Tai aed | EL ae] st] STIINTA & TEHNICA S.A. 5 39i in interiorul unei inchisori aproape 2:5 inchise, romanii deceniului IX at acestui si-au ales ca fel suprem, fireste, supra- _ rea. Care nu putea fi asigurata de individul ur. de 0 familie, trebuia mai mult decat atat, Je ale societatii au intrat in autoorganizare: mp&rteam putinul pe care il aveam, mai 28 in informatie, ne impartageam unu! altuia asiunile, visele ~ libertatea nu putea fi gasita at in interiorul craniului fiecaruia dintre noi. 25a au aparut, in Romania anilor 80, cena slunile de Science Fiction, peste 0 suta. socie- tate civila pregatind viitorul, structura din care, Supa revolujia din decembrie 1989. s-au ales ‘ideri naturali, jurnaligti de prestigiu, politicieni de perspectiva, oameni pe care. din instinct, societatea li pregatise pentru o viitoare schim- bare. ‘Al doilea exemplu, la scart planetei: foarte respectalii scouts, ceicetasii pe care un vizionar din secolul trecut [a proiectat pentru nevoile de asocia- tivitate ale cetateanului terestru din acest secol. Sau, ,Greenpeace" gi comunitatea inte nafionala a .verzilor’, cai care desfagoaia o lupta fra frontiere, pentiss ca Terra sa ramana nu numai Edenul copilarie! oreului oi gt gradina = paradis In care vor trai uimasii nostri $i inchei cu un alt exemplu din tara mea, 0 asociajie de urmarit meteoriti, tineri uniti de pasiunea de a privi cerul; stabilifi, anul trecut, intr-o tabard in aer liber, pe varful unui munte, 200 de tineri romani au agteptat ex infrigurare, intr-o anume noapte de august, la 0 anumita ora a nopfii. o anunjata ploaie de stele: gi chiar daca la momentul culminant cerul i-a 1asplatit doar cu 0 ploaie cu galeata, .vanatorii de mete- orifi' n-au piecat cu inima zdrobita, s-au cunos cut intre ei, s-au simtit bine, si-au impartagit idealurile, gi-au pus la cale alle ispravi astro- nomice minunate Elementul comun care se poate citi in aces- te exemple este: asociativitatea. Am s-o mai desenez odata, folosind dialogul Micului Print cu Vulpea: ,apprivoise-moi’, il roaga Vulpea Qu'este ~ ce que C'est apprivoiser?” intreaba E-T. (Micul Prin}, va amintiji, venea din afara Pamantului — n.a.) ,C’est une chose trop oubliée",ofteaza Vulpea: ,Ca veut dire: créer des liens..." BI TORIAL Nu, dragi prieteni de pe tot Pamantul, aso- ciativitatea nu este un lucru uitat, dimpotriva: scapat de grija asigurarii supravietuirii, ceta: jeanul simplu infloreste, sub ochii nostri, trans- formandu-se in Homo sapiens superior, stapan si prieten al planetei sale. Dar, singur, singurel nu poate sa ajunga la a-si stapani propria-i - imensa ~ persoana. Are nevoie de o mana intinsa de un frate, de un prieten, de un vecin, de zeci, sute, mii, chiar milioane de concetajeni planetari, Asociativitatea se afla aici, deci, in genele si cromozomii ADN-ului speciei si este adevaratul motor prin care individul gi colectivi- tatea ajung la acea dorita sinergie descatu- gatoare de energii individuale si capabilé de a impune 0 autoorganizare dinamica si perpetua a societatii. Un fluviu uriag, migcator, compus din brate, curenfi, vartejuri, ochiuri de apa alc&- tuite din stropi de ratiune ~ aga se prezinta soci- etatea Terrei in aceste momente de sfarsit de istorie. De starsit dar gi de inceput de istorie — pen- ‘ru ca noi traim acum, probabil, cele mai impor- tante momente din viata planetei noastre. Gaci ne aflam la sapte ani de la caderea Zidului Berlinului - si mii de alte ,ziduri ale Ber- linului* cad de atunci, cu zgomot, in sufletele celor §,6 miliarde de locuitori ai Pamantului Planeta este in fierbere rafionala iar un principiu al fizicii numit principiul vaselor comunicante, aplicabil gi in societate, ne face sa credem ca, purtate de valurile si curentii rapizi ai ratiunii, talazuiesc spre toate meridianele si paralelele: informatia, aplicatiile descoperitilor stiinfifice si tehnice, gcoala gi cunoasterea, in general, respectul pentru aproapele tau, democratia (acum de tip reprezentativ dar pe care extraor- dinora explozie a mijloacelor informatice o vor transforma, foarte, foarte curand, in democratie direct participativa). In sens invers ranflueaza: traditille, cuceririle locale in cunoastere. particularul, diversitatea. Creste mobilitatea, odata cu aparitia noilor generatii de aeronave, TGV-uri, si a refelei de autostrazi care deschid, la maximum, orizonturile. reste speranta de viata - deci posibilitatea ca fiecare fiinfa rationala sa-si poata folosi mai indelung, pe parcursul unei vieti, propria rajiune. Atpgi@ 1EviIcToORIAL 2, © nouk administratic Toata aceasta adevarata revolutie impune nevoia unei reorganizari administrative pla- netare. ‘Am ajuns noi, specia Sapiens, departe ~ i trebuie acum sa facem un scurt popas, pentru a scruta orizontul. Institufii stravechi — Scoala, Justitia. Biserica, Statul ~ trebuie sa se transforme din temelii, poate sub conducerea unui viitor guvern planetar — care insa trebuie s& lucreze altfel decat 0 fac acum guvernele existente. Cum? ° Probabil aga cum lucreazi UNESCO, minis- terul de educate, cultura si stiinta al Pamantulu Un minister care a renuntat la clasica pira mida administrativa pentru a merge pe strazile satului planetar, pentru a strange mana fiecarui cetajean planetar, pentru a-| saluta, a+} intreba, a-i prelua ideile, a-i oferi ‘Ad oferi ce? Roadele miniii si inimii fiecdrui cetajean al planetei gi posibilitatea de a-gi dezvolta, fiecare, propria-i faptura. Pentru a-' oferi o civi- lizafie a tolerantei, a intelegerii, intetepcwunil. © lume in care el sa se bucure de singura si ire- petabila lui viaja. O societate care sa-gi pa- Zeasca cu stragnicie vitorul Cum? : Dumneavoastra stiti mai bine. Un guvemn, fie gi al Terrei nu poate da raspunsuti globate. Dar dumneavoastra, asociatii, organizatii, fen dati, adunand in randuri atatea ,trestii gandi- toare" puteti da, fiecare, raspunsuri partiale. Un grup de tineri ingineri, arhitecti, peisa- Gisti se poate organiza pentiu a pomni o batalie pentru proiecte planetare: un pod paste Gibraltar, 0 societate transoceanica de trans- port marfa cu zepelinuri, irigarea unui mare desert, instalarea unui satelit energetic dea. supra Tarii de Foc -, iata proiecte care pot strni fantezia, galvaniza interese, amenaja spafii - viitoare ~ pe care in mod obligatoriui vor creste pacea si intelegerea, ca fructe ale pro- gresului. Organizajj — mai bine zis: dezorganizati - in grupe tisipite pe tot uscatul si pe toate apele, ecologisti de toate nafille gi categorille vor pune la cale ~ 0 fac deja ~ ...sabotarea industriilor iresponsabile, pentru cd, citez: ,mereu mai mult poiueaza valorile...". O Carta a Mediului incon- jurater, un campionat mondial al initiativelor ecologice ~ pot fi actiuni prin care ONG-urile patrund in subtila administratie a ,ministerului* UNESCO. La fel, un concurs mondial pentru cele mai reusite jocuri si jucarii entirazboinice ar putea fi pus la cale de catre Organizatia Mondiala a Scouts-ilor si incurajat de UNESCO ~ ar fio incununare a bataliei victorioase pe care ONU si UNESCO au dat-o pentru pacea - viitoare ~ a Pamantuiui $coala ~ nu numai in curtea gcolit sia uni- versitafii ci in varii forme, cuprinzand tabere de vacanja active, cursuri de formare, reciclare gi reconversii prin radio si teieviziune (de ce nu Radiogcoala planetara UNESCO? Telegcoala planetara UNESCO?). pe care eu le vad puse in migcare de grupur! cinamice de pe toate continentele, capabile sa impuna individului Sapiens din secolul a! XXl-lea conceptul educatiei permanente, ai dinamismului per- petuu gi al inoirii continue a fiecarui individ ean pianetar, a societati, in. ansambiu Medici fara frontiere’, muitipiicati in sute de ONG-uri, pazind sanatatea mondiala, mai ales prin educatie: born non smoker poate deveni 0 migcare care sa duca la transformarea plantei de tutun intr-o specie pe cale de disparil Sanatate prin sport" este o organizatie, dar poate fi un generic pentru activitati ale UNESCO gi ONG-urilor, inevitabil incununate de succes. Mobilitate: Connaitre le monde et Yaimer nu este treaba guverneloy, ci a tinesilor care nu jncap in propriul lor spatiu’ 2 le deschide larg usile tuturor orizonturilor pianetare este o bata lie pe care trebuie sa o ducem noi, cei intere- sati de adevaiatul metabolism al planetei. Mai ales ci aceasta fabuloasd comoara care este timpul nosiru liber ~ in crestere — trebuie vaiori- ficata pentr a ne multumi vielile dar gi pentru a invata, mai mult, pentru a ne pregati pentru viata. Si inca: ,Clubuti 2020", pentru adolescenfi, unde cei mai explozivi membri ai speciei umane sa-si poata proiecta viitorurile, orgar Zali intr-o adevarata migcare mondial a vi torilor liberi; infociuburi pe INTERNET gi pe alte refele in care biti vagabonzi ji leaga pe oameni, aceste infoONG-uri pot conduce birouri (info, fireste) ale forte: de munca, func- 2 Anticipatiaonand fara frontiere: ar fi un amestec al insi- csu'vi .minister* UNESCO in treburile ,minis- sui muncii de pe Terra" (care intr-o zi va tre- ~ ‘nventat, Organizafia Mondialé a Muncii nand pasul cu rapida transformare a soci- , amestec obligatoriu, cAci pe cerul seco- wisi viitor va fi seris cu litere de foc amenin- y8torul cuvant: gomaj; nuclee de luptatori si rorectanti ai destabilizarii birocratice, si implicit administrative — ONG-urile igi pot asuma, in fiecare veriga si palier de sistem, in fiecare {ara sarcina fluidizarii metabolismului guvernant actual, venind cu idei noi, tehnologii noi; cluburi de inventatori i inovatori care sa grabeasca implementarea noului, care sa impuna o politica a dinamicii inoirii si care sA puna la indemana tuturor ,produse” mereu proaspete ale cautatorilor de nou (un singur exemplu, 1! reiau, de fapt, il propun, in cautare de ONG-uti cu care sa colaborez: tare i-ar sta bine .minis- terului* UNESCO daca ar sprijini o campanie de ,recoltare" a inven{iilor gi inovatiilor tradi- fionale, de pe tot cuprinsui Pamantului — veti vedea ca infelepciunea populara este capabila de rezolvari simple si geniale, care pot fi usor raspandite prin mass media ~ ca, de pilda, »medicamentul compus printr-un dozaj home- opatic din sare gi zahar contra diareei, inventat pe undeva, prin india; barajele de lut si paie din Pakistan: pompa cu dopuri cu mare randament pentru fantani, din Romania, vopselurile naiu- rale ardibesti etc. etc.) . Este enorm de lucru pentru societatea civil UNESCO, pentru ONG-urile purtind stindardul »ministerului Educafiei, Culturii gi Stiinfei" Republicii Terra, O Universitate deschisa, desfasurata anut trecut in Romania, cu 13 manifestari diferite ta care au participat 7000 de tineri ai Republicii Terra de astazi s-a incheiat cu Congresul Mon- dial al Federajiei Mondial a Ciuburilor UNESCO si cu, firegte, 0 masa rotunda privind ~ ce alt- ceva? ~ vitorui. Concluzile finale converg spre © frazA comuna, sintetizand aspiratiile prezente pentru o zi de maine accesibila tuturor: ne tre- buie pace (intre natiuni, tntre grupuri, intre cameni), respect (de sine, fafa de aproapele tau), educatie (pentru a invaja s& devenim), civilizatle (cu aspiratia omului de a trai in armonie cu natura, in contact fizic si de con- viefuire cu alfi oameni, pentru a descoperi gi ‘impartasi cultura intr-un demers progresist); §1 nu: razbol, dispref, barbarie, ignoranfa (14zb0i ~ dac& vom continua, noi, societatea umana, sa inarmam {arile cele mai vulnerabile, cele carora EDITORIAL le este sete de apa si de cunoastere; disprejul fa{a de cultura i tradifiile seculare, reprezen- tate de minoritafi; barbarie — unde confortul unora se bazeaza pe viaja altora; ignoranta care face Ca dominatia celor puternici s4 se bazeze pe mentinerea unui mare numar de cameni in necunoasterea trecutului dar mai ales a prezentului). Doamnelor si domnilor, considerati cA aces- ta.a fost un exercitiu de Science-Fiction aplicat. Pe care am simfit nevoia s&-I fac impreuna cu dumneavoastra pentru ca: ~ aver, tofi, 0 adevaraté foame de vise, de spectacol pentru mintile gi sufletele noastre; ~ este, in lume, 0 davastatoare nevoie de imaginatie; ~ pentru c ne dorim, tofi colaboratorii ,mi- nisterului* UNESCO, o lume verde pe un'cer albastru (prietenul meu, Arthur Gillette a vrut, cAndva, sé ma corecteze: ,....sub un cer albas- tru*; eu am insistat: ,pe un cer albastru" ~ c&ci asa sper ca 0 vor vedea, de sus de tot, in al XX|-lea secol, cosmonaufil gi extraterestri); ~ pentru ca fili gi fiicele noastre, spionii viitorului, vor sa aiba in fata ferestre prin care sa priveasca catre ziua de mine si pe care sA le deschida pentru a-gi construi autostrazile, soselele, drumurile de tara sau simplele poteci catre viitorurile pe care si le vor alege si de care trebuie sa-i ajutam sa se indrégosteasca; = pentru ca noi, astazi, aici, cei mai inteli- genti, cei mai blanzi si buni la suflet, cei mai frumogi, noi, societatea civil UNESCO suntem capabili sA pregatim societatea civild terestra, adevaratul guvem al Terrei de maine, cel care urmeaza sa ia marile decizii ale omenir Chinezii spun: ,Calatoria cea mai impor- tanta incepe cu un singur pas" Acesta Din viitor, cu dragoste, Alexandru Mironov Conferinfa sustinuta la 4 X! 1996 la sediul UNESCO, Paris, cu ocazia intalnirli Federafiei Mondiale a Cluburilor UNESCO AnticipafiaAutori VOICU BUGARIU ROMANI cit entru_unii_ comentatori Danut Ungureanu (n. 1958) este seful generatiei sale literare sau, in orice caz, autorul cel mai talentat. in favoarea unor afirmatii de acest tip exista argu- mente. Primul ar fi complexitatea iegita din comun a textelor. Cum se stie, atunci cand i si motive SF, autorii romani recurg de regula la rezolvari narative si scrifturi relativ simple. Aceasta obignuinta are cauze obiective, dar se nutreste si din climatul perm siv al migcarii SF de la noi. Al doilea argument este talentul literar evident, nu tocmai raspandit printre autorii de gen. in fine, ar fi de invocat stiinta si instinctul de scriitor, de asemenea nu neaparat exprimate in textele ce foldsesc modalitaji gi mote SF Volumul de debut al !ui Danuj Ungureanu (Marylin Monroe pe o curba inchisa, Societatea WADEVARUL* S.A., 1993) confine dovezi in spri- jinul celor de mai sus. Povestirile pot fi valo- rizate in feluri diverse, dar nici una dintre ele nu se afla la nivelul exercifiului literar si nu cere nefericita condescenta sefista fata de textele modeste, dar salutare ca acte de inregistrare in migcarea SF. Frapeaza scriitura bogata, chiar luxurianta, evident mai ales in povestirile unde este imaginata materialitatea unor lumi crepus- culare. in mod special impresionante, din acest punct de vedere, sunt ultimele trei texte ale volumului: Soare sub flange, Prin pulberea de aripi si Din nou acasa. Descrierile minujioase ale unor medii apocaiiptice sunt covargitoare, in ciuda unor accente comice Din nou acasé este 0 piesa de virtuozitate. in ea. Danut Ungureanu se dovedeste a fi un adevarat poet al putridului, iar scriitura sa atinge incandescenta. Descri- e1ea minutioasa a unui Pamant devenit groapa de gunoi a Galaxiei este exceptionala. Reali- zand-o, autorul gaseste tonalitatea cea mai personala: ,Gunoaiele, dezolante prin intin- derea lor, sfargeau prin a fi toate ja fel. Acolo se naruiau incet, in ele insele, incet, ca ceturi de frunze moarte. Impresia era puternica mai ales in orele fara vant, cand aburul venit din- spre ocean se prelungea acumulandu-se intre cocoageie de moloz Ceea ce putuse sa arda arsese demult, macnit, din cauza lipsei de oxi- gen. Ceea ce nu rezistase apei se dizolvase ori Tuginise lent, pana ce se transtormase in pul- bere Dar tamaneau miliardele, obiectele a caror agonie masura secolele. {..) La inceput vazusera capsulele de acceleratie, folia de bis- mut, baltoacele de mi Vazusera formele de sticla vanadica gi resturile rezervoareior antigoc gi Conteinere imbucatatite de toate tiputile ori marimile posibile. Scuturasera puful papadiilor de azbest rasarite in manunchiuri compacte de sub carcasele innegrite de focu- tile spatiului, Cristalele memoriilor risipite pa- reau nestemate, suprafetele etangarilor, cate nu corodasera, scanteiau ca aurul gi argintul." 4 Anticipatia*\v este vorba de calofilie, cum ar putea apre- un alergic la frumos (nu gi la sublim), ci de zcorul liber al unei scrifturi artiste. Scriiture bogata si imaginatia debordanta apar gi in alte povestir. in clipa cand paraseste someniul unde exceleaza (construirea poetica a unor lumi degradate), insa, Danut Ungureanu nu mai are siguranta unui maestru. Cand tramele se complica dincolo de anumite limite, apare impresia ca autorul nu s-a oprit la timp sau a mizat prea mult pe ambigultate, riscand incoerenta. Un exemplu este Ceafa, unde vechiul motiv al ,frumoasei fara corp” este aso- ciat cu acela, tipic SF, al lumilor paralele Imaginile unui orag unde drumurile oamenilor se intretaie cu ale unor umanoizi de ceaja sunt absolut memorabile. Spre regret, recile compli- cafii epice las impresia de lucru adaugat, parazitand simbolul poetic. Lucruri asemana toare se pot spune si despre povestirea titulara, un text de altfei bine scris si foarte ingenios conceput Romanul Asteptand in Ghermana (Nemita, 93) confirma disponibilitatile din povestiri. De aceasta data, autorul concretizeaza un proiect mult mai ambitios. Nu este vorba doar despre numarul de pagini. Complicatiile epice sunt mult mai mari. Danu} Ungureanu pune in mig- care personaje numeroase gi construieste cu migalé un mediu material stufos. Realizafea lui este cu totul altceva decat un roman ,supt din unghii', adic un text fuserit la repezeala, prin imbinarea unor locuri comune. Lumea de cogmar a unui viitor, cand oamenil vor fi facuti in eprubetA, drogurile vor relativiza realitatea, iar unii vor obtine nemurirea, este minutios infiinjata, autorul dovedind aptitudini de proza- tor realist. Pe buna dreptate, un comentator al fomanului a constatat ca Asteptand in Ghermana este un text ce pare a deschide 0 posibila serie: ,Cartea se preteaza insa la seri- alizare, Pentru autor, riscul ar fica unei asem nea tendinte comode sa i se dea si curs." (Mircea Oprita, in Anticipafia romaneasca. Un capitol de istorie literara, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1994, p, 317) Daca prima parte a afir- matiei lui Mircea Oprita este corecta, a doua poate fi discutata. Aceasta fiindca decorul imaginat de Dainut Ungureanu este foarte bogat si, in mod evident, ar putea implica, ba chiar ar pretinde, niste continuari. In mod normal, cu premizele materiale de care dispune, Astep- tnd in Ghermana ar fi putut ,suporta" patru sau chiar cinci sute de pagini. Asa stand ucturile, una sau mai multe continuari n-ar fi FRAGMENTE cpitice deloc semne de comoditate, ci consecinte firesti ale unui remarcabil act de infiinfare lite- ara. Arfi de dorit ca autorul sa le produca Exceptand ultimul capitol, romanul este scris la persoana intai, naratorul fiind unul si acelasi cu un polifist mutant, inzestrat de cre- atorii lui cu darul nemuririi. Conflictul nu este original. Genetiah Yablonski, polifistul, este cavalerul justitiar intrat in divergenta cu superi- orii sai gi cu unii dintre puternicii zilei. El face fata unei infruntari de tipul unul impotriva tutu- ror si izbandeste. Aventurile sale sunt real- mente pasionante gi bine conduse. Autorul preia cateva ticuri ale prozei ameri- cane recente. Naratorul si celelalte personaje ale sale vorbesc in argoul borfasilor de la n Vorbele lor sunt cat mai agresive cu putinta. Ceie mai multe duritati de limbaj ti apartin lui Yablonsky. Aceasta exprima, folosindu-le, un amestec de greata existentialista gi sictir post- modernist. El spune ,sa bag ceva in mine* in loc de ,s@ mananc*, face comparatii de tipul .cerul ne supse ca pe un supozitor" si gaseste perifraze de felul: ,Cineva s-ar putea simfi foarte multumit ca dimineata s&-gi incalte papucii in pieile noastre asternute langa pat." ‘Poate ca felul de a vorbi al personajelor a folosit la vanzarea cartii. | se poate reprosa, ins, 0 contradictie fundamentala. Cum de vorbesc mutantii dintr-un spajiu fara nici-o legatura cu Romania si dintr-un vitor foarte indepartat exact ca niste borfagi din Bucurestii de azi? Apare 0 contradictie greu de depasit cand este vorba despre perioade mult inde- partate in viitor. Cine parcurge bine lucratul roman al lui Danut Ungureanu nu poate sa n-o remarce, Este adevarat, nu se vede cum s-ar exprima altfel agresivitatea de limbaj. Cu toate acestea, la lectura se naste gi persisité un sen- timent de frustrare. Ca i in povestiri, punctul forte al autorului nu sunt dialogurile, desi, dupa cum am aratat, eforturile sale in aceasta directie sunt conside- rabile. Cele mai reusite pagini sunt cele unde naratorul, unul gi acelagi cu lansatorul unor crt ditati de limbaj, se transforma, din necesitati narative, in povestitor. Asteptand in Gherm:na contine fragmente descriptive deosebit de Anticipafia oFRAGMENTE cricice reusite. Politistul cam limitat se dovedeste a fi un ins cu mult spirit de observatie, ba chiar un “poet al aglomerarilor umane. lata un exemplu graitor: ,in aer stépanea o muzica slaba ca un vaier si oarecum toxica. In fapt, era suma scurgerilor eliberate de o suté de maghernite muzicale si vocile miilor de zbanghii ce for- foteau printre pereti. [...] Erau orele furtisa- gurilor, tepelor, distractiilor marunte, zgari turilor usoare cu suriul, primelor fumuri de «iarba». Orele pipaitului, tatonarii, intelegeri Se faceau si se desfaceau cuplurile, gastie.[...] lar ceva mai incolo, noaptea aducea ceasurile atacerilor fabuloase, a (sic!) loviturilor rasuna- i faci, a (sic!) beregatilor taiate. [..] Cativa vanatori de recompense, printre care cei putin un fost IULI, igi cdutau victimele igno- rand cu profesionalism curgerea derutanta a reclamelor luminoase, hologramele obscene. drogatii lipiti de asfalt ca niste abtibiiduri Fetele expunandu-si jaitierele intesate de rubine sintetice. Hermafrodifii cu ochi oblici trecand mandri si singuratici, invaluiti in zambete subtiri ~"" Spre sfargitul romanului, Yablonski dé la iveala 0 a treia dimensiune a discursulul sau. El lanseaza niste tirade de politician populist afirmand ca se simte solidar cu cei multi si nedreptatiti de elite. In fine, a patra ipostaza a naratorului este cea de om cu simful umoruli Ocazional, apare gi ea. intrebarea este daca aceste patru ,personalitati* nu sunt cumva con- tradictorii, facand din personaj o aparitie inca- pabila sa se structureze suficient. Desigur, 0 critica permisiva n-ar trebui sa exprime aseme- nea indoieli. Una exigenta, da. lata de ce, salutand reusita carte a lui Danu} Ungureanu, ti sugerez autorului sé dea mai rhulta atentie arhi- tecturii in viitoarele sale romane. Cred, de asemenea, cf ar fi interesant s& incerce un roman scris in stil obiectiv. Talentul sau de povestitor ar fi supus astfel la proba adevarulu' Quadrat A aparut primul numar ai revistei Quaarat. Benzi desenate. S.F. - Fantastic ~ Aventura ~ Umor. Publicatia este patronata de Editura QUADRAT. Redactor sef: Cristian Lazaresou Printre colaboratori: Tudor Popa, cel mai bun ilustrator SF al momentului intrun editoriat semnat de Cristian Lazarescu avem ocazia sé citim: ,Timpurile se schimba: la fel, eroii si oamenil. Ce dainuieste, insa, e AVENTURA, Walkman-ul, CD-ROM-u! si pagerul jaloneaza sfarsitul de secol. In prag de 2000, intre pulsul vizual al MTV, cultura tot mai copiata la indigo $I virtualitatea jocuritor pe calculator, banda desenata ramane cea mai pura forma a aventurii, E tot ce ne mai ramane pentru a vorbi intre noi, pentru a ne colora lumea, pentru a sfida necunoscutul ce va s4 sic este propriu, revista oste excelenta. Grafica se silueaza la un nivel inalt, jar textele au o salutara linsa de jesut adipos. In mec special interesante sunt serialele ce-si plaseaza actiunile intr-o Romanie a viltorului mai mult sau mai putin Indepartat Textele respective ~ in care imi per- mit s8 vad ecouri tarzii ale ideii lansate in Anticipafia ~ sunt cele mai atingatoare” pentru cititorul roman. Uni autori de la noi se silesc sa devina niste americani care scriu, dintr-un acci- dent nefericit, in romaneste Pealizérile lor sunt uneori impresionante. Gu toate acestea, citi- torul roman nu poate sa s2 schilodeasca inte- rior intr-un asemenea ha’. incat sa devina un american locuitor in Romania. Exist niste ti- mite ale respectivei tendinte de sincronizare. Desnationalizarea intelectuala nu poate fi dusa pand la capat nici macar de cei stabiiifi in alte fri, laté de ce serialul Avanca (scenariu si desene: Tudor Popa, tex": Cristian Lazarescu) este de departe cel mai bun, ce! putin deocam- data. in el afiam lucruri neplacute, dar intere- sante. in respectivu! scenariu. .poporul sovietic" a fost sters de pe suprafata Pamantului, locul {ui find luat de nigte mutant! extrem de agresivi. Acestia din urma ataca Regatui Valaho-Roméan, Desi vaduvit de Ardeal, regatul rezista incd ,navalirii hoardelor barbare din est’. Desenele sunt foarte reusite (0 nota speciala pentru femeile lui Tudor Popa, toate, inclusiv cele de pe copertele Nemirei, dotate cu bordaje res- pectabile). Umorul nu ligseste. Aranca are drept moto un proverb bulgar. .Sa nu-ti iei cal arab si nevasta romanca." 6 = AnticipationDesen de Titus Udrea ~ Fir-ar dracu’ al dracului! Sigur ca stiu c& esti ARZ! Esti destul de batran gi de impor- tant ca s&'merifi asta! Dar esti i singurul destul de destept ca 4 rezolve totul far riscuri! = Pai, asta gi fac! chicoti Isaac, mangaindu-si tacticos favoritii cArunti - vechiul tic care ii trada buna dispozitie Caci se amuza copios, se delecta privind masca pe care. furia 0 asezase pe chipul Coordonatorului_ — cutele adanci de la radacina nasului cele adunate manunchi in coltul ochilor, purpuriul nesa- natos al obrajilor, maxilarele crispate. Crede-ma, gefule, e cazut sa te relaxezi. Chiar sa _ te culci pe-o ureche. De Mol - inegaiabilul tu zvoner de rang |, care s-a lasat prins in lat ca © cioara proasta — e mai mult decat pregatit. E buimacit. enervat, incitat, gata sa jure c& totul e putred, gata sa se agate de cea mai nebuneasca explicatie. lar pustoaica — ee acuzata, cu dovezi in regut de refuz de cooperare si sabo taj — e hiperconditionata si pregatita pentru teleportarea in P 11, Tarasenia se va des- fagura pe schimbul lui Ruy, care 0 s-0 materializeze chiar sub nasul lui De Mol. E spe- cialist in treburi de-astea. Le zice ,aranjamente matrimoni- ale" si, cand e rost de unul, face ore suplimentare chiar daca nu i-o cer Organizatia gi Coordonatorul. Cat despre Lish, a fost printre cei mai buni la medicina B. Si e experta in locoportarea B-T-B! . — Expert! pufni celailalt. in jocurile voastre de laborator, cu robofi, goareci si, eventual, caini? — E vreo deosebire intre un om gi-un caine din punct de vedere al principiului portari, fie ea tele sau loco, T-T, B-T sau T-B? — La dracu’, mormai Co- ordenatorul. Oricum, nu-i acelasi tucru, de ANA VERONICA MIRCEA Anticipatia— Ce? intreba Isaac, calm, schimband mana cu care isi explora favoritii. — Nu-i totuna daca o faci tu, care esti de-al noastru, sau dac-o face 0 pustoaica oare- care, care... = Care are tot interesul s& joace cum ii cntam, $i nu-i o pustoaica oarecare. Tocmai a absolvit cu brio Academia de Medicina Completa. ifi spun cA ea si Ruy vor face treaba buna. $i e corect sd fie treaba lor, pentru ca am aranjat ca eat sa fie direct intetesata, iar el inc ARM. Nu-i un batran ARZ ca mine, ca sa se retraga intr-un Sanatoriu de Regene- rare Neuro-Psi. O sa-mi pri- asca tratamentul, sunt sigur. La fel de sigur ca de actul asta ~ ia uite-l, are parafa langa - parafa ~ dragalagul asta de act care-mi garanteaza pensia maxima dupa externare! XXX Lish inca nu terminase de inspectat cabinetul, cand auzi clip-clap-ul vatuit izvorand de pretutindeni. Privi uga. Se albastrea incet, parca ab- sorbind culoarea din canaturi ~ semn sigur ca, de partea cealalta, primul pacient as- tepta sa i se permita accesu. — Liber! comanda cu voce pe care ar fi dorit-o imperso- nala gi ferma, dar care tremura suparator, ca intotdeauna cand era emotionata Oricum, era vocea ei, gi usa tocmai fusese programata sa i se supund; glisa brusc, ca supta de peretele de dea- supra, gi recdzu imediat ce barbatul pagi induntru. Era tanar si bine cladit. Ei, nu era chiar ceea ce Lish inte- legea prin ,barbatul fatal’, dar faptul ca arata cum arata nu avea darul sé-i spulbere tracul. Ar fi preferat ca primul pacient din cariera ei sa fi fost macar un mogneag, daca nu o femeie. “late uita! exclama el in loc de salut, cu glas pe care 8 Lish il percepu ca pe un sunet din alta lume, Am scapat de ursuzul vraci Rubo! Noroc pentru noi si ghinion pentru tine! Ce dracu’ cauti in iadul asta, fetito? Il privi taios, simtind cum ii ard obrajii si sperand prosteste ca, de data asta, nu se inrosise. li zambea fara rau- tate, oarecum amuzat. Si pa- rea la locu' lui acolo, in fata sii, intre cuier gi fotoliu, ca gi cum ar fi fost zugravit, alaturi de ele, pe fundatul unui decor demodat. Totugi, putea si se migte, pentru cd se ageza — neinvitat ~ pe fotoliu — Sunt Lish Harb, pronunta ea raspicat, dar nu atat de rece cum ar fi dorit. Dr. Harb pentru dumneata, domnule. ~ P-Alf, completa el prompt. Aga sunt inregistrat aici. Nu-mi amintesc alt nume. Nu-mi amintesc nici ce faceam inainte de a ma... materializa in valea asta. Dar imi amintesc ‘© multime de chestii despre. lume gi viata. Ranji, masurand- 0 cuobraznicie. Stiu, de exem- plu, ce trebuie sa faca un barbat'si o femeie ca sa se simta bine impreuna. Doar ca n-am mai facut-o de mult cu o femeie sanatoasa — vreau sa spun, nici nu stiu daca inainte de a ma pomeni aici am facut-o vreodata = iti place sa gochezi, nu-i aga? intreba ea, evitand sa-l priveasca intre timp formase indica- tivul lui pe claviatura figierului, gi acum ecranul tocmai se umpluse cu litere marunte: »P-ALF = anul IV de internare = sanatate pertecta = pro- gramat pentru controlul de rutina.