UNIVESTITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIPLOMĂ

CONTABILITATEA RELAŢIILOR DE DECONTARE A

SOCIETĂŢII COMERCIALE CU BUGETUL ŞI ALTE INSTITUŢII
CENTRALIZATE

COORDONATOR STIINTIFIC
Lect. univ. drd. Bogdan MÂRZA

ABSOLVENT :

SIBIU
2007
 CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………..4

CAPITOLUL I
IMPOZITE ŞI TAXE

1.1. Aspecte generale privind impozitele şi taxele mobilizate la bugetul de

stat…………………………………………………………………………………….5
1.1.1. Clasificarea impozitelor şi taxelor………………………………………5
1.1.2. Obligaţiile plătitorilor de impozite şi taxe ………………………………8
1.1.3. Documente folosite pentru raportări fiscale……………………………..8
1.2.Impozite şi taxe directe mobilizate la bugetul statului………………….…………9
1.2.1. Datorii către bugetul asigurărilor sociale, protecţie socială şi conturi
asimilate………………………………………………………………..9
1.2.2. Impozitul pe
profit…………………………………………………………………………………...9
1.2.3. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor……………………………..14
1.3. Impozite şi taxe indirecte mobilizate la bugetul statului………………………...15
1.3.1. Taxa pe valoarea adăugată……………………………………………...15
1.3.2. Taxele vamale…………………………………………………………..20
1.3.3. Impozitul pe venitul din salarii…………………………………………21
1.3.4.
1.3.5. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate…………………………….23
1.3.5.1. Impozitul pe dividende…………………………………………..23
1.3.5.2. Accizele sau taxele speciale de consumaţie……………………..24
1.3.5.3. Impozite şi taxe locale…………………………………………...26
1.3.6. Fonduri speciale………………………………………………………...27
1.3.7. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului……………………………….27

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

2.1.Contabilitatea datoriilor către bugetul asigurărilor sociale şi protecţie socială…28

2.2. Contabilitatea impozitului pe profit/venit………………………………………31
2.3. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată………………………………………32
2.4. Contabilitatea impozitului pe salarii…………………………………………….35
2.5. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate……………………..35
2.6. Contabilitatea fondurilor speciale……………………………………………….36
2.7. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului………………………..36

2
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

3.1.Prezentarea şi funcţionarea societăţii…………………………………………38

3.1.1. Date de identificare………………………………………………….38
3.1.2. Scurt istoric………………………………………………………….38
3.1.3. Obiect de activitate………………………………………………….39
3.1.4. Scopul societăţii comerciale………………………………………...39
3.1.5. Capitalul social……………………………………………………...40
3.1.6. Organizarea societăţii conform act constitutiv……………………...40
3.1.7. Piaţa şi competiţia…………………………………………………...43
3.1.7.1. Clienţi………………………………………………………...43
3.1.7.2. Furnizori……………………………………………………...44
3.1.8. Managementul practicat……………………………………………..46
3.1.9. Compartimentul financiar – contabil: atribuţii şi flux
informaţional………………………………………………………..46
3.2. Taxa pe valoarea adăugată……………………………………………………47
3.2.1. Documente utilizate………………………………………………….47
3.2.2. Exemplu de calcul……………………………………………………48
3.3. Impozitul pe profit…………………………………………………………….49
3.3.1. Determinarea profitului impozabil…………………………………...49
3.3.2. Declararea şi plata impozitului pe profit……………………………..50
3.4. Impozitul pe dividende………………………………………………………...51
3.5.Impozitul pe venitul din salarii…………………………………………………51

CONCLUZII………………………………………………………………………..54
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………55

3
 INTRODUCERE

Lucrarea de faţă işi propune să aducă în actualitate principalele aspecte

teoretice şi practice în legătură cu aşezarea, urmărirea şi perceperea principalelor
impozite şi taxe în România, cu impact economico-social atât asupra agenţilor
economici cât şi asupra persoanelor fizice.
Conţinutul lucrării aduce informaţii cu privire la aspectele concrete ale
mecanismului de administrare fiscală a celor mai importante venituri ale bugetului de
stat şi ale bugetelor locale, respectiv: taxele vamale, accizele, taxa pe valoarea
adăugată şi impozitul pe venitul microîntreprinderilor, impozitul pe venitul din salarii,
contribuţii, impozitele şi taxele locale, impozitul pe dividende.
Întreaga problematică este abordată atât din punctul de vedere al
contribuabililor plătitori cât şi al activităţii desfăşurate de aparatul fiscal, cunoscut
fiind faptul că impozitele şi taxele influenţează, pe de o parte - în mod direct sau
indirect persoanele fizice şi juridice, indiferent de modul de desfăşurare a activităţii şi
de sursa de realizare a veniturilor impozabile - iar pe de altă parte veniturile fiscale ale
bugetului de stat şi bugetelor locale.
În acest sens primul capitol aduce informaţii teoretice cu privire la impozite şi
taxe şi anume: definirea şi clasificarea lor, obligaţiile plătitorilor de impozite şi taxe,
documente utilizate pentru raportări fiscale, prezentarea principalelor impozite directe
şi indirecte.
În capitolul doi este prezentată contabilitatea principalelor impozite şi taxe
respectiv contabilitatea datoriilor către bugetul asigurărilor sociale şi protecţie socială,
contabilitatea impozitului pe profit/venit, contabilitatea taxei pe valoarea adăugată,
contabilitatea impozitului pe salarii, contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, contabilitatea fondurilor speciale, contabilitatea altor datorii şi creanţe cu
bugetul statului.
O aplicatie practică a elementelor teoretice din capitolele anterioare este
realizată în partea a treia, prin prezentarea în detaliu a activităţii societăţii S.C.
SPECIAL S.A.( prezentarea şi funcţionarea societăţii, obiectul de activitate, scopul,
managementul practicat, date despre capitalul social, principalii indicatori economico-
financiari în perioada 2004-2006, samd).Concluziile si bibliografia încheie lucrarea.

4
 CAPITOLUL I
IMPOZITE ŞI TAXE

1.1.ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE

MOBILIZATE LA BUGETUL DE STAT

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice şi juridice la dispozitia statului, în vederea acoperirii cheltuielilor
sale.
Impozitul este o prelevare care se face în mod obligatoriu, definitiv şi
nerambursabil, pentru care statul nu prestează nici un contraserviciu.Impozitele sunt
plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil.
Sarcina achitării impozitelor revine tuturor persoanelor fizice şi juridice care
realizează venit dintr-o anumita sursă prevăzută de lege.
Taxele reprezintă plăţile băneşti efectuate la instituţiile publice ale statului
pentru care acestea se obligă să presteze un echivalent direct şi imediat.
Taxele şi impozitele denumite venituri bugetare, se caracterizează fiecare în
parte prin anumite trăsături, determinate de modul de aşezare, provenienţă, percepere,
rolul lor etc.

1.1.1 CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

Impozitele şi taxele care compun sistemul fiscal se pot clasifica după mai multe
criterii, însă foarte importantă este clasificarea acestora conform clasificaţiei
bugetare, care corespunde şi ordinii în care acestea sunt înscrise în bugetul de stat şi
în bugetele locale.
Conform clasificaţiei bugetare, impozitele, taxele şi celelalte venituri bugetare
se clasifică în venituri curente şi venituri din capital.

I.Venituri curente - cea mai mare parte a veniturilor curente o constituie

veniturile cu caracter fiscal, respectiv impozitele directe şi impozitele indirecte.
A. Impozitele directe sunt plătite de contribuabil în cunoştinţă de cauză, în categoria
acestora incluzându-se, de exemplu : impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din
salarii, activitaţi independente, dividende şi dobânzi, impozitul pe clădiri, etc.La
categoria impozite directe sunt incluse şi contribuţiile reprezentând contribuţia
individuală de asigurări sociale şi contribuţia agenţilor economici pentru persoanele
cu handicap.
În cazul impozitelor directe, subiectul şi suportatorul impozitului sunt una şi
aceeaşi persoană.

