Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Reflecţii pe marginea unui articol ziditor

Reflecţii pe marginea unui articol ziditor

Ratings: (0)|Views: 20|Likes:
Published by Dan Constantin
Articol de pr. Dan Bădulescu apărut la http://www.razbointrucuvant.ro/2008/11/06/pr-dan-badulescu-vadeste-minciuna-conlucrarii-dintre-religie-si-stiinta/
Articol de pr. Dan Bădulescu apărut la http://www.razbointrucuvant.ro/2008/11/06/pr-dan-badulescu-vadeste-minciuna-conlucrarii-dintre-religie-si-stiinta/

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Dan Constantin on Apr 28, 2011
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

 
 1
Reflecţii pe marginea unui articol ziditor
 
Pr. Dan Bădulescu
 
Aşternem pe hârtie nişte reflecţii personale pe marginea ziditorului articol
„Rădăcinilecontroversei dintre ştiinţă şi religie
“. Acesta este de fapt o transcriere a 
unei emisiuni radiofonice de laRadio Logos (Craiova) din 2007,un serial în care Gabriela Voinea a luat un interviu
 părinteluiieromonah Grigorie, fost profesor de genetică,
pe tema
“Ştiinţă şi credinţă
-
împreună pe calea Adevărului”.
Ulterior aceste materiale au apărut şi în forma unui volum editat la Editura
MitropolieiOlteniei.
Articolul de deschidere, purtând titlul mai sus menţionat, constituie o introducere foartefolositoare, din care am ales anumite pasaje pe marginea cărora ne
-
am îngăduit, cu smerenie şi cu preţuire pentru părintele Grigorie, anumite reflecţii. Am pus între ghilimele vorbele părintelui Grigorie
urmate de scurtele noastre comentarii.
„Înainte de a ajunge să
-L nege,
ei L-
au definit pe Dumnezeu conform deducţiilor lor, nu aşa cum
S-a revelat chiar Dumnezeu pe Sine.
 
Pe măsură ce avansarea în timp şi îndepărtarea de origini estompaamintirile despre revelaţia primară făcută omului, iar omul căzut, ajuns incapabil de contemplaţie, numai completa prin intuiţie golul creat,
raţiunea avea câmp liber pentru ficţiune.
 
Şi cum acest
Dumnezeu fictiv
nu funcţiona, nu răspundea aşteptărilor,
oamenii au ajuns mai întâi să
-
 L ignore şiapoi să
-
 L nege pe Dumnezeul cel adevărat. În schimb, diavolii se grăbeau să răspundă, pe cât puteau,oricărei chemări, cu iluzia lor de bine şi aşa s
-a ajuns la închinarea la idoli.
 
„Înainte de a ajunge să
-L nege,
ei L-
au definit pe Dumnezeu conform deducţiilor lor, nu aşa cum
S-a revelat chiar Dumnezeu pe Sine.
” În acelaşi timp, a început şi redefinirea creaţiei lui Dumnezeuconform deducţiilor lor 
,
 
nu aşa cum a fost revelată de Dumnezeu drepţilor săi. De pildă pentrualcătuirea şi mişcările cosmosului: La această întrebare avem un răspuns, tradiţional, ce poate fi numitşi apocrif, conţinut în cărţile de cronologie bisericească numite
„Hronografe
“, lăsate de Sfânta Tradiţie
 
vie a mentalităţii ortodoxe, consemnate de memoria colectivă şi apoi de cea scrisă. Potrivit acestor surse vrednice de crezare, primul om care a primit descoperirea aşezării şi mişcării corpurilor cereşti,deci a cosmologiei şi astrologiei a fost Set, în jurul anului 300 de la Facerea lumii: „Şi se alese Sith
 
 2
<om> blând, bun şi înţelept şi drept lui Dumnezeu. Acesta <Sith cu> înţelepciunea sa
a pus nume celor 
 şapte planete ale cerului şi
-
a priceput şi cum se întoarce cerul 
.” (
Cronograf -
sec. XVII)
„Set întru răpirea sa de îngerul a văzut aşezarea făpturii celei de Sus, frumuseţea Cerului şimişcarea acelora.
 Alergarea soarelui şi a lunii şi a stelelor, tocmirea cereştilor semne, care se numesc planete şi lucrările acelea le
-a cunoscut 
 
