursă de încasări. Previziunea
cifrei de afaceri, ca cel mai important indicator al fluxurilor de încasări trebuie să
ţină cont de modificările ce vor avea loc în structura vânzărilor şi în gradul de
solvabilitate al clienţilor întreprinderii şi care vor influenţa decalajul între datele
livrării şi datele reale ale încasărilor.
În proiectarea fluxurilor de încasări, respectiv a cifrei de afaceri, se ţine
cont de sumele înregistrate în ultimii 3 ani de către S.C. TEXTILA S.A.,
evidenţiate în Contul de profit şi pierdere.
Lei

Indicator 2001 2002 2003

Producţia vândută 33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795
Venituri din
vânzarea mărfurilor 4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Tabel nr. 42 Evoluţia cifrei de afaceri

77
 2003

2002

2001

0 20000000000 40000000000 60000000000

PRODUCTIA VANDUTA

Graficul nr.26 Evoluţia productiei vândute

Se observă o evoluţie a producţiei vândute în acelaşi ritm cu cifra de

afaceri, ceea ce înseamnă că evoluţia acesteia din urmă este determinată în cea
mai mare măsură de producţia vândută, lucru explicat şi prin proporţia primului
indicator în cadrul cifrei de afaceri, de 87% în anul 2001, 88% în anul 2002 şi
93% în 2003. Creşterea valorii producţiei vândute se explică, la rândul ei, printr-o
creştere a preţurilor produselor fabricate, avându-se în vedere că producţia fizică
a întreprinderii se află în scădere.

2003

2002

2001

0 4000000000 8000000000

venituri din vanzarea marfurilor

Graficul nr.27 Evoluţia veniturilor din vânzarea mărfurilor

Se observă că, de-a lungul celor trei ani, cifra de afaceri a avut o evoluţie
pozitivă, crescând foarte mult în anul 2002 faţă de 2001, cu 30%, tendinţa de

78
creştere menţinându-se şi în anul următor, dar într-o proporţie mult mai mică,
3%.
În anul 2002, creşterea bruscă a fost determinată de sporirea cu aproape
50% a veniturilordin vânzarea mărfurilor, dar mai ales de producţia vândută care
ocupă cea mai mare parte din cifra de afaceri şi care a crescut, la rândul ei, cu
30%.
Relativa stabilitate a cifrei de afaceri din anul 2003 se explică printr-o
uşoară creştere a producţiei vândute, însoţită de o scădere aproape la jumătate,
a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Pentru următorii ani se preconizează o creştere a cifrei de afaceri, într-o
evoluţie lentă, determinată de creşterea producţiei vândute. Această creştere nu
poate fi accelerată datorită unor venituri scăzute din vânzarea mărfurilor care ar
trebui să crească foarte mult pentru a grăbi creşterea cifrei de afaceri. Veniturile
scăzute nu vor afecta foarte mult cifra de afaceri, în sensul reducerii acesteia
deoarece ele au o pondere foarte mică în total, 6%. Pragul de 60,000,000,000 lei
poate fi depăşit însă începând cu anul 2004.
O altă metodă de previzionare a cifrei de afaceri este metoda analitică
de ajustare, utilizată de statistică, care constă în aproxmarea tendinţei de
variaţie în timp, cu ajutorul funcţiei trend:
Yt = f (t i )

unde „t” reprezintă variabila timp, iar „Y” variabila în timp.

Prin folosirea metodei analitice de ajustar, se stabileşte cu mai multă
siguranţă legea de dezvoltare, de variaţie a unui fenomen, deoarece se ţine
seama de valorile empirice ale tuturor termenilor unei serii.
O variaţie în timp de forma unei funcţii liniare este specifică fenomenelor
care se dezvoltă rectiliniu. Ecuaţia de estimare a funcţiei de trend liniar este
definită de relaţia:

Yt = a + bt i

79
 Observăm că cifra de afaceri a avut o evoluţie liniară şi presupunem că se
va pastra şi în următorii 3 ani acelaşi trend liniar determinat de ecuaţia de mai
sus.
În condiţiile funcţiei de trend, variabila timp reprezintă de regulă o serie de
numere consecutive, originea luându-se în centrul ei.
Cu ajutorul trendului liniar determinăm valorile lui Yt, acestea fiind valorile
estimate ale cifrei de afaceri. Yi reprezintă cifra de afaceri pe anii 2001, 2002,
2003, valori care sunt cunoscute, prognoza realizându-se pe anii 2004, 2005,
2006. Întrucât numărul termenilor este impar, valorile variabilei timp se măsoară
în unităţi întregi, respectiv, -1, 0, 1.
Relaţiile de calcul pentru parametrii ecuaţiei de trend sunt:

Yt = a + bt i

a=
∑y i
=
1453649349 21
= 48,454 ,978 ,307
n 3

b=
∑ yt i* i
=
1 7 0 7 3 4 7 12 5 6
= 8,5 3 6,7 3 6,2 8 0.5
∑t
2
i
2
Tabelul pentru calculul previzional este următorul:

lei
Anii yi ti yI*ti ti 2 yt
2001 37,644,778,439 -1 -37,644,778,439 1
2002 53,001,905,482 0 0 0
2003 54,718,251,000 1 54,718,251,000 1
Total 145,364,934,921 0 17,073,472,561 2
2004 2 65,528,450,868
2005 3 74,065,187,148.5
2006 4 82,601,923,429

80
 90000000000
80000000000
70000000000
60000000000
50000000000
40000000000
30000000000
20000000000
10000000000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006

cifra de afaceri

Graficul nr.26 Evoluţia previzională a cifrei de afaceri

Din tabelul şi din graficul proiectării cifrei de afaceri se observă o evoluţie

liniară, valoarea acesteia situându-se peste cea din anii analizaţi, având un ternd
crescător.
Proiectarea pe baza formulelor statistice corespunde cu cea realizată doar
pe baza analizei datelor, fără folosirea formulelor, în sensul că o creştere a cifrei
de afaceri, chiar peste 60 miliarde încă din anul următor, a fost proiectată în
ambele cazuri, cu o mai mare precizie în primul caz.

BIBLIOGRAFIE:
1. Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura
Intelcredo, Deva, 2000
2. Dumitru Bucătaru, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Junimea, Iaşi, 2004
3. Ion Stancu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 2003
4. Mihaela Onofrei, Finanţele Întreprinderii, Editura Economică,
Bucureşti, 2004

81
 5. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiunea financiară de
întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003
6. Regulament de ordine interioară S.C. Textila S.A.
7. Balanţele sintetice pentru anii 2001, 2002, 2003
8. Bilanţurile contabile şi anexele pentru anii 2001, 2002, 2003

82