5
În funcţie de criteriile care stau la baza lor, impozitele directe pot fi :
 Impozite reale (obiective)
 Impozite personale (subiective)
1. Impozitele directe reale sunt cunoscute sub denumirea de impozite obiective sau
de produs şi se caracterizează prin faptul că sunt aplicate unor obiecte materiale
(terenuri, clădiri, magazine, ateliere, fabrici, etc.), adică asupra materiei impozabile
brute, respectiv asupra produsului brut al obiectului impunerii.
Impozitele reale cuprind :
 impozitul funciar;
 impozitul pe clădiri;
 impozitul pe activitati industriale, comerciale şi profesii libere;
 impozitul pe capitalul mobiliar.
2. Impozitele directe personale (impozitele subiective) s-au născut din necesitatea
asigurării unor venituri cât mai mari la dispozitia statului, pentru acoperirea
cheltuielilor publice.
Dupa obiectul impunerii, impozitele directe personale sunt clasificate în :
 impozite pe venit : impozitul pe venitul persoanelor fizice; impozitul pe
veniturile societaţiilor de capital;
 impozite pe avere : impozitul pe averea propriu-zisă; impozitul pe circulaţia
averii; impozitul pe sporul de avere.
Impozitele directe reprezintă cea mai veche formă de impozitare.
Aceste impozite sunt nominative, reglementate în funcţie de mărimea veniturilor sau
averii şi au termene de plată stabilite.
Avantajele impozitelor directe :
- constituie un venit sigur către stat;
- sunt uşor de calculat şi de perceput;
- există un minim neimpozabil;
Dezavantajele impozitelor directe :
- nu sunt agreate de către plătitor;
- se consideră că nu sunt productive;
- pot conduce la abuzuri în ceea ce priveşte aşezarea şi încasarea
impozitelor.

B. Impozitele indirecte sunt suportate, în general, de consumatorul final prin

intermediul preţurilor produselor şi tarifelor lucrărilor şi serviciilor.Cele mai
importante sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale, impozitul pe
spectacole.
Caracteristic pentru această categorie de impozite este faptul că ele nu sunt
stabilite asupra subiectului impunerii în mod direct şi nominal, ci indirect, asupra
vânzării unor bunuri şi prestări servicii.

6
 Spre deosebire de impozitele directe, care vizează direct veniturile şi/sau averea
contribuabilului, impozitele indirecte vizează utilizarea sau cheltuirea acestor venituri
şi averi.
În cazul impozitelor indirecte, calitatea de subiect al impunerii se atribuie prin
lege unei alte persoane fizice sau juridice decât suportatorului efectiv al
acesteia.Acest lucru nu permite luarea în considerare, la impozitele indirecte, a
situaţiei personale a contribuabilului, în acest fel incălcăndu-se principiul echităţii
impunerii.
În funcţie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupează în :
 taxele de consumaţie (pe produs : accize, TVA);
 veniturile aferente la monopolurile fiscale;
 taxele vamale;
 taxele de timbru şi de înregistrare.
În funcţie de scopul urmărit de stat :
 impozite financiare obişnuite (cu caracter fiscal) în scopul asigurării constituirii
veniturilor;
 impozite de ordine, în scopul limitării unor acţiuni sau al simulării realizării
unor obiective.
După frecvenţa cu care sunt încasate la buget :
 impozite permanente sau de ordine – sunt încasate cu regularitate;
 impozite incidente sau extraordinare – încasate o singură dată.
Statul recurge la impozite indirecte pentru a-şi completa veniturile
bugetare.Aceste impozite nu sunt diferenţiate în funcţie de venit, de avere, sau de
situaţia materială a contribuabililor, fiind suportate în egală măsură de către toate
persoanele cumpărătoare.
Impozitele indirecte crează falsa impresie de a fi suportate în egală măsură de
către toate categoriile sociale.
Cu cât o persoană obţine venituri mai mari, cu atât suportă un impozit indirect
mai mare, deoarece fiecare persoană are nevoie aproximativ de aceleaşi produse.
Impozitele indirecte nu sunt cunoscute de catre plătitor, ele se virează la
bugetul statului în mod obişnuit de către agenţii economici şi sunt suportate de către
consumatorul final.

II. Venituri de capital

Veniturile de capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale statului,
respectiv: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, venituri din
valorificarea stocurilor de la rezervele materiale naţionale şi de mobilizare, etc.
Veniturile bugetare reprezentând impozite, taxe şi alte venituri, aşa cum sunt
înscrise în bugetul de stat, se caracterizează, fiecare în parte prin anumite trăsături
determinate de rolul lor economic şi social, de modul de provenienţă, de aşezare,

7
urmărire şi percepere.Totodată, există anumite elemente comune specifice tuturor
veniturilor bugetare, fără de care acestea nu s-ar putea aşeza, determina, urmări şi
realiza şi care trebuie să fie bine precizate în reglementările fiscale instituitoare de
impozite şi taxe şi, totodată, să fie cunoscute şi respectate atat de organele fiscale, cât
şi de contribuabilii persoane fizice şi juridice.

1.1.2. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE IMPOZITE ŞI TAXE

Legea contabilitaţii 82/1991 republicată în 2005 prevede la art.6 “ …orice

operaţiune economică se consemnează în documente în momentul efectuării ei, înscris
care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ.Aceste documente justificative angajează răspunderea persoanelor care
le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor le inregistrează în contabilitate. “
Contribuabilii plătitori de taxe, impozite şi vărsăminte asimilate au obligaţia să
se înregistreze la organele fiscale, scop în care trebuie să depună o declaraţie de
înregistrare fiscală în termen de 15 zile de la data înfiinţării.

1.1.3. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU RAPORTĂRI FISCALE

A. DOCUMENTE PENTRU RAPORTAREA LUNARĂ

Plătitorii în funcţie de criterii impuse de lege, declară lunar, trimestrial sau

anual obligaţiile, prin:

1. Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat :

 Se depune lunar, până la data de 25 a lunii urmatoare celei de referinţă;
 Se utilizează la declararea obligaţiilor de plată la bugetul de stat al plătitorilor
de impozite şi taxe;
 Se intocmeşte în două exemplare : exemplarul 1 – la organul fiscal,
exemplarul 2 – la plătitor.
 Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de taxe şi impozite.

2. Decont privind taxa pe valoare adăugată (Formularul 300 - lunar sau 301 -
trimestrial)
 Se difuzează gratuit;
 Se utilizează la declararea taxei pe valoare adăugată;
 Se intocmeşte în două exemplare;
 Circulă : originalul – la organul fiscal
copia – la plătitorul de taxă pe valoare adăugată.
 Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe.

8
B. DOCUMENTE FOLOSITE PENTRU RAPORTĂRILE ANUALE

Anual, pentru anul fiscal expirat, trebuie depuse la organul fiscal teritorial,
următoarele documente fiscale :
 Declaraţia privind impozitul pe profit (Declaraţia 100)
 Fişa fiscală;
 Decont privind accizele;
 Situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi din exploatarea
jocurilor de noroc.

1.2. IMPOZITE ŞI TAXE DIRECTE MOBILIZATE LA BUGETUL

STATULUI

1.2.1. CONTRIBUŢIA ANGAJATULUI LA ASIGURĂRILE SOCIALE,

PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJAŢI

Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului

angajat cu contract de muncă următoarele sume :
1.Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cotă de 9,5%
din salariul brut, în care se includ salariul de încadrare şi sporurile reglementate prin
lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă.Baza de calcul nu poate depăşi
cinci salarii medii brute pe economie.
2. Contribuţia personalului la Fondul de şomaj – se calculează în cotă de 1% din
salariul de bază.
3. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate – se calculează în
cotă de 6,5% din salariul brut.
4. Impozitul pe salarii – stabilit în cotă unică, de 16%, având ca bază de calcul
salariul impozabil.
5. Alte reţineri datorate terţilor – rate, chirii, imputaţii, amenzi, popriri, pensii
alimentare,etc.

1.2.2. IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul pe profit reprezintă o sursă certă de alimentare cu venituri a

bugetului public, în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii
drepturilor fundamentale ale cetăţeniilor - cu privire la învăţământ, sănătate, cultură,

9
artă, sport, apărare naţională şi ordine publică, ocrotire socială şi protecţie ecologică,
precum şi pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective economice de interes naţional,
mai ales în domeniul infrastructurii.
Plătitorii impozitului pe profit impozabil sunt incluşi în următoarele categorii:
 persoane juridice române pentru profitul obţinut atât în România cât şi în
străinătate;
 persoane juridice străine ce-şi desfăşoară activitatea într-un sediu permanent în
România.
Profitul impozabil reprezintă diferenţa între veniturile obţinute şi cheltuielile
aferente acestor venituri, cu excepţia cheltuielilor nedeductibile.
Impozitul pe profit se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotelor de
impozit stabilite legal, asupra profitului impozabil determinat pe baza cotelor îinscrise
lunar în contabilitate.
Calculul se face lunar, cumulat de la începutul anului calendaristic.
Cota de impunere este o cotă proporţională de 16% din profit.
Pentru reflectarea corectă a profitului impozabil al unui an fiscal, contribuabilii
vor înregistra în evidenţa contabilă, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile
livrate, valoarea bunurilor imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate,
valoarea prestăriilor de servicii facturate şi câştigurile din operaţiuni care duc la
creşterea valorii activului, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor
venituri. Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai
dacă sunt aferente veniturilor impozabile.
Când o cheltuială este aferentă mai multor activitaţi, ea se repartizează pe
activităţile respective.