* — Imi plac femeile fru- moase. Si tinere... ca... dum- neavoastra, dr. Harb. Pe-aici vezi rar aga ceva, poate v-a povestit batranul Rubo. = Doctorul Isaac Rubovici mi-a fost instructor, nu parte- ner de gueta, replica Lish sec. dupa ce chibzuise, pret de cAteva secunde, c nu risca nimic lésdndu-se antrenata in discutie. Si nici macar nu am intalnit c&vd i-am preluat inda- toririle. ~ Si Rubo? Ce s-a ales de el? Lish se stradui sa ignore amintirea barfelor prinse din Zbor in timpul procedurii de angajare si arunca, detasata ~ Habar n-am. E un su- biect care .u ma intereseaza. in schimb, adauga, simtindu- se destul de stapana pe sine ca sa ridice ochii spre pacient, ma intereseaza tot ce spui dumneata. E datoria mea de vindecator, si stiu sa ascult cu rabdare. Agadar...? = Nimic! se incrunta bar- batul. Lui Rubo i-am vorbit ore- n gir, am disecat in fafa lui toate indoielile gi temerile mele. Nu m-a ajutat cu nimic, nu mi-a raspuns nici macar la © singura intrebare. Nu cred ca tu, draguta Harby, esti mai breaza! Lish surase. Nui se mai spusese Harby din vremea primului ciclu de scolarizare. La urma urmei, tipul sta avea hazul lui. Poate asa erau toti Poate ca se alesese nu numai cu un post bine platit, ci gi cu ocupatie interesanta. — De ce esti aga sigur, Alfy? Pune-ma la incercare! = Te-ag incerca intr-un sin- gur fel, mormai el, ridicdndu- Se. Porni spre ea zambind intr- © parte gi avand in ochi acelasi licar pe care Lish il vazuse destul de des ca sa stie ca inseamna dorinjé necon- trolata. O, Doamne, sper ca intr- nu poate iesi de igi spuse, infiorandu- se, degi stia ca se lasd prada unei spaime idioate. Chiar atunci, P-Alf se opri, Cu trupul lipit de un obstacol invizibil. Ca un personaj care nu poate parasi tabloul’, cuget Lish, recapatand certitudinea c& e in siguranta, desi o sen Anticipatiazajie stranie, un soi de presen- timent stupid, continua, vag, sd o nelinisteasca. ~ E bine ca cel putin nu razi, se consola el, pasind inapoi. Ticdlosul ala de Rubo era sa lesine hohotind prima, oara cand m-am repezit ca o musca-n geam. $i, poate ca sti, poate ca scrie acolo, pe ecranul ala la care te holbai adineauri, nici acum nu-s mai degtept ca musca, nici acum nu pricep ce se intampla Lamureste-ma tu, dr. Harb. Explica-mil » ~*~ Dar e simplu! se precipita ea, amintindu-si regulamentul de ordine interioara. E doar protectia acordata Ocrotitorilor, cei care vindeca gi alina. — Povesti! Mi le tot indruga Rubo! De-aia i-ag fi sucit gatul! Nu zic c& n-as fi preferat 88 scap lumea de-o javra din soiul ,care-alina’, dar alea sunt doar ochi vorbitori, incrustati intr-un perete. »Ciudat*, igi spuse Lish, intrigata. ,Figierul nu menti- oneaza ca e un pensionar- problema! Ce interese o fi avut Rubovici s& treacd peste asta?" — Oricum, continua el, n-am venit aici sa ma spovedesc Am fost... poftit pentru un ,con- trol de rutin”. Aga ca, hai, Harby, deschide cutiuja ferme- cata! ‘Se projapi langa cabina neagrd, ca un sicriu vertical, aflata pe linia obstacolului care-i sjavilise inaintarea — Acces permis, comanda Lish, socotind c& e mai intelept s&-1 asculte, gi se pregati sa se instaleze In dreptul vizorului incastrat in acea fala a aparat- ului care ii era accesibil Atunci, din interior, i! auzi chicotind, — Ce te distreaza? intreba brusc iritata, in timp ce facea reglajele si-gi lipea ochiul de cercul transparent - Distractie?! Ti-o dorese jie! Nu suport sd fiu gadilat — de fapt, sunt nigte furnicaturi blestemate! Parca m-as. umfla dintr-o data! Cutremurandu-se, Lish ob- seva nu numai ca vocea lui devenea din ce in ce mai umana, ci si ca imaginea organeior lui interne capata relief, ca si cum o antica plang anatomica s-ar fi meta- morfozat, vazand cu ochii, intr- © holograma de cea mai buna calitate. Desigur, stiuse ca asta avea sa urmeze. Totusi Se intreba daca Isaac Rubovici intr-adevar inne- bunise, — Terminat, articula intr-un tarziu La dracu’, acum parca ma dezumflu, bombani P-Alf inainte ca incinta sa se des- chida, eliberandu-l —'Esti sanatos tun, il anunta Lish. Ma rog, adauga ezitand, poate nu fi-ar strica 0 vizita la'unul din cel-care-alina Chiar te-ag sfatui El rase = Mulfumesc, am inteles. © sa-i anunti - gio sa primes o ,invitatie". Bunavointa Ocro- titorilor e nemarginita! Si ii intoaise spatele. ~ Liber! spuse ea, permi- fandu-gi sa-gi tradeze aga- sarea piint-o grimasa XKX In incdperea inalté si ingusta, pierduti in moticiunea unei canapele lungi, trei barbafi si doua femei priveau ‘in gol, ascultand scancetele unui instrument cu coarde._ P- Alf abia trecuse pragul, cand unul dintre ei se ridica grabit, se repezi spre Usa si se sprijini cu palmele in canaturi, resem: nat s@.agtepte pana ce intrarea in cabinet avea sa-i fie permisa — O s& avefi o surpriza mieluseilor! trambita P-Alf, facandu-i s tresara. Si astia care vindecd dispar! Fara urmat Il privird tinta si intrebarile lor se Incrucigara. legi fara s& le raspunda. Nu-i placea sa zAboveasca in Palatul Ocro- titorilor. Pe de-o parte, Ocro- titorii, cei cu chip uman, aratau altfel, nu putea defini cum; simjea diferenta, dar nu 0 putea intelege. Pe de alta parte, el insugi se simtea ciu- dat, excitat si nelinistit, de parca dezlegarea tuturor tainelor ar fi fost mai aproape ca niciodata, dar mai inaccesi- bila ca oricand. Se rasuci_ pe calcaie, aproape nemaisesizand infi- mul rastimp in care isi simtea umerii striviti $i burta inde- partata de spate, gi privi, injurand printre dinti, fajada Palatului: mata, fara ferestre, cu _ugile ingropate in firide stralucitoare, gi, mai ales, imensa — legand unul de altul muntii ce strajuiau valea si unind pamantut cu cerul. clipa se simti neinsem- nat si nevolnic, gata sa cedeze ispitei de a se prosterna in chilia unui ochi-care-alina. Dar gaisi taria sa injure din nou gi se intoarse, infruntand aceeasi senzatie neplacuta, dar familiara. Porni catre sat, pasind fra graba, ca un mun- tean obignuit cu urcugul. Caci, desi drumul serpuia pe fundul aproape plat al vaii, cand te indeparts: de Palat oboseai repede, ca gi cum ai fi urcat 0 panta abrupta; iar cand aveai Palatul inainte erai atras de el, tentat sa alergi ca un copil care coboara dealul in fuga in faja lui, aerul se invol- bura deodata, formand un tur- bion suierator. Incremeni. Stia despre ce era vorba, dar nicio- data un nou venit nu se mate- rializase atat de aproae, incat sa-l poata antinge doar intin- zandu-si mana. Ca de obicei, totul se ter- mina fulgerator. Langa el stdtea deja o femeie foarte tanara, aproape o copila, purtand tradifionala_rochie bleu-ciel, scurta, stramta si decoltata. — Bun sosit! spuse el de- 9 Anticipatiazinvolt, in timp ce 0 ocolea cAntarind-o cu ochi de expert Poate vrei sa stii_unde-ai nimerit? E un sanatoriu pentru amnezici, fetifo, aga ca e inutil s&-mi spui ca habar n-ai cine esti si de unde-ai aparut. ii prinse mana stanga si-i privi caracterele impiantate la incheietura. Ea nu se impo- trivi, Se mulfumea s&-l fixeze, preocupata. — P-Shreya, citi barbatul Asa o sii te cheme Oorotitorii Noi o sa-ti spunem doar Shreya. lar eu 0 sa te strig Shry. Tine minte asta, pentru ca 0 sa locuiesti la mine, infelegi? ji cuprinse umerii cu bratul stang. Cu dreapta le dadu cu tifla celor trei duzini de barbafi care se buluceau, alergand,, dinspre sat. Se oprira tofi, blestemandu-l. ~ li vezi? rase el. Au auzit guierul, i-a chemat nadejdea Ga a sosit o femeie. Sunt putine pe aici, si cea noua apartine celui care o atinge primul. Cine calca legea asta moare — gi Ocrotitorii sunt de ~acord sa-I omoram cu pietre! Dar nu e interzis sa injuri, $i ia se récoreso, sérmanil Fata se stranse langa el, deodata insuflejita. — Acum imi amintesc! exclama. Chipul tau! $i glasul! Esti P-Alf, pe tine te caut! ~ Ce spui?! urla Alf, zgal- {aind-o. Iti amintesti?! Ma cunosti?! Ma cauti?! ~ Da, da! incuviinta, bucu- roasa = Asculta, facu el, prin- zandu-i gatul in maini, estt yreun nou soi de Ocrotitoare? Iti bafi joc de mine? — Nu! Nuuu! scanci ea, speriata. ii ddu drumul. ,Doar n-o s-0 ucid inainte de'a afla ce ma intereseaza! Chiar daca e de-a lor, e una neprotejata ~ gi e in mainile mele!" ~ Hail isi infipse degetele in brajul ei, smucind-o. Stam de vorba altfel, gi in alta parte! 10 — Ce faci, idiotule! N-o sug- ruma, lasa-ne-o noua! Era P-Jix, rivalul lui dintot- deauna. Un ranjet vulgar i umfla mai tare obrajii si ti sti- cleau ochii mici, pierduti sub fruntea bombata. Din spatele lui, ceilalfi aruncau priviri rau prevestitoare. Alf isi regret deopotriva si gesturile nesa- buite care ji starnisera, gi tul- burarea care il impiedicase sa- i observe apropiindu-se. ~ li apartin lui! se sumeti Shreya. . O privi mirat. i ochii intr-ai lui Ji: toare. infipsese triumfa- apartin, gi-mi place c& are mana grea si stie sa arate ca e stapanul! Dafi-va la o parte! Atinse pieptul lui Jix cu dosul palmei, impingandu-| Matahalosul inspira adanc, stranse din falci, privi neho- trdt in jur gi, in sfargit, se feri din calea femeii. Scragnind din dinfi, ceilalfi se rasfirara. La urma urmei, era norocul lui Alf, gi nici macar nu calcase infelegerea, nu vatamase acel bun prejios care era femeia El trecu printre ei con- tinuand sa stranga bratul Shreyei. —N-o sd ai parte prea mult de ea, striga Jix din urma. Le umfli burta prea iute! Nu stii cum sai te bucuri de ele! ‘Auzi si hohotele gi apla- uzele gloatei. Shreya inalta capul spre el, intrebatoare. = Vorbim in casa, ji suiera. E a cincea din dreapta. Hai, migca-te mai repede! Usa, deja intredeschisa, se despica inaintea lor, ajutata gi de mainile Wadei = Una noua, sigur, carai ea, masurand-o pe Shreya cu rutate. Cu cine te-ai batut pentru asta? Sau a scuipat-o norocul in brafele tale? ~Taci, femeie! Alf o privi ameninjator, indepartand-o si inchizand usa. Tu stai acolo, ti arat Shreyei un scaun. gi vezi cum imi lamuresti povestea aia ciudata! = Ti-ai luat masuri de pre- vedere, nu? continua Wada, netulburata. Stii c& sunt pro- gramata azi la control, ca El 0 8a afle, c 0 sa plec de-aici pentru totdeauna!... Poate or sa ma omoare! — Aiurea! Nasterea e genul de soc care readuce memoria! N-o sa te mai intorci, pentru ca © sa fii vindecata! — Nu-mi mai vorbi ca unul de-al LOR! De cand crezi tu ce indruga Ocrotitorii? — Nu cred! Si n-ai sa te duci la control! Stiu unde sa te ascund. Ai sa nasti aici. in sanatoriul asta! —P-Alf, asta-i o inchisoare! Se zice?! tresari Wada. = Nu stiu, baigui Alf, si amandoi se intoarsera spre Shreya Statea in picioare, eta- landu-si tinerejea gi nevino- vatia ca pe o sfidare, $i se uita la ei ca un copil in agteptarea laudelor binemeritate. ~ Ge tot spui, Shry? se rasti barbatul. Ageaza-te gi ia-o de la capat. Tu, Wada, da- i ceva de mancare! Mai tarziu. Vreau sa aud sieu. Ma intereseaza! — Daaa...? facu Alf, ridi- candu-i barbia. $tii ce? Ori ma asculfi, ori te cari! Acum! Ca sa nu intarzii la controlul de rutina! Cu un gest scurt, Wada ii arunea mana. — Sa te ia dracu’, caine! ii ura si disparu in compartimen: tul distribuitorului de hrana. = E 0 inchisoare, relua Shreya, continuand sa'stea in icioare. imi amintesc. Trebuia sa te caut. Pe tine. Neapavat! Si sa-i spun asta! Neaparat tie! O scruta ironic i neincre- zator, scoase de Sub pat o funie subfire, se apropie de ea tacticos, 0 imbranci pe neasteptate gi, chicotind, prinse sa o lege de scaun cu indemanare. — Ce cauti aici daca ai Anticipatiaamintiri? Ce cauti aici, vipera mica? ii susura in timp ce-gi incalcea mana in parul ei des, tragand cu sete. Hai, spune-i tot tatucului Alfy, fetijo! ~ Rubo mi-a spus c-o sa ma bati, smiorcai ea. Acum mi- aduc aminte! Alf ii dadu drumul si se las s8 cada langa scaun ~ la te uité! exclama, ca pentru el, gi-gi incolaci, visator, genunchii cu bratele. Lasa plansul, pustime! Nu-ti fac nimic daca incepi cu inceputul! — Promii? Shreya igi trase. nasul gi, luand ,ihi"-ul iui drept legamant, turui pe nerasuflate: Mia aratat holograma ta. A zis sa te caut, M-a prevenit c-o sa-mi amintesc numai cand dau cu ochii de tine. Cao sa ma bati gin-o si ma crezi. M-a invalat sé rabd si sa-}i spun ca te numesti Alfred De Mo! si ca “aici esti inchis, cd ti-au furat trei grade de libertate, ca Osooistii te vor salva, ca un Ocrotitor os te-ajute, c-o sa uit tot cand 0 sa ajung la con- trolul de inregistrare, XKX Zece controale de rutina. Cu exceptia primului, nici unul nu-i stémise interesul. Lish se intinse, relaxata. Cu mana stangai bajbai dupa telecoman-~ da video-cercetatorului si ceru o vizualizare a salii de asteptare. Era goala. Cel de-al un- sprezecelea pacient continua 8 intarzie. »P-Wada - contro! de rutin’, citi Lish singurui rand _ ramas pe afigierul sarcinilor de serviciu. Oricum, nu se scursesera decat patru din cele gase ore de consultafii. Nu avea nici un moti s-0 inscrie pe aceasta P- Wada in vreuna din categoriile de pensionari-problema ~ in afara de cele ce i se povestis- era despre obiceiurile locului a Toti se grabesc sa scape de controlul de rutina; pentru ei e © sarcina neplicuta. in a doua parte a programului o sa te coupi de consultafille la cerere = astea-sunt rare, si vin mai ales ipohondrii — si, ia spartul targului, cate un contro! de inregistrare." Amanuntele ile daduse Marusia Grovko, Sefa Perso- nalului, specializata in coor- donarea ochilor-care-alina, 0 femeie cu chip sever, fra varsta, care o tratase cu bund vointa glaciala ~ Plesupun ca o sii te des- curci, ii mai spusese, dupa ce 9 evaluase dintr-o privire. Esti tanara, nu cred sd te debu- scleze contactul cu o lume diferita, in rest, € un loc caldut ~ vreau s4 spun, aproape monoton prin lipsa de pro- bleme. Ei bine, se felicita Lish, de data asta chiar daduse lovitu- ra! Si pentru un sef de pro- mofie era noroc chior sa apete un asemenea post. Fosilele din comisie strambau din nas si conchideau: , Totusi, e mult prea tandr!* Dar pe ea, desi clasata abia a treia, doc- torul in medicina compieta isaac Rubovici o prezentase astfel incat aproape o ruga- sera sa nu refuze! — Medic de inchisoare, bodoganise maica-sa, nemul- jumita. Total nepotrivit pentru © nevarstnicé asemeni fie! Dar, ma rog, omul trebuie sa traiasca, se imbunase afland ca salariul depagea visele lor cele mai indrazneje. Macar de-ar fi avut norocul tau gi Shreya! Lish oft. Shreya! Micuta rasfajata, careia coeficientul de inteligenta submediocru nu- i permisese sa treaca dincolo de primul ciclu de gcolarizare. in schimb, frumusetea iesita din comun gi neobignuitul simt al ritmutui, exploatate cu fler de un instructor uns cu toate alifiile, fAcusera din ea, la o vatsta frageda, atractia Visului Erotic, celebrul lupanar- cabaret frecventat de elita societatii. Fireste, micuta nu era obligaté decat si danseze — prudenti, mama, sora cea mare gi desteapta si instruc- torul impresar se straduisera ca asta sa figureze in contract ca 0 clauza speciala. Numai ca, ia fel de firesc, Shreya cazuse in plasa cui nu trebuia: cu gaptesprezece ani mai batran, insurat, notoriu pentru amestecul in afaceri dubioase ~ in care ea se ldsase varata pana-n gat, doar din devota- mentul nascut din dragoste prea multa gi minte prea putina. Si inca n-ar fi fost nimic, daca nu s-ar fi lsat convinsa sa devina jap ispa- itor. O arestasera de un an si cea ce Lish numea ,cruzimea absurda a legii" nu permitea familiei sa afle unde si pentru cat timp era inchisa. Cand i se oferise postul, Lish incepuse sa spere, ne- buneste, in sansa de ao des- coperi pe Shreya. Dar visul i se surpase din temelii cand 0 anuntasera ca se va ocupa exclusiv de placile P — cele cu detinuti politic. Totusi... Ca sa-si omoare timpul, comanda listarea pen- sionarilor P. Nu era nici o Shreya! Se consola cu gandul ca ar fi putut fi inregistrata sub alt nume ~ pentru ca imediat se lase doborata de ideea cA, oricum, n-ar fi putut intalni decat o Shreya rupta de trecut, i fost straina. Toata lumea stia ca detinutii nu aveau amintiri, c& n-ar fi putut rezista daca ar fi injeles cum fusesera transformati si unde erau siliti SA traiasca. Semnalul melodios o f&cu sa se dezmeticeasca. Sfargitul programului?! Deja?! Stargitul programului ~ gi P-Wada nu aparuse! La naiba cu posturile caldute! Acum va treb ‘4 faca ore suplimen- tare: sa scotoceasca cu video- cercetatorul, sa suplineasca lipsurile aparatului mobilizand echipa de paza — cei sapte detinuti-model, devotati Ocroti- 1] Anticipatiatorilor — s& se prezinte person- al pentru raport la Marusia Grovko. XXX Alf fluiera indelung, in- cantat: Goal, micufa Shry era. © minunafjie, O atinse delicat, cu sfiala si piogenie, ca pe o statuet sacra, fragila — uitand cu totul ca incercase s-o su- grume, ca aproape o batuse, CA 0 ldsase cateva ceasuri bune legata strans de un scaun incomod. Dar se stram- ba cand fata se lipi de el, “alintandu-se pisiceste. Nu-si amintea sa-ifi placut vreodata genul linge-mana-care-loveste. De fapt, nu-gi amintea prea multe. Si toate erau ge- neralitati, nimic nu se lega de el insusi, de cele pe care le traise. Dar stia, de pilda, despre conditionare. Poate c: asta era! Shry fusese condi- fionata. De Rubo! Ghiujul ticdlos! Ghiujul care il inta- ratase, care rasese de nedu- meririle lui ~ pentru ca intr-o bund zi sd dispara si sa-i tri mit 6 pustoaica superba, indrugand chestii greu de crezut si acceptand deopotriva dragostea si chinul © indeparta usor. Fata facu un pas inapoi, fara sa protesteze, si ramase aga, asteptand. Alf ofta. ,E nesa rata papusa asta de carpal” Totusi... Nu-gi putea permite s astepte aparitia altei femei, mai ales ca era foarte putin probabil sA se repete norocul pe care-I avusese cu ea... Ei bine, o s-o dreseze intr-un fel sau altul! Tocmai intinsese mana spre Shry, cand usa glisa cu un pocnet sec $i P-Jix navali induntru cu acolifii lui cu tot. Vestitul sextet de paza! = Ce dracu' vreti? marai Alf, invergunat ca un caine, care igi pazeste osul. Cu ce drept afi fortat accesul? Nu raspunse nimeni, incre- menira cu ochii bulbucati, 12 parca trupul Shreyei i-ar fi atras, scofandu-i din orbite. Jix baigui ceva neinteligibil si baiele i se prelinsera po la coltul gurii intredeschise. Af rse. ~ Va zgaiti, ai? N-ati mai vaizut de mult 0 muiere goala! Prapaditilor! . Cei sase tresarira. isi deziipira privirile de Shreya devenind brusc interesati de albastrul pal al peretilor. Jix indrazni chiar sa infrunte ochii tui Alt. — Suntem in misiune, co- cogule! Cautaim una din gainile tale! Aia mai batrana! Unde e Wada, Alfy baiatule? = Zau c n-am habar, Jixy! Nu fin femeia sub cheie, cum faci tu cand se intampla sa prinzi una! Si, poate ai obser- vat, am ceva mai bun de facut decat sa port grija Wadei! ~ Sa infeleg ca refuzi sa colaborezi? intreba Jix, mi. mand un zambet amabil. — Am spus eu asta? se mira Alf, in timp ce aiunca un cearsaf peste goliciunea Shreyei. —N-ai spus, recunoscu Jix, fara sa-1 slabeasca din ochi pe Alf, care se stramba, ridicdnd din umeri. Apoi ti concedie pe ceilalfi cinci cu o fluturare a mainii si strecura prinire dinti: Durerea e ca n-ai spus nimic din ce trebuia. Da’ e durerea ta, intelegi? Alf se concentra, strdiduin- du-se s nu-si schimbe expre- sia fefei. Jix stia ceva, avea 0 banuialé bine infipta sub feasta tesita! Si era in stare s& raporteze ca el, Alf, refuza colaborarea ~ ceea ce i-ar fi adus 0 invitatie in comparti- mentul Sondei Psi. Alf nu cunostea pe nimeni care sa fi trecut pe acolo, dar se zvonea ca sondajul readucea memoria in stadiul tabula rasa, anulind toate gansele de vindecare. O privi pe Shreya. Vin- decare? Sanatoriu? $i daca pustoaica nu aiura, daca erau intr-o inchisoare? AI nu price: puse ce era cu gradele de li- bertate, nu-si amintea sé fi auzit vreodata de Osooisti, si numele Alfred De Mol nu-i spunea nimic, desi relafia Alf — Alfred era graitoare. Dar cre- dea ca stie ce este o inchi- soare gi infelesese cd cineva, unul dintre Ocrotitori ~ poate dragailaga Harby? poate ghiu- jul Rubo? ~ avea sa-! scape din valea aia, fie ea temnita sau azil pentru amnezici Oricum, nu trebuia sa rigte Era lipsit de sens sa riste liber- tatea lui si viaja Wadei. Pentru cA va reugi cumva sa convinga pe Ocrotitorul trans- format in samaritean s-o scoata si pe ea din capcana! = Treci dincolo, Shry, spuse, apoi ji arata lui Jix un scaun. Fara sa se mai prefaca, celalait urmari cu ochi sticlogi fata care iegea, Tgi sterse cu dosul mainii saliva iaragi pre- linsa pe barbie, se tranti pe scaun si articula régusit ~ Te scot basma curata, Aify. Daca-mi dai fata. Numai si numai daca mi-o dai. Asta-i pretul ~ si n-am chef de tocmealal — Ma scofi basma curata?! Nu injeleg, o lungi Alt. = Nu infelegi ca esti mur- dar?!_mugi Jix. Minciuna murdareste, cocosule! lasa pete, intra in si sub piele! Da’ io te Spal lo, care stiu c& minfi, pentru ca te-am vazut. Pentru ca v-am vazut, pe tine gi pe Wada, cocofandu-va_ pe Muntele Stang, spre padure. V-am vazut gi v-am urmarit intelegi, istetule? Alf injura in gand. Tar genia se incurcase urat Totusi Ar fi putut s-o predea pe Wada. Sa-i strige pe cei de afara, sa recunoasca in prezenfa lor ca banuieste unde e femeia, sa-i conduca la ascunzatoare. Si, fiind atat de cooperant, nimeni n-ar fi crezut cA Jix lar fi acuzat ci @ comiplice cu fugara. Ar fi fost Anticipatialsat in pace. lI-ar fi ramas, pustoaica i speranja evadarii. ° L-ar fi putut lasa pe Jix s& plece cu Shry. !-ar fi ramas Wada, sansa de a-si vedea copilul... gi speranta evadarii $i-o inchipui pe Shry in brafele celuilalt. Inchise ochii [i revazu mijlocul firav, rotun- jimile delicate si armonioase, ochii umezi si blanzi, de ciuta ranita. Il vazu_ pe Jix mozolin- d-o, strivind-o sub trupul lui butucanos. Clipi gi-gi trecu mana peste frunte. Vedenia se sterse, dar il coplesi imediat amintirea Wadei, a noptilor in care dormise cu ea in brate, a vocii in care ii tremura spaima cand il anunfase ca e insarcinata — aceeasi spaima care-i mustea in profunzimea _ ochilor, revarsandu-se in lacrimile pre: linse spre col{ul buzelor, de unde ea le aduna cu limba, copilareste — a disperarii cu care mana ei rece se in- clestase intr-a lui in timp ce uycau muntele, a_groazei ghicite in spatele vorbelor prin care il implorase s& n-o aban- doneze acolo, in cotionul din preajma Zidului invizibil Shry si Wada... Putea alege. Trebuia sa o faca! De fapt, pustoaica il speria Era prea’ frumoasa, prea docila, debita chestii prea stranii! Il rascolise, i! umpluse de sperante ilogice, 1! imba- tase, il... Poate totul era 0 farsa de prost gust, poate il tara in capcana... Se lsase deja tarat, imbrobodit, ii fu- sesera gandurile departe cand plecase cu Wada, ignorand cele mai elementare masuri de- prevedere, lasandu-se vazut si urmarit de Jix ~ tocmai de Jix! Si-l imagina dand buzna in ascunzatoarea Wadei, urmat de trupa lui de brute. O vazu zbatandu-se in mainile lor — si aproape ii simti privirea ar- zandu-l, i se nazari cé 0 aude blestemandu-! printre suspine: — Sa te ia dracu’, caine! Wada... Wada si Shry. Chiar trebuia sé aleaga! XXX = Ai ghinion. Sau aduci ghinion, spuse Marusia — plat, ca un robot furnizor de infor” matii si adrese utile. ~ Se intémpla rar? intreba Lish, ca sa nu taca. = Relativ. Cain douazeci si noua la suta din cele care se stiu insarcinate se ascund. Au Presentimentul mortii apro- piate! = Insarcinata?! Lish se zbarii, Si adauga, ‘insufletindu- se: Eu ag putea intra. Am facut intreruperi_ de sarcina in conditii normale. Sunt sigura ca reugesc gi in B. Teoretic cunose. = Nici sa nu te gandesti? o reteza cealaita - De ce?! Profesorul Rubovici ne-a explicat c& riscul e minim cand stii la ce sa te astepti si ai certitudinea c& pofi scapa oricand de acolo. A experimentat. Socul existentei in B poate fi suportal si de cei cu memoria intacta, doar indi: vizii cu psihic foarte iabil risc& i piarda controlul. Ar trebui 8 intru acum! Ar putea fi deja tarziu, stiu c& in Ba treia luna de sarcina e fatala: Marusia o privi ca pe o fosila vie. ~ Nu poate fi prea tarziu Controalele de rutina se fac din patruzeci in patruzeci de ile. $i, oticum, P-Wada e con- damnata la moarte. Altfel n-ar ti fost inchisa fara a fi steril izata Lish oft. Macar s& nu moara aga, ca un caine... $i copilul Marusia ii arunca aceeasi privire ciudata. Pe urma se ridica, potrivi un pahar in drep- tul orificiului cu eticheta ,cal- mant” al dozatorului si, dupa ce fu plin ochi, i+ intinse. Stai jos gi bea. Incep s& ma intreb ce-0 fi fost in capul lui Isaac cnd te-a recomandat pentru postul asta! Lish se supuse. Cealalta avea ceva, in voce gi in ges- luri, ceva care nu admitea impotrivire. Si, printre inghi- {iturile marunte cu care sorbea licoarea galben-portocalie, incerca o justificare: - Eu... ma gandeam doar. Marusia duse un deget la buze, ii facu semn sa dea paharul peste cap si hotari sj se adreseze punandu-si in glas putina caldura:, ~ In ordine. inteleg. & prima ta zi de serviciu. O 2i cu ghinion, ti-am spus-o. Dar n- are sens sa te agii in halul asta. Femeia e condamnata gi va ispasi. Cat despre copil, avem tot interesul sa-I salvam. Sper ca n-o sa incerci sa-mi spui ca nu sti nimic despre asta! Lish prinse curaj - banui cA 0 datora calmantului ~ gi reusi sa suréda ~ Cunose teoria. De la cursul profesorului Rubovici Fatu! conceput in Bidimen- sionala gi supus, 0 data cu mama, portarii Bidimensi- onal-Tridimensional are, de regula incepand cu a patra luna de viata extrauterina, capacitatea de autoportare temporal, inainte-inapoi, ps intervale care. la inceput, sunt de ordinul zecilor de secunde, dar care, la maturitate, se pot extinde pana la cincisprezece- douazeci de ani. lar depla- sarea, initial dirijata exclusiv de subconstient, devine per- fect constienta si controlabila, pentru cei mai dotati, chiar de la_pubertate. Profesorul e macinat