şi multe lucruri nevăzute a văzut şi pe cele neştiute le
-
a ştiut, patruzeci de zile învăţându
-
se de îngerul acela”[…] De crezut este şi aceasta, că Adam şi Set dupăînţelepciunea şi cunoştinţa ce li s
-a dat lor de la Dumnezeu,
au aşezat anul în zile şi în săptămâni şi în
luni
 şi i
-
a învăţat pe oameni ştiinţa înconjurării anului şi numărarea zilelor şi a săptămânilor şi alunilor şi a anilor.
” (
Cronograf -
sec. XVII)
.
 
Cel care îl iniţiază pe Set ar fi fost descoperitorul tainelor, vestitorul bucuriei,
ArhanghelulGavriil.
 
Să observăm şi modul suprafiresc al acestei iniţieri, înălţarea la cer însemnând şi un punct deobservaţie necesar şi perceperii senzoriale, nu numai celei duhovniceşti şi mentale.
 
„Pe măsură ce avansarea în timp şi îndepărtarea de origini estompa amintirile despre revelaţia primară făcută omului, iar omul căzut, ajuns incapabil de contemplaţie, nu mai completa prin intuiţie
golul creat,
raţiunea avea câmp liber pentru ficţiune.
[…] Este suficient că au încredere în raţiunea lor.Întocmai aşa a fost şi începutul.
 
Înaintea ştiinţelor experimentale lucrau cu raţiunea filozofii. Ei nufăceau experimente materiale, dar uzând de raţiunea lor generau concepte mentale materialiste.Gândiţi
-
vă la anticii Leucip şi Democrit.
 Dialogul acestora care ascultau şoapta vrăjmaşul 
ui nu putea
 fi decât o controversă când se adresau celor care ascultau de şoapta Duhului.
 
… Este momentul în care omul a pus raţiunea înainte de orice, suficientă chiar ca explicaţie aexistenţei sale. Îl recunoaşteţi aici pe Descartes cu celebra sentinţă:
 
Cogito, ergo sum -
Cuget, deci
exist. Cam în aceeaşi perioadă Occam şi Bacon puneau bazele teoretice ale demersului experimental înştiinţă. Este perioada pe care istoria a reţinut
-
o sub numele de „iluminism”. Dar iluminare înseamnăluminare din afară. Odată cu ea, omul a stins lumina dinlăuntrul său şi
caută adevărul cu o minteîntunecată
. Atât de întunecată încât defineşte greşit chiar ceea ce caută. […] Dar şi oamenii nescepticiau tot căutat fără să ştie ce. Căci dacă ar fi ştiut, ar fi găsit, conform făgăduinţei Mântuitorului:
„Cel cecaută, află”.
 
Toată lumina Renaşterii nu a fost decât scoaterea la lumină în Evul Mediu a unor idei
antice intrate într-
un con de umbră. Acum însă, ele au putut face un rod pentru care nu erau întrunitecondiţiile în vechime: prin aristotelism şi
materialism au deschis acum drum ştiinţei, care a devenit un
adversar important pentru religie,
 
 până atunci singură stăpână în lume.”
 
O mică nuanţare: perioada Renaşterii a pregătit de fapt o contestare a aristotelismului, şi anum
e a
fizicii şi astronomiei aristotelice.
 
Începând cu Copernic şi Nicolae Cusanul, dar mai ales cu perioada
 postrena
scentistă a lui Galilei (sec. XVII), conceptele fizicii şi astrofizicii aristotelice sunt demontate pas cu pas, până la a fi anihilate. Exemplificare: „Tycho Braché începuse acest proces de destabilizare.
Galilei l-
a urmat […] Spre deosebire de Aristotel, se ştia acum că Luna nu mai este acea frumoasă sferănetedă, care se mişcă în virtutea perfecţiunii sale. Galilei jubila gândindu
-se la perspectiva de a da o
lecţie adepţilor aristotelismului. Într 
-
o scrisoare din 1612, el prevedea cu delectare „
 funeraliile sau mai
degrabă sfârşitul şi judecata din urmă a pseudo
-filosofiei (cea a lui Aristotel!)
“.
1
 
A se vedea şi Galilei
 Dialog între cele două s
isteme principale ale lumii.
 