A. VENITURI NEIMPOZABILE

1. Dividendele primite de la o persoană juridică română;

2. Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca
urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de
valoare a investiţiilor financiare pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la
societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări,
înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile.
3. Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
4. Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în memorandumuri aprobate prin
acte normative.
5. Dividendele primite de la o persoană juridică română, societatea mamă, de la o
filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română deţine

10
 minimum 15% din titlurile de participare ale unei persoane juridice dintr-un stat
membru, pe o perioada neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

B. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL

1. Cheltuieli proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;

2. Dobânzi/majorări1 de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de
întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale;
3. Cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă,
dacă aceasta este datorată;
4. Cheltuieli cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţiilor
sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată
prin reţinere la sursa;
5. Cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor;
6. Cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document
justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau
intrării în gestiune;
7. Cheltuieli înregistrate de societăţile agricole;
8. Cheltuieli determinate de diferenţe nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de
diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiilor emise pe termen lung;
9. Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.

C. CHELTUIELILE DEDUCTIBILE, DIN PUNCT DE VEDERE FISCAL

1. Sume folosite pentru constituirea rezervelor legale în limita a 5% din profitul

brut anual, până când rezervele ating 20% din capitalul social.Schimbarea
destinaţiei rezervelor legale prin distribuirea acestora către acţionari/asociaţi cu
ocazia lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării sau retragerii unui
acţionar/asociat, atrage dupa sine impozitarea acestora cu impozitul pe profit si
pe dividende;
2. Majorarea rezervei create de bănci cu 2% din soldul creditelor acordate şi a
fondului de rezerva;
3. Sume utilizate pentru majorarea rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare
şi reasigurare;
4. Cheltuieli cu dobânzi bancare în care gradul de încadrare a capitalului este mai
mic decat unu;

1
Lit.b) de la alin.( 4 ) al art. 21 este reprodusă astfel cum a fost modificată prin art.I pct. 12 din O.G. nr.83/2004

11
 5. Piederile anuale.Pierderile anuale se recuperează din profiturile impozabile din
următorii 5 ani fiscali consecutivi.Recuperarea pierderilor se va efectua în
ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit,
din anul înregistrării acestuia.
6. Cheltuielile de protocol, efectuate potrivit legii, în limita a 2% aplicată asupra
diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai
puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuiala de protocol;
7. Perisabilităţile, în limita stabilită de lege;
8. Cheltuieli privind amortizarea activelor corporale şi necorporale în limita
prevederilor legii2.
9. Profitul corespunzător ponderii acestor venituri în totalul veniturilor. Suma
aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârşitul
anului ca sursă proprie de finanţare.Contribuabilii care investesc în mijloace
fixe şi/sau în brevete de invenţie amortizabile, destinate activităţilor pentru care
aceştia sunt autorizaţi, şi care nu au optat pentru regimul de amortizare
accelerată pot deduce cheltuielile suplimentare de amortizare, reprezentând
20% din valoarea de intrare a acestora.Similar, se poate proceda şi pentru
mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauză
definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea
contractului de leasing financiar.

Cheltuielile cu impozitul pe profit pot fi reduse cu 50% în cazul modernizării

tehnologiei de fabricaţie, extinderii activităţii şi în scopul obţinerii de profituri
suplimentare şi protecţia mediului înconjurător.

D. COTA IMPOZITULUI PE PROFIT

Cota impozitului pe profit este de 16%, cu anumite excepţii3:

1. În cazul Băncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este

de 80% şi
se aplica asupra veniturilor rămase dupa scăderea cheltuielilor deductibile şi a
fondului de rezerva;
2. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate în zona liberă, pe
bază de licenţă, plătesc o cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde
acestor venituri până la data de 31.12.2004;
3. Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în
valută din exportul bunurilor şi/sau prestărilor de servicii din activitatea proprie

2
Legea nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat
3
Ordonanta Guvernului nr.83 din 19 august 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal ( M.O. nr. 793/27 august 2004)

12
 sau prin contracte de comision, precum şi prestări de servicii pentru export,
plătesc o cotă de 6%
4. Stimularea exportului se va face printr-un sistem de sprijin cu finanţare prin
bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre de
guvern.

E. CALCULAREA IMPOZITULUI PE PROFIT

Calculul şi determinarea impozitului pe profit se realizează trimestrial, după

parcurgerea urmatoarelor etape :
 determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului (RCC) astfel :
RCC = Total venituri cumulate – Total cheltuieli cumulate
 calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului (RIC) astfel:
RIC = RCC + Cheltuieli nedeductibile fiscal – Deducerile fiscale –
Pierderea fiscală din anii precedenţi
 determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la inceputul anului
până la finele trimestrului pentru care se face calculul (IPC) :
IPC = RIC X Cota de impozit pe profit
 determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face
calculul (IPT) :
IPT = IPC – Impozitul pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului
precedent
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de
impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după
definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual, să
depună declaraţia fiscală de impunere pentru anul fiscal expirat.

F. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE IMPOZIT PE PROFIT

În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de

impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca după
definitivarea impozitului pe profit, pe baza datelor din situaţiile financiare anuale, să
depună “Declaraţia privind impozitul pe profit”(Formularul 101) pentru anul fiscal
expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.

G. TERMEN DE PLATĂ

Impozitul pe profit se plăteşte trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei

luni din trimestrul următor pentru care se calculează impozitul, cu excepţia Băncii
Naţionale a României şi a societăţilor comerciale bancare, personae juridice române,
şi a sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, care efectuează

13
plăţi lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se
calculează impozitul.

1.2.3. IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR

O microîntreprindere4 este persoana juridică română care îndeplineşte la data de

31 decembrie a anului fiscal precedent, cumulativ următoarele condiţii:
 obiectul propriu de activitate include producţia de bunuri materiale, prestarea
de servicii şi/sau comerţul;
 are de la 1 la 9 salariaţi inclusiv;
 a realizat venituri ce nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
 capitalul social este deţinut de alte persoane, altele decât statul, autorităţile
locale şi instituţiile publice.
Plătitoare de impozit pe venit, microîntreprinderile organizează şi conduc
contabilitatea potrivit reglementărilor în vigoare 5.Impozitul se calculează prin
aplicarea procentului de 1,5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale,
evidenţiate în conturile din clasa a 7-a, “Conturi de venituri”, cu excepţia celor
înregistrate în conturile 711 “Variaţia stocurilor”, 721 “Venituri din producţia de
imobilizări necorporale”, 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale”, 7584
“Venituri din subvenţiile pentru investiţii”, 781 “Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare şi 786 “Venituri financiare din provizioane”, deoarece ele
echilibrează cheltuielile efectuate anterior, fără a reprezenta venituri efective.
Impozitul pe venit se poate diminua dacă microîntreprinderile achiziţionează
case de marcat, prin deducerea valorii de achizitie (pe bază de document justificativ) a
acestora din baza impozabilă, în trimestrul punerii lor în funcţiune. Plata impozitului
se realizează trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a primei luni din trimestrul
următor.
După încheierea unui an fiscal, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.73/1999
privind impozitul pe venit, urmează să se stabilească impozitul pe venitul global,
întrucât sumele reţinute în timpul anului reprezintă numai plăţi anticipate în contul
impozitului datorat pe intregul an.
Impozitul pe venitul anual global este suma de bani datorată de o persoană
fizică pentru veniturile realizate într-un an fiscal. Ea se poate determina prin aplicarea
cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit în condiţiile legii.
Cumularea tuturor veniturilor realizate într-un an şi stabilirea impozitului pe baza lor
respectă prevederile articolului 53 din Constituţia României potrivit căruia cetăţenii
4
Noul cod fiscal 2006
5
Reglementarile contabile simplificate armonizate cu directivele europene , aprobate prin OMFP nr.1725/2005 ( M.O.
nr. 279bis/25.04.2002 ) .