de dorinta de a descoperi si imbunatati meca- nismul dobandirii acestei apti- tudini, care cert nu e o mutatie, pentru ca descendentii nu o mogtenesc niciodata. $i con- sidera excesiv de suparator faptul cA mama nu supra- pentru a fi a, in vederea contactarii unei noi sarcini. Ne- a relatat si despre munca lui Anticipatia 13Desen de George Constantinescu din Sanatoriu! Experimental, = Hm! pufni Marusia. Ma intreb si dacd v-a povestit oa rezultatele obtinute sunt nule! Eu, una, cred ca de ciuda i s-au zdruncinat nervii $i a, simfit nevoia sa se pensi oneze! ~ Ne-a vorbit despre egec in ultimul curs, marturisi Lish. Dar e convins ca, pana la urma, unul din elevii lui o s& reuseasca! Marusia se stramba, stran- gandu-si buzele subtiri. — Isaac e un visator batran! Solujia pentru cresterea numérului de copii cu aptitudini de auto-tempo-portare am gAsit-o noi, Astia mai ancorati in realitate, gi am reusit s-o vedem legiferata. De maine, legea intra in vigoare! = Ma tem c& nu infeleg... - spuse Lish, incurcata. Nu prea vizionez Stirile si. ~ E simplu. Colonia de pe Marte a adoptat legea de doi ani, Toate femeile incarcerate in B sunt condamnate la moarte! ‘0 clip, Lish incremeni Shreya!" Pe urma se Enigti, Constientizdnd ca sora-sa era inchisa de un an, pentru 0 infracjiune de gravitate medie. gic&, fara doar gi poate, fu- sese deja sterlizata = Ma... — baigui. Dar asta nu va duce la scaderea delineventei feminine? In fond, friva. ~ Povesti! in zilele noastre tofi au tendinta sa se supra aprecieze. Nimeni nu se con- sidera destul de bleg ca sa pice in plasa camenilor legii! Si asta nu e doar o teorie. Ne bazim pe experienta colonis- tilor de pe Marte. Lish zambi, spasité. Maru- sia rase $i isi dadu seama c-o auzea razand pentru prima data — Aécepfi usor infrangerea! Deduc ca licoarea si-a facut efectul. Si cd te poti intoarce in cabinetul dumitale. Ar cam fi timpul s fie gasita P-Wada — si acum esti specialista noas- tra in B-T portare! Lish inghifi in sec. Des- compunerea in plan, recom- punetea in spafiu! Si retur! Desi se baza pe acelasi prin- cipiu, nu era un proces instan- taneu gi insesizabi! pentru subiect, ca teleportarea, fie ea T-T sau T-B. igi aminti de P-Alf, de funicaturile care-| sacaiau, de senzatia stranie pe care 0 avusese privindu-i transfor- marea. Noroc ca el era imobi- lizat ia aparatul ala ca un cosciug, de unde nu putea vedea exteriorul, nu se putea vedea nici macar pe sine. ‘Oare cum ar fi reactionat daca ar fi infeles ce se petrece? Parasi biroul Marusiei obsedata de intrebarea asta, chinuindu-se sa-i gaseasca alte si alte rispunsuri, din ce in ce mai fanteziste, mai bizare Cand intra in cabinet too- mai si-l inchipuia pe Alf scdpand din sarcofag si tepezindu-se spre ea, de data asta ca un barbat real, nu cao paté dintr-un tablou inchi soare. Asa ca fipa cand un barbat chiar se ridica de pe scaun, legindu-i in intampi- nave. ~ Linistifi-va, domnigoara Harb. Sunt Ruy Los, tehnician teleportator. Ne-am cunoscut azi dimineata. ~ $i.ce caut} aici? se rasti Lish, nadajduind ca era sufi- cient de autoritara, amintindu- gi ca omiul ii era inferior in ier arhia personalului si ca nu avea dieptul sa patrunda in biroul ei din proprie initiativa. — imi pare rau. Tehnicianul nu parea intimidat. Lish sesiza cA scuzele erau pur formale. Planuisem sa va astept la iesire, dupa terminarea progra- mului, dar tevatura asta cu femeia lipsa a transformat totul intr-un caz de fort majora. .Doamne, ce zi!” cugeta Lish, detagata, inca sub efec- tul calmantului baut mai de- vreme. .Asta ce-o fi vrand de 14 Anticipatia— Cred ce doar un caz de indisciplina, spuse, si am sa raportez superioriior. ~ Eu, interveni barbatul cu obraznicie, m-as feri sé pome- nesc de indisciplina daca as avea o sora in puscarie! — Am deciarat asta in auto- biografia prezentata la anga~ jare, il infrunta Lish. N-am nimic de ascuns. incearca in alta parte cu gantajul! O masura amuzat = N-ai ghicit! Am venit s&-fi propun ceva, hai sa-i zicem ilegal, dar nu e vorba de gantaj. Un targ, mai degraba. —Nu ma interes. — Sa-i spunem ajutor reci: proc. Mai concret, libertatea Shreyei in schimbul colaborarit tale! In ciuda calmantului. Lish se pomeni tremurand. ~ Te 1og sd iesi, domnule Los. Sora mea igi va recapata libertatea dupa expirarea ter- menului de detentie! lar eu voi mentiona in raportui meu de activitate propunerea Razénd, tebnicianul o inte: rupse iardg ~ Te temi de © cursa! Mos Isaac nu mi-a spus ca ai putea fi atat de prudenta, Oricum, nu cand e vorba de micuta Shreya, al carei termen de detentic expira peste patruzec gi noua de ani! Evident, 0 nimi ca toatai! in fond, chibzui Lish, putea “intra in jocul lui. Putea des- coperi daca era un provocator, caz in care avea sa i-o ia inainte, raportand ea totul. Inspira’adanc si isi infipse unghiile in palme, concen- trandu-se pana ce isi invinse tremuratul, ~ Ce stii despre Shreya? il Intreba, pe cel m2itaios ton de care era in stare. $i de unde stii? Cum de ai acces la date secrete? De fapt, cine esti dumneata, domnule Los? — Poji si-mi spui Ruy. Doar suntem pe cale sa intram in aceeagi oala. lar Shreya e aici, in placa P11, asta la care tie conectat acum cabinetul! — Sub ce nume? Am citit lista pensionarilor si. ~ Sub numele ei. Nu prea se ostenesc sa li-| schimbe. Dar nue pe nici o lista. Maine -va sosi la controlul de inregis- trare, impreuna cu barbatul care o va declara ca co-habi- tanta ~ Minti, Ruy! il acuza, triumfatoare. Sora-mea e ares- tata de un an, nu de cateva zile! Barbatul igi puse mana pe asi — As vrea, pentru inceput, s& taci si sa ma asculti. Se poate? Ea aproba cu o migcare a capulu ~ Shreya a fost in Sana- toriul Experimental, la doctorul Rubovici. Lish suspina gi se las moale pe un scaun, ~ Nu te speria ca proasta! 9 vepezi Ruy. Esti medic, ce dracu'! Doar stii ca experi- ontele nu periciiteaza viata gi ubiectiior fost fecundata arlifi portaté in B in a patra li sarcina, lasat& acolo trei luni $1 readusa in T, unae a nascut un copii sAn&tos, dar fara apti- ludini speciale. $i r-a mai vrut ~ pentii ca aga a fost con ditionata ~ s& semneze acor- dul pentru o a doua insa- mantare. A fost acuzata de sabotaj gi refuz de colaborare jincadrata la politici, sterilizata, gi eu am teleportat-o T-B azi diraineata. Rubovici a aranjat totul. Tu 0 s-o locoportezi B-T (fara retur!) gi 0 s-0 scofi din cutia aia, Impreuna cu inso- fitorul ei. Ala ne intereseaza. Gandeste-te ca ai norocl Noroc ca iegitea din placa se poate face numai prin locopor- tatorul din cabinet! Si noroc c& mos Isaac e ARZ gi n-a vrut s&-| scoata él pe omul nostru! Deci, dupa ce-i vezi in T, it aduci la postu! de teleportare gi eu VA expediez pe toti trei intr-un toc sigur. Nu risti nimic, intelegi? fi conditionezi sa te asculte si sa para prapadifi. Daca va intainii cu careva, spui ca sunt contagiosi gi tre- buie teleportati la Izolare. Cred ca e simplu gi clar, nu? Ea se scutura, buimacita, ~ Nu. Nu infeleg nimic. Ce- i aia ARZ? Ce urmarifi, tu, fos- tul meu profesor si definutul catuia i-afi planuit evadarea? Cine sunteti ~ ARZ inseamna agent cu rise zero. Eu sunt ARM — agent cu risc maxim. Detinutul a fost zvoner de rang I, 0 piesa de baza in organizafia noastra. Cred ca ai auzit de OSOO! Organizatia pentru Sub- minarea Ordinii Oficiale! Lish simfi ca i se taie picioarele si se bucura c& era asezata. OSOO era inamicul public numarul 1, caruia i se pusese dintotdeauna in carci tot raul din lume! Totusi, se zvonea ca nu existase dintot- deauna, ca aparuse o data cu descoperirea teleportarii Tridi- mensional-Bidimensional gi cu inaugurarea_aga-rumitelor Inchisori-Plane. Atunci, adica cu numai un seco! in urma, omenirea socotise binevenita economia de spatiu, caci toti Setinuiii planetei incapeau in tre! cubur in care placile desti- nate lor stateau afiniate ca volumele dintr-un raft, gro- simea acestora fiind, de fapt, cea a culoarelor de acces $i a instalatiilor care le deserveau, plan-portand alimente gi creand iiuzia succesiunii zi- noapte gi acele pseudo-plane caie permiteau existenfa locu- infelor si a ascunzatorilor (afu- nisitele de ascunzatori in care adesea nu se putea patrunde cu video-cercetatorul). Si se considerase bineintentionata stergerea memoriei ,pensio- narilor’, care traiau cu impre- sia existentei in Tridimen- sional, intr-un Sanatoriu de Recuperare, sub obladuirea Ocrotitorilor, cei-care-vindeca si cei-care-alina. Si se facu- sera ~ inca se mai faceau! ~ Anticipatia 15bancuri pe seama faptului ca, cei inchisi erau privati, la pro- priu, de trei grade de libertate. Numai Osooistii echivalau detentia in Plan cu o monstru- ozitate, acuzau pe fata Coor- donatorii Terrei gi ai coloniilor Selena si Marte pentru ca sis- taser cheltuielile necesare terraformarii celorlalte planete, “generand astfel penuria de Spatiu locuibil, spuneau ca exista planuri pentru portarea T-B.a unor intregi rage supra- populate si, mai ales, ucideau copiii cu capacitate de auto- tempo-portare, insinuand ca se preconiza folosirea lor in scopul modificarii trecutului si al dirijarii evenimentelor viitoare. — Am auzit, raspunse, dupa aproape un minut de técere. -Si? . — Nu stiu daca sunteti atat de rai cum susfin Oficialii. Nu stiu nici daca aveti dreptate. Nici cu mama nu indraznesc 8 vorbesc despre asta! lar acum mi-e frica! Fricd sa fac ce mi-ai cerut, fricd c-o s& se afle c& te-am ascultat, ca n-am dat alarma in clipa cand ai pro- nunfat initialele alea! = Mai gandeste-te, spuse Ruy, atingandu-i iaragi mana, cu blandeje. Nu te pripi Hotaraste-te abia cand 0 vei vedea pe Shreya. Si nu te osteni s&-i pui intrebari. E condifionata sa uite cand va psi in cabinetul asta, chiar si intamplarile zilei de azi Priveste-o doar, si gandeste- te cum va fica ea sa imba- traneasca aici, sub ochii tai, cum va fi sa 0 B-T-B loco- portezi din patruzeci in patru- Zeci de zile, ca pe o definuta oarecare, cum 0 sa te con- sidere ea doar cea-care-vin- deca, adica 0 inaccesibila Ocrotitoare, poate chiar una antipatica! Gandeste-te ca. in ziua pensionarii tale, Shreya va mai avea de vegetat inca douazeci si patru de ani in ,tabloul" asta, in Valea dintre Muntii Stang gi Drept, intre Palatul Ocrotitoriior si Cas- cada-fara-fund. Gandeste-te bine! XXX Alf privi Cascada-fara-fund ceasuri intregi. Asculta bocetul apocaliptic al apelor pravalite, gi le inchipui ca pe o navala de facrimi argintii ~ pana ce luna disparu dincolo de munte, luandu-le stralucirea. Atunci se deziipi si el de Zidul invizibil, cel menit sa impiedice vreun amnezic disperat sa-si 1a zilele, sarind in valtoare. (Se ‘spunea ca tot pentru protectia lor erau gi zidurile de sus, de pe piscurile din dreapta si din stanga, ca nu cumva sa se azvarle sau sa alunece i prapastia banuita de cealaltA parte.) Porni agale prin vatea adormita. N-avea chef sa se intoarca in casa pustie. Pentru ca Shry cea ascultatoare ple- case. {i explicase ca trebuia s: plece cu Jix, s& il asculte orbeste. Fusese simply sa 0 convinga ca astfe! ii facea lui, lui Alf, 0 mare bucurie! Ea aruncase cearsaful. iI lasase pe Jix sAi pipaie sani si coapsele — in timp ce i scena ii facea placere, apoi se Imbracase gi plecase de mana cu matahala, fara impottivire Cu gandul dus, Alf ajunse langa Palatul Ocrotitorilor. Apoi observa cA mijeau Zorii, si ca din chilia unui ochi-care- alina iesea cineva. O femeie. Wada! \Vazand rogu inaintea ochi- lor, se repezi la ea. | se propti in faya. — Ce-ai facut?! Muiere fa minte! Ea-si pleca ochil =M-am temut. Sti cd mnie fric& de intuneric. $i de liniste. Din vagauna in care m-ai ascuns nu se zarea luna, Am iesit. Am vazut umbrel copacilor. Erau o impletitura hidoasa! Sia trecut 0 pala de vant, si s-au zbatut! Parca erau vii gi incercau sé ma ingface! Am fugit in vagauna gi am incercat sa dorm. Am visat monstri! M-am trezit tipand si strigand-o pe mama. Sti, Alf, nu-mi amintesc de mama Poate a murit. Poate nici n-am cunoscut-o. Pe urma am iegit iar. Luna incepuse sa coboare. M-am temut c-o s innebunese cand 0 sa fie bezna. Ca, daca n-o sa-mi pierd minjile in prima noapte, 0 sa mi se intample sigur intr-una din celelalte, una din multele nopti de singuraitate pe care le aveam inainte! Si m-am gandit ca poate tu n-o sa mai vii, ca n-o sa-{i mai pese, ca esti vrajit de fata aia pe care ai adus-o acasal All. se pocni peste frunte si ase. Indelung, jinandu-se cu mainile de burta. “Wada il privi speriata. Pe urma ofta a resemnare, se ageza pe o piatra, isi sprijini barbia in pumni gi agtepta, randatoare — Nu mai am fata, proasto! spuse el, inca hohotind. Jix ne-a vazul sine-a urmarit, I+ am dat-o lui, ca sa nu ne tradeze. Adica am dat mar- garitare porcilor! De dragul tau, idioato! De unde sa stu 1 sa te apuce spaimele si-o A fi se nazara sa te spo- vedesti ~ s& te nenorocesti! Sa ne nenorocesti, adical — Despre tine n-am po- menit, il contrazise femeia. Am zis ca m-am ascuns singura. Si cel-care-alina a fost bun cu imine. Mi-a spus ca n-are rost sa-mi fie teama, ca imi amanda programarea la control cu tiei zile, ca sam ragaz s8- mi vin in fire. i c-or sama mute intr-un loc unde-o sa fiu bine ingrijita. Si ca toate femeile care au nascut s-au vindecat gi s-au intors in lume! ‘Ait se ghemui langa ea. ~ Proasto, spuse, pronun- sand ocara ca pe o alintare. Astea le stiai dinainte! Le spun 16 AnticipatiaOcrotitorii dintotdeauna! = Dar nu intrasem nicio- data la un ochi-care-alina!_Mi- a spus-o altfel. Am simfit cA nu minte! Elo privi incurcat. Rata 0 incercare de zambet, apoi inalja din umeri gi-i mangaie patul ~ Hai acasa, Wada! Sa dormim gi sa visam ca tu ai dreptate! »$i.cd Shry nu m-a mintit’, adauga pentru sine. ,Ca unul din Ocrotitorii astia afurisiti chiar o s& ma ajute!” XXX Dupa ce aflase de spo- vedania Wadei, Lish ramasese in cabinet. Si dormise. Nu mult, dar destul ca sa o viseze pe Shreya. O Shreya cu douazeci de ani mai batrana, capatand volum in timp ce ea ji cerceta organele interne, de parca ar fi studiat o cultura de microbi sub microscop. Apoi, in loc sé redevina plana, Shreya crescuse, spargand placa P11 gi perefii cabinetu- lui, daramand inchisoarea. Fericita, Lish aplaudase, si atunci Shreya incepuse sa se dezumfle incet, fasaind. Imediat ce se dezmeticise, cercetase lista activitatilor din ziua aceea. Controlul de inre- gistrare figura ultimul, si dimi- Neaja trecuse tarandu-se ca melcul. Lish fusese tot timpul cu gandul dus, cand amintin- du-gi visul, cand imaginan- du-gi momentul in care igi va revedea sora Cand, in sfargit, Shreya aparu — gi 0 privi, ca toi cei- lalfi, ca pe o straina care le parea, fara sa stie de ce, dife- rita — Lish nu simfi nici bucurie, nici durere, La inceput o sperie lipsa emotiilor, faptul ca se simjea rupta de cele vazute, ca si cum ar fiasistat la o holo proiectie plictisitoare. Pe urma © napadi furia gi infelese ca 0 scotea din sdrite mutra de idiot a tipului care o insofea pe Shreya, si care spusese ca se numea P-Jix. Ce naiba, pentru individul asta tmp se agita temuta OSOO? in fine, n-avea importanta! Importanta era doar sansa oferité Shreyei! isi regasi calmul. $i le zambi celor doi, aratandu-le cabina: — Intrati impreuna! Trebuie s fiu sigur ca sunteti com- patibili. Acces permis! Pe urma, in loc sai le urma: reasca transformarea, dirija spre ei un flux intens de unde conditionate. $i abia cand Shreya fu langa ea, cand putu sa o atinga, fericirea si spaima o cuprinsera deopotriva, si nu stiu care dintre ele ii silea inima sa se zbata innebunita Deschise uga cabinetului gi le ficu semn sa o urmeze. Se supusera, apatici ca doua momai muribunde. $i asa mersera in urma ei, pe culoarele pustii, pana la postul de teleportare ~ In sfargit! Ti Intampina Ruy. incepusem sa fiu ingrijo- rat! Lish vru s&-i explice c& conditionare nu se face cat ai bate din palme, dar tehnicianul dadu cu ochii de Jix inainte ca ea si deschida gura. ~ Sfinte Sisoie! Da’ cu asta ce-i? De ce mi |-ai adus pe asta? — E omul tau! se burzului Lish, Co-habitantul Shreyei! ~ Baga-mi-as...! sudui Ruy. Nu-i sta! Nu asta trebuia sa fie! Cum ma-sa s-o fi facut incurcatura asta? ~ Nu stiu! tipa Lish. $i nu ma intereseaza! Eu am facut ce mi-ai cerut. lar tu telepor- teaza-ne odata! Avem timp sa ne lamurim cand o sa fim in siguranfa! se stramba Ruy. Trebuie s8-i duci inapoi, ca sa nu starnim banuieli. O'scoa- tem pe Shreya altadata, impreuna cu zvonerul nostru. — Nici nu ma gandesc! Crezi c& sunt dispusa sa rise in fiecare zi? N-ai decat sa duci barbatul inapoi! Pe ni doua scoate-ne de aici! Doar ai promis, fir-ar sa fie! ~ Domnigoara Harb, fii rezonabild, te rog! Era vorba 8 ne ajutam recipros, intelege c& nu se poate sa ne la balta! Uite, nici nu e nevoie sa defilezi iar cu ei pe coridor. Du-te singura. li teleportez eu in seofiunea bidimensionala a cabinetului. Spune-mi doar cum sa le anulez conditio- narea. Cu ochii sticlind a triumf, Lish surase: ~ Ma tem ca n-ai de ales, Ruy. Conditionarea li se anu- leazé doar in timpul teleportarii T-T. Mi s-a parut solutia cea mai simpla ~ gi acum infeleg c- a fost cea mai desteap = Si eu ma tem ca n-am de ales. Pacat 4 n-ai gasit 0 solutie mai proasta, ofta Ruy si apasa butonul de alarma. ~ Ce faci?! urla Lish. ~ Salvez ce se mai poate. Adica, pe mine, apuca el sa raspunda inainte ca patru gar- dieni s8 dea buzna. — Ce-i? intreba cel cu in- semne de sef. — Domnigoara doctor in- sista sa-i teleportez pe astia doi. Dar mi-a dat coordonate false. Nu-i vorba de un spital, ci de_un punct de pe auto- stradal XXX ~ Teleporteaza-i pe aia doi in Sanatoriul Experimental, la sectia Deconditionare, ordona Marusia Grovko. Ruy se inclina respectuos gi iesi, ascunzand un zambet Sub mustata. Dragalagii de la Sanatoriu se vor trezi cu doi pacienti gata deconditionati, si Ii vor injura de mama focului pe idiofii de la inchisoare! Rase singur, surprins de sine ‘insugi, de propria sa capaci- tate de a se amuza dupa un esec stupid, de care, mai mult 7 Anticipafiaca sigur, OSOO avea sa-l fac rAspunzator. Dar nu-i vor inlatura, Aveau inca nevoie de el, pentru cd era ,curat’. Siaga avea sa ramana. Din fericire, afurisifii de doctori stiau cum s-gi inchid& mintea in fata sondei psi. Puteau sa le steargd memoria, dar ceea ce Constientul lor ‘nu voia s& dezvaluie se ducea pe apa sAmbetei odata pentru tot deauna! Cat despre posibi tatea ca Lish sa vrea s: tadeze... Ei bine, asta nu ar fi imbunatafit situatia ei nici cat Negru sub unghie! Si nu se temea de dorinja idioata de a ucide si capra vecinului, nu dupa ce recunoscuse in ochii ei privirea jucdtorului care si-a mizat viaja pe o carte gi caruia infrangerea i-a ucis pana si setea de razbunare! XXX Dupa plecarea tehnicia- nului, Marusia studie indelung chipurile celor convocati de urgent in biroul ei confortabil Asta fi lu ceva timp — de fapt adunase tot personalul inchi- sori, Nu putea s nu-si repro- geze ca nu cercetase destul de minutios fizionomia noii angajate. Poate atunci ar fi descoperit ceea ce acum era sigura ca nu deslugea la cei- lalfi, adic un cat de vag semn care sii tradeze predispozitia _ spre indisciplina, refuzul obedi enfel si intenfille rauvoitoare. Relativ multumita, li se adresa pe tonul poruncitor ta care renunfa rar, caci nu se intampla in fiecare zi sa-i ‘inmoaie ceva inima aga cum tineretea si deruta lui Lish o facusera cu nici douazeci si patru de ore inainte: - in Pit s-au petrecut lucruri dubioase. Vreau sa fie maturata toata placa cu un fascicol de unde psi! Sa dis- para din mintea pensionarilor de acolo tot ce nu jine de rutina! Si s fie chemat un complet de judecata pentru doctorita Harb! Urgent, pentru cA e periculoasa! Parea neaju- torata ca un ied, gi n-2 avut nevoie nici de dova zile ca s& organizeze 0 evadare! XXX De trei nopti dormea sin- gur. Wada plecase s& nasca intr-un loc mai sigur. $i era rau fara ea! Avea vise ciudate, in care cel-care-vindeca se trans- forma tot timpul: acum era barbatul stiut, acum contururile ise invalmaseau, si se recom- punea ca femeie, tanara gi fru- moasa, aga cum Wada nu fus- ese niciodata. Aga cum in valea aia nu fusese niciune, niciodata. Adica... acum era una. De doua zile. Nu se materializase aga, ca toata lumea. Venise o data cu Jix, cand ala se intorsese de unde- va, de la un tratament special, despre care nu era in stare sa dea amanunte. Ceilalti numisera imediat fata medica- mentul lui Jix, gi Alf se intreba daca tofi sufereau ca el cand igi imaginau minunea aia con- topita cu bruta matahaloasal Poate, igi spuse Alf, poate c& visul lui era profetic. Tocmai auzise ca batranul vindecator fusese schimbat; nu cu c femeie, dar, oricum, cu unul mai tana! Parasi pialeta satutui de nic sd bata cararile muntelui, singur cu gandurile tui. {i ispitea ideea unui control la cerere. Simtea nevoia sa-si povesteasca visul. Poate era un pas spre vindecare, 0 sansa de intoarcere in lumea celor cu minte-intreaga! Sau, cine stie? poate era mai bine s3-s1 deschida mai intai sutletul gi mintea in chilia unui ochi-care-alina in fata lui, aerul se bura deodata, formand un tur- bion suierator. incremeni., Stia despre ce era vorba, dar nicio- gata un nou venit nu se mate- rializase atat de aproape incat sa-l poata atinge doar intin- zandu-gi mana. Ca de obicei, totul se ter- mina fulgerator. Langa el statea deja o femeie. Tandra. Nu atat de frageda ca miracu- losul medicament al lui Jix, totusi... Siti parea cunoscuta! ii parea cunoscuta pentru cA semana leit cu alter-ego-ul vindecatorului din vis. La dracu't = la te iti exclama dezin- volt, in loc de salut. Ce naiba cau in iadul asta, fetijo? Ea il fixa, 2apacita. li zambi curajator, apoi o ocoli cantarind-o cu ochi de expert. ~ Poate wei sa stii unde-ai neimerit? E un sanatoriu pen- tru amnezici, papugo, aga c& e inutil sa-mi povestesti c& nu stii cine esti si de unde-ai aparut! ji prinse incheietura mainii stangi si apuca sa citeasca caracterele impiantate inainte ca ea sa si-0 smuceasca, spe- rata = P-lish. Aga o sa te cheme Ocrotitorii, Noi 0 s&-ti spunem doar Lish. Si eu o sa te strig tot aga. Imi place! Si imi placi! Tine minte asta, pen- tru cd o sd locuiesti la mine, intelegi? Ea scanci, privind undeva, in spate. Alf se intoarse si, inainte ca lovitura sa-I do- boare, deslugi cu coada ochiu- lui un barbat cu o bata. Lish fip&. Celalalt ti lua mana. — Nu te teme! Cu mine o sai fie mai bine decat cu Alf, sa §tii! Oricine fi-o poate ‘spune! ~ Alf? se mira ea. Stii, imi amintesc ceva. Parca s-a tamplat adineauri. Nu stiu unde eram, dar un barbat m-a impins intr-o cutie gi mi-a spus: Incurajeaza-| pe Alf. E tot ce pot s fac pentru el — gi pentru tine!" 18 Anticipatiaincepuse s& bata in rafale printre sipcile peretilor de iemn, printre frag- mentele cenusii de acoperiguri, printre ghemotoacele de paie ce ramasesera in loc de patrui, mese si scaune. Candva, aici traisera oameni, ins acum ulitele satului erau pline de balarii. Prin frunzele lor se juca vantul, asa cum pe chipul stra- niu al unui adult se joacd manuta fragila a unui bebelus. Dar jocul incet& brusc cand VICTOR TOROS particule miniaturizat, pe urma aparatele grele, magnetii uriagi si firele de felurite culori pe care le conectara la bateria automobilului, Cand terminara lucrul, era miezul zilei. Privira inca o data desenele circuitelor de putere, indepartara frunzele uscate, cren- gutele si orice altceva care s-ar fi putut aprinde repede, dupa care multumirea le insenina chipurile. Schema era func- tional. E timpul, Degas. ~ Curand, un pas epocal va fi realizat INVENTIA ultimul ceas din noapte se scurse pe jumatate. Pe drumul ce trecea pe, langai sat, toc- mai aparuse o lumina slaba, stravezie Lumina micuta se mari, apoi se diviza in doua si, nu peste muita vreme, aparu 0 magina. Soferul incetini si opri in cele din urma, chiar la intrarea in sat. Coborara doi barbati in costume negre, se dez- morfira intinzand mainile catre cer si lasaindu-se pe spate alene, migcar lipsite de ritm. Soarele aparu, un sfert de disc auriu, din spatele muntilor tociti, batrani. Gei doi scoasera din portbagajul masini componentele acceleratoru!ui de Anticipatia si omenirea ne va ridica in slavi! ras- punse Degas unei intrebari nepuse O clipa ochii ii scanteiara, iar celalalt isi intoarse fata de la el, c&ci soarele i! impiedica oricum s vada in directia aceea. Da," gandi, ,planurile sunt corecte, inventia este gata si ai dreptate, va fi un pas epocal.* Mandru, Degas isi scoase haina si o las s& cada pe pamant, departe de accelerator. Se indrepta catre aparate, se aseza in centrul constructiei conice gi intinse mainile in lateral, atingand cei doi magnefi * —Acum, René, rosti el inchizand ochii. 