„În lumea bizantină şi în ţările rămase ortodoxe,
omul credincios nu a ajuns să se îndoiască decalitatea sa de stăpân peste creaţie prin chiar voia lui Dumnezeu
-
Creatorul şi crede că şi
-o poate
1
J-P. Longchamp,
 Afacerea Galilei
, XXI Eonul dogmatic, Bucureşti, 2004, p. 23
 
 
 3
exercita deplin prin înduhovnicire.
 
 De aceea nu a căutat devină stăpân peste creaţie princunoaşterea ştiinţifică. Dezinteresul acesta a cauzat şi în acest domeniu rămâneri în urmă faţă delumea apuseană,
unde scolastica s-
a bazat pe raţiunea omului pentru a
-
l face să stăpânească lume
a prin
cunoaştere şi ordonare. Astfel s
-
a ajuns să se dea un mare credit ştiinţei. Cu un Dumnezeu retras dincreaţie şi chiar în lipsa energiilor necreate ale harului, sigur că unii oameni de ştiinţă neortodocşi auajuns treptat să explice totul prin legile pe care le descopereau.”
 
Unii oameni de ştiinţă neortodocşi”
! O formulare elegantă a părintelui Grigorie.
La momentulde care vorbim -
Renaşterea
-
nu avem ca oameni de ştiinţă decât eterodocşi:
catolici
, protestanţi şiarabi (eventual şi evrei, dar nu mulţi). Ortodoxia nu are practic nici o preocupare în acest sens,mulţumindu
-
se cu nivelul trecutului ştiinţei… aristotelice!
 
„De aici până la a spune că Dumnezeu nu există nu era decât un pas şi unii oameni l
-
au făcut,desăvârşind rătăcirea.”
 Începând cu
iluminismul ştiinţa a constituit poate arma nr. 1 a ateismului! Filosofia şi ideologianu ar fi izbândit chiar nimic fără suportul ştiinţific care a fundamentat cu „dovezi” inexistenţa lui
Dumnezeu
.
„Chiar dintre cei care nu au mers aşa de departe, s
-au ri
dicat unii care au promovat ideea că
 Dumnezeu a creat lumea prin evoluţie, aşa cum zice ştiinţa.
 
Dar care ştiinţă?
 
Acesta este un punct de vedere evoluţionist teist, care a apărut exact lamomentul de intersecţie a acestor foarte la modă şi corect politice
 „dialoguri ale ştiinţei cu religia”.
 
Iată de exemplu în acest sens perspectiva romano
-
 Biserica catolică predă “evoluţia teistă”, ce acceptă evoluţiaca teorie ştiinţifică, dar o consideră parte a
unui plan divin.
Susţinătorii ei nu văd de ce Dumnezeu nu ar fi folosit procesul evoluţionar în formarea speciilor umane. Luna trecută, Vaticanul adesemnat teoria evoluţiei compatibilă cu Biblia, fără
 
a cere însă scuze
 postume la adresa lui Charles Darwin, care, în secolul al XIX-lea, a fost atacat de Biserica Angliei pentru argumentele sale ce contraziceau
însemnătatea biblică a creaţiei.
 
Este binecunoscută disputa Părintelui Serafim Rose cu doctorulAl. Kalomiros legată de
 
.
 
 (Pentru
combaterea exemplară a acestei poziţii vezi Păr. Serafim Rose
Cartea
 Facerii, Crearea lumii şi omul începuturilor 
, Ed. Sofia, Bucureşti,
2001).
Însă, precum spunea Galilei, în realitate
 
e vorba de 2 sisteme cu totul incompatibile
,
în care
„ştiinţa”
susţine evoluţia din întâmplare, fără Dumnezeu, iar „religia” (creştinismul ortodox) nu primeşte nicidecum conceptul de „evoluţie”.
 

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this
Nicu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->