14
au obligaţia să contribuie prin taxe şi impozite la cheltuielile publice.
Venitul anual global se impozitează pe baza declaraţiei de venit global. În
timpul anului fiscal, contribuabilul realizează plăţi anticipate cu titlu de impozit către
bugetul statului în contul impozitului anual datorat, fie în baza unei decizii de plăţi
anticipate emise de organul fiscal, fie prin reţinere la sursă de către plătitorii de
venituri, după caz.
Pentru aprecierea cât mai realistă a plăţilor anticipate în contul impozitului
anual, contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică au obligaţia să
depună în timpul anului la organul fiscal competent declaraţii estimative de venituri
impozabile, în anumite situaţii cum ar fi atunci când încep o activitate în timpul anului
fiscal sau când încetează să mai aibă domiciliul în România.
Sunt subiecte ale impozitului pe venit în condiţiile prevăzute de lege
persoanele fizice române cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât
în România cât şi în străinatate; persoanele fizice române fără domiciliu în
România, pentru veniturile obţinute în România prin intermediul unei baze fixe
situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 zile în
oricare 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat; persoanele fizice
străine, pentru veniturile obţinute în România, prin intermediul unei baze fixe situate
pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în oricare
12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat.
Deasemenea sunt contribuabili şi persoanele fizice române fără domiciliu în
România precum şi persoanele fizice străine care realizează venituri din România în
alte condiţii decât cele menţionate mai sus, potrivit convenţiilor de evitare a dublei
impuneri.
Potrivit aceleeaşi ordonanţe, veniturile ce se supun impozitului sunt: venituri din
activităţi independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
venituri din dividende şi dobânzi; alte venituri.

1.3. IMPOZITE ŞI TAXE INDIRECTE MOBILIZATE LA BUGETUL

STATULUI

1.3.1. TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului

de stat şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu6.

A. SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată se cuprind operaţiunile efectuate

în România care îndeplinesc în mod cumulativ urmatoarele condiţii :
6
Art.125 din Codul fiscal

15
  Constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
 Locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în
România;
 Operaţiunile sunt efectuate de persoane impozabile;
 Rezultă dintr-o activitate economică.

B. PLĂTITORII TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt persoane fizice sau juridice care
efectuează în mod obişnuit sau ocazional una sau mai multe operaţiuni care intră sub
incidenţa taxei pe valoare adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat pentru operaţiuni din
interiorul ţării se plăteşte de către :
 Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A., pentru operaţiuni
taxabile realizate;
 Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în
aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă
sunt prestate în calitate de autoritate publică;
 Titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuate direct, prin comisionari sau
terţe persoane juridice care acţionează în numele şi în ordinul titularului
operaţiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de
T.V.A. la organele fiscale, cu excepţia operaţiunilor scutite de import;
 Persoanele fizice pentru bunurile introduse în tară potrivit regulamentului
vamal aplicabil acestora;
 Persoanele fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România,
beneficiare ale prestărilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile
cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe
valoare adăugată, indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
la organele fiscale.

C. TAXARE INVERSĂ

Există operaţiuni pentru care locul prestării este considerat în ţara în care
beneficiarul, pentru care sunt prestate serviciile, îşi are stabilit sediul activităţii
economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa
obişnuită. Această regulă constituie o excepţie de la regula generală, fiind denumită
“taxare inversă”, deoarece obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată revine
beneficiarului prestării de servicii, şi nu prestatorului.
Serviciile care fac obiectul taxării inverse, în principa, cuprind:
 Serviciile de publicitate şi marketing;
 Prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

16
  Punere la dispoziţie de personal;
 Serviciile de consultanţă, de inginerie, juridice şi de avocatură, serviciile
contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii
similare;
 Operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusive reasigurări;
 Serviciile de radiodifuziune şi de televiziune;
 Serviciile de telecomunicaţii având ca obiect: transmiterea, emiterea şi recepţia
de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură prin
cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv
cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri
sau recepţii, precum şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii;
 Închirierea de bunuri mobile corporale;
 Operaţiuni de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;
 Transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
 Prestările de servicii efectuate de intermediari care intervin în furnizarea
prestărilor de servicii enumerate mai sus.

D. DETERMINAREA BAZEI DE IMPOZITARE

Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din :

1.Pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie

contrapartida obtinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din
partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile directe
legate de preţul acestor operaţiuni.
2.Pentru bunurile achiziţionate sau fabricate de către persoane impozabile şi
preluate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatură cu
activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane
fizice sau juridice în mod gratuit – din preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora,
costul de producţie determinat la momentul livrării.
3.Pentru prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în
alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al
angajaţilor săi sau al altor persoane – din suma cheltuielilor efectuate de persoana
impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii.
4.Pentru orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către
asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea
sau dizolvarea fără lichidare a societăţii – din preţurile de achiziţie sau, în lipsa
acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării.
5.Pentru bunurile constatate lipsă din gestiune, cu excepţia bunurilor distruse ca
urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţa majoră, precum şi a

17
 perisabilităţilor, în limitele prevăzute de lege – din preţurile de achiziţie sau, în
lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării.
6.Pentru echipamentul de lucru şi/sau protecţie, suportat parţial de salariaţi – din
contravaloarea care este suportată de salariaţi.
7.Pentru bunurile importate, baza de impozitare este constituită din valoarea în
vamă a bunurilor, determinată potrivit legislaţiei vamale, la care se adaugă taxele
vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe datorate pentru importul de
bunuri, exclusiv taxa pe valoare adăugată.

E. COTELE DE TAXĂ PE VALOARE ADĂUGATĂ

Cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei
de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe
valoare adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoare adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoare adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare, pentru următoarele livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii:
 Dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii, cinematografe;
 Livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv publicităţii;
 Livrările de proteze de orice fel şi accesorile acestora, cu excepţia protezelor
dentare;
 Livrările de produse ortopedice;
 Medicamente de uz uman şi veterinar;
 Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota de T.V.A. recalculată reprezentând 15,966% sau 8,257%, utilizatentru
determinarea taxei pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri sau
prestările de servicii a căror bază de impozitare include tax ape valoarea adăugată.
Modul de calcul al cotei recalculate este următorul :

Cota 19% recalculată = [19/(19+100)]*100 = 15,966%

Cota 9% recalculată = [9/(9+100)]*100 = 8,257%

F. REGIMUL DEDUCERII TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoare adăugată

deductibilă devine exigibilă.
Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă
acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni :

18
  Operaţiuni taxabile;
 Operaţiuni rezultate din activităti economice pentru care locul livrării/prestării
se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care
aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
 Operaţiuni scutite de taxă;
 Operaţiuni scutite de taxă, în cazul în care cumpărătorul sau clientul este stabilit
în afara Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură
directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunităţii, precum
şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în numele şi
în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de
operaţiuni.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică.
Pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de
afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100000 euro
inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent,
perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Persoanele7 impozabile care se încadrează în această prevedere, au obligaţia de
a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 februarie, o declaraţie în
care să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent.

G. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE T.V.A.

Persoanele impozabile se înregistrează ca plătitori de T.V.A. la începerea

activităţii în condiţiile prevăzute de legislaţia cu caracter general privind înregistrarea
fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe şi ulterior au obligaţia să declare schimbarea
şi încetarea activităţii sale ca persoană impozabilă.
Persoanele impozabile au obligaţia să emită facturi fiscale către beneficiar.
Obligaţia emiterii facturilor fiscale apare în următoarele momente şi condiţii:
 Pentru livrări de bunuri, la data livrării bunurilor;
 Pentru prestări de servicii – cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare
celei în care prestarea a fost efectuată;
 Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire – în termen de cel mult 5 zile
lucrătoare de la data livrării;
 În cazul operaţiunilor de leasing intern, al operaţiunilor de închiriere,
concesionare sau arendare de bunuri;
 Pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii care se efectuează continuu
(energie electrică şi termică, apă, gaze naturale, etc.) – la data la care intervine
exigibilitatea T.V.A.;
 În cazul în care plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile
să fie livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor;
7
Alin.(3) al art. 146 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.I pct.77 din O.G. nr. 83/2004

19
  Pentru prestări de servicii efectuate de prestatorii stabiliţi în străinătate, pentru
care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată.
Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special şi nu
generează venituri în contabilitatea persoanei emitente, fapt pentru care completarea
acestor facturi se abate de la normele legale privind circulaţia şi modul de completare
a facturilor.
În legatură cu prestările de servicii efectuate de prestatorii stabiliţi în
străinătate, pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoare adăugată,
trebuie arătat în cazul în care beneficiarii sunt persoane neînregistrate ca plătitori de
T.V.A., aceştia nu întocmesc facturi fiscale prin autofacturare, dar au obligaţia de a
întocmi decontul special de T.V.A.( formularul 3018 ).