19$i René apasa, cu 0 forta care depa- sea cu mult necesarul, pe butonul rogu de pe micul tablou de comanda. Circuitele se inchisera cu un pocnet pre- vestitor de rele Urletul, ragetul de fiara-exploda iesind afara din plamanii lui Degas. Accele- ratorul crapa fumegand i instalatiile cazura arse, distruse. Liniste. intr-un tarziu cineva tugi, facandu-si drum printre ramasite. Era Degas. ‘si cauta din ochi prietenul. Il ridica de sub tabloul de comanda. Era in regula, cu exceptia catorva vanatai. Peste un timp pomiré amandoi pe jos, in directia din care venisera, caci bateria masinii era pe deplin si iremediabil con- sumata: bucafi din ea zaceau in neoran- duire pe marginea drumului... langa 0 parte din volanul automobilului gi o treime de sasiu — imi pare rau, spuse incet René. Celalalt nu ii raspunse. — Poate ca data viitoare o incercare de conversatie Pe chipul lui Degas aparu o ugoara umbra de speranta. Inventia nu le reusise, traiasca in- ventia. — Da, poate. _ René zambi. incepura sA mearga mai repede. in urma lor, satul prinse a fremata de viata. Balariile disparusera, vantul deve- nise briz&, casele pareau mai solide si aveau toate acoperigurile in regula. © gospodina intindea sarma pentru rufe. Se auzeau glasuri de pretutindeni, acoperind fipatul unui copil dup& mama sa. lar aparatele, cate erau, au ramas 0 vesnicie in paragina, stricate si uitate la 0 margine de sat. mai facu el | Lionisie Desen de Mugt Anticipatia1 1984, cand Neuromantul cdstiga toate marile premii SF, PC-urile ,386" inca nu aparusera. Cu toate acestea, William Gibson scria nongaiant despre refele de caloulatoare, realitaji virtuale, implanturi de softuri si virugi. Realmente, la momentul acela cititorul SF mediu din Romania — binigor ramas in urma tehnolo- giei informaticii ~ citea paginile lui Gibson simjind pe propria-i piele celebra afirmajie a lui Arthur C.Clarke: »Orice tehnologie suficient de avansata nu se poate deosebi de magi.” Nu exagerez absolut cu nimic. afirmand cd scritorul american a fost in cei 3-4 an: de vai ai sai un vizionar al genului science fiction oi categoria extrapolarilor pe termen apropiat. Influenta lui asupra contemporanilor (scritori sau nu) a fo: atat de mare, incat in siajul sau a aparut un intreg Curent literar (ciberpunk), transfotmat ulterior in sub- cultur Care insa este legatura cu Greg Egan? Una singura cu adevérat importanta. Greg Egan schimba cursul istoriei SF-ului, extrapoland in mod coerent si tulburator o alta pagina din viitorul nostru imediat, Impactul lui.a fost deja resimtit pe cea mai mare piata | science fiction mondial, cea anglo-saxona, el domi- nand-o (la fel ca Gibson la inceputul carierei!) prin | textele scurte aparute inca din 1990. De vrea treizeci de ani (de la explozia New Wave-ului britanic), nici un alt scriitor ne-american n-a patruns atat de autoritar in revistele SF de specialitate, celebre prin ,xeno fobia' lor fafa de tot ce nu este Made In the USA. Greg Egan scrie despre noile probleme ale unei omeniri pentru care tehnica de calcul este la fel de ntegrata in cotidian ca gi banalele antinevralgice gi | 8eimplementeaza in acelasi mo Citind povestirea de fafa, veli regasi genul de inara St oaresum elascsinshisura iy eare princi Anticipatio palele personaje sunt ideile ~ dar idei la care nu v-afi gandit pana acum si pe care, poate, le vefi digera chiar mai greu, intrucat Egan nu se joaca: el va aruncé in fafa mecanica cuantica, cosmologie gi neurobiologie, adica stiinjele care s-ar putea sa ne afecteze viitorul in aceeasi masura ca gi calcula toarele lui Gibson, chiar daca acum ni se par desprinse din ,magia” lui Arthur C.Clarke Pentru tofi impatimitii SF-ului deschigi spre hou, care vor aprecia un autor pe care nu ma sfiesc sal consider unul dintre cele mai stralucitoare noi | nume din domeniu, iata gi céteva date bio-bibli- ogratice, in 1989, editura australian Norstrilia Press a publicat An Unusual Angle (Un unghi neobignuit) romanul de debut al unui scritor foarte tanar, Greg Egan. Cartea n-a avut un mare rasunet gi Egan a ramas mai degraba necunoscut cititorilor. Incepand cu 1990, un numar de povestiri tot mai mature si mai bine scrise au inceput sa apara in /saac Asimov's Science Fiction Magazine (cea mai importanta revista SF americana), contribuind la stabilirea reputatiei tui Egan, Nascut in Perth, Australia, in 1961, Greg Egan, a absolvit matematica la University of Western Australia dar, pasionat de film, a abandonat cariera stiinticd dedicandu-se realizarit unor filme de amator Pe & si 16 milimetti, iar din 1992 devine seriitor profe- sionist in 1992, Greg Egan publica al doilea roman Quarantine (Carantina), urmat apoi de al treilea, Permutation City (Oragul permutaritor), aparut in 1994, an in care vede lumina tiparului si culegerea de povestiri Axiomatic. Gel mai recent roman al lui, Distress (Distres), a fost publicat in 1995. Mihai-Dan Pavelescu 2)sod Abia trecuse de ora cinci cand am coborat colina dinspre stafia Eastwood. Cerul se arata palid si incolor. Venus se pierdea lent in est, totugi strada in sine aréita exact ca la lumina zite. Atat doar c era inexplicabil de pustie. $i vagonul in care calatorisem fusese pustiu. Ora ulti- mului-om-de-pe-Pamant in tufele luxuriante ce margineau coridorul cil ferate, ca $i in labirintul de parcuri impadurite intrefesute in suburbille inconjuratoare, pasarile ciripeau sonor. Multe parcuri aduceau cu padurile virgine — totusi, fiecare arbore si fiecare tufig fu- sese reproiectat: pentru cele mai mici secete rezistent la foc $i fara sa lase in jur mizerti de felul crengufelor, scoarfei sau frunzeior intiamabile. Tesuturile moarte ale plantelor se resorbeau si refoloseau; le vazusem intt-o expunere de lunga durata (un'gen de fotografiere pe care nu-! deji- nusem niciodat): o ramura intreaga, cafenie gi vesteda retragandu-se in tulpina vie. Majoritatea copacilor generau o cantitate modesta de elec- “tricitate, in esen{a fotosolara, desi procesele chimice erau complexe, iar eliberarea energiei stocate continua douazeci si patru de ore pe Zi. Radacini specializate cautau superconductorii subterani ce serpuiau prin parcur si-si aduceau obolul. Doi volji gi un sfert constituia valoarea intrinsecé maxima a unei energii electrice inofen- sive, ins&, pentru o transmisie eficienta, rezis- tenfa trebuia sai fie nula. (parte a fauneifusese, de asemenea, modi- ficat&; cofofanele erau docile chiar gi primavara, {Antari ocoleau sangele mamiferelor, iar majori- tatea serpilor veninosi nu puteau face rau copii- lor. Micile avantaje asupra rudelor salbatice, a: ciate biochimiei vegetatiei reproiectate, garantau dominarea speciilor modificate in aceasta mi ecologie ~ iar micile handicapuri prevazute ie opreau sa se dezvolte din plin daca evadau vreo- data intr-o rezervatie cu adevarat salbatica, de- parte de agezarile omenesti inchiriasem o mica unitate, dintr-un grup de patru, situata intr-o gradina cu grad de intretinere . Zero care se contopea perfect cu un tentacul al zonei parcurilor, aflat la capatul unei fundatur. Locuiam acolo de opt ani, de cand cépatasem prima comanda de la SeeNet, totusi continizam s& ma simt un intrus. Eastwood se afla la numai optsprezece kilometri de centrul lui Sydney, care = desi tot mai pufini cameni aveau motive sa cdil&toreascdi acolo - mentinea un avans inexpli cabil in privinfa prefurilor proprietatilor mobiliare; eu n-ag fi putut cumpara unitatea nici intr-d suta de ani, Chiria (de abia) acceptabila reprezenta un norocos produs secundar ce facea parte din 22 complicatele scheme de evaziune fiscal ale pro- prietarului; probabil c& era numai o chestiune de timp pana'ce bataia unor aripi de fluturi pe piefele financiare mondiale avea s& asigure refelelor cstiguri mai putin generoase, sau pana ce pro- prietarul meu avea sa aiba mai pufina nevoie de cdstiguri suplimentare, iar eu urma sa fu azvarit cincizeci de kilometri spre vest, inapoi in perife- tile c&rora le aparfineam. M-am apropiat prudent. Dupa evenimentele nopfii, casa ari trebuit sé mi se para un sanc- tuar, totusi am ezitat aproape un minut in fata sii, cu cheia in mana Gina se trezise, era imbracata si-gi lua dejun N-o vazusem de ieri, de la aceeagi ora; parca nici nu lipsisem de acasa. — Cum au fost filmarile? se interes ea. trimisesem un mesaj de Ia spital, explican- du-i c&, in sfarsit, avusesem noroc. —- N-am chef s discut despre ele. M-am retras in salon gi m-am lasat intr-un fotoliz. Acjiunea agezarii paru s& se rederuleze in urechile mele interne; continuam s cobor, din nou gi din nou. Mi-am atintit privirea asupra dese- nuiui covorului; treptat, iluzia a disparut. — Andrew? Ce s-a intémplat? Ma urma in odaie. S-a intamplat ceva rau? Trebuie sa mai filmezi o data? — Ti-am zis ci n-am chef sa. M-am oprit. Am privit-o gi m-am silit s& ma concentrez. Gina era derutata, totugi inca nu se enervase. Regula numarul trei: Spune-i totul, orieat ar fi de neplacut, cu prima ocazie. Indife- rent daca ai sau nu chef. Orice altceva va fi tratat ca o excludere intentionata si considerat un affont personal. — N-o s& mai fie nevoie de filmari. S-a termi- nat. |-am povestit ce se petrecuse. P&ru gocata, — Fil rezonabila, i-am spus. € un material extra- ordinar, nu-l pot arunca, pur gi simplu. in plus, detin toate drepturile de intrebuintare. Am avut acordul participarii, atat de la politie, cat si din partea spitalului. Voi obtine gi acceptu! familiei ~~ Adicd vrei s spui ca avocatii refelei ji vor aga in sperieti ca sa semneze un fel de accept de renuntare: in interesul public’ Nu aveam ce s8-i repiic; exact aga urma s& se intample. ~= Tu esti cea care tocmai a declarat c& rein- vierea este obscena, i-am atras atentia. Vrei s-o vezi interzisa”? Asta ili poate doar ajuta cauza Este o doza de frankenstiinfé buna pentru orice lucid imbecit Gina paru afectata; nu-mi puteam da seama daca juca teatru, — Mi-am luat doctoratul in stiine materiale, Anticipatiafarane, aga ca nu ma face pe mine. — Nu te-am facut nimic. Sti bine la ce ma refeream. : — Daca cineva este un luddit, ala esti tu intregul tau proiect incepe s sune a propaganda Edenista. ,Wimicuri ADNM Care-i subtitlul? ,Cos- marul biotehnologic"? — Pe aproape. — Cea ce nu infeleg este de ce n-ai putut include un singur caz pozitiv. — Am mai discutat asta, i-am raspuns obosit. Nu depinde de mine. Rejelele nu cumpara nimic daca nu existd un punct de vedere unitar si sus- finut, in cazul de fafa, e vorba de partea intu- necata a biotehnologiei. Asta-i subiectul, asta va prezenta. N-am intenfionat sa fie ,echilibrat". . Echilibru! ii deruteaza pe cei de la marketing. Nu pofi face reclama unui produs care confine doua mesaje contradictorii. Cel putin, ar putea con- tracara imnurile de lauda la adresa ingineriei genetice, pe care, in ultima vreme, !e inalja toata jumea. in plus, arata cu adevarat intregul tablou. Adaugand cea ce au omis laudele. Gina nu putea fi clintita, — Asta-i o fajamicie. ,Senzationalismul nos- tru echilibreaza senzationalismul lor." Nua ade- varat! Pur si simplu, polarizeaz opiniila. Ce-i gresit in expunerea caimé gi rational a faptelor. care ar putea ajuta la interzicerea reinvierii si altor catorva atrocitati flagrante, tra sa invoci vechiul rahat al transgresarilor impotriva naturii? N-ai decat sa araji excesele, dar prezinta-le in context. Ar trebui sa-i ajuti pe oameni sa ia decizii informate in legatura cu ceea ce doresc de la autoritafile reglementatoare. Nimicuri ADN pare mai degrabai sa-i inspire sa atunce in aer cel mai apropiat laborator bioteh. M-am ghemuit in fotoliu gi am lsat fruntea pe genunchi. . _ —Bine, cedez. Tot ceea ce spui este ade- varat. Sunt un jurnalist care manipuleaza, agita spiritele gi se opune stiinjei — ,Se opune stiinfei"? se incrunta ea. N-ag merge chiar pana acolo. Esti corupt, lenes si ires- ponsabil, totusi n-ai ajuns inca material bun pen tru Sectele Ignorante — Credinta ta ma migca. Ma lovi cu 0 pernd, afectuos cred, apoi reveni In bucatarie. Mi-am acoperit fata cu palmiele gi odaia a pornit sa se incline. Ac fi trebuit sa jubilez. Se terminase! Rein- vierea fusese ultimul subiect ce trebuia filmat pentru Nimicuri ADN. Gata cu miliardarii para- noici transformandu-se in ecclogii umblatoare autonome. Gata cu firmele de asigurari ce proiec- tau implanturi personalizate pentru suprave- gherea regimului alimentar, exercifillor fizice gi expunerii fa poluanti — de dragul interminabitelor recalculari ale datei calendaristice si cauzel cele mai probabile a mortii purtatorulul. Gata cu Autig- tii Voluntari militand pentru dreptul mutil&rii chi- rurgicale a proprilor creiere, astfel incat s& poatd atinge, in final, acea stare pe care natura nu le-o putuse acorda. ‘Am intrat in camera de lucru si am derulat ombilicalu! de fibré optica din partea laterala a consolei de montaj. Mi-am ridicat camaga si mi-am curdfat buricul de nigte reziduuri indefini- bile, apoi am scos cu unghiile dopul de culoarea Pielii, dezgolind tubul scurt din ofel inoxidabil care se termina printr-un port laser opalescent. — lar destagori activitayi contra naturii cu magi natia aia? striga Gina din bucatarie Ma simfeam prea obosit ca s& ma gandesc la © replica inteligenté. Am cupiat conectorii si con- soia s-a activat. Ecranul derula totul pe masura ce recepfiona. Opt ore de inregistrare in saizeci de secunde — majoritatea sub forma unei cefe incomprehensi- bile, dar mi-am ferit oricum privirea, Nu ma incan- ta ideea de a retrai evenimentele noptii, indiferent cat de concentrate ar fi fost. Gina intra, aducand 0 farfurie cu paine praji am atins un buton, ca s4 ascund imaginea. — Tot ma intreb, rosti ea, cum poti avea patru mii de teraocte{i RAM in cavitatea peri- toneala, tara nici o cicatrice vizibila? ‘Am coborat ochii spre mufa conectoare. — Tise pare c asta-i invizibila? —E prea mica. Ciputile de opt sute teraocteti au latimea de treizeci de milimetri. Am consultat un catalog de fabrica. — Sherlock puncteaza din nou! Sau, mai bine, sa zic Shylock? Cicatrcile pet flindepartate, nu’ — E adevarat. Dar... fi-ai fi distrus tu semnele celui mai important ritual de initiere? — Scuteste-ma de aiureiile antropologice. — Am gialta teorie. — Nu confirm si nici nu neg nimic. Consola piui. M-am decuplat. Gina ma privi tu interes; probabil ca expresia de pe chipul meu trdase ceva. — Agadar, aduce cu sexul carea? — Eu ag zice ca, mai degraba, cu spove- dania. . sau cu defe- Nu te-ai spovedit in viata ta. — Nu, dar am vazut spovedanii in filme. Glumeatn... Pur gi simplu, nu seamana cu nimic. isi consult ceasul, apoi ma séiruta pe obraz, lsAnd acolo firimituri de paine prajta. — Trebuie sa fug. Culca-te, tampitute. Arai ingrozitor. Am ramas locului i am ascultat cum se migca de colo-colo. in fiecare dimineata, mergea 23 Anticipatianouaizeci de minute cu metroul pana la stafiunea de cercetare a turbinelor eoliené CSIRO , in ves- tul Muntilor Albastri. Obignuiam sa ma scol si eu la aceeasi ord. Era mai bine decat sa te trezesti singur. (O jubesc, m-am gandit. $i dacd ma concen- trez, daca respect regulile, nu exista nici un motiv pentru care n-ar putea dura. Recordul meu de optsprezece luni era undeva sus, dar nu repre- Zenta un motiv de teama. Aveam sa-| spulberam, cu ugurinfa. Gina reaparu in cadrul usil — la spune, in cat timp trebuie sa-I montezi pe asta? — Aaa. azi. N-ag fi dorit s& mi se reaminteasca — Azi nu se pune la socoteala. Du-te i culed-te. : Ne-am sarutat. Ea pleca. Mi-am rasucit sca- unul spre consola dezactivata. Am chiopatat in dormitor si m-am dezbracat. Mi-am atarnat hainele pe rackul de curatire si |-am pus in funcfiune. Polimerii din diversele materiale Tsi eliminara picaturile de apa in vapori umezi, apoi compactara murdaria rezultata si uscara transpi- rafia intr-o pulbere fina pe care o indepartara electrostatic. Am privit-o plutind in jos, intr-un recipient; avea intotdeauna acelasi albastrui sur prinzator — era ceva legat de marimea part culelor. Am facut un dus rapid, dupa care m-am bagat in pat. ‘Am potrivit desteptatorul la ora doua dupa- amiaza. Farmul de langa ceas ma intreba: — Pregtesc 0 medicatie cu melatonina pen- tru revenirea la orarul normal pana maine seara? —Da, bine. Mi-am varat degetul mare in tubul de prele- vare a esantioanelor, de abia am simfit injepatura prin care mi s-a luat o proba de sénge. Modelele RMN" fara contact direct aparusera de cétiva ani pe piaf, dar continuau sa fie prea scumpe — Doresti ceva care sa te ajute s& adormi? —Da. Farmul bazai incetigor, producand un sedativ corespunzator actualei mele stari biochimice, intr-o doz conforma duratei de somn stabilite. Sintetizatorul interior folosea o varietate de cata- lizatori programabili, zece miliarde de enzime reconfigurabile electronic, legate de un cip semi- conductor. Imersat intr-o cuva micula de mole- cule parentale, cipul putea asambla cateva miligrame din zece mii de medicamente. Sau, cel in exact trei sptamani. Incepand de * Commonwealth Scientific and Industrial Research Organization: Organizaia pentru cercetari stinjiice si mdus- ttiale a Commonwealth-ului (nr). ** Rezonanjé magnetica nucleard (ntr.) 24 putin, dintre cele pentru care aveam software, sau atata vreme cat plateam taxa de licenta. Masinaria scuipa o tablet micé, inca putin clduta. Am mugcat din ea. — Aroma de portocale dupa o noapte grea! N-ai uitat! M-am intins si am asteptat ca medicamentul si-gi faca efectul 2 Candva, vazusem in vitrina unui muzeu 0 Moviolé din anii 1950. Celuloidul lat de treizeci gi cinci de milimetri urma un drum intortocheat prin maruntaiele aparatului, deplasandu-se inainte si inapoi intre doua bobine actionate de o curea de transmisie, finute de brate verticale inapoia micufului vizor, Bazaitul motoragului, scragnetul rotifelor dinjate, tacdnitul ca de elicopter al paletelor obturatorului — sunete provenind de la Un audio-video rulat pe un display alatuti de vitri- na in care era expus aparatul ~ facusera sa semene mai mult cu o magina de distrus docu- mente, decat cu una pentru montaj O nofiune atragatoare. imi pare teribil de ru... dar scena aceea a fost pierduta pentru tot- deauna. A inghifi-o Moviola. Bineinteles, practica standard fusese de a lucra doar cu 0 copie a ori- alului filmat de aparat (oricum, de obicei era un negativ ce nu putea fi vizionat), totusi, ideea unei alunecari a unui dinte care sd transforme metri de celuloid pretios in confeti imi ramasese de-a pururi in minte ca o fantezie minunata, secreta. Consola mea de montaj, Affine Graphics 2052, avea o vechime de trei ani si nu putea dis- truge absolut nimic. Orice cadru pe care-1 des- c&rcam in ea se inregistra pe doua cipuri inde- pendente de memorie de unica scriere, simultan incriptate si expediate la athive aflate in Man- dela, Stockholm gi Toronto. Fiecare decizie de montaj ce urma, nu insemna decat 0 rearanjare a referinelor din originalul intangibil. Puteam cita din metrajul neprelucrat (ramasese denumirea de metraj, desi diletantii foloseau neologisme pre- tenfioase precum ,octaj’), oricat de selectiv do- team. Puteam parafraza, substitui si improviza ins& nici macar o fotograma a originalului nu avea si fie afectata sau modificata, astfe! incat si nu poata fi reparata, recuperata Cu toate acestea, nu-i invidiam pe omologii mei din epoca anterioara; mecanicismul chinuitor al meseriei lor m-ar fi innebunit. Etapa cea mai lent a montajului digital o reprezenta decizia umana, iar eu invafasem sa obtin aprecierile corecte la cea de-a zecea sau a douasprezecea Anticipatiaincercare. Sofware-ul putea altera ritmul unei scene, regland fin taieturile, slefuind sunetul, inlaturand din cadru personajele nedorite; ba chiar deplasand cladiri intregi, daca era necesar. Partea tehnica era asigurata; nu exista nimic care sf te distraga de la realizarea continutului Ca atare, pentru a monta Nimicuri ADN, mie nu-mi rimanea decat sa transform o suta optzeci de ore de timp real in cincizeci de minute de semnificatie. Filmasem patru subiecte si le stiam deja ordi- nea din documentar: o progrésie gradata de la cenusiu la negru. Ned Landers, biosfera Umbla- toare. implanturile actuariale SanoPaza, Grupul militant Autistii Voluntari. Reinvierea lui Daniel Cavolini. SeeNet ceruse excese, transgresari, frankenstiinfd... Nu avea sa-mi fie greu deloc sé: ofer exact ceea ce dorea. Landers se imbogatise din calculatoarele fara curent, nu din bioteh, ins& ajunsese sa achiziti- ‘oneze cateva corporatii de cercetare-dezvoltare intensiva in domeniul geneticii moleculare pentru a:| ajuta in obfinerea transtormairii personale, Ma implorase sa-!filmez intr-un dom geodezic etans, continand bioxid de sulf, oxizi de azot si compusi ai benzilului; eu purtand un costum de scafandru, iar el in slip. incercasem, dar vizorul castii mi se aburea in exterior cu reziduuri petroliere cance- roase, asa incat fusesem nevoiti sa aranjam alta intainire, in centrul lui Portland. Desi domul otra- vit paruse atat de promitator, cerul azuriu, imacu- lat, de deasupra statului care se intrecea cu California in privinta legislatiei, asigurand gradul zero al noxelor emise la toti poluantii cunoscul, se dovedise a fi un decor mult mai suprarealist. — Daca doresc, nici nu trebuie sa respir, marturisise Landers, inconjurat de aer curat si proaspat. il convinsesem sa facem interviul intr-un parculet plin de verdeata, vizavi de sediul modest al Grupului NL. (In fundai, niste copii jucau fotbal, dar consola urma sa supravegheze toate pro- blemele legate de continuitate, oferind solutii pentru majoritatea lor printt-o singura apasare de tasta.) Landers se apropia de cincizeci de ani, ins avea aspectul unui barbat de numai doua- eci $i cinci de ani. Cu un trup robust, par auriu, ochi albastri si piele trandafirie, stralucitoare, aducea mai degraba cu versiunea hollywoodiana a unui fermier din Kansas (din timpurile bune) decat cu un bogatas excenttic al carui corp vier- muia de alge modificate si gene straine. L-am privit pe ecranul bidimensional al consolei si -am ascultat prin difuzoare stereo simple. Mi-ag fi putut introduce redarea direct in nervii optic gi auditiv, ins4 majoritatea spectatorilor aveau s& foloseasca un ecran ori o casca integrala, si tre- buia sa ma asigur cd softul realizase cu adevarat Anticipajia = © grila de pixeli continua, plauzibila si rectilinie din stenografia vizuala extrem de comprimatai a reti- nelor mele. — Simbiontii ce traiesc in sangele meu pot converti la nestarsit bioxidul de carbon in oxigen. Ei primesc o parte din energie prin piele, de la soare, $i elibereaza glucoza care le prisoseste. Totusi, asta nu-i de ajuns pentru ca sa traiesc, ei necesitnd o sursa alternativa de energie atunci cand sunt in intuneric. Aici intervin simbionti din stomac $i intestine: am treizeci si sapte de tipuri diferite, care pot rezolva absolut orice. Pot manca iarba. Pot manca hartie. Ag putea trai numai cu anvelope uzate, daca le-ag tdia in bucafi indea- juns de mici pentru a fi inghitite. Daca maine toata flora si fauna ar disparea de pe fata Pamantului, ag putea supraviefui timp de o mie de ani consumand anvelope. Am o hart a tutu- ror depozitelor de anvelope uzate din America de Nord. Majoritatea sunt destinate remedierii bio- logice, dar am introdus deja acjiuni judecatoresti ca s asigur c& 0 parte din ele vor ramane nea- tinse. Pe langa motivele mele personale, consi- der c reprezinta o parte a mostenirii noastre ce trebuie pastrata pentru generatille viitoare. M-am intors gi am inserat metraj filmat la microscop, cu algele modificate gi bacterille ce-i populau sangele gi traiectul digestiv, ca si ima- ginea harfii cu depozitele de anvelope. pe care mi-0 afigase pe notepadul lui. Am vizionat gi o ani- matie pregatita in prealabil, o reprezentare a ciclurilor sale personale de carbon, oxigen si ener- gie, totusi nu eram inca sigur asupra locului ei ilindemnasem: — Asadar suntefi imun inaintea foametei gi extincfiei in mas, dar ce spunefi despre virusi? Ce spuneti despre armele biologice, sau despre 0 molima accidental? ‘Am taiat intrebarea; era redundanta gi prefe- ram sa intervin cat mai putin posibil. Schimbarea subiectului fiind oarecum brusea, am sintetizat 0 imagine a lui Landers spunand: in privinfa folo- sifii simbiontilor’, pe care am lipit-o de rspunsul sau real — Imi inlocuiesc treptat celulele din corp care prezinta potentialul cel mai ridicat pentru infectii virale. Virusii sunt compusi din ADN sau ARN: ei detin aceeasi chimie fundamentala ca toate orga- nismele de pe planeta. Din acest motiv, ei pot ataca alte celule umane pentru a se reproduce. Dar ADN-ul si ARN-ul pot fi fabricati printr-o chimie complet noua, intrebuinfand perechi fun- damentale non-standard, care sa preia locul celor normale. Un nou alfabet pentru codul genetic: in loc de guanina cu citozina, adenina cu timina — in loc de G cu C, A cu T —poti avea X cu Y, W cuZ. l-am modificat cuvintele dupa ,timina" in »--Pofi folosi patru molecule alternative care nu 2apar deloc in natura." infelesul ramanea acelasi, dar ideea se evidentia mai limpede. Cu toate acestea, dupa ce am vizionat noua scend, nu mi s-a parut deloc naturala, asa cd am revenit la original. Fiecare jumalist igi parafrazeazai subiectele; daca as fi refuzat sa utiizez tehnica respectiva, nag mai fi lucrat. Toata gmecheria era s-o faci cu onestitate, cam la fel de dificil ca gi impunerea acelorasi criterii asupra procesului de montare privit in ansamblu, . ‘Am inserat din arhiva o grafic moleculara a ADN-ului obignuit, figurdnd atomii din bazele perechi ce uneau spiralele duble, si am atribuit culori codate gi etichete pentru cate un exemplu al fiec&rei baze. Landers refuzase s specifice bazele non-standard pe care le utiliza, insa gasisem destule posibilitati in literatura de spe- Cialitate. Am pus softul grafic sa inlocuiasca patru baze din spirala cu altele noi, plauzibile, si am “ repetat transfocarea lenta gi rotirea din prima imagine cu acest lant ipotetic al ADN-ului Lan- ders. Apoi am revenit la chipul lui vorbind: — Desigur, nu ajunge o simpla inlocuire a bazelor in ADN. Celulele au nevoie de enzime noi pentru a sintetiza noile baze, iar majoritatea proteinelor care interacfioneaz cu ADN si ARN trebuie adaptate modificarii, aga cd genele pentru acele proteine trebuie trans/atate, nu: doar rescrise in noul alfabet. ‘Am improvizat o grafica pentru ilustrarea ideli, insugindu-mi exemplul unei legaturi nucleare a proteinelor dintr-un articol citit intr-o revista, dar fedesenand moleculele in alt stil, pentru a evita problemele de copyright. — Inca n-am reusit s& ne ocupam de absolut toate genele umane ce necesita translatie, totusi am facut cateva lini de celule specifice care se descurca perfect cu mini-cromozomii confinand doar genele absolut necesare. Saizeci la suta din celulele fusiforme din ma- duva spinarii gi timusul meu au fost inlocuite cu _versiuni ce utilizeaza neo-ADN. Celulele tusi- forme dau nastere celulelor sangvine, incluzand celulele sistemului imunitar. Temporar, am fost silit s-mi comut sistemul imunitar inapoi, la 0 stare imaturd, pentru ca tranzitia sa se desfa- goare lent ~ am reluat unele faze de stergere Clonala din copilarie, pentru a indepaita orice ar fi putut cauza un raspuns autoimunitar — dar, in esenf’, acum sunt capabil sA ma injectez cu HIV pur $i sa glumesc despre asta — Exist insai un vaccin foarte bun —Bineinfeles. Mi-am taiat replica gi Iam facut pe Landers si spur — Bineinfeles ca exist un vaccin pentru asta. Apoi: — Oricum, am simbionti care-mi asigurai un al doilea sistem imunitar, independent. Dar cine gtie ce mai poate aparea... Voi fi pregatit, indiferent despre ce ar fi vorba. Nu anticipand la nivel de detalii ~ nimeni nu poate asa ceva ~ dar asi- gurdndu-ma cai nici o celulé vulnerabila din corpul meu nu mai vorbeste acelasi grai biochimic cu indiferent care virus pamantean. — Dar pe termen lung? Pentru a va asigura cu toate aceste protecti, a fost necesara o intra- structura costisitoare. Ce se intampla daca teh- nologia respectiva nu va supravietui indeajuns pentru copii si nepotii dumneavoastra? Erau remarci redundante, aga ca le-am elimi- nat. — Desigur, pe termen lung intentionez sa imi modific celuleie fusiforme care produs sperma. Sofia mea, Carol, a inceput deja un program de colectare a ovulelor. Odata ce vom translata intregul genom uman gi vom inlocui cei douazeci gi trei de cromozomi din sperma si ovule... ceea ce am realizat va putea fi transmis urmasilor. Oricare din copiii nostri va folosi neo—ADN pur si tofi simbionfii vor trece de la mami la fat, in uter. Vom transiata si genomurile simbiongilor — Intr-un al treilea alfabet genetic — ca si-i protejam de virusi gi sa elimindim riscul unor schimburi genetice accidentale. Ele vor fi recoltele si tur- mele noastre, dreptul nostru prin nastere, propri- etatea noastra inalienabila, vietuind pentru tot- deauna in sangele nostru. lar copiii nostri vor reprezenta o noua specie de viata. Mai mult decat’o noua specie - un ‘intreg nou regat. Fotbaligtii din parc chiuira; cineva marcase un gol. N-am modificat coloana sonora. Landers surase brusc, radios, contempland parc pentru intaia oara aceasta Arcadia stranie. — Asta creez eu. Un nou regat. goa Stateam optsprezece ore pe zi in faja con- solei si ma straduiam sa traiesc ca si cum lumea s-ar fi stramtat, nu la dimensiunile odaii de lucru in sine, ci la momentele gi locurile capturate in metraj. Gina ma lasa in pace; supravieluise mon: tajului facut pentru Supralicitares statisticilor sexuale, aga incat stia cu exactitate lace sa se astepte — Voi pretinde, pur gi simplu, ca lipsesti din orag, spusese ea voioasa. lar forma aceea din pat nu este decat o uriasa sticla cu apa fierbinte. Farmul imi programase un plasture dermal aplicat pe umar, care elibera doze de melatonin atent reglate $i calibrate, sau un blocaj de mela- DO Anticipatiatonina, adaugandu-se, ori scézandu-se din obignuitul semnal biochimic produs de glanda mea pineala, remodeland normala unda sinu- soidala de atengie intr-un palier urmat de o depre- siune foarte, foarte accentuata.