Fundamentele libertatii.

Ratiunea sau Traditia

Libertatea tine de natura umana sau este o conventie? Daca libertatea tine de
natura umana, atunci cum se justifica restrictuule la care este supus omul in societate?
J.Locke, J.J Rousseau si Kant fundamenteaza libertatea pe ratiunea umana.
J.Locke face distinctia dintre STAREA NATURALA si STAREA CIVILA. Starea
naturala este o stare de libertate si de perfecta egalitatea intre oameni. Oamneii condusi
de legea naturala respectau drepturile altuia, in ceea ce priveste sanatatea, libertatea sau
proprietatea.
Starea naturala nu desemneaza atat o conditie originara, prepolitica, ci mai mult ii
desemneaza pe “oamenii traind rationa”, fara o instanta care sa ii judece, fiecare facandu-
si propria cauza si revoltandu-si interesele - > acestea genereaza conflictele. Diferentele
insa se pot transforma intr-un razboi al tuturor impotriva tuturo r-> de aici decurge
necesitatea contractului sau a pactului social.
Rolul societaii civile sau politice il constituie ASIGURAREA PROPRIETETII si reglarea
justa a conflictelor dintre cetateni. Puterile policitce ale societatii civile sunt limitatea de
scopurile in care au fost instituite-> deci nu pot fi absolute. Scopurile care legitimeaza
folosirea fortei: apararea pacii civile, a libertatii si a proprietatii.
Locke, face o distinctie capitala intre VIRTUTEA M ORALA SI VIRTUTEA CIVICA.
Virtutea civica nu se refera la bine si la dreptatea in sine ci la ceea ce este util din viata
sociala, si anume: virtutile sociale trebuie practicate intrucat sunt folositoare omului in
reaporturile sale cu ceilalti.
Intr-o viziune diferita libertatea este rodul civilizatiei iar civilizatia este rezultatul
cumulat, obtinut prin incercare si eroare. Institutiile care asigura libertatea sunt create de
oameni si pe masura ce s-au vazut avantajele oferite de acestea au fost perfectionate.
Aceasta viziune ce pune accentul pe traditii si valori , pe calitatea omului de a
perfectiona instituiile care mentin si apara libertatea, afirma Benjamin Constant. Acesta
dorea legitimarea libertatii pe mostenirea Revolutiei Franceze de la 1789, opunand
democraiei Teroarea si Imperiul.
Libertatea este intemeiata pe principiile legalitatii si ale demnitatii morale. Aceasta ca si
legitimitatea , sta sub semnul relativitatii, al naturii umane imperfecte dar perfectibile.
Benjamin Constant distinge intre libertatea anticilor (politica directa si colectiva) si cea
moderna (civila) .
Modernii nu trebuie sa renunte la drepturile policitce care sunt exercitate intr-o alta forma
(reprezentativitatea); totodata trebuie exinse drepturile individuale care lipseau in
antichitate.