1.3.2. TAXELE VAMALE

Taxele vamale, instituite asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din ţară
de către persoane fizice sau juridice, sunt venituri fiscale ale bugetului de stat,
reprezentând totodată şi un mijloc de stimulare a exportului şi de lărgire a cooperării
economice cu alte state ale lumii.
Taxele vamale sunt percepute de către stat asupra mărfurilor, în momentul în
care acestea trec graniţele vamale ale ţării în scopul importului, exportului sau
tranzitului.
Există trei categorii de taxe vamale :
1. Taxe vamale de import - care constituie drepturi de import alături de T.V.A.,
accize şi orice alte sume; acestea se cuvin statului la importul de bunuri.
2. Taxa vamală de export - constituie drepturi de export alături de alte impozite
care se cuvin statului la exportul de bunuri.
3. Taxa vamală de tranzit- potrivit reglementărilor legale în vigoare, pe teritoriul
României nu se aplică taxe de tranzit.
La trecerea frontierei de stat, mijloacele de transport, inclusiv mărfurile, sunt
supuse controlului la birourile vamale de frontieră în scopul identificării mijloacelor
de transport pe baza documentelor de însoţire, al examinării mărfurilor de către
declaranţii vamali şi a prelevării de eşantioane.
Toate informaţiile privind felul bunurilor, cantitatea şi valoarea acestora,
precum şi datele de identificare a expeditorului şi destinatarului bunurilor, dar şi cele
despre sediul depozitului necesar temporar pentru asigurarea supravegherii vamale a
mărfurilor sunt înscrise într-o “Declaraţie sumară“ întocmită de persoana care o
prezintă autorităţii vamale.
Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se face de către
importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora, prin depunerea unei “Declaraţii
8
Ordinul Ministrului finantelor publice nr.257/2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului “ Decont
special de tax ape valoare adaugata”.

20
vamale în detaliu”, în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii
declaraţiei sumare.
Declaraţia vamală în detaliu se depune la biroul vamal din teritoriul ţării sau de
la frontiera la care au fost prezentate mărfurile.

1.3.3. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII

Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile în bani şi/sau natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se
referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care acestea se acordă, inclusiv
indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

A. DEDUCEREA PERSONALĂ

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar

brut de pană la 1000 RON inclusiv, astfel :
 pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere 250 RON.
 pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere 350 RON.
 pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere 450 RON.
 pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere 550 RON.
 pentru contribuabilii care au patru/mai multe persoane
în întreţinere 650 RON.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute între 1001 RON şi 3000
RON inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste
3000 RON nu se acordă deducere personală.

B. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE VENITUL DIN SALARII

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se

calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină, la locul unde se află funcţia de bază, prin
aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul
net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii
aferente unei luni, şi următoarele : deducerea personală acordată pentru luna
respectivă; cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; contribuţiile la schemele

21
facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu depăşască
echivalentul în lei a 200 Euro.

C. TERMEN DE PLATĂ A IMPOZITULUI

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi

de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor
venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

1.3.4. CONTRIBUŢIA ANGAJATORULUI LA ASIGURĂRILE

SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

Reglementările legale în vigoare prevăd obligativitatea entităţilor economice

care angajează salariaţi să suporte pe cheltuieli de exploatare şi să achite
beneficiarilor, următoarele contribuţii :
 Contribuţia la asigurări sociale;
 Contribuţia la constituirea fondului de şomaj;
 Contribuţia pentru asigurările de sănătate;
 Contribuţia pentru Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
 Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
 Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale;
 Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă.

CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI

1. Fondul de salarii – reprezintă toate salariile brute suportate de angajator.

Salariul brut cuprinde următoarele elemente :
 Salariul de încadrare;
 Sporurile;
 Adaosurile;
 Indexările;
 Indemnizaţiile pentru concedii de odihnă;
 Indemnizaţiile pentru incapacitate temporală de muncă;
 Avantajele în natură;

 Alte drepturi de personal :

- Participarea salariaţilor la profit;
- Tichete de masă acordate conform legii.
22
2. Contribuţia entităţii la asigurările sociale (CAS) – care, în funcţie de ramura de
activitate, se calculează în următoarele cote, luându-se ca bază de calcul fondul de
salarii realizat :
 19,75% pentru condiţii normale de muncă;
 24,75% pentru condiţii deosebite de muncă;
 29,75% pentru condiţii speciale de muncă9.
3. Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS) – care se calculează în cotă de
2,5% din fondul brut de salarii în care se includ şi indemnizaţiile pentru incapacitate
de muncă suportate de angajator.
4. Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) – calculată în
cotă de 7% din fondul de salarii realizat, în care se includ şi indemnizaţiile pentru
incapacitate de muncă suportate de angajator.
5. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
– calculată în cotă de 0,75% din fondul de salarii realizat, din care se vor suporta
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate10.
6. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale – se datorează de
către angajatori, în cote stabilite de la 0,5% la 4% aplicate asupra fondului de
salarii brut lunar, în funcţie de clasa de risc în care se încadrează activitatea
economică principală11.
7. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă – calculate astfel :
0,75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau
0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea şi certificarea legalităţii
înregistrărilor.

1.3.5 ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

1.3.5.1. IMPOZITUL PE DIVIDENDE

REŢINEREA IMPOZITULUI PE DIVIDENDE

O persoană juridică română care plăteşte dividende către o altă persoană

juridică română are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende către bugetul
statului.
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10%
asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.
Impozitul12 care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. Dacă dividendele
9
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, nr.380/15.12.2005, art.21-22
10
O.U.G. nr.158/17.11.2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
11
O.U.G. nr.129/9.12.2004 pentru modificarea Legii nr.346/2002, aprobată prin Legea nr.57/21.03.2005
12
Alin.(3) al art.36 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.I pct.28 din O.G. nr. 83/2004

23
distribuite nu au fost plătite până la sfârsitul anului în care s-au aprobat situaţiile
financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31 decembrie a
anului respectiv.

1.3.5.2. ACCIZELE SAU TAXELE SPECIALE DE CONSUMAŢIE

A. SFERA DE APLICARE

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului

de stat pentru urmatoarele produse provenite din producţia internă sau din import :
 Bere;
 Vinuri;
 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
 Produse intermediare;
 Alcool etilic;
 Tutun prelucrat;
 Produse energetice;
 Energie electrică.

B. COTA DE IMPUNERE

Cota de impunere este stabilită în sumă fixă, reprezentând acciza specifică,

exprimată în echivalent euro pe unitatea de măsură.

Cuantumul accizelor datorate bugetului de stat se determină pe baza relaţiei :

1. PENTRU BERE
A = C * K * R * Q/100

În care : - A = cuantumul accizei

- C = numărul de grade
- K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală
- R = cursul de schimb (leu/euro)
- Q = cantitatea (în litri)

2. PENTRU VINURI
A = K * R * Q/100

3. PENTRU BĂUTURI FERMENTATE

A = K * R * Q/100

24
4. PENTRU PRODUSELE INTERMEDIARE
A = K * R * Q/100

5. PENTRU ALCOOLUL ETILIC

A = C/100 * K * R * Q/100

6. PENTRU ŢIGARETE – Acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică
şi acciza ad valorem, dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din
categoria de preţ cea mai vandută, care reprezintă acciza minimă.Când suma dintre
acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte
acciza minimă.
Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanţelor Publice va stabili
nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria
de preţ cea mai vândută.

C. OBLIGAŢIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE

Accizele sunt venituri la bugetul de stat.Termenul de plătă a accizelor este până

la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală
competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabilă autorizaţia
de antrepozit fiscal, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna
respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către
antrepozitarii autorizaţi până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se
referă declaraţia.