-Ma desteptam in fiecare dimineata dupa cinci ore de somn imbo- gait REM, la fel de alert si energic ca un copil hiperactiv, cu capul vuindu-mi de o mie de vise dezintegrandu-se (majoritatea find remixaje com- plicate ale montajelor din ziua anterioara). Pana la unsprezece patruzeci si cinci nu faceam alt- ceva decat sa casc, dar dupa cincisprezece mi- nute porneam cu viteza luminii. Melatonina era un hormon circadian natural, mult mai inofensiv si mai precis in privinta efectelor decat stimulentii grosolani de tipul cafeinei sau amfetaminelor. (incercasem de cateva ori cafeina; ma facea sA ma cred focalizat si energic, dar imi preschimba agerimea in rahat. Larga raspandire a cafeinei explica multe despre secolul douazeci,) Stiam c& atunci cand iegeam de sub influenta melatoninei, aveam s sufar de o scurta perioada de insomnie si molegeala in timpul zilei, incercari neizbutite ale creierului de a contracara ritmul impus. Cu toate acestea, efectele secundare ale celorialte posibiliti erau cu mult mai neplacute. Carol Landers nu dorise sa fie intervievata; imi parea ru, intrucat ar fi fost de-a dreptul o lovitura s& pailavrdgesc cu viitoarea Eva Mito- condriala. Landers refuzase s& dezviluie daca sofia lui incepuse sa utlizeze simbionti; poate ca femeia astepta sA vada daca el continua sa inflo- Tease, ori daca avea sa sufere in urma exploziei de populatie a unei variante mutante de bacterie. intrand in soc anafilactic. Mi se permisese sa discut cu cdtiva dintre angajafii cu experienta ai lui Landers, inclusiv cu cei doi geneticieni care raspundeau de majori- tatea cercetarilor. Deveneau timizi cand se ajun- gea la chestiuni ce depgeau cadrul tehnic, totusi atitudinea lor generala parea sa fie ca un trata- ment liber ales, ce ajuta la protejarea sanatatii unui individ ~ gi nu punea in pericol pe cei din jur ~ nu putea fi contestat din punct de vedere etic. ‘Aveau dreptate, cel pufin prin prisma risculyi bio- logic; lucrul cu neo-ADN elimina hazardul un recombinari accidentale. Chiar daca deversau toate experimentele nereusite direct in raul cel mai apropiat, nici o bacterie naturalé n-ar fi putut prelua genele ca sa le utilizeze. Implementarea viziunii lui'Landers asupra perfectei familii de supravieluitori nu avea sa se limiteze la cercetare gi dezvoltare. Efectuarea de modificéri ereditare in genele umane fusese interzisa in S.U. (si multe alte {2ri), exceptand cateva zeci de ,remedieri autorizate" pentru el minarea unor boli precum distrofia musculara si fibroza cistica. Evident, legislatia putea fi oricand revocata, desi insugi principalul avocat bioteh al lui Landers insista c4 modificarea perechilor de baze, ba chiar translatarea catorva gene pentru asimilarea modificarii respective, n-ar fi incailcat spiritul anti-eugenic al legii existente. N-ar fi alte- rat caracteristicile externe ale copillor (inaifimea, conformatia corpului, pigmentarea). Nu le-ar fi influentat coeficientul de inteligenta, ori personali- tatea. Cand ridicasem problema presupusei steri- litati (excluzand incestui), el adoptase pozitia interesanta conform careia in nici un caz n-ar fi fost vina lui Ned Landers daca copili altor per- soane erau sterlifafa de ai sai, La urma urmelor, nu existau persoane sterpe, doar cupiuri sterpe. Un expert in domeniu, de fa Columbia Univer- sity, afirmase ca toate astea nu erau decat raha- turi: substituirea de cromozomi intregi, indiferent de efectele fenotipice, ar fi fost, pur si simplu, ile- gal. Un alt expert, de la University of Washington, nu manifesta aceeagi siguranta. Daca as fi avut timpul necesar, probabil ca ag fi putut colecta o suta de pareri ale unor juristi eminent, exprimand toate nuantele posibile de opinie in legatura cu ‘subiectul. Discutasem cu mai mulf critici ai lui Landers, inclusiv cu Jane Summers, consultanta bioteh liber profesionista stabilité in San Francisco, membra proeminenta a Biologilor Moleculari pen: tru Responsabilitate Sociala. Cu gase luni in rma (in netzinul semipublic al lui BMRS, pe care investigatorul meu stiintific il parcurge intotdea- una cu atentie), ea afirmase ca definea dovezi potrivit carora cateva mii de bogaitasi, din S.U. si nu numai, recurgeau la transiatarea ADN-ului propriu, celula cu celula. Landers, sustinuse Summers, era singurul care facuse publica operatia, actionand ca un fel de momeala: un excentric singuratic, dezamorsand subiectul, facandu-! sa para fantezia ridicolé (totusi aproape donchijotesca) a unui individ. Daca cercetarea ar fi fost prezentata in mass-media fara a fi asociata unei persoane anume, s-ar fi intronat paranoia: nu s-ar mai fi putut limita posibilii membri ai acelei elite fara nume, care planuia sa se desparta de biosfera. Dar fiindca totul fusese dezvaluit in pu- blic $i pus in carca inofensivului Ned Landers, nu exista nici un motiv de teama. Desigur teoria prezenta un anumit grad de bun simj, insa dovezile lui Summers nu urma- sera. Fara tragere de inima, ea ma pusese in legatura cu o ,sursa industriala’, care se parea cd fusese implicata in activitatea de translatare a genelor pentru cu totul alt beneficiar, dar ,sursa" Negase totul. Cand se insistase pentru oferirea altor indicii, Summers devenise evaziva, Fie ca nu definuse nicicand ceva substantial, fie ca facuse 0 infelegere cu ait jurnalist pentru eli- minarea concurentei. Era frustrant, totusi nu 7 Anticipatiaavusesem nici timpul gi nici resursele pentru a urmairi in mod independent pista. Daca, intt-ade- var, exista 0 cabal a separatistilor genetici, urma SA citesc reportajul exclusiv in Washington Post, a toata lumea. ‘Am incheiat cu un potpuriu de alti comenta- {ori — bioetici, geneticieni, sociologi — care in ge- “neral ignorau intreaga afacere. ,Domnul Landers are dreptul s-si duca propria viata si sa-si creas- cA odraslele asa cum i se pare potrivit. Nu-i per- secutam pe amishi_ pentru cAsdtoriite lor intre tude de acelasi sange, pentru tehnologiile ciu- date, sau pentru dorinfa de independenta. De ce atunci |-am persecuta pe el, pentru, practic, ace- leagi ,crime'?" Versiunea finalé a subiectului avea optspre- Zece minute. In varianta ce urma sé fie distribuita nu era spatiu decat pentru douasprezece. Am fedus nemilos, rezumand si simplificand, ingrijin- du-ma sa obfin un rezultat profesionist, dar fara ‘s& ma ingrijoreze prea mult pierderea detaliilor Majoritatea emisiunilor in timp real de pe SeeNet nu aveau decat scopul atragerii publicitatii si garantarii recenziilor in unele mass-media mai conservatoare. Nimicuri ADN fusese programat la ora unsprezece seara, intr-o miercuri; marea parte a spectatorilor aveau sa se cupleze la ver- siunea integrala, interactiva, cand le convenea, Ca $i versiunea completa putin mai lunga, cea interactiva urma sa fie presarata cu derivatii optionale spre alte surse: toate articolele din revistele de specialitate pe care le citisem in ve- derea documentani (si toate articolele pe care le citau acestea la randul lor), alte ecouri mass- media referitoare la Landers si la teoria conspi- ratiei elaborata de Jane Summers), principala jurisprudenta in domeniu, atat in S.U. cat si pe plan international, ba chiar si piste conducand in mlastina cazurilor levislative potential compara- bile, in seara celei de-a cincea ile de montaj — exact dupa program, motiv suficient pentru o satisfactie minora ~ am incheiat finisarile gi am tulat episodul pentru ultima data. Am incercat s&-mi alung amintirile legate de filmari gi preju- decatile, pentru ca sa privesc documentarul ca un spectator SeeNet care pana atunci nu mai vizionase nimic despre subiect (cu exceptia Catorva forspanuri publicitare ingekatoare), Landers stamea o simpatie neasteptata. Cre- zusem cA fusesem mai dur. Crezusem cé-i ofe- risem toate ocazille de a se autocondamna prin felatarea deschis a ambitilor sale suprarealiste. In loc de aga ceva, nu parea incruntat, ci. mai Secta religioasa din Pennsylvania, Ohio, indiana gi Canada, descendenjiai discipotior lui Jakob Ammann, episcop Protestant elvetian care a tri in secolul al XVi-lea (itr) degraba, cu simtul umoruiui; asa chiar impresia CA aprecia glumele facute la adresa lui. Un regim alimentar de anvelope uzate? Injectii cu HIV? L-am privit, surprins. N-am putut decide daca in maniera lui exista cu adevairat un vag curent sub- teran de ironie deliberata, 0 aluzie autocritica pe care 0 scapasem pana atunci, sau daca subiectul in sine facea imposibil ca un spectator cu mintea intreaga sai interpreteze cuvintele in mod diferit Daca Summers avea dreptate? Daca Lan- ders nu reprezenta decat o nada, un element de distragere, un clovn excelent? Dacii, intr-adevar, mii dintre cei mai bogati oameni ai planetei planu. iau sa-si acorde, lor si copiilor lor, izolarea gene- ticd perfecta si imunitatea virala absoluta? ‘Ar fi contat in vreo masura? Intr-un mod sau altul, bogatasii se indepartasera totdeauna de plebe. Nivelurile poluarii aveau s& continue sa Scada, indiferent daca simbiontii algelor urmau sau nu sa treaca aerul proaspat in desuetitudine Si oricine ar fi ales calea lui Landers, n-ar fi insem. nat mare pierdere pentru zestrea genetica comuna a omeniri Mai ramanea o singura intrebare micuta la care nu se raspunsese si am incercat s& nu mA gandesc mult la ea Imunitate virala absoluta. impotriva curr 3 in mod clar, cei de la Delphic Biosys- tems fusesera extrem de generosi, Nu numai ca aranjasera sa intervievez un numar de membri ai departamentului Relafii cu Publicul ce depiigea de zece ori posibilitatile mele de timp, dar ma Ingropasera sub ROM-uri confinand microgratica atragatoare si animatie exceptionala. Orgai gramele soft pentru implanturi SanoPaza fu- Sesera realizate sub forma de fantezii pictate cu aerograful: maginarii superb cromate, benzi ru- lante negre deplasand strélucitoare pepite arginti de ,date* de la un subproces la altul. Schemele moleculare ale proteinelor interactionand erau invaluite cu har{i ale densitatii electronilor, deli cate $i minunate ~ si cu totul nejustificate -.. va- luri de aurore boreale roz gi bleu topindu-se gi contopindu-se, transtormand cea mai neinsem- nata cununie chimica intr-un vis microcosmic. fi putut asorta totul cu Wagner, sau cu Blake” trimitand apoi setul membrilor Renasterii Mistice, ca sa-l ruleze intr-o bucla infinita oricand doreau ‘sa ramana cu gurile cAscate inaintea unei incom- prehensibilitati supranaturale. | Wiliam Blake (1757-1827), poet, gravor gi pctor mistc cenglez (nit), 2 Anticipatio‘Am izbutit totusi sd nu ma sufoc sub avalanga aceea gi in cele din urma a meritat efortul. Ingro- pate sub tehnoporno gi stiinta~ca-psihedelic, existau cateva imagini demne de folosit. Implantul SanoPazei intrebuinta cel mai re- cent cip programabil pentru analize: 0 retea de proteine complexe legata de siliciu, aducand mult cu sintetizatorul unui farm, dar proiectat pentru numaratoarea moleculelor, nu pentru realizarea lor. Generatia anterioara de ciputi intrebuinjase o multime de anticorpi specifici, proteine in Y plan- tate in semiconductor intr-o configuratie tabla de-sah, aducand cu loturile adiacente a o suta de culturi diferite. Atunci cand 0 molecula de colesterol, insulina sau altceva lovea din intam- plare exact lotul cuvenit, era legata de acesta un interval de timp suficient de lung pentru a se detecta mica schimbare de capacitate electrica, ce se consemna intr-un microprocesor. Cu tim- pul, inregistrarea coliziunilor accidentale estima cantitatile fiecdrei substante din sange. Noii senzori utilizau 0 proteina ce semana mai degraba cu o planta carnivora cu creieri, . decat cu gablonul pasiv, unideterminat al unui anticorp, in starea sa receptiva, ,Analizoru' era o molecula lunga in forma de clopot, un tub deschi- zandu-se int-o palnie larga. Conformatia era meta- stabila; distributia sarcinii pe molecula o facea extrem de sensibila, aidoma unui regulator cu arc. Orice element suficient de mare care se ciocnea de suprafata interioara a palniei deter- mina 0 unda de deformare avand viteza luminii, _ ce inconjura gi invelea strans intrusul. Segizand declangarea capcanei, microprocesorul putea dupa aceea sa testeze molecula captiva, céutand © forma a analizorului care s-o incatugeze si mai fix. Nu mai existau coliziuni irosite, interpretate eronat; moleculele de insulina nu se mai cioc- neau de anticorpii colesterol fara sa ofere nici 0 informatie. Analizorul stia intotdeauna cine il iovise Progresut tehnic merita sa fie comunicat, explicat, demistificat. Indiferent care ar fi fost implicatiile sociale ale impiantului SanoPaza, ele nu mai puteau fi prezentate intr-un vid, separate de tehnologia ce facuse posibil dispozitivul. Odata ce oamenii incetau sa inteleaga modul real de functionare al aparatelor din jur, lumea pe care 0 locuiau incepea sa se destrame in peisajul de neinfeles al unui vis. Tehnolegia depagea controlul, depasea discutiile, evocand doar veneratia sau ura, dependenta sau instia- inarea. Referindu-se la o posibila intalnire cu 0 civilizafie extraterestia, Arthur C.Clarke sugerase ca orice tehnologie suficient de avansata n-avea S& poata fi deosebita de magie, dar daca Un jur- nalist stiinfific detinea 0 responsabititate primor- diald, aceea nu putea fi decat sa opreasca apli- carea Legii Clarke la tehnologia omului, in ochii omului. (Sentimente nobile... iar eu colportam acum frankenstiinfa, fiindca aceasta era niga ce tre- buise completata. imi salvam constiinja, sau 0 amorteam pentru o vreme, cu platitudini despre cai troieni i modificarea sistemului pornind din interior.) Am preluat grafica Delphic Biosystems ce arata analizorul in acjiune si am pus consola sa inlature zorzoanele excesive, aga incat sa fie posibil sa se vada ce anume se petrecea. Am eliminat comentariile entuziaste si le-am introdus pe ale mele. Consola le-a debitat folosind dictia aleasa pentru toata narajiunea din Nimicuri ADN, clonata din egantioane ale unui actor englez Juliet Stevenson. Spre deosebire de orice dialect britanic contemporan, de multa disparuta pro- nuntie engleza ,standard* ramanea inteligi vasta lume anglofona. Cu toate acestea, orice spectator care dorea s auda alta voce o putea inlocui cu ugurinta; adeseori, eu insumi ascultam programe dublate in accentele regionale care imi produceau cele mai mari necazuri - din sud-estul S.U., nordul Irlandei, centrul gi estul Africii — sperand sa-mi obignuiesc urechea cu ele. 4 Auzisem ca Londra fusese putemic afectata de aparitia refelelor, totusi era un orag mai putin fantomatic decat Sydney. Degi mai intinse, Ruinele erau exploatate mult mai sarguincios: chiar si ultimele tururi din sticla~si-aluminiu con- struite pentru bancheri si agenti bursieri la sfar- situ! mileniului, iar ultima dintre tipografille ,de ‘nalta tehnologie" ce ,tevolutionasera" publicarea iarelor (inainte de a deveni compiet depasite) fusese etichetata ,istorica" si luata sub aripa industriei turistice. Nu avusesem totusi timp sa vizitez mormin- tele tacute de la Bishopsgate sau Wapping. Zbu- rasem direct la Manchester, care prea sa inflo- reasca. Balanta dintre preturile bunurilor imobi- liare si costurile infrastructuri favorizase oragul in anii douazeci gi mii de companil informationale — cu o masiva forfa de munca navetista, avand ins nevoie gi de mici birouri centrale ~- se muta- sera acolo, venind din sud. Renasterea industri- ala afectase gi sectorul academic, Universitatea din Manchester fiind recunoscuta ca varf mondial in cel putin 0 duzina de domenii, incluzdnd neuro- lingvistica, chimia neo-proteinelor si generarea avansata de imagini medicale. ‘Am rulat inca o data metrajul filmat in centrul oragului — un furnicar de pietoni, biciclete gi cva- 2 AnticipatiaGricicluri - gi am ales cateva scurte imagini pen- tru identificare. inchiriasem eu insumi o biciclet, de la un depou automat din exteriorul, Garii Victoria; pentru zece ecu, rmanea a mea toata ziua, Era un model Whirlwind recent, o maginarie minunaté: ugoard, elegant si aproape indestruc- tibila, fabricata in apropierea lui Sheffield. Dup& dorinja, putea simuia 0 bicicleta clasica (0 op- fiune banala care-i fericea pe miasochistii purist), fra s existe nici o legatura mecanica intre pe- dale ¢i rofi; in esenfa era un electroscuter, func- fionand pe baza energiei umane. Bucle super- conductoare de curent ascunse in gasiu stocau energia pe termen scurt, usurand sarcina ciclistu- lui gi profitand din plin de franele solicitante de energie, Viteza de patruzeci de kilometri pe ord nu necesita un efort care sa depageasca in inten- te 0 plimbare vioaie, iar dealurile erau ca gi inexistente, intrucat urcugurile si coboragurile se anulau reciproc in privinta energillor pierdute $i cAstigate. Pretuia, probabil, vrec doua mii de ecu, dar sistemul de navigatie, emiféitoarele de ghidaj si siguranjele erau aproape imposibil de furat fara ajutorul unei mici tabrici gi al unui doctorat in crip- tologie. Tramvaiele oragului ajungeau cam peste tot, dar acelasi lucru se putea spune gi despre ben- Zile acoperite pentru ciclisti, aga incat, la int nirea din dupa-amiaza aceea ma deplasasem cu Whirwind-ul James Rourke era Ofiterul Mass-Media al Asociatiei Autistilor Voluntari. Un barbat slab si uscaiv, abia trecut de treizeci de ani, el ma § case prin stangaicia dureroasa, utilizarea rara a contactuiui vizual si limbajul redus al corpului Articulat la nivel verbal, totusi departe de a fi tele- genic. Privindu-t ins pe ecranul consolei, mizam dat seama cat de mult gresisem. Ned Landers ofe- rise o interpretare stralucita, atat de iscusita gi lip- sit de cusur, incat nu lasa loc intrebatilor referi- toare la cele ce se aflau indaratul fafadei. Rourke ‘nu juca absolut nici un rol, iar efectul era simultan fascinant gi extrem de tulburator. Urmand ele- ganjilor si fermilor purtétori de cuvant ai lui Del- phic Biosystems, episodul avea sa fie precum trezirea brusca din visarea cu ochii deschigi, cauzata de un gut in cap Trebuia sa-I mai atenuez cumva. . Aveam eu insumi un var complet autist, Nathan. il intalnisem o singura data, in covilarie. Fusese unul dintre putinii norocogi care nu sufe- risera alte leziuni cerebrale congenitale si pe atunci ined locuia cu parintii sj in Adelaide. imi aratase calculatorul [ui, catalogandu-i in mod exhaustiv particularitatile, sunand pree putin diferit de alfi tehnofili entuziasti de treisprezece ani care au 0 jucdrie noua. Cand insa incepuse s&-mi demonstreze programele favorite — pasi- ente ridicole, alaturi de teste bizare de memorie si puzzle geometrice care semanasera mai de- graba cu nite teste dificile de inteligenja decat cu orice altceva ce consideram recreere — comen- tariile mele sarcastice nu-| atinsesera cétusi de Putin. Eu il insultasem, din ce in ce mai raut&cios, dar el se multumise sa priveasca ecranul si sa zambeasca. Nu atat tolerant, cat indiferent, Petrecusem trei ore intervievandu-! pe Rourke in micuful sau apartament; AV nu aveau , birou central" nici in Manchester si nici altundeva Existau membri in patruzeci si gapte de fari, aproape 0 mie de persoane in toata lumea, ins& numai Rourke fusese de acord sa stea de vorbi cu mine, si asta doar pentru ca i cerea slujpa. Desigur, el nu era complet autist. imi araitase totugi scanarile lui cerebrale, Am revizionat metrajul brut, — Vedeti leziunea aceasta micuja in !obul frontal stang? (Un mic spafiu intunecat, un inter- stifiu minuscul in materia cenusie, deasupra s8- gefii cursorului.) Comparati-o cu aceeagi zona la un barbat de douazeci si nou de ani, complet autist. (Un alt spatiu intunecat, de dou&-trei ori ‘mai mare.) $i acum iata un subiect non-autist de aceeasi varsta si sex. (Nici o leziune.) Patclogia nu-i intotdeauna atat de evidenta — structura poate fi matformata, mai degraba decat absenta in mod vizibil ~ dar aceste exemple subliniaza existenfa unui fundament fizic precis pentru revendicarile noastre. Imaginea se deplasa de la notepad la chipul lui. Softul meu de inregistrare asigurase tranzitia lina intre ,unghiurile obiectivului", la fel cum eli- mina gi sacadarile: migcrile rapide si bruste ale globilor oculari, scanand si re-scanand fara oprire scena, chiar atunci cand, subiectiv vorbind, privirea era fixa. — Nimeni nu va nega ca afi suterit leziuni in aceeagi regiune a creierului, am spus. Dar de ce nu suntefi multumit c&-i vorba doar de leziuni minore gi lasafj lucrurile ca atare? De ce nu va considerafi norocos ca putefi functiona in soci- etate, continudndu-va viata? — Asta este o intrebare complicata. Pentru inceput, depinde ce anume infelegefi prin ,func- fionare"? — Nu trebuie sa traifi in spitale. Puteti inde- plini munci calificate. Principala ocupatie a lui Rourke era in cer- cetare, asistent al unui academician lingvist; nu tocmai o slujba lipsita de grifi — Aga este, a rspuns el. Daca n-am putea face asta, am fi clasificati drept complet autisti. Acesta e criteriul de definire al ,autismului par- tial": putem supraviefui in societatea obignuita Deficientele noastre nu sunt coplesitoare gi, de 30 Anticipatiaobicei, putem simula multe dintre lucrurile care _etichetate cu tras&turi obiective si subiective. ne lipsesc. Uneori ne putem chiar autoconvinge — La majoritatea individttor, toate acestea se cd nimic nu este in neregula. O vreme. intampla in urma unui efort constient minim sau — O vreme? Aveti slujbe, bani, indepen- chiar inexistent: exist o abilitate Inndscuté de a denta. Ce altceva este necesar pentru a func- _modela alte persoane. Ea se perfecjioneaza in fiona? copilarie prin folosire, iar totala izolare i-ar afecta — Relafille interpersonale. dezvoltarea... in acelagi mod in care intunericul — VA referit ta relatile sexuale? total afecteaza centrii vizuali. Totusi, exceptand ‘_ —Nu neaparat. Degi sunt cele mai dificile. $i soiul acesta de abuz extrem, educafia nu consti- cele mai... luminatoare. tuie un factor. Autismul poate fi provocat doar de A atins 0 tasta a notepadului; se ivi o hart —_leziuni cerebrale congenitale, sau de ulterioare neurala complexa. leziuni fizice ale creierului, Exist factori genetici — Tofi camenii, sau aproape tofi; incearca in de risc care implica susceptibilitatea la infectii mod instinctiv'sa-1 infeleaga pe ceilalfi. Sale _virale in utero, dar autismul in sine nu este o ghiceasca gandurile. Sa le anticipeze reactille. _simpla boala ereditara. SA... ,s&-i cunoasca’. Oamenii construiesc in Filmasem deja un expert in halat alb spunand creiere modele simbolice ale altor indivizi, atét_ cam aceleasi lucruri, ins& cunoasterea detaliaté pentru a le folosi diept reprezentiti coerente, aso- pe care o defineau membrii AV asupra propriei ciind toate informatiile observabile din exterior — _- stari constituia o parte cruciala a scenariulu., iar " modul de vorbire, gesturile, actiunile anterioare- —_explicafille lui Rourke erau mai limpezi decat ale cat gi pentru a-i ajuta sa fac deducfii fundamen- _neurologului. tate despre aspectele ce nu pot fi cunoscute in — Structura cerebral implicata ocupa o re- mod direct: motivele, intengiile, emotile. giune mica din lobul frontal stang. Detalille speci- in timp ce vorbea, harta neurald s-a dizowat fice care descriu individul sunt distribuite prin gi s-a retacut ca diagrama functionala a modelu- _creier, ca toate amintirile, insd aceasta structura lui unui ,ter" 0 refea complexa de dreptunghiuri reprezinta singurul loc unde ele sunt integrate si 31 Anticipatiainterpretate in mod automat. Daca ea este afec- tata, acfiunile altor persoane pot fi in continuare percepute gi reamintite, dar igi pierd semnificatia special. Nu mai genereaza aceleasi implicatii .evidente", nu mai produc acelasi fel de pricepere imediata. Harta neural a reaparut, de data aceasta cu o leziune. S-a transformat din nou intr-o dia- grama funefionala, acum vizibil dizlocata, acope- rit cu Zeci de linii rogii punctate ce ilustrau cone- xiunile pierdute. -— Probabil oA structura respectiva, a-cont- nuat Rourke, a inceput sa evolueze catre forma ei umana, moderna, la primate, desi avea precur- sori in cele dintai mamifere. A fost identificata gi studiaté pentru prima oarai la cimpanzei, in 2014, de catre un neurocercetator pe nume Lamont Versiunea umand corespondenta a fost cartata dupa cafiva ani. Poate ca intaiul rol crucial al zonei Lamont a fost sa faca posibila minciuna, sa te invete cum s&-i ascunzi adevaratele motive prin infelegerea felului cum te percep alti. Daca stii cum sa pari servil sau cooperant, indiferent care {i-ar fi inten- fille reale, ai o sans mai buna de a fura niste _mancare sau de a intrefine un contact sexual rapid cu partenera altuia. Apoi, ins... selectia natural ar fi plusat miza, favorizandu-i pe cei care puteau sesiza ingelatoria. Odata ce fusese inventat minciuna, nu se mai putea da inapoi Dezvoltarea urma prin efectul ,bulgaire de zipada’ — Deci complet autistul, am spus eu, nu poate minti, sau aprécia daca altcineva minte, Dar paral autistul. — Uni pot, altii nu. Depinde de specificul lezi- unilor. Nu suntem cu tofii identi — Perfect. Ce se intampla insa in privinta relatiilor? Rourke si-a ferit privirea, de parca subiectul ar fi fost insuportabil de duréros, fotugi a continuat fara sovaiala, sunand precum un orator public experimentat care rosteste un discurs familiar: ~~ Modelarea incununata de succes a altor indivizi ajuta cooperarea, dar gi minciuna. Empatia poate actiona pentru imbunatatirea coeziunii sociale la toate nivelurile. Dar pe masura ce primii oameni au dezvoltat un grad superior de monogamie, comparativ cu strémosii lor imediafi, intregul ghem de procese mintale implicat in for- marea cuplurilor s-a incalcit. Empatia fata de partenerii de reproducere a dobandit o pozitie spe- cial: in anumite circumstante, viala lor putea fi la fel de important pentru transmiterea genelor personale. Bineinjeles, majoritatea animalelor isi prote- jeaza puii, sau perechea in mod instinetiv, cu riscul vietii — altruismul este o straveche strategie com- portamentala. Dar cum sa asiguri compatibilitate intre altruismul instinctiv si constiinta de sine a omului? Odata ce in planul doi al fiecdrei actiuni existé un eu inmugurt, un simf cresctor al sinelui, ‘cum poate fiel oprit s& nu adumbreasca totul? Raspunsul este urmatorul: evolufia a inventat relatiile intime. Acestea fac posibil ca unele, sau toate calitatile irezistibile asociate eu-ului — mo- delul sinelui ~ sa poata fi atagate modelelor altor persoane. Si nu numai posibil, ci si placut. O pla- cere intarita de actul sexual, dar nu limitandu-se ‘a.el, cum este orgasmul. Si nici macar limitan- du-se la partenerii sexuali, in cazul oamenilor. Relatiile intime nu sunt decat credinta, rasplatita: de creier, ca-i cunosti pe oamenii pe care-i iu- besti in aproape aceeagi maniera in care te cunosti pe tine. in mijlocul expunerii sociobiologice, cuvantul .iubesti" venise ca un soc. El insa il utlizase fara ironie ori intentie, de parca izbutise s& conto- peasca perfect, intr-un singur grai, vocabularele emotiei i evolutiei. —- lar asta e imposibil pana gi pentru partial autismul? Pentru c& nu-i pofi modela pe tot! inde- ajuns de bine ca sa-i cunosticu adevarat? Rourke nu credea in raspunsurile ferme de tipul da-sau-nu. — Repet, noi nu suntem identici. Uneori mo- delarea este destul de corect — la fel de corecta cu a tuturor — ins nu-i rasplatita: lipsesc acele parti din zona Lamont care ji fac pe majoritatea oamenilor s se simta bine in relatile intime gi sA le caute in mod activ. Persoanele respective sunt considerate ,reci*, ,distante". Uneori este ade- varat si reversul: oamenii sunt impingi sA caute relatiile intime, dar modelarea lor este atat de slaba, incat nu pot spera niciodata sa le ga- ‘seasca. Poate ca le lipsesc talentele sociale de a cladi relatii sexuale durabile. Sau chiar daca sunt indeajuns de inteligenti si inventivi pentru a ocoli problemele sociale, creierul insugi poate aprecia ca modelul e imperfect gi refuza sa-| raspla- teasca. in felul acesta, pornirea nu-i niciodata satisfacutd, intrucat aga ceva este imposibil din punct de vedere fizic. — Relatiile sexuale sunt dificile pentru tofi ‘oamenii, am spus. S-a sugerat c& voi n-ai faicut altceva decat sa inventati un sindrom neurologic ce va permite sa abdicati de la responsabilitatea fata de problemele cu care, de fapt, se confrunt toata lumea Rourke a privit podeaua gi a zambit tolerant: — Siar trebui 8 ne reunim forfele si sa ne stréduim mai mutt, nu-i aga? — Ori asta, ori s& apelati la autogrefe pentru corijarea leziuniior. Din oreier se puteau extrage, fara probleme, un mic numar de neuroni si celule gliale, care erau regresate la starea embrionica, multiplicate 32 Anticipatiain culturi de tesuturi si apoi reinjectate'in zona afectata. Gradienti