D. DOCUMENTELE FISCALE

Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau deţinute în afara

antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită
folosindu-se un document legal care nu poate fi mai vechi de 5 zile. Această condiţie
nu este valabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte
persoane decât comercianţii, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în
pachete destinate vânzării cu amănuntul.
Toate transporturile de produse accizabile în regim suspensiv sunt însoţite de
un document fiscal, respectiv :
a. Mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul
administrativ de însoţire;
b. Mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura
fiscală;
25
 c. Transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţită de
factură sau aviz de îinsoţire.
După acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul
autorizat are obligaţia să asigure o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor
pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal.
Garanţia poate fi sub forma de : depozit în numerar, ipoteci, garanţii reale sau
garanţii personale.
Nivelul garanţiei pentru un antrepozit fiscal se determină în lei, pe baza
cursului de schimb lei/euro, prin aplicarea unor cote procentuale regresive simple la
valoarea accizelor potenţiale într-o lună exprimata în euro.

E. SCUTIRI LA PLATA ACCIZELOR

Scutirile la plata accizelor pot fi grupate în :

a. Scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres
precizate în lege;
b. Scutiri pentru alcoolul etilic şi alte produse alcoolice;
c. Scutiri pentru uleiuri minerale.

1.3.5.3. IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE

Impozitele şi taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unităţilor
administrativ – teritoriale (comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului
Bucureşti, judeţe), iar resursele financiare constituite din impozitele şi taxele locale se
utilizează pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigură de la bugetele locale.
Contribuabilii impozitelor şi taxelor locale pot fi grupaţi în două categorii,
respectiv persoane fizice şi persoane juridice.
Impozitele şi taxele locale sunt :
 impozitul pe clădiri;
 impozitul pe teren;
 taxa asupra mijloacelor de transport;
 taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
 taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
 impozitul pe spectacole;
 taxa hotelieră;
 taxe speciale;
 alte taxe locale.
1.3.6. FONDURI SPECIALE

26
 Întreprinderile datorează unor organisme publice sume constituite în mod
special cu anumite destinaţii prevăzute de lege, care sunt cunoscute sub denumirea de
fonduri speciale, şi anume:
1. Fondul special de sănătate publică – se constituie la întreprinderile
care realizează încasări din: acţiuni de publicitate la produse din tutun şi alcool,
producerea şi vânzarea acestor produse şi comercializarea mărfurilor din categoria
tutunului şi alcoolului.
2. Fondul special al drumurilor publice – se constituie prin aplicarea unui
procent asupra preţului cu ridicata la rafinărie pentru carburanţii auto din producţia
internă şi a valorii în vamă pentru carburanţii auto importaţi.
3. Fondul special pentru promovarea şi modernizarea turismului – se
constituie prin aplicarea unei cote procentuale asupra veniturilor realizate din
activitatea turistică.
4. Alte fonduri speciale – din categoria cărora fac parte fondul special
pentru protejarea asiguraţilor, fondul cultural naţional, fondul pentru dezvoltarea
sistemului energetic, etc.

1.3.7. ALTE DATORII ŞI CREANŢE CU BUGETUL STATULUI

În categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se includ:

 Salarii neridicate şi prescrise, datorate bugetului statului de către întreprinderile

cu capital integral sau majoritar de stat;
 Amenzi, penalităţi şi majorări datorate bugetului de stat ce urmează a fi
încasate de la bugetul statului;
Neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii atrage
după sine majorări calculate în proportie de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi
de intârziere, până la data plăţii sumei datorate inclusiv. Calcularea majorării de
întârziere, reflectarea ei în evidenţa contabilă şi în darea de seama privind calcularea,
utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se
efectuează de către contribuabil. Nu se va calcula majorare de întârziere pe perioada
examinării documentelor depuse în vederea transferului de contribuţii de pe un cont
pe altul.
 Sume încasate de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus din alte
datorii şi creanţe;
 Alte datorii sau creanţe cu bugetul statului.

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR
27
2.1. CONTABILITATEA DATORIILOR CĂTRE BUGETUL
ASIGURĂRILOR SOCIALE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie

socială se realizează cu ajutorul grupei 43 “Asigurări sociale, protecţie socială şi
conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi :

Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia entităţii la asigurările sociale.
6451 = 4311
“Cheltuieli privind contribuţia unităţii “Contribuţia unităţii la asigurările
la asigurările sociale” sociale”
 Se debitează cu plata contribuţiei de asigurări sociale
4311 = 5121
“Contribuţia unităţii la asigurările “Conturi la bănci în lei”
sociale”
 Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate de către entitatea economică
bugetului asigurărilor sociale.

Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia personalului la asigurările sociale.
 Se creditează cu contribuţia personalului la asigurările sociale.
421 = 4312
“Personal – salarii datorate” “Contribuţia personalului la asigurările
sociale”
 Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale.
4312 = 5121
“Contribuţia personalului la asigurările “Conturi la bănci în lei”
sociale”
 Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

Contul 4313.01 “Contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de

sănătate”

28
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate.
6453 = 4313.01
“Cheltuieli privind contribuţia angajatorului “Contribuţia angajatorului pentru
pentru asigurările sociale de sănătate” asigurile sociale de sănătate”
 Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate.
4313.01 = 5121
“Contribuţia angajatorului pentru “Conturi la bănci în lei”
asigurările sociale de sănătate”
 Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de
sănătate.

Contul 4313.02 “Contribuţia angajatorului pentru indemnizaţiile de

asigurări sociale de sănătate”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia entităţii pentru indemnizaţia de asigurări sociale de
sănătate.
6453 = 4313.02
“Contribuţia angajatorului pentru asigurările “Contribuţia angajatorului pentru
sociale de sănătate” indemnizaţiile de asigurări sociale
de sănătate”
 Se debitează cu achitarea contribuţiilor pentru indemnizaţiile de asigurări
sociale de sănătate.
4313.02 = 5121
“Contribuţia angajatorului pentru “Conturi la bănci în lei”
indemnizaţiile de asigurări sociale
de sănătate”
 Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de
sănătate.

Contul 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.

 Se creditează cu contribuţia angajaţilor la asigurile sociale de sănătate.

421 = 4314

29
 “Personal-salarii datorate” “Contribuţia angajaţilor pt.asig.soc.de
sănătate”
 Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale de sănătate.
4314 = 5121
“Contribuţia angajaţilor pt.asig.soc.de “Conturi la bănci în lei”
sănătate”
 Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de
sănătate.

Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia entităţii la ajutorul de şomaj.
6452 = 4371
“Contribuţia unităţii pt.ajutorul de şomaj” “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
 Se debitează cu sumele virate privind contribuţia entităţii la fondul de şomaj.
4371 = 5121
“Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” “Conturi la bănci în lei”
 Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.

Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După continutul economic este un cont de datorii pe termn scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia personalului la ajutorul de şomaj.
% = 4372
421 “Contribuţia personalului la fondul de
“Personal-salarii datorate” şomaj”
423
“Personal-ajutoare materiale datorate”
 Se debitează cu sumele virate privind contribuţia personalului la fondul de
şomaj.
4372 = 5121
“Contribuţia personalului la fondul “Conturi la bănci în lei”
de şomaj”
 Soldul final este creditor şi reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.

Contul 4381 “Alte datorii sociale”

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu contribuţia entităţii pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.

30
 6458 = 4381
“Alte cheltuieli privind asigurările şi “Alte datorii sociale”
protecţia socială”
 Se debitează cu sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii.
4381 = 5121
“Alte datorii sociale” “Conturi la bănci în lei”
 Soldul final este creditor şi reprezintă alte datorii sociale.

Contul 4382 “Alte creanţe sociale”

După conţinutul economic este un cont de creanţe, iar după funcţia contabilă este un
cont de activ.
 Se debitează cu sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, datorate
personalului ca indemnizaţii sociale.
4382 = 4281
“Alte creanţe sociale” “Alte datorii în legătură cu
personalul”
 Se creditează cu sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale, reflectate
anterior ca alte creanţe sociale.
5121 = 4382
“Conturi la bănci în lei” “Alte datorii în legătură cu
personalul”
 Soldul final este debitor şi reprezintă alte creanţe sociale.

2.2. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT/VENIT

Decontările privind impozitul pe profit/venit se reflectă contabil cu ajutorul

contului 441 “ Impozit pe profit/venit “.

Contul 441 “ Impozit pe profit/venit “

După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, dar după funcţia contabilă
este un cont bifuncţional.
 Se creditează cu impozitul pe profit/venit datorat bugetului de stat sau bugetelor
locale.
691 = 441
“Cheltuieli cu impozitul pe profit/venit“ “Impozitul pe profit/venit“

 Se debitează cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat.