artificial ment de hormoni indicatori embrionari puteau pacali celulele, facdndu-le sa creada ca se gaseau in creierul aflat in stare de evolutie, conducandu-le spre o noua incercare de realizare a conexiunilor sinap- tice necesare. Rata de succes nu era impresio- ‘nanta la completii autist, insa la persoanele cu lez- iuni relativ reduse se apropia de patruzeci la suta. — Autistii Voluntari nu se opun opfiunii res- pective. Noi nu facem campanie decat pentru legalizarea alternativei. — Maire leziunii? — Da, Paina la, gi incluzand, extirparea com- pleta a zonei Lamont. — De ce? — O alta intrebare complicata. Fiecare are alt motiv. Pentru inceput, ag spune asta ca o ches- tiune de principiu, ar trebui sa objinem domeniul maxim de optiuni. Precum transsexualii — Rezultatul final al oricarei operatii asupra transsexualilor, am spus, este un barbat sénatos. sau 0 femeie sandtoasa. Asta nu-i tocmai acelasi lucru cu a deveni autist. Rourke a contracarat. — Exact ca transsexualii, si noi suferim de o nepotrivire, Nu intre corp gi creier, ci intre por- nirea catre intimitate si incapacitatea de obtinere a el. Nimeni, cu exceptia catorva fundamentalisti religiosi, n-ar fi atat de crud incat s8-i spuna unui transsexual ca va trebui sa se resemneze sa rdiasca aga cum este si ca intervenfia medicala reprezinta 0 autoindulgenta imorala. — Dar nu va opreste nimerii sa alegeti inter- ventia medicala. Grefa este legala, iar rata de succes se va imbunataji, cu siguranta — Am mai spus, AV nu se opune la aga ceva. Pentru unii oameni reprezinta alegerea corecta, — Cum insa ar putea fi o alegere gresita? Rourke a ezitat, Fara indoiala, gandise gi repetase tot ceea ce dorea sa declare, dar acum ajunsesem in miezul problemei. Ca sa aiba cea mai mica speranfa de obfinere a unui sprijin pen- tru cauza sa, trebuia sa facd audienta sa pri- ceapa de ce nu voia sa fie vindecat. — Multi completi autisti, a inceput el cu ria, sufera de afectiuni cerebrale suplimentare si de diverse tipuri de retardare mintala. In general, noi nu inregistram aga ceva. Indiferent ce leziuni ale zonei Lamont avem, cei mai mulfi dintre noi sunt indeajuns de inteligenti ca sa ne intelegem starea. Noi stim c& non-autistii sunt capabill sa creada c& au dobandit intimitatea. ins in AV, am decis c& am duce-o mai bine fara capacitatea respectiva. —De ce? — Pentru ca nu este altceva decat o auto- amagire. — Daca autismul reprezinta incapacitatea de ai intelege pe ceilalti, am spus, iar vindecarea leziunii v-ar asigura acea cunoastere pierduta... Rourke m-a intrerupt — Dar cat anume este cunoastere si cat este amagirea cunoasterif? Reprezinta intimitatea 0 forma de cunoastere, sau nu-i decat o credinfa fals alinatoare? Evolutia nu este interesata daca noi pricepem sau nu adevarul, decat in sensul cel mai pragmatic. $i pot exista neadevarur la fel de pragmatice. Daca, sa zicem, éreierul trebuie 8 ne transmité o senzafie exagerata asupra capacitatii noastre de a ne cunoaste reciproc, de a face imperecherea compatibila cu constiinta de sine, el va minti fara rusine, atat cat este necesar, pentru ca strategia s& reugeasca. Amufisem, nestiind ce sa raspund. Acum il priveam pe Rourke asteptandu-ma s continui, Desi parea la fel de stangaci si timid ca intot- deauna, in expresia lui exista ceva care ma infi- ora. El credea cu onestitate c starea sa ji con- ferise o intuifie pe care o persoana obignuita n-o putea impartasi, Daca nu ne compatimea capaci- latea neural de autoamagire fericité, era imposi bil sa nu se considere ca definand viziunea cea mai limpede si cuprinzaitoare. — Autismul, am inceput ezitand, este... 0 invaliditate tragica. Cum o putefi... romantiza intr- Un fel de... alternativa viabila a modului de trai? Rourke era politicos, insai ferm: Nu fac aga ceva. Am cunoscut peste o suta de complet autisti si familie lor. $tiu cata suferinta este implicata. Daca ag putea $-o dest intez maine, as face-o. Totusi avern problemele, istorille si aspirafille noastre. Noi nu suntem complet autisti, iar extir- parea zonei Lamont la maturitate nu ne va trans- forma in persoane identice celor care sunt aga din nascare. Cei mai multi dintre noi am invajat sa compensam prin modelarea constienta, ex- plicita a oamenilor. Necesit mai mult efort decat Capacitatea innascuta, totugi, cand vom pierde $i acest putin pe care-! avem, nu vom ramane nea- jutorafi. Sau ,egoisti", .nemilosi’, ,incapabili de compasiune* of} alti termeni cu care ne denu- mesc murdoch-ii . lar daca ni se va accepta ope- ratia chirurgicala pe care o revendicam, nu va ‘insemna ca ne vom pierde slujbele si nici nu va fi nevoie sa fim internafi in spitale. Agadar, comuni- tatea nu va cheltui nici un ban. — Cheltuielile reprezinta partea cea mai nein- semnata, |-am intrerupt iritat. Este vorba despre faptul ca, in mod deliberat, chirurgical, va lipsiti de ceva... fundamental uman. * Keith Rupert Murdoch (1931), australian, magnat a ‘mass-media mondiale, detinand trusturi in Australia, SUA, ‘Marea Britanie gi Hong Kong (nt) 33Rourke a inaltat privirea din podea gi a incuvi- intat caim, de parca, in sfargit, spusesem ceva cu care se declara iniru totul de acord — Exacl, a aprobat el. De asemenea, am trait, decenit intregi, cu un adevar fundamental referitor ia relatiiie umane, pe care am optat sa nu-l schimbam pentru efectele alindtoare ale unei grete ceiebraie. Acum nu dorim decat s& com- pletam alegerea respectiva. Sa incetam de a fi pedepsiti pentru refuzul nostru de ane amagi 400 Cumya, am dat o forma interviului. Ma in- grozea sa-I paratrazez pe James Rourke; la majo- ritatea oamenitor, imi venea destul de ugor s& judec ce anume era cinstit gi ce nu, ins aici ma gaseam pe un teren nesigur. Nu aveam nici Macar siguranja ca Las ti putut imita convingator, cand incercasem s& folosesc consola, limbajul corpului paruse compiet anormal, de parca apre- cierile impicite ale software-ului (utilizate, de obi- cei, pentru a incama un profil gestic semicomplet intrezarit la subiect} erau introduse exclusiv pen- tru a umple vidul. Am sfargit prin a nu modifica nimic, multumindu-ma sa extrag repliciie cele mai bune $i ie montez in alt material, rezumandu- ma a naratiune. cand nu aveam alta modalitate. Am comandat consolei sa-mi avate o dia- gram a segmentelor intrebuinfate in versiunea montata, agchti raspandite prin lunga secventé neara a metrajuiui brut. Fiecare scena, fiecare cadru neintrerupt ce fimare, a fost clar ,definita etichetata cit ora si iocul integistrarii, precum gio fotograma esantion fa inceput gi sfarsit, Exisiau pufine scene win care nu extrsesem chiar nimic; ie-am vizionat pe toats pentru ultima data, ca si ma asigui c «iu scdsesem nimic important Intr-una dir ele Rourke ma conducea i »birou"" s2u ~ uri colt al apartamentuiui de doua camere. Observasem 0 ‘otografie a lui, probabil in jurul varstei de douazeci de ani, aldturi de 0 femeie de aceeas etate. L-am intrebai cine era. —- Fosta mea sofie, Cuplul se gasea pe o plajé agiomerata, cu aspect mediteranean. Se tineau de mana gi incercau sa priveasca obiectivui, dar fusesera surpringi, incapabili de a schimba cautéturi furige, conspirative. incarcate de sexualitate, dar... si cunoscatoare. Daca acesta nu constituia un portret ai relajulor intime, era o imitatie foarte buna. Uneori ne puter convinge chiar pe noi insine ea nimic nu-i in neregula. O vreme. Cat timp aji fost insurat? — Aproape un an 34 Fusesem curios, bineinfeles, dar nu insis- tasem pentru amanunte. Nimicuri ADN era un documentar stiintific, nu un reportaj indiscret; Viaja lui particulara nu ma privea Mai exista, de asemenea, o convorbire neofi- lala pe care o avusesem cu Rourke a doua 2i Gupa interviu. Ne plimbasem prin parcul univer- sitafli, imediat dupa ce inregistrasem un metraj de cateva minute cu el la masa de lucru, ajutand un calculator sa cerceteze refelele de limba hindi in cautarea vocalelor mobile (0 operatiune pe care, de obicei, 0 facea de acasa, insa fusesem disperat dupa o modificare a fundalului, chiar daca asta insemna distorsionarea realitatii) University of Manchester avea opt campusuri separate raspandite prin orag; noi ne gaseam in cel mai nou, unde arhitectii peisagisti o luasera razna cu vegetafia reproiectata. Pana si iarba era imposibil de luxurianta gi verde; in primele secunde, scena imi p&ruse chiar gi mie un com- pus prost trucat: cerul filmat in Anglia, iar solul inregistrat in Brunei, — Sa Slifi cd va invidiez meseria, spusese Rourke. Cu AV sunt silit sa ma concentrez asupra unui domeniu ingust de schimbare. Dumnea- voastra ins defineti o privire de ansamblu general. — Asupra cui? Va teferti la progresele bioteh- nologiei? — Bioteh, imagistica, 1A. batalie pentru termenii-O. —Termenii~O? Surasese enigmatic. — Cei mic gi cel mare. Aga va fi reamintit, secolul acesta. O batalie pentru doua cuvinte Doud definigi = N-am nici cea mai mica idee la ce va referit Treceam printr-o pacure miniaturala in mij- locul curtii de onoare; densa si exotica, la fel de capricioasa gi amenintatoare ca orice jungla pic- tata de un suprareaiist. Rourke se intorsese catre mine. — Care-i lucrul cel mai condescendent pe care-| puteji oferi celor cu care nu sunteti de acord, sau pe care nul injelegeti? —Nustiu, Care este? — Sa-i vindecaf}. Asta-i primul termen-O. Ocrotirea sanatati — Aha. — Tehnologia medicala se va transforma tr-0 supernova. In caz cd n-afi observat.. Atunci la ce va fi utiizata toata energia respec- tiva? La mentinerea sau crearea ,sanatatir. Dar ce inseamna ,sanatate"? Sa lasdm deoparte rahaturile evidente cu care este de acord toata lumea. Odat& ce vor disparea virusii, parazifii si oncogenele, care va ramane obiectivul final al wwindecarit"? Sa ne jucdm cu tofiirolurile presta- bile intr-o ,ordine naturala edenica — se oprise toate. intreaga SE Anticipatiapentru a gesticula ironic spre orhideele $i crinii care infloreau in jur in scopul de a fi readusi la starea pentru care este optimizata biologia noas- ra: vanatoare, cules gi moarte la treizeci sau patruzeci de ani? Asta sa fie? Sau... sa deschi _dem fiecare mod de existent posibil din punct de'vedere tehnic? Acela care pretinde autontatea de a defini granita dintre sanatate si boala pretinde... totul — Aveli dreptate, aprobasem, termenul este ingelator, infelesul-e interpretabil.. gi probabil ca va fi contestabil intotdeauna. Nu puteam argumenta nici in privinta lui con- descendent, Renasterea Mistic se oferea per- manent s ,vindece” oamenii de ,amoreala lor psihica", transformandu-ne pe tofi in fiinfe ome- nesti ,perfect echilibrate". Altfel spus: copii per- fecte ale lor, cu aceleasi credinte, aceleasi prio- rit8fi si aceleasi nevroze si superstifi — Care este celalalt termen--O? Cel ,mare" Lasase capul pe un umar si ma examinase sitet. — Chiar nu putefi ghici? Poftim un indiciu Care-i modul cel mai comod din punct de vedere intelectual la care va putefi gandi pentru a castiga o disput? — Trebuie si mi spuneti chiar dumneavoas- tr, Nu sunt priceput la ghicitor — Spui ca interlocutorul este lipsit de omenie, Amutisem, brusc rusinat, sau ce! putin stan jenit, intrebandu-mé cat de tare il ofensasem cu unele din jucrunile spuse cu 0 zi in uma, Necazul cu Intainirile post-interviuri era ca. adesea, inter- ocutorii igi petreceau rastimpul sours de fa inter- viu reconsiderand intreaga discutie in detaliile cele mai infime gi concluzionand ca nu se des- curcasera deloc bine — Ese cea mai veche arma semantic, con- tinuase Rourke. Ganditi-va la toate categorille sau oamenii care au fost clasificati rion-umari, in diverse societati si la diferite momente. Cei din alte tribun... Cei cu alta culoare a pielii,,. Sclavi. Femeile... Boinavii rnintaii....Surzii... Homo- sexualii... Evreii... Bosniecii, croafii, sarbii, armenii, kurzii. — Nu credefi ca exista o mica diferenta, ince- pusem pe un ton defensiv, intre a trimite pe cine- va in camera de gazare si a folosi expresia pe un ton retoric? — Bineinjeles ca exista. Dar sa presupunem cA dumneavoastra ma acuzati de lipsa de ome- nie’, Ce inseamna asta de fapt? Ce as fi putut face? Sa fi omorat cu sange rece pe cineva” Sa fi inecat un cajelug? Sa fi mancat came? Sa nu ma fi impresionat Simfonia a Cincea de Beethoven? Sau, pur si simplu, s& nu fi reusit s8 detin, ori s& caut, 0 viata emotionala identica din toate punctele de vedere cu a dumneavoastra? Sa fi eguat in a va imnpartagi toate valonile gi aspirafile? Nu-i raspunsesem. Bicicligtii zumzaiau prin jungia intune vata dinapoia mea; incepuse sa ploua, dar frunzigul ne protea. Roruke continuase satistacut: — Raspunsul este: ,toate cele menjionate" De aceea gi esie atat de ai dracului de comod, Punand fa indciaia ,omenia® cuiva, i! agezi pe aceeagi treapta cu ucigagii in serie, find astfel scutit Ge grija de a mai trebui sa adaugi ceva inteligent despre opiniile persoanei. in plus, lasi 8 se injeleaga un vast ccnsens, o majoritate scendalizata afiata inapoia ta, gata sa te sustina pana la capat. Atunci cand afirmi c& Autistii Voluntari cai s& scape de umanitatea lor, nui numai ca definesti termenul ca si cum ai avea dreptul divin de-a 0 face... dar sugerezi c& tof! cei de pe planeta, ou exceptia reincamairilor {ui Adolf Hitler $i Pol Pot, sunt de acord cu tine in toate privintele. A desfacut bratele sia declamat catre copaci: ,Lasa bisturiul, te impior... in numele intregii omenini* . = Bine, rostisem jainic. Poate ca ieti ar fi tre- buit sa formuiez aitfel anumite fucruri. N-am intentionat sa va insult. Rourke clatinase din cap amuzat. — Nu m-em suparet. La urma urmelor este un razboi, au md pot asiepia ia o preaare instan- tanee. Sunteti cradincivs unei definifi imitate a Marelui O, ba ania: uste posibil sé credeti cu toata onestitaien c& si c se a dum- neavoaslra. EL sunt pente wie Mai cuorn- Zatoare, Suniem de avord sa “Mn dezacord. Ne veder in tansee, Lumiteta? Deschisi dar nu stiuser em gut 88m oun aname 7 9 acuzaiia, :tut apara iSeM Uti a. de emigrant aura trebuia e te tranken- stinfS despre Avtisti Voluntar? Aga incat ei avuse: daca numai in cmp real). ini st ne despaitises. Am mat viricnat ir dovedea remaaliil de matte in feiul uw straniu, era relevant. ~otugi terminologi nirile demente . pareau préa bi: si provocatoare N-am folosi 1 cuvant (chiar irae mana gi metrajul si nici n-am citat din e! {Fragen Distes, comar: in curs de apariie ia Eotura Teora) Traducerea: Mihai-Dan Pavelescu 35 AnticipatiaRARES$ SZEITZ Oi (no SAY a gapte ani batuse la poarta nastirii cu sfiala. La a gaptea aie ii raspunse, prudent si evoiter fi asi timp, fratele loachim. Nu avoa pe nimeni, nici acum gi nici aiunci. $i numai Dumnezeu ii calauzise stirea aceea din creierul rruintilor, unde fusese primit cu blandefe, adoptat de cAlugar! gi indrumat intru cele finte. Asum sra unui din cei gapte calugat! ai manastirir cu hramul sfantul 20b. a doisprezece ani dupa ce patrunsese in manastire simfise fenomenul acela stra- niu. La umbra clopotului ciudat, in dan- gatul nepamantese, se prabusi in ge- nunchi, tremurand, cu bataile inimii ritmate * de o melodie perceputa numai de el. Apoi e scufunda in extazul divin, spontan. Era © stare harzité numai sfinjilor. De atunci, din ce in ce mai des, minunea se repeta. Frafii considerau asta drept sfinfenie dar arhiereul Flavian era de parere ca este un Jucru periculos pentru sanatatea Iui si Ti interzise accesul in clopotnita. rw Turnul bisericii continua sa se inalfe si sa se modifice. Era minunat sa vezi cum, din zi in zi, devenea mai zvelt mai neted, mai argintity, si:dand legile degradarii, ale gravilatiei gi ale timpului Ca orice constructie din secotul al XVi-lea ar fi trebuit s& se chirceasca, sa se inegreasc&. Dar nu ja jel se intampia si cu manastirea Sfantul lacob gi asta ef con sidierat un miracol, Auzind gi constatand, eatriarhul de la Constamtinopol il ridicase pe fondatorul bisericii, !acob din Calchedon, in randul sfintilor gil trecu Tn calendar la data de 7 iulie Chiar gi ciopotul suna din ce in ce mai citidat. uneori batea singur, lent, intr-un ritm nefiresc, mai cu seama noaptea. Si de asta era considerat un loc cu har. Urmand aceeagi nefireasca lege a intineririi pe care 0 urma cu obstinatie intreaga cladire, clopotul, in loc sa se cocleasca, sa se uzeze, devenea tot mai alb si mai straluci- tor, ajungaind asemenea ,mercurului ucis" din textele saddhi-lor tantrici fe ofs of AnticipafiaApoi, 0 noua minune incepu sa se pro- duca. Noaptea, fulgere fluide coborau din inalt gi se infagurau pe turnul bisericii intr-un dans ritual tacut. Si era atata tan- drete in acest dans de lumina, incat numai tui Dumnezeu i se putea atribui atata ele- ganta gi mister. heb Se apropia ziua hramului gi Orfanul sau fratele loan, cum fusese rebotezat, deve- nea tot mai agitat, ingrijorandu-! pe arhiereu. CAdea tot mai des in starea aceea de extaz mistic si refuza hrana zile de-a randul. Arhiereul Flavian il scuti de participarea la rugaciunile comune si dadu dispozitie ca unul dintre frati sa il supravegheze permanent. Mai erau cateva zile pana la sarbatorirea hramului. loan c&zu intr-o stare de extaz comatos. Sedea de mai bine de doua zile lungit pe patul simplu din chilie cu fafa luminata de o stralucire interioara, respirand rar. efe obs fe in preziua hramului, poienile din preaj- ma manAstirii se umplura de corturile pelerinilor, venifi spre ultimul loc sfant din lume, singurul care mai comunica cu Dumnezeu. C&lugarii erau ocupati pana peste cap cu pregatirile si cu rugile din ce in ce mai prelungite Le ole he jin noaptea de dinaintea hramului, limbi prelungi de materie eterica linsera turnul bisericii gi clopotul isi ingana bataile ace- lea ritmate dupa Dumnezeu stie cé oda cereasca. Pelerinii, in numar de cateva mii, c&zura in genunchi in fata luminii CAtiva, dupa ce fenomenul inceta, poves- tira cA au vazut turmul rotindu-se, subfiindu-se gi crescand, infigandu-se cu inca o palma in cer, si nimeni nu se sfii sa-i creada. ‘Anticipatia oh Calugarul care stétea de veghe la capatdiul Orfanului observa cum corpul acestuia incepe sa emita lumina proprie, eclipsand lumanarea, apoi se acoperi cu un giulgiu de raze auril. Arhiereul Flavian nu se mai indoi de sfinfenia Orfanului si puse sa fie scos, cu tot cu pat inaintea manastirii, ca multimea s& poata beneficia de apropierea acestui sfant, ultimul pomenit in decursul catorva secole de isto- rie laic&. Frafii prinsera s& se roage necon- tenit in fata icoanei sfantului lacob. ofe of of Cu putine minute inainte de ora sapte Orfanul deschise ochii gi se ridic&. Privi multimea cu o mila nesfarsita. Desi nu rosti nici un cuvant, orice murmur inceta. Ortanul merse, aproape plutind, si intra in manastite. Rugile millor de credinciogi se intetira. in bataia pieziga a soarelui, aura fratelui loan deveni-aproape impercepti- bila. Nimeni hu indrazni sa-| urmeze. Cu o bucurie nebuna in suflet, urca scarile clopotnitei, una cate una. Bucuria, un fel de orgasm sfant, il chema sa urce, sa urce. Ajunse in umbra clopotului. Acesta incepu sa vibreze. Se desprinse de la locul lui si incepu s& coboare spre Orfan, care astepta incremenit. Clopotul deveni mai mic. Zumzaind imperceptibil, se ageza pe umerii fratelui loan, acoperindu-i capul, sudandu-se cu campul luminos care il inconjura. Instinctiv, Orfanul se ageza pe un scaun foarte moale, care nu fusese niciodata acolo. Serpi flexibil il incolacira. oe oe of in coltul vizorului, mesajul rogu clipi: ‘07 sec, Fratele loan impinse manga inainte. in fafa: stelele, in spate: un crater radioactiv cu cateva mii de cadavre calci- nate. 7ADRIAN AVEL i | Lb | 1 | | Nevseurtiort aport inaintat |.A.-ului, aflat in dotarea CONSILIULUI, spre decodificarea ter- Menilor necunoscuti limbajului scau- rian: »Totu’ s-a petrecut intr-o fractiune de secunda; mai intai un tentacul, apoi un brat cheratinic gi p'orma tot restu’ organismului s-a topit in LUMINA gi-a {agnit sub forma unei radiafii concentrate spre inima galaxiei-finta, strapungand un culoar invizibil prin tenebrele subspaliului, a fost o invartejire scurta, a’ fost cateva scantei liliachii dansand in juru’ meu, apoi RECOMPUNEREA; am devenit din nou MATERIE si-am avut grijé sa verific daca nu cumva vreun tentacul imi fusese plantat in gat, sau vreun brat galbui mi se itea din omoplatu’ drept, asa, ca 0 ,banala" eroare a Inteligentei Attificiale ce asistase operatiunea, da’ spre imensa mea bucurie, totu’ era la locu’ lui, gi cand spun totu' nu am in vedere si codita sol- Zoasa ce mi se revarsa peste fafa din crestetu’ »scafarliei... Ins, unde ma aflam, caci am privit in jur, da’ materia alba, pufoasa, care ma Inconjura, nu-mi oferea prea multe indicii, aga ca i-am contactat mental pe CEILALTI, folosind subspafiu! gi le-am transmis primele impresii de la fafa locului, da’ raspunsu’ care mi-a parvenit prompt’ si care spunea »Experiment teleportare reusit baiatu’... trei mi ani iumin& SCAURUS* m-a lasat nifel ,masca' pen’ ca-mi promisesera un impuls minim, cel mult zero-doi ani lumina, cat s4 m& poata recu- pera la nevoie, utilizand o misiune de croaziera, da’ uite, ma trezeam, pur gi simplu, aruncat undeva, tocmai in marginea Universului Cognoscibil, aidoma unui degeu al dracu’ de toxic, aga cA nu m-am putut abfine s& nu le zic: Bine, tipilor, experienta a fost incantatoare, m-afi gulat la naiba-n praznic, a fost distractiv, din cale-afara de distractiv, da’ acu’ va rog din fundu’ sufletului, inca putintel efort... SI CARATI-MA INAPO! ACASA PEN' CA MONO- TONIA ASTA MONOCOLORA MA DEPRIMA TERIBIL", da’ vezi, idioti’ naibi’ nu-gi pusese’ niciodata pana atunci intrebarea cum avea sa ma aduca inapoi, si ca un netrebnic clasa-ntai nici chiar eu, insa dupa cateva momente m-a’ sfatuit: ,Baiatu’, esti un tip haios, aga ca dis- treaza-te si matale pe-acolo cum poti-cu ce Pofi, omoara-ji plictiseala, c& noi ne strofocam de Zor gi-fi caram curu’ napoi', da’ o fi fost {acniti ori ba, eu i-am ascultat, drept pentru Anticipatiacare m-am gandit c-ar fi tocmai nimerit s& arunc o privire prin jur gi-atunci am gasit CREA- TURA aia ovadritentaculara, am descoperit-o repede la mica distanja de locu' unde ma tele- portasera, cand de sus incepuse sa cada materie alba in bucafele mici si moi, iar gazu’ la ciudat, care forma atmosfera planetei, izbea in mine mai putin furios si CREATURA ~ »Pustiu, ,Bucdtaru™ sau ,Hoopy", cum il numea’ adesea sement tui — belea ochi' printr- un complicat sistem de sticle de apropiere a imagini’, fiind astfel impede pentru mine-ca se ratacise si incerca sa se orienteze, aga ca iam scanat mai intai creieru’, pen’ cd oricat.de nefiresc ar parea AVEA un CREIER, s-am dat peste o mulfime de minunafii acolo, inlduntru’ lui, imagini mentale reprezentand lucruri de o neasemuita frumusete, mii de combinatii colo- ristice gi de forme gi de mirosuri si mil de sunete, ohh, toate acestea m-au asaltat, ,Oh, arata-mi toate astea" i-am spus, gi el a devenit dintr-o data constient de prezenta mea si s-a speriat un pic, da’ p'orma i-a trecut, s-a obignuit repede cu forma mea care era ,de molusca- miriapod-mirositoare-dezgustator-de-urata’, siva mai zis ca oricum nu conta asta, atata vreme cat n-aveam ganduri rele cu el, ca urs’ polari* ce miguna’ prin zona infometati, dupa care mi-a explicat c& venea de departe, dintr- un loc ,USA", ca toata intinderea aceea alba din juru’ nost’ se numea ,POLUNORD' si ca meseria sa era de ,bucatar" la o ,stafiepolara- decercetaremeteo, da’ ca tot invartindu-se pe langa ,avion" dupa un ,puidetoca ratacit, s-a rGtcit el insusi prin ,viscol" gi tare i-ar fi placut sa fie atunci inapoi in’,usa' gi nu acolo discu- tand ,beatcrifa" cu un ,ndmete" in forma de »moluscauratadezgustatordeurata’, si-n timp ce spunea asta cantarea intre tentaculele supe- rioare un recipient ciudat, pe care era’ niste semne aurite, orbitor de stralucitoare, ,johnny- walkercincistele’, si-am fost de acord sd-I duc pana unde voia, numa’ sa-mi arate si mie grozaviile alea stocate in creieru' lui peointin- dere de ,cincimegabiti", aga ca mi-am desfa- surat cele trei mantii de pe spinare gi !-am infagurat inauntru, la adapostu’ lor caiduros, unde el s-a sim{it mai mult decat agreabil pe perioada cat m-am deplasat in directia indicata, dupa care-am ajuns in usa", sau in ait loc, nici ei nu stia prea bine daca era ,Oregonsau- alabama’, gi-acolo totu’ era altfel, totu’ era plin de mirosuri noi, imagini, sunete, gusturi, forme, totu’-era-plin-peste-tot-de-ele, ohhh, si-am »Simfit® ,liveziledeportocaii’, si-am gustat amandoi ,gutuiaurii" ,mererosietice’, ,caisepu- foase’, lucturi moi si umede-zemoase, si multe chestii cu gusturi, arome gi senzatii innebunitor- de-multe, si-am plutit impreuna peste ,orase”, locuri forfotind de CREATURI aidoma lui »Hoopy", am .simtit* ,oceanealbastre" gi ,ecamemuntoaseinzapezite", oh, si-am plonjat in adancurile ,jacurilor’, am penetrat materia rece a ,ghefarilor’, apoi ne-am inaitat printre »pasarilevazduhuiui" si chiar mai sus, pana-n sucigatoarelecenturideraaiatiivanallen’ si-am »simft® lava" tinuturilor subpamantene, pro- tejandu-| pe el indaratul mantiilor mele trans- Parente in tot timpu’ asta, ... am ,simfit® »2ac&mintedepetro!’ si, filoanédeaurgidiaman si nici eu gi nici el nu ne mai saturam de ima: gini, de SENZATI, da’ timpu’ a curs, a tot curs, © nofiune abstracta pentru noi scaurieni’, gi el parca incepuse sa se schimbe, si-ntr-o zi a pus c trecusera multi, mulfi ani de cand eram impreuna, doar noi doi, cA ,imbatranise" si ca eu nu cunosteam transformarea aia, eram nemuritor’, iar curand el n-avea s& mai existe, da’ eu da, insa avea s& ,moarafericit* c& doar vazuse intr-o ,viata* cat alfiiintr-o suta, si-atunci tare rau parutu-mi-a auzindu-l astfel graind, pen‘ca ma obignuisem sa-| ,simt* alaturi de mine, cu mine, in mine... da’ peste putina vreme, intro zi cand ne desfatam cu deliciile »padurii-tropicale", cand primu’ tentacul mi s-a iransformat in lumina, i-am strigat sa se departeze de mine, da’ el s-a apropiat, a vrut s& ma ,simta’ inca o data, un fel de ramas bun, sr-atunci am devenit tot LUMINA, yi-am sagetat din nou UNIVERSU’ sup! de forta invizibila a TELEPORTARI’. care mia 1ecompus aproape instantaneu pe Scaurus, in mijiocu’ semenilor mei ce salta’ de bucuria reusitei lor, ca ma vedea’, in sfargit, inapoi, intieg si... m-a’ privit deodata strani. de pared ceva Se schimbase la mine, de parca nu ma eram eu aia pe care-| trimisesera in necunese:t, si-atunci, plecandu- mi privirea in jos, inswte purctul in care igi con- centra’ ei atentia lor, am ovservat capu’ lu’ »Hoopy-pustiu'-bucataru™, rasarindu-mi din torace si uitan i >, dezorientat, cu ochi' cliging ees-inlacrin.a: si vite, a trecut ceva vreme de jetta Tn simbioza asta perfecia. snc scare rugam CON- SILIU' sa nu :a veo masura care ne-ar putea desparfi, caci suntem UNUL, chiar daca expert’ a’ Zis ca mi-am pierdut puterea de a transmite imagini mentale i cA ne-ar putea descompune si recompune la loc — ca mai Inainte ~, nu cred ca ne-ar face placere, nici mie gi nici Iu’ »Hoopy" nu cred, pen'ca el e-acum NEMURI- TOR prin mine insumi, iar eu UMAN prin el, ob, si pen’ca acum... acum SUNTEM PERFECT!" AnticipatiaHYDE PARK Inauguraém in numarul de fata al revistei aceasta rubrica de opinii asupra fenomenului SF romanesc. HYDE PARK din Londra este un loc unde oricine, ,,de la vladica, la opincd“, poate s4 spuna orice, neavand a se teme de vreo sanctiune penala sau morala. Redactia va respinge doar textele plicticoase. Prima interventie ii apartine, dupa cum se poate vedea, cunoscutului scriitor Mihail Gramescu. Drept_tirziu_Ia_replica MIHAIL GRAMESCU FANDOM POSTDECEMBRIST CRITICA CRITICI CRITICE ACRITICULUI CRITICAT (sau DESPRE CURAJUL OPORTUNIST) & voi scrie aici despre mutatiile postrevolutionare in ,stilul’ critic al domnului | Bugariu Voicu (parca pseudonim, daca tin eu bine minte) — cunoscutul re-autor | al povestirii cu titlul Noapte bund, Sofia! de Lino Aldani (vezi Lumea lui Als Obb). de la sarcasmul deplasat $1 insidios al tonului infatuat al Antologonului | (vezi Robert Escarpit -'Literar $/ social) - in care-i didea lectii de scris proza- torului Mircea Ciobanu cu un aplomb de duleus ~ cu acea viclenie castrata de buna-credinja a } ,.gcolii crohmalniceaniste" multilateral dezvoltate (vorba garde au coeur-istului: ,Foaie verde i-un | denunf, nu renunt, mai, nu renunt!), la sobrietatea boanta din pastilele din Anticipajia CPSF. Il | felicit pentru primirea sa in rindurile ex-uteciste ale acestei publicatii gi fi urez succes intru pro- | movarea sa cAtre cele mai inalte funciii ale acestei organizatii pina la cea de membru supleant al | unitati de pionieri a sectorului 3, pentru care prezinta reale aptitudini velettare: maitie gi limba de Anticipatialemn. »Trucuri de traducétor" (nr. §26) ~ capitolul ,Un nou traducator’: ,inainte de decembrie '89 nu exista 0 critica a traducerilor SF, parind de la sine infeles ca versiunile romanesti sint reusite" (Haida-de! Informatie eronata, Sa mai caute prin fanzine si reviste.) ,Creditul moral era justficat de existenfa unei institutii a traducatorilor’. (Exista gi una a turnatorilor ~ il anunjam de domnul Bugariu. Sa nu fie insa trist - ambele ,instituti* de profil functioneaza in continuare). (...) ,iar 0 editura nu accepta un manuscris realizat dupa o traducere" (formulare confuza. Si ce accept editura? numai un manuscris realizat inainte de o traducere) (...) ,La fel ca mui aifi sefisti con- temporani (inclusiv autori), traducatorul foloseste verbe la peifectul compus acolo unde spiritul limbii romane ar fi cerut alte timpuri, Apar astfel nigte disonante stilistice asemanatoare celor comise de vorbitorii pentru care limba romana nu este limba materna’. (Urmeaza un exemplu neconcludent — nu ca formularea de mai sus a domnului Bugariu, care ¢ 0 mostra de exprimare improprie — cu un citat destui de corect gramatical, dar al carui sens se pare cai i-a scdpat mare- 'ui exeget. Domnul Voicu propune, deci, generalizarea unei Ars Poetica proprii: revenirea la per- fectul simplu popular ~ ,in spiritul limbii* ~ in locul perfectului compus al limbii culte.) Aflaém din titlul urmatorului capitol de un ,SF neortodox". Exista, infeleg, un SF drept credin- cios, unul eretic gi unul ateu de SF. Urmatorul titlu de capitol este si mai interesant: ,.Sefisti $i sefultura’ — constructia , sefultura’ sugerind 0 compozitie constrict intre sepultura gi fulton-culture. Autorul nu mai revine in text cu precizari, descoperind acest hiatus de sens abia intr-un numar ulterior al fanzinului Anticipatia, Printr-o explozie de automagulire extaziata inaintea propriei ,inventi semantice lata, in continuare, un exemplu de ,stil* bugarian"bombastic-emfatic-contuz: ,O carte recenta ) ne aminteste ca exista o paraliteratura SF format din texte neortodoxe, ce'si escamoteaza marca narativa". (Virgula intre subiect si predicat este, probabil, 0 sugestie de nostalgie dupa ortografia ceausista). Dupa care, domnul Voicu da sfaturi de cenaclu autorului polonez tradus — cum sa-si imbunatateasca textul éditat. In finalul discursului afirma: ,O teorie a expansionismului SF ar fi interesanta". Bine. Sa.ne-o fina si pe asta, Sau sa ne-o faca. Domnul Bugariu mai da si informatii detectuoase (despre Motocentaurii pe acoperigul lumii) »Autorii gi editorii sint sefisti din grupul format si consolidat de revista Jurnalul SF." inttucit ,edi- tori" au abuzat si de numele meu la refetarul de redactie, precizez ca eu am fost ,format” in alta parte si ,consolidat" de Uniunea Scritorilor din Romania in 1990. ,Exasperati de Succese exclu- siv cenacliere, sefistii grupati in migcarea ,Quo Vadis?..." — bre, nea Voicule, pe merit sau nu, SebiC.O. a ciugulit Euroconul 95 si Premiul Nemira pe acelag an, precum si citeva premil nationale la intiinirile cenacliere. Tu le ai? Restul observatillor fiind relativ corecte: Motocentaurii si mie mi se pare ca sint un subprodus cultural fara cine stie ce valoare estetica (cel mult, poate, cu una de ,Avangarda") ~ daca dl. Bugariu nu facea atita tevaturd pe seama acestui volum obscur nici nu s-ar fi stiut ca aparut, la cele citeva zeci de exemplare vindute, ins, tind scos pe banii autorilor, treaba lor ce timpenii publica. Numai ca ,antologia" NU ESTE ,o prelungire Publicitara a JSF", cum afirma Voicu Bugariu, ci o tentativa culturala a grupurilor Taracila ~ Ploiesti, Alternativ ~ lasi si a domnilor Sebastian A Corn si lonut Banufa, Bucuresti-Buzau (alias Jegu} Banufa, cum ii zic eu, codificat, cenzorului meu care se da de ucenic pastisind si furindu-mi texte gi idei). Cit despre ,testul" Alte Roménii (vezi Norman Spinrad — Alte Americi aparut dupa vizita In Romania) pe tema 2050 (probabil de la formarea primului stat dac sub conducerea lui Burebista) (dl. Bugariu este un nostalgic si al sarbatorilor ceausiste) — eu, desi marele sfetnic SF mi-a ,cerut texte" - i-am raspuns negativ (deci, slava Domnului, sint sdinatos, macar la acest test’). Intram in Europa, domnule Bugariu! Cum zice si domnul ministru Mironov in Trenul Progresului (CPSF 523) ,de buna voie si nesilifi de nimeni® — dansém bam cu ea, e mai una alta, ,purtind cu noi bagajele averii nationale” — cu Marea Neagr, cu Crinul Halaicu, cu milionul lui Vacaroiu, cu figanii nogtri,.cu 23 miliarde datorie, cu motocentaurii de pe acoperisul blocului, cu 700 000 de fosti securisti, cu patru~ cinci milioane de fosti comunisti (plus 7 - 11 milicoane dé utecisti), in frunte cu tovarasii Nicu Gecse si Ghidoveanu, cu porno-fictionul lui SebiCorn gicu ex-tovaraisul membru supleant in CC al UTC IEAlbescu! Apropos ~ 0 Federafie Europeana tara | Statele Unite si China Rogie n-are nici un chichirez. Sa fie invitate i ele, sa sint ,pamint din vechi pamint" (cu i din a si a din e)! Degeaba face domnul Voicu Bugariu (fost tov. Bugariu — colaborator al Procuraturii ceaugiste din Cluj) ,Criticd de directie". Noi sintem ,pe linie”. Sintem ‘renulete! Sintem Metrorex. Nu deraiem. Aceasta este calea cea buna. ,Se-ndreapta Romania Anticipafia 4]spre FSUE in zbor'! Vine anul 2000, cind ,noi nu vor mai fi copii", vorn fi originale autentificate prin notariat, Ce ne tot vinde atita cartofi SF expandati? Noi implodam (vezi tirajele)! »Critica de direcjie" (CPSFA 523) — ,fuserind la repezeala text dupa text" (de remarcat folosirea de neologisme ,zemoase" — imbogatirea lexicului prin neo-barbarisme rebarbative). »Mihnea Columbeanu (un’abil minuitor al limbii romane) a lasat sé-i scape o intreaga colectie de agramatisme, improprietaf: si stingacii stilistice". In contextul acestei propozitii autodefinitorii ii propun dlui. Bg. sa inlocuiasca ,minuitor’ cu manipulant. | Marirea cererii a dus la aparitia unei pleiade de traducatori improvizati". (Folosire improprie a termenului ,pleiada" - c n-or fi doar 7 ciurucuri in fara asta — avem, tovaragi, avem gi noi cretinii nostri! - ,pletora" cred c& voia sa spund maestrul B.). Aflam gi de .un reputat anglist’ (probabil de la englezescul ,,ungle" inghi, ca, daca era de la ,engleza*, ar fi fost anglicanisf). Nu e vorba ca VB nu are dreptate — intr-adevar, proaspefii ,anglisti" ai culturii romane sint, uneori, total- mente neculturalizat), Gar critica asta trebuie lasata pe Seama unui stilist autentic, nu a unui cri- tic-de-duminica si cultura ceaugista ca d-sa care, nici el, n-o prea bungheste pe romaneste. (..) ,imperialismul SFului de limba engieza. Cum orice SFist mai rasarit’ (de unde ,rasarit"? din est?) ,reuseste sa citeasca in engleza" — eu nu reugesc sa citesc in engleza — ce face cu mine? ma dA afar din Partidiu! Imperial Sefist? Mai departe dl. VB se ingrijeste de soarta tra- ducatoruiui SF ~ va face traducatorul anglo-sefist cind engleza se va generaliza? va fi el obligat sa teaca in tagma senitcrlor originali de limba romana, sau va fi primit in Academie? in care din ele? (Cafavencu — aga cum a fost primit domnul Iliescu, sau /EFS — ca Migu Constantinescu?; Ge-are, comme, nea Bugariu asta cu cineastii? Ce, el nu stie cd Lazarescu si Columbeanu sint cineasti, su sctliton’? Si ce daca traduc prost? Ce, n-au voie? Filmele le fac, ins, bine. Pai, nea vazut ce sticces a avut Liceenil trosc and zbang? Eee! Din Ars Poetica voicu-bugariana: Cu toate acestea, SFigtii n-au motive sa se simta SIFONAT!" (a se remarca grija cutorului pentru imbogatirea terminologiei critice: VB putea scrie $i ,vexati’, sau, si mai poporanis! hiperurbanist ,ofuscati®, dar el este un "TELECTUAL). ,Aceasta fiindca structisra Ge tema cu variatiuni a literaturi SF, criticabila pe plan estetic, are un rol socio- logic esentia'* (nu ni se spune care: ce rol social joaca SF-ul? rolui de ciocanar al noii societ socialiste multilateral dezvoltate? ce construieste el SFul? ce edifica?). ,Supraviefuirea fenomenului SF este asigurata cle un specific literar ce permite o initiere rapida gi creeaza apoi un efect de dependenja’, (daca di. VB crede ca e aga de simplu sa parcurgi cel mai fecund com- partiment al scrisului contemporan de ce nu face dinsul o istorie exhaustiva a .genului"? ~ cit despre ,efectul de dependent, eu stiu persoane care, dupa ce au citit prima aiureala cu sigla SF n-au mai viut s& auda de timpenia asta niciodata). ,Este incomparabil mai ugor sa devii autor SF decit auto! non SF". (Fals! Uite, dinsul prefera sa fie autor non SF facil si oportunist gi critic la Anticipatia CPSF decit sefist.) ,Maximalismul estetic n-are ce cauta acolo unde primeaza prozelitismut’. (Sa explicam aceasta asertiune sapientiala in intreaga ei profunzime: acolo unde funcfioneaza regula ,e el prost, da-i prostul nostru’, nu mai funcjioneaza regula ,cine e cel mai tembel autor roman de SF si cel mai curva? - corect! lista ar fi prea lunga gi S-ar lupta prea multi pentru locul i), ,La mainstream e mai simpiu". Cine a fost cel mai mare mincator de spanac din Epoca de Aura zilelor de fior si ris? Acela care si-a luat angajamentul soiemn sa scrie ,viata gi opera preamaritului conducator iubit" - si n-a'scris-o (recte VB - vezi Luceafarul de dupa Revolufie, seria veche, marturiile veselului critic din textul August - Decembrie 1990. Aici lucrurile sint clare. Doar in SF e mai confuz. Sa fie Wells cel mai mare utopist? Nu, fiindca scria distopii. 8a fie Marx? Nu, ca a dat faliment Ceausescu. Uite, pina i trepadusii si lingali din main- stream, ca 'asuflatii ,critici* VB sau Croh, SF sint ,considerati" (Vezi CTP — Adevaru! scinteii Pravdei de Bucuresti) ~ le dau fanii apa la moara sa se dea gi ei de specialisti importanti. Cum zice gi VB in articolu’ sau: ,Aceeasi regula functioneaza gi in cazul cittorilor lipsifi de veleitatea de a deveni autori". £ clar pentru cine spune Voicu asta! ,Trage tare in ciocoi, tu-i mama lui!" Sa fie primit in Quo Vadis?...! \Intr-un timp rolativ scurt’ (150 de ani de la nasterea lui Wells), ,amatorii de literatura SF devin competenti sau, cel putin, canata sentimentul ca au devenit. Aga stind lucrurile, conceptul de cultura SF, adesea invocet de mandarinii genului, se cere rediscutat’. (Aici cam are dreptate Bugariu. c& si eu am bala pe Ghidoveanu ~ si el e ,mandarina” care a venit cu aiureala asta: cultura SF" — adica n-ai voie sa scrii o nazbitie pind nu citesti toate cretinismele de traduceri publicate de el - ca Voicu Bugariu cu ,cultura sahista' — adica n-ai voie sé i-c lagi la o intilnire 42 = = Anticipatiaamicala ,profesionistului* candidat pentru ca n-ai citit nu stiu ce-a spus nu stiu cine despre | doamna Polihroniade, sa zicem. Apropo, Planeta aia Sah nu si-a inspirat cumwva titlul dupa O planeta numita Anticjpafia (vezi Alexandru Mironov)? (Drepturi de autor a platit?). .Se pare ca un | cunoscator al structurilor n-are nevoie s4 devina un erudit, pentru a fi SFist competent. Un argu: | ment in acest sens este lipsa mizei stilistice". DI. VB se vrea, prin aceacta, ,un SFist orudit’ Dar | e cam incompetent, fiindca ,miza stilistic&" a domniei sale ,este mare, este superba... dar | ipseste cu desavirsire", cum ar spune ILC. Pai dogmatismul structuralist al SFului (apropo de , cuvintul structuralist — m& simt obligat s4-| corectez pe Liviu Radu care, intr-un articol din JSF il ‘ face ,existentialist* pe*Levi-Strauss, Claude-Levi-Strauss este siructuralist, ceea ce e cu totul altceva) nu |-a promovat chiar domnul VB cu bazaconia aia de artico! din Aimanahul Anticipatia (parca) despre ,caracterul de arta manierista al SFului"? Si, in cazui baladelor, s& zicem, sai al sonetului, aga e: stii forma fixa - 0 aplici. Doar nu mi-o pretinde acum sa citesc toa'2 sonetele | din lume inainte sa ma ,aventurez* sa-i scriu si eu unul iubite’? Dar nu ne-2 edifice’, inca, gi pe | noi, care naiba-i forma aia fixa a SF-ului gi, pind nu o pune in evidenja, eu nu-! cred c& SFul e manierist, mai ales dupa ce a afirmat ca e, de fapt, experimentalist. Dar sa citam gi citeva bugarisme rebarbative (ACPSF): ,CONSECUTIA TIMPURILOR | | VERBALE’, de exemplu. | | Linga Trenut progresului 2 in care domnul Mironov ne povesteste incurajator despre concer | | tul corului simfonic dirijat de la Snagov unde maestrii cintarefi din Nuremberg au stabiitt in mod | | armonios s& ne inhame la acelag jug pe tofi: cerbi gi cAprioare, boi si privichetori, clon § | cofofene, ca altfel vine nenea nag-acar si ne arunca peste bord (stiut fiind cA treru:ile au bord) | si solicitindu-ne noua sfatul-medicului cum sa faca el asta mai bine, VB igi continua prezentarea cioburilor critice. El nu fi da sfaturi domnului Ministru cum s& ,incuraje7e populatia din zona rural s& ia hotriri privind activitajile economice" — adic unde sa-si investeases m'ionul guver- | nului Vacaroiu: in vaci sau in boi, in lupi sau in ursi cu care s& tracteze spre cele tai noi cucerir’ | | ale spatiului cosmic ,magina* socialismului capitalizat (sau a capitalismviui monopolizat ae | comunisti) ci persevereaza in a prolifera" critica sa .cu caracter global" (Greenpeace?) de genul | ,Intern-ET" (vezi pct. 14 din trenuleful cu acelag nume din rubrica Politique... “rections} ,mone- | tizind informatia* pina la demonetizare. ,Atentie: (...) Strategiile pe termen ‘ung_ale celor mai multe {ri europene sunt deja demodate” — ne avertizeaza domnul Ministre ALexancru Mironov | (vezi dictionarul Teora de expresii de argou in engleza si americana ~ GM9S) oa ne avertizea7a Alvin Tofler in AL treilea val (de emigranti evrei tusi spre Israel — cu z din s cf, nol grafi). .Sa sperm, deci, ca executorii Declarafie’ de la Snagov (Parc sau Sat”) ,vor fine Scama de treptele care trebuie SARITE" (NB!) ,pentru ca generafiile carpato-danubiene-viitoara! ~" sa-gi eupa gitul pentru a ,prinde, totusi, trenul Progresului" — care le-a luat-o mult ina:nte In manevra de prébusire in haurile fara de sfirsit (cu i din a) ale capitalismului aflat pe buza prapastia™! »Asocierea lui Cioran cu literatura SF poate s& par un semn de frivolitate i electualal | Voicu, dar ne consoleaza ca Cioranul face parte, totusi, ,N MOD FAT!S* (desi niv du | dintr-o ,categorie" inedita, inventata de mister Bug., a distopiilor de idei" (spre deo: | distopiile de partid gi de stat, de distopiile de marfuri si obiecte, precum si de alte distopii cu ca racter mai putin judicios). Domnul Bug. este un amefit (,cu toate acostea, AMETEALA INTELECTUALA* (vezi Robert Escarpit) (ratai dracu’ de telectuali!) ,ce ne cuprinde” (nu ne da | numele grupului cu care a facut chermeza) ,atunci cind citim unele viziuni cioraniene asupra | viltorului este inrudité cu aceea generat de miturile eshatologice ale literaturii SF", (sic!) Intrucit | dinsul nu d& exemple la ce ,mituri® ale literaturii SF face referinja in poezia sa oustmoderista in | | vers alb, imi permit sa citez eu, aici, de pilda, Nepofii nepotilor nogiri de |. si 3. Sutronov (ed. | Tineretului ~ 1961 ~ aparut — ,mitul’, vreau sa zic ~ sub tehnoredactarea Constante: Vulcanescu | in 30.200 exemplare, brogate 28.070 + legate 2.130 ~ carte de mare succes de public si onic’, vinduta integral). | DI. Voicu propune un nou concept estetic: ,groparul textuiu® (nici o aiuzie la dra Danisla | Gropariu). Oupa pretentia ca editura Nemira (actualul trust editorial Nemira ~ ACPSF ~ ST de pe linga CC al UTC - GM96) ar fi ,initiat conquista SF in Romania’ (,adevar" fals: conquista aia de | care zice dumnealui a fost ,initiata de editura Albatros sub comanda Guiiverutul inte Sintimbreanu (cu in din i), ca 0 continuare a politic de culturalizare a satului initiata de tovar Victor Zednic ~ pai se pot compara tirafele de 30.000 de exeraplare ale Insulei cutre Feher Klara (in romaneste de lon Chinezu, ba! ~ vezi circiuma din spatele autoserviri | de cofetaria Scala) ed. Tin. 1962, cu spanacutile alea de tiraje ale Nemirei?). C Anticipatiadisparitia din scena a ,Expertului’ ~ asta s-o creada nea Bugariu! Ea este un ideal al societati socialiste multilateral dezvoltate, sau al Crestinismului apocaliptic vizionar (,s8-nceapa-al lumii vechi apus" - vezi Inte’nafionala). Cea ce numeste el Expert’ este, de fapt, o imagine defor- mata tendentios a tovardsului Dulea (Duleus ~ vezi ,Dulaif' de Lancranjan — cu A dine cf. Bibliel »Ferdinand-Carol Il"). Ca unii cenzori (consilieri editorial, in terminologie standard ~ vezi Robert Escarpit ~ Literar i social) sint agramati si incompetent (ca domnii critici si exegeti de la Anticepesefe) asta ¢ alta problema. Ei sint cazuri particulare ale nobilei tagme a cenzorilor, improspatata post-revolutionar cu forfe noi recrutate dintre ofiterii si subofiferii nedreptaititi de vechiul regim de teroare a tristei amintiri (vezi cazurile Ghido, Pav, etc). » Afiim, in continuare, din articol, ca ,Leguin nu se indeparteaza deloc de refetele hegeliene" (de dreapta sau de stinga?) ,pledind cur abdare' (sic! grafia imi apartine si este destinata sublinieri elegantei stilului exegetului nostru) ,benedictin: ) etc, Preciz&m ca incadrarea hegelienilor la benedictini este novatoare, daca nu chiar arbitrara. Ipoteza ji apartine in intregime dlui Bug. Teza, altfel originala, ar trebui sustinuta cu exemple concrete din Istoria Culturi, Marx, de exemplu, dupa cite stiu eu, a fost iezuit. Kierkegaard, alt hegelian (de dreapta, de asta data) era protestant Am remarcat cu placuta surpriza, insa, in textul cultului si pedantului exeget VB grafia intere- santa a lui ,nici-o" in loc de ,nici o° sau ,nicio* recomandate de indreptar. il felicit pentru curajul de autor. $i pe mine ma agaseaza, uneori, dogmatismul conventional al acestui produs al Academie’ RSR (care alta’). Reproduc in continuare, in intrégime, poanta finala a capitolului Improprietafi, exprimari semi- docte, cacofonii, traduceri brute cu care criticul completeaza exemplele celuilait cu 0 apoteoza de galimatii specifice sie: ,Probabil ca traducatorul ne invita* (de verificat daca nu cumva e INVATA in loc de invita" GM96) ,DIN MERS cum e cu verbele si, IN GENERAL, cu limba romana ‘lterara". (Ei, cum ¢? ia zi tu, neal) ,in timpul scolarizarii sale, ‘multi scriitori autentici vor soma‘, (? ~ GM96) ,jar criticii vor avea parte de texte stupide. Paradoxurie tranzifiei!" (Ce gluma vesela! Sa ridem cu Voicu Bugariu, de Voicu Bugariu si pentru Voicu Bugariu!) in ultimul capitol al critic sale O poetica a SFului, domnul Bug. imbogateste \bajul critic cu inca o expresie plastica superba, luata din intreprinderile cu foc continuu ,Nu este exclus ca el 8 dejing un asemenea program, capabil sa:i dea subiecte de povestiri si romane, PE BANDA RULANTA\ Se poate observa legatura subtila cu industrialismul postindustrialist din articolul cri- tic de prezentare a celui de-al treilea val al sefistului Toffler de la Inceputul memorabilului numar al ACPSF (,Le plus captivant’) pe coperta caruia recunoastem, in personajele desenului ale- goric, o imagine idealizata a doi membri ai colectivului de redacti¢ al publicatiei: tovaraga Viorica Podina si ex-tovaragul loan Eremia Albescu, actualul tovaras-domn loan Albescu, inarmafi cu Sabii gi sulife in vederea ofensivei ,conquistei SF”. La ABCul graficii SF de la Posta redactiel, cunoscutul critic (,recomandat") Walter Riess (cu doi s conform noii grafii) da sfaturi practice tinerelor gospodine care vor sa se apuce de arta plastica. Avem gi o schema de functionare de principiu a sistemului: ,Cum?* sa infigem o sageata in desen, ne arata Walter Riess, ,Pe ce?", pe Anticjpafia, ,Ce?* ,continut* si ,cu ce?*, cu ,scule diverse”. Din asta iese ,desenul tiparit’, pe care ni-l arata domnul Alexandru Mironov, pe pagina urmatoare, pe coperta AA (cu un ae nu foarte incintat, e drept), secondat de ,gorila" sa Vasile Andru, de la Viafa Romaneasca (seful sectiei de proza a Uniunii Scriitorilor din Romania ~ vezi Luceafarul de dupa alegerile de la .| Adunarea Generala de acum trei ani si ceva) In numarul 525 al ACPSF, sub titlul Skull City de Lucius Shephard, domnul Mironov face pu- blice ,conditiile de angajare la firma" CFR ~ Progresul Ill, cu o cifra de afaceri ,frumugica 400.000.000 tei (impozabili). Aflu, in continuare, ca sint cel mai publicat autor roman (adunat cu Florin Pitea — cu i din a) din ultimele 23 de numere ale fanzinului Anticipafia (sub 5.000 ex tiraj"), cu § texte (corect! ce, domnul Mironov e autor? e roman? sau Mihai Dan Pavelescu? sau Walter Riess? ~ pai numai cite poste ale redactiei au publicat oamenii astia gi ma luau la numarul de aparifii! Slava-Domnului ca nu sint autori, sau romani, ca altfel nu mai cistiga el dom- nul Octavian Mogog din ‘Braila concursul! Dar aga, el este fericitul beneficiar al felicitarilor Excelenjei Sale domnului Ministru al Tinteretului si Sportului). Dupa care domnul Voicu Bugariu ne dezvaluie fragmentele critice Paradoxul literaturii SF. la sa-l vedem si noi, domne! Paradoxul SF este ca: 0 autoare SF debutanta ca N. Lee Wood (sau mai pe romaneste, Nela Padure), ,este chemata sa echilibreze doua forte contrare’, prima centrifuga, a doua centripeta — centrifuga ,amenin{a sa-i dizolve textul" si sa-i rpeascd cfiitori" (a se remarca eleganta rezo- * in realitate, tirajul revistei Anticipatia depageste cu mult aceasta citra (nvr). 44 Anticipatia| nanfa cacofonica), centripeta,o impinge" la .vaduva de LITERARITATE" (concept critic bugarin) (GM96 ~ Cum 0 fi recomandind adjectivizarea noul indreptar al Academiel. ,bugasin" sau bugaresc" cu i din a?} Aflém ca: ,Daca este prea talentat, autorul iese din SF", (nu ni se spune | unde se duce la iesirea din SF), daca este prea ingenios, iese din literatura (iarasi fara precizare unde se duce). Concluzie; in literatura n-au acces decit tembelii plati si in SF doar agramatii fara talent. E paradoxal? Este. ,Asemenea afirmatii nu sint butade, cum ar putea sa para’. ne asigura VB in continuare: ,Tine de natura SFului un echilibru dificil de pastrat intre LITERABITATE" (de ce nu ,|iteraturitate"?) ,si speculatia intelectuala* (exista, domne, si speculanti din Agtia, lua-i-ar dracu't existal), ,intre expresivitate si extrapolare rece" (iat bazele a ined doua noi concepte ale | esteticii bugaresti: ,extrapolarea rece" si extrapolarea calda). | »Copiil lui Faraday dovedeste ca lucrunt| 1 intr-adevar astfel. Cartea semnata de N. Lee | Wood este atit de reusita in sens pur literar cit cititorul SF standard" (nu ni se spun stass-urile sale, sint secrete de stat) ,se intreaba daca nu cumva este prea literatura si prea putin SF Intrucit amicu’ Voicu nu da citate, compietez eu, la intimplare, cu unul de la pagina 123 a | capodoperei: , Nu-m’ multumi. Nu-m’ nimic. M-atingi, te fac farime (cu i din a), mort, il avartiza | ea. Te-ajut, m-ajuti. Tirg, 'Stai tot.” | Calitatea crfii doamnei miss Lee Wood nu sta in rafinamentul serituri, 1 in autenticitate, | cred eu, .Traducerea este onorabili, desi cortjine destule negijente. In comparatie cu alti traducaton | SF de azi, Mircea Stefancu poate fi considerat un maestiu". Daca domnul Bugariu e un fan atit | de convins al lui Stefancu, poate-mi spune gi mie despre ce e vorba in Lumina virtuala a iui | | Gibson, ca din varianta $tefancu nu se infelege nimic. 1 in privinta ,stilului dlui VB: .punte empatetica’. Dacia vine de la empatic, in spiritu! cyamaticiior | | | | | | | | ! | i bugarine ar fi mai interesant empatitica. Oricum, ideea este pasionanta’ cititorii se cred > punte gi | incearca sa afle ce simte puntea. Pacat ca fecundul critic nu isi dezvolta idea mai explicit i Remarc, in schimb, caracterul bombastic si gongoric al limbajului diui Bug., care, uneor | seamana la stil cu un crainic sportiv: .iar relatia de tip ura-iubire, existenta intre ners -naje, arf parut mai degraba FASTITIOASA (noi am adauga ,chiar PLETORIRA’), in capitolul Efectul de enciava (remarcati influenfele terminologiei politice asupra tinbajului critic), Buga. spune (citez): ,Moralistii SF spuneau acum sase ani, cu DREPTATE, cA dictatura ii impiedica pe romani sa citeasca marile cari ale genului". Cine sint, domne, MORAL IST!" aia SF? Fiindea, daca aveau curaj sa-i spund lu’ Ceased, inca de acum gase ani, cA 2 un uictator, apai aveau curaj, nu gluma! Voicu i-a zis? Oricum, iaté inca un concept inedit al dia'ectcit | bugarine: ,Moralisti: SF lar bombastic: .permisivitatea consubstanfiaki mentalitaijii SF ij Cit priveste efectul de enclava, lucturile stau cam aga. Cunoscatorul in materie ae literatura | SF are foarte mult de citit pind doreste sa devina si sa ramana un om informat. Cartile care-1 intereseaza find toarte numeroase, nu-i prea mai ramine timp pentru lecturi non SF", ete ~ pai ‘cum ramine cu teza ca ,initierea in SF e ugor de facut" din celalalt articol? In continuare atlam de ,provincializarea" SFista a ,scriiturii ar lar nu se precizeaza no- minal cine e tovaraga asta, s-o cunoastem si noi pa scriitura aia artista | _ ,De aici si pina la dispretul pentru text nu mai este decit un pas. Spre regret, in Romania de azi, acest pas a fost facut’. Aici are dreptate, Voicu. Dar daca se refera la disprete! meu pentru gargarele critice cam ca ale dumisale, acest pas a fost facut inca dir Romania de veri, de pe vie mea cind i-am citit Antologoanele ,angajate politic’. N-as vrea sa se creada ca am de gind sa iau apararea traducerilor atacate. Nu. Ele sint execrabile. Dar cin spine asta tocrial_mneaiui « aga cum 0 spune, parca minjeste ,Cauza" ~ ca atunci cind pe .arcle estet al realismutui soci: list’, Crohmainiceanu, |-a apucat sefismul, dupa ce douazeci “2 ania bagat cameni la apa ca | anu oglindesc realist viaja omului nou ,constructor constient® al tv naiba 38-I a. Qportunisrnu! | unuia concureaza cu nesimfirea aluilalt. ta uite: ,Cartea aparul la Craiova semnaleaza ur | moment de apogeu. Este greu de imaginat ca o traducere aditata ar putea fi inca si ms nereusita”. (Ba se poate! Citeste-le pe-ale domnului Ghidoveanu. Sau pe ale lui Stefancu. into’ deauna este loc gi de ,mai bine*, adica mai rau in cazul de fafa.) , Se pare ca lucrurile au ajur | atit de departe, incit o reactie din partea publicului este inevitabis Prorcesmel de te surcele al cenzorului Bugariu este dezinformat - publicul :cactoneazs de mult ne-mai- -| cumparind cele mai multe din spanacurile editate. Vinzarile de carte dia witimiul an le stie dum nealui? Dar tirajele? Mai mult decit atit publicu: nu poate decit s8-i 1a la guturi pe traducator! sy Anticipatia = 45editor. ins asta nu are sens — finde oricum acestia falimenteaza destul de repede incit s nu fie nevoie de gesturi extremiste. Cit despre ,iteraritatea textului SF*— ma intreb daca literaritatea textului lu! Bughi-bughi permite sa discute dasore aga cova, Cind afirma: ,aceasta pudlicatie (JSF) gi-a dobindit o faima prin performanfele sale in materie de agramatism gi semidoctism’, oare domnul Bugariu nu-gi da | seama ca publicatia unde scrie