441 = %

31
 “Impozit pe profit/venit “ 5121
“Conturi la banci in lei“
5311
“Casa în lei”
 Soldul creditor arată impozitul pe profit/venit datorat.
 Soldul debitor arată impozitul pe profit/venit vărsat în plus.

2.3. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul

contului 442 “Taxa pe valoarea adăugată“, care se detaliază pe următoarele conturi de
gradul II:
4423 “T.V.A. de plată“
4424 “T.V.A. de recuperat“
4426 “T.V.A. deductibilă“
4427 “T.V.A. colectată“
4428 “T.V.A. neexigibilă“

Contul 4423 “T.V.A. de plată“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe
valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.După conţinutul economic este un cont
de datorii fiscale, iar după funcţia contabila, este un cont de pasiv.
 Se creditează cu soldul dintre T.V.A. colectată mai mare şi T.V.A. deductibilă
mai mică.
4427 = %
“T.V.A.de recuperat” 4426
“T.V.A. deductibilă“
4423
“T.V.A. de plată“
 Se debitează cu ocazia achitării sau compensării T.V.A. de plată.
4423 = %
”TVA de plată” 5121
”Conturi la bănci în lei”
5311
“Casa în lei”
 Soldul creditor reprezintă T.V.A. de plată, datorată bugetului.

Contul 4424 “T.V.A. de recuperat” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei
pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.După conţinutul economic
este un cont de creanţe fiscale, iar după funcţia contabilă, este un cont de activ.

32
  Se debitează cu diferenţa dintre T.V.A. deductibilă mai mare şi T.V.A.
colectată mai mică.
% = 4426
4427 ”T.V.A.deductibilă”
“T.V.A.colectată”
4424
“T.V.A.de recuperat“
 Se creditează cu ocazia compensării sau a rambursării T.V.A. de recuperat.
4423 = 4424
“T.V.A. de plată“ “T.V.A. de recuperat“
 Soldul debitor reprezinta T.V.A. de recuperat de la buget.

Contul 4426 “T.V.A. deductibilă“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe
valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii. După conţinutul economic este un cont
de creanţe fiscale, iar după funcţia contabilă este un cont de activ.
 Se debitează cu T.V.A. din documentele furnizorilor privind cumpărările
efectuate.
% = 401
3xx “Furnizori”
“Stocuri de materii prime şi materiale”
4426
“T.V.A. deductibilă”
 Se creditează la sfârşitul perioadei cu sumele compensate din T.V.A. colectată
şi cu diferenţa dintre T.V.A. deductibilă mai mare şi T.V.A. colectată mai mică.
4427 = %
”T.V.A. colectată” 4426
“T.V.A. deductibilă“
4423
“T.V.A. de plată“
 La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 “T.V.A. colectată“ este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe
valoarea adăugată colectată.După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale,
iar după funcţia contabilă, este un cont de pasiv.

 Se creditează cu T.V.A. aferentă vânzărilor de bunuri şi prestărilor de servicii.

4111 = %
“Clienţi“ 7xx

33
 “Conturi de venituri”
4427
“T.V.A. colectată“
 Se debitează la sfârşitul perioadei cu T.V.A. deductibilă compensată şi cu
diferenţa dintre T.V.A. colectată mai mare şi T.V.A. deductibilă mai mică.
4427 = %
”T.V.A. colectată” 4426
“T.V.A. deductibilă“
4423
“T.V.A. de plată“
 La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 “T.V.A. neexigibilă“ este utilizat pentru a ţine evidenţa T.V.A.
aferentă livrărilor şi cumpărărilor cu plata în rate, pentru care nu s-au întocmit facturi,
precum şi pentru mărfurile evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
 Se creditează cu T.V.A. aferentă livrărilor de bunuri şi servicii cu plata în rate,
pentru care nu s-au întocmit facturi, precum şi pentru mărfurile evaluate la
preţul de vânzare cu amănuntul.
418 = %
“Clienţi – facturi de întocmit “ 7xx
“Conturi de venituri”
4428
“T.V.A. neexigibilă“
 Se debitează cu T.V.A. aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii cu plata în
rate, pentru care nu s-au întocmit facturi, şi pentru T.V.A. aferentă mărfurilor
ieşite din gestiune şi evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul.
4428 = 4427
“T.V.A. neexigibilă“ “T.V.A. colectată“
 Soldul creditor reprezintă T.V.A. neexigibilă aferentă livrărilor cu plata în rate,
pentru care nu s-au emis facturi şi pentru mărfurile aflate în stoc.
 Soldul debitor reprezintă T.V.A. neexigibilă aferentă cumpărărilor cu plata în
rate şi pentru care nu s-au emis facturi.

2.4. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE VENITUL DIN SALARII

34
 Contul 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” este un cont de
datorii curente, cu funcţie contabilă de pasiv.
 Se creditează cu sumele reţinute de către entitatea economică din veniturile
salariale ale personalului reprezentând impozitul pe venitul din salarii.
% = 444
421 “Impozitul pe venituri de natura salariilor”
“Personal-salarii datorate”
423
“Personal-ajutoare materiale datorate”
424
“Prime reprezentând participarea salariaţilor
la profit”
 Se debitează cu sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe
veniturule de natura salariilor.
444 = %
“Impozitul pe venituri de 5121
natura salariilor” “Conturi la bănci în lei”
5311
“Casa în lei”

2.5. CONTABILITATEA ALTOR IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSAMINTE

ASIMILATE

Contabilitatea sintetică a datoriilor din alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate se realizează cu ajutorul contului 446 “ Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate“.

Contul 446, după conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv.
 Se creditează cu valoarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului.
635 = 446
“Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi “Alte impozite,taxe şi vărsăminte
vărsăminte asimilate” asimilate”
 Se debitează în momentul plăţii acestora sau la anularea datoriilor.
446 = 7588
“Alte impozite,taxe şi vărsăminte “Alte venituri din exploatare”
asimilate”
 Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate bugetului statului sau
bugetelor locale.

35
2.6. CONTABILITATEA FONDURILOR SPECIALE

Contul 447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“, după

conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
 Se creditează cu valoarea fondurilor speciale datorate bugetului.
635 = 447
“Cheltuieli cu alte impozite, “Fonduri speciale – taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate“
 Se debitează cu ocazia achitării acestora sau la anularea datoriilor privind
fondurile speciale.
447 = 5121
“Fonduri speciale – taxe şi “Conturi la bănci în lei“
vărsăminte asimilate“
 Soldul este creditor şi reprezintă fonduri speciale datorate bugetului de stat.
2.7. CONTABILITATEA ALTOR DATORII ŞI CREANŢE CU BUGETUL
STATULUI

Contabilitatea sintetică a datoriilor şi creanţelor cu bugetul statului se realizează

cu ajutorul contului 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“ care se
detaliază pe două conturi sintetice de gradul II:
 4481 “Alte datorii faţă de bugetul statului“
 4482 “Alte creanţe privind bugetul statului“

Contul 4481 este utilizat pentru a ţine evidenţa datoriilor cu bugetul statului.
După conţinutul economic este un cont de datorii fiscale, iar după funcţia contabilă,
un cont de pasiv.
 Se creditează cu alte datorii ale întreprinderii faţă de bugetul statului.
6581 = 4481
“Despăgubiri ,amenzi şi penalităţi” “Alte datorii faţă de bugetul
statului”
 Se debitează la achitarea altor datorii către bugetul statului.
4481 = %
“Alte datorii faţă de bugetul statului” 5121
“Conturi la bănci în lei”
5311
“Casa în lei”

 Se mai debitează şi cu datoriile către bugetul statului anulate.