You might also like

• Extraterestru. Primul semn de viață inteligență dincolo de Pământ

  

  From Everand

  Extraterestru. Primul semn de viață inteligență dincolo de Pământ

  Avi Loeb

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Istoria universala a prostiei

  

  From Everand

  Istoria universala a prostiei

  Jean-François Marmion

  Rating: 2.5 out of 5 stars

  2.5/5 (3)
• Erich Von Daniken Amintiri Despre Viitor PDF

  

  Document72 pages

  Erich Von Daniken Amintiri Despre Viitor PDF

  Cristian Marciu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Cele Patruzeci de Legi Ale Iubirii

  

  Document36 pages

  Cele Patruzeci de Legi Ale Iubirii

  iondrago

  0% (2)
• Vasile Parvan - Lectie

  

  Document21 pages

  Vasile Parvan - Lectie

  NaturrAll

  No ratings yet
• Idei Din Vis - Spațiul Cosmic e Al Meu

  

  Document6 pages

  Idei Din Vis - Spațiul Cosmic e Al Meu

  Eu Sicumine

  No ratings yet
• Programul de Evolutie Si Trezire Planetara

  

  Document30 pages

  Programul de Evolutie Si Trezire Planetara

  sorynmail

  No ratings yet
• 450 000 de Ani de Minciună

  

  Document4 pages

  450 000 de Ani de Minciună

  vivi1961

  100% (1)
• Antologie SF Print

  

  Document242 pages

  Antologie SF Print

  Anna Vintage

  100% (1)
• Atanasie Paunescu - Basmul in Cultura Integrala

  

  Document174 pages

  Atanasie Paunescu - Basmul in Cultura Integrala

  Christina Akasha

  100% (1)
• Constelatii Diamantine, Nr. 14 / 2011

  

  Document60 pages

  Constelatii Diamantine, Nr. 14 / 2011

  constelatii_diamantine

  No ratings yet
• Reteaua Spiritelor

  

  Document6 pages

  Reteaua Spiritelor

  Borcia Constantin

  No ratings yet
• Dan Mihailescu - Prezent, Trecut, Viitor (Scan)

  

  Document270 pages

  Dan Mihailescu - Prezent, Trecut, Viitor (Scan)

  Catalin Pomirleanu

  No ratings yet
• Secretul Suprem Vol I II

  

  Document612 pages

  Secretul Suprem Vol I II

  Maria Sarbu

  No ratings yet
• 450 000 de Ani

  

  Document3 pages

  450 000 de Ani

  Mircea

  100% (6)
• Hartwig Hausdorf - Experimentul Pamant

  

  Document222 pages

  Hartwig Hausdorf - Experimentul Pamant

  broscoiu

  100% (4)
• Carele Zeilor

  

  Document69 pages

  Carele Zeilor

  patient_pitbull

  No ratings yet
• Lourdes Și Maglavit (1936) PDF

  

  Document91 pages

  Lourdes Și Maglavit (1936) PDF

  Pulseczar Alexander

  100% (3)
• CPSF 024 A5

  

  Document61 pages

  CPSF 024 A5

  ipapuc

  No ratings yet
• Hartwig Hausdorf - Experimentul Pământ

  

  Document204 pages

  Hartwig Hausdorf - Experimentul Pământ

  Vasile Boaghe

  100% (1)
• Cartarescu

  

  Document7 pages

  Cartarescu

  Laura Oporanu

  No ratings yet
• 2014 Revista Noastra NR 41-42 PDF

  

  Document135 pages

  2014 Revista Noastra NR 41-42 PDF

  Daniel Lăcătuş

  No ratings yet
• Erik Von Daniken Carele Zeilor

  

  Document114 pages

  Erik Von Daniken Carele Zeilor

  Ion Grigore

  100% (3)
• Carele Zeilor

  

  Document67 pages

  Carele Zeilor

  Tiberiu Back

  100% (5)
• Nicolae Iorga - Scrieiri Istorice

  

  Document294 pages

  Nicolae Iorga - Scrieiri Istorice

  Grădinariu Viorel

  100% (2)
• Erich Von Daniken - Carele Zeilor 0.3 N PDF

  

  Document88 pages

  Erich Von Daniken - Carele Zeilor 0.3 N PDF

  Codruta Pervulescu

  No ratings yet
• Alexandru Amoq - Dincolo de Styx

  

  Document169 pages

  Alexandru Amoq - Dincolo de Styx

  sgrosu20052005

  100% (1)
• 3 Despre Reincarnare Si Invazia Extraterestra

  

  Document20 pages

  3 Despre Reincarnare Si Invazia Extraterestra

  gilica28

  100% (1)
• Erich Von Daniken-Carele Zeilor

  

  Document467 pages

  Erich Von Daniken-Carele Zeilor

  encris2003

  75% (8)
• Gorovei - Noţiuni de Folklor (Folclor)

  

  Document74 pages

  Gorovei - Noţiuni de Folklor (Folclor)

  Taake1977

  No ratings yet
• Artur Gorovei-Notiuni de Folklor

  

  Document74 pages

  Artur Gorovei-Notiuni de Folklor

  DeejayF1

  100% (2)
• Albina nr.44 1900

  

  Document96 pages

  Albina nr.44 1900

  Alin Popescu

  No ratings yet
• Alexandru Amoq - Dincolo de Styx PDF

  

  Document254 pages

  Alexandru Amoq - Dincolo de Styx PDF

  joker lady

  No ratings yet
• Cartea Lui Einstein

  

  Document72 pages

  Cartea Lui Einstein

  Linda Elisabeta Suciu

  100% (1)
• Texte Pentru Sub I Bac

  

  Document18 pages

  Texte Pentru Sub I Bac

  florinlestat

  No ratings yet
• Vasile Pârvan, Idei Şi Forme Istorice. Patru Lecţii Inaugurale

  

  Document200 pages

  Vasile Pârvan, Idei Şi Forme Istorice. Patru Lecţii Inaugurale

  CIMEC

  67% (3)
• Arges 02 21 RGB

  

  Document32 pages

  Arges 02 21 RGB

  Sorin Vânătoru

  No ratings yet
• Secretul Suprem-David Icke

  

  Document184 pages

  Secretul Suprem-David Icke

  pavilic

  100% (1)
• Constantin Noica - Modelul Cultural European

  

  Document126 pages

  Constantin Noica - Modelul Cultural European

  Mariana Mirela

  No ratings yet
• Joseph de Maistre Istorie Si Masonerie, Antologie Realizata de Danie Vighi

  

  Document108 pages

  Joseph de Maistre Istorie Si Masonerie, Antologie Realizata de Danie Vighi

  dvighi5905

  86% (21)
• Floarea albă de cactus: Aforisme şi anedocte

  

  From Everand

  Floarea albă de cactus: Aforisme şi anedocte

  Anna Zoltan

  No ratings yet
• Mistere fascinante (Fantezii și reflecții)

  

  From Everand

  Mistere fascinante (Fantezii și reflecții)

  Constantin M. N. Borcia

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3)
• Origini

  

  From Everand

  Origini

  Lewis Dartnell

  Rating: 3 out of 5 stars

  3/5 (1)
• Portrete legendare feminine

  

  From Everand

  Portrete legendare feminine

  Isidora Popescu

  No ratings yet
• Această viață trecătoare: Reflecții despre destin și poluare, însemnări diverse

  

  From Everand

  Această viață trecătoare: Reflecții despre destin și poluare, însemnări diverse

  Constantin M. N. Borcia

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1)
• Origini: 14 miliarde de ani de evolutie cosmica

  

  From Everand

  Origini: 14 miliarde de ani de evolutie cosmica

  Neil deGrasse Tyson

  No ratings yet
• Despre timp și apă

  

  From Everand

  Despre timp și apă

  Andri Snoer Magnason

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Cartea începuturilor: Un elogiu adus creativității umane

  

  From Everand

  Cartea începuturilor: Un elogiu adus creativității umane

  Stewart Ross

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Destinul, calauza din adancul tau

  

  From Everand

  Destinul, calauza din adancul tau

  Viorel Neacsu

  No ratings yet
• Fascinația marilor mistere: Reflecții și fantezii

  

  From Everand

  Fascinația marilor mistere: Reflecții și fantezii

  Constantin M. N. Borcia

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Proiectul Decameronul: 29 de povestiri noi din pandemie: The New York Times Magazine

  

  From Everand

  Proiectul Decameronul: 29 de povestiri noi din pandemie: The New York Times Magazine

  New York Times Magazine

  No ratings yet
• Al Optulea Batran: ugurunuduhuumub - Cel Unificat: Bătrânii, #1

  

  From Everand

  Al Optulea Batran: ugurunuduhuumub - Cel Unificat: Bătrânii, #1

  Alain Costea

  No ratings yet
• Manifestul Unui Hater

  

  From Everand

  Manifestul Unui Hater

  Alex Ionescu

  No ratings yet
• In toate a fost frumusete

  

  From Everand

  In toate a fost frumusete

  Manuel Vilas

  No ratings yet
• Geneza

  

  From Everand

  Geneza

  Guido Tonelli

  No ratings yet
• Când totul se va sfârși...: Ficțiuni

  

  From Everand

  Când totul se va sfârși...: Ficțiuni

  Constantin M. N. Borcia

  No ratings yet
• Cartea mică a marilor expediții: Aventuri în Necunoscut care au schimbat lumea

  

  From Everand

  Cartea mică a marilor expediții: Aventuri în Necunoscut care au schimbat lumea

  Jheni Osman

  No ratings yet
• Surâsul Infernului

  

  From Everand

  Surâsul Infernului

  Constantin M. N. Borcia

  No ratings yet
• Omul Care a Cucerit Timpul

  

  From Everand

  Omul Care a Cucerit Timpul

  Elan Mastai

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Mețeriașii (foae cu mîini)

  

  From Everand

  Mețeriașii (foae cu mîini)

  PublishDrive

  No ratings yet