4481 = 7588
“Alte datorii faţă de bugetul statului” “Alte venituri din exploatare”

36
  Soldul este creditor şi reprezintă sumele datorate de întreprindere bugetului de
stat.

Contul 4482, este utilizat pentru a ţine evidenţa creanţelor cu bugetul statului.
După conţinutul economic este un cont de creanţe fiscale, iar după funcţia contabilă,
este un cont de activ.
 Se debitează cu alte creanţe faţă de bugetul statului.
4482 = 7588
“Alte creanţe faţă de bugetul statului” “Alte venituri din exploatare”
 Se creditează cu ocazia încasării acestor creanţe.
5121 = 4482
“Conturi la bănci“ “Alte creanţe privind bugetul statului“
 Soldul este debitor şi reprezintă sumele de încasat de la bugetul de stat

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

37
3.1. PREZENTAREA ŞI FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII

3.1.1. DATE DE IDENTIFICARE

DENUMIRE SPECIAL
FORMĂ JURIDICĂ SOCIETATE PE ACŢIUNI
ADRESĂ SIBIU,STR.NICOVALEI NR.6
NR. ÎNREGISTRARE LA REG.COM. J32/67/1991
COD FISCAL RO788511
TELEFON 0269-22.28.86
FAX 0269-22.28.86

3.1.2. SCURT ISTORIC

S.C. SPECIAL S.A. Sibiu a fost înfiintata prin H.G. nr.1269/13.12.1990, prin
desprinderea de fosta Întreprindere de Prelucrare a lemnului din Sibiu, având formă
juridică de societate pe acţiuni.S-a format din secţiile de producţie de mobilier de pe
raza municipiului Sibiu.
Societatea este înmatriculata la Registrul Comerţului Sibiu sub
nr. J32/66/30.01.1991.
Evoluţia capitalului social şi alte aspecte semnificative rezultate din lista
înscrierilor de menţiuni sunt prezentate în continuare :

NR. MOMENT DE OBIECTUL CAPITAL NUMĂR

CRT REFERINTA MENTIUNII SOCIAL ACŢIUNI
(LEI VECHI)
1 La infiinţare Înscriere 126.900.000 25.380
2 Reevaluare conf. Creştere capital social 615.300.000 25.380
H.G.nr.26/2002
3 Reevaluare conf. H.G. Creştere capital social 3.530.825.000 141.233
nr.500/2004
4. În prezent Creştere capital social 31.177.184.750 3.530.825

Societatea îşi desfăşoara activitatea într-o piaţa cu o concurenţă acerbă.În Sibiu,

producţia de mobilă în regim industrial a inceput în anii 1948, în diverse structuri
organizatorice.
Destinaţia producţiei a fost piaţa internă, iar în 1962 se realizează primele
produse pentru export.Ponderea exportului creşte în permanenţă şi se ajunge în 1989
la un procent de 70%.

38
 După 1990 piaţa internă a mobilei cunoaşte un permanent proces de declin,
unitatea fiind obligată să dezvolte în continuare producţia destinată pieţei externe.

3.1.3. OBIECT DE ACTIVITATE

Activităţile principale ale societăţii comerciale sunt :

3612 Producţia mobilierului pentru birou şi magazine;

3613 Producţia mobilierului pentru bucătării;
3614 Producţia altor tipuri de mobilier;
5275 Operaţiuni de import-export de mărfuri şi servicii;

Societatea mai desfăşoară şi următoarele activităţi secundare :

2010 Prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului;

2030 Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
2051 Fabricarea altor produse din lemn;
5113 Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii;
5115 Intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie;
5119 Intermedieri în comerţul cu produse diverse;
5147 Comerţ cu ridicata a altor bunuri de consum, nealimentare;
5153 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construcţii;
5212 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de
produse nealimentare;
5244 Comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat şi al altor articole de
uz casnic;
6024 Transporturi rutiere de mărfuri;
7121 Închirierea altor mijloace de transport terestru;
7134 Închirierea altor maşini şi echipamente;
7413 Activităţi de studiere a pieţei şi de sontaj;
7483 Activităţi de secretariat, dactilografiere, multiplicare şi traduceri;
7484 Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor.

3.1.4 SCOPUL SOCIETĂŢII COMERCIALE

Societatea activează în sectorul industriei lemnului şi, are conform statutului şi

cererii de înmatriculare în principal,următoarele obiecte de activitate :
 Producerea de mobilă corp, mobilă rustică, mic mobilier, mobilă de bucătărie şi
alte produse din lemn;
 Comercializarea acestor produse prin magazine proprii şi alte reţele de
desfacere pe piaţa internă şi externă;

39
  Executarea de operaţiuni de import-export în specificul societăţii, inclusiv
schimb de mărfuri;
 Proiectarea şi executarea de comenzi speciale unicate.
Societatea dispune de un atelier de cercetare-proiectare dotat cu 17 specialişti, care
asigură proiectarea tuturor tipurilor de mobilier discutate cu clienţii, cunoscând
specificul pieţei pe diferite ţări unde exportă produse.
Cu acest colectiv se realizează atât proiectarea-normarea pentru produsele
introduce în fabricaţie,cât şi analizele de oferte pentru potenţialii noi clienţi ai
societăţii.

3.1.5. CAPITALUL SOCIAL

În prezent, capitalul social este divizat în 3.530.825 acţiuni, cu o valoare

nominală de 0.883 RON/acţiune,un total de 3.117.718 RON, fiind transmis la
acţionari în baza cupoanelor P.P.M. şi Asociaţiei Salariaţilor (P.A.S.) în următoarele
cote :
 Acţionari în baza cupoanelor P.P.M. 60% = 1.870.631 RON
 Asociaţia Salariaţilor P.A.S. 40% = 1.247.087 RON
TOTAL CAPITAL SOCIAL 100% = 3.117.718 RON

3.1.6. ORGANIZAREA SOCIETĂŢII CONFORM ACT CONSTITUTIV

Adunarea generală a acţionarilor

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii comerciale,

care decide asupra activităţii acesteia şi politicii ei economice şi comerciale.
Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare.
Atribuţiile adunărilor generale ordinare şi extraordinare ale acţionarilor se
diferenţiază potrivit legii.
Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de către preşedintele consiliului
de adiministraţie sau de către vicepreşedinte, pe baza împuternicirii date de
preşedinte.
Adunările generale ordinare ale acţionarilor au loc cel puţin o dată pe an, la trei
luni de la încheierea exerciţiului financiar, pentru examinarea bilanţului contabil şi a
contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de
activitate şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul în curs.
Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acţionarilor
reprezentând a zecea parte din capitalul social, la cererea cenzorilor, precum şi în
cazul în care capitalul social s-a diminuat cumai mult de 10% timp de doi ani
consecutive, cu excepţia primilor doi ani de la înfiinţarea societăţii comerciale.

40
 Adunarea generală a acţionarilor va fi convocată ori de câte ori va fi nevoie, cu
cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a şi
într-unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul
societăţii.
Adunarea Generală a Acţionarilor are urmatoarele obligaţii:
 aprobarea bilantului financiar, utilizarea beneficiilor, şi repartizarea pierderilor;
 stabileşte structura organizatorică, numarul de posturi, şi limitele minime de
salarizare, modul şi cuantumul de remunerare a administratorului şi cenzorilor;
 numeste şi revocă administratorul şi cenzorii, şi stabileşte componentele
acestora;
 aproba/modifică programul de activitate şi bugetul societăţii;
 hotarăşte în privinţa creditelor bancare, a cumpărării sau închirierii de mijloace
fixe;
 hotarăşte privitor la înfiintarea de filiale şi/sau sucursale;
 hotarăşte privitor la acţionarea în justiţie a administratorului sau a cenzorilor,
pentru recuperarea pagubelor aduse de aceştia societăţii;
 desemnează reprezentantul societăţii pentru soluţionarea unor litigii, în faţa
organelor judecătoreşti;
 aproba fuziunea, dizolvarea societăţii, şi numeşte lichidatorii în unanimitate;
 hotarăşte asupra oricăror probleme de societate ce intră în componenţa sa, în
conformitate cu legea, contractul de societate şi prezentul statut;

Modificarea formei juridice, dizolvarea,fuzionarea, lichidarea, litigii

Modificarea formei juridice se va face prin hotărârea adunării generale a

acţionarilor.Noua societate comercială va îndeplini formalităţile legale de înregistrare
şi de publicitate, cerute la înfiinţarea societăţilor comerciale.
Dizolvarea societăţii se face conform legii 31/1990 republicată.
În cazul decesului unui acţionar societatea poate să-si continuie activitatea cu
moştenitorii acestuia, în cazul în care aceştia sunt de acord.În cazul în care aceştia nu
sunt de acord, plata contravalorii acţiunilor se face conform art.19 din statut.
Fuzionarea societăţii se face conform legii 31/1990 republicată.
Lichidarea societăţii se va face conform legii 31/1990 – începând cu art.176 şi
până la art.183 sub directa supraveghere a acţionarilor.
Dupa terminarea lichidării, lichidatorul trebuie să ceară ştergerea societăţii din
Registrul Comerţului.
Litigiile de orice fel apărute între societatea comercială şi personae fizice sau
juridice, române sau străine, sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept
comun.Pentru soluţionarea litigiilor cu alte societăţi commerciale, se poate apela şi la
arbitraj.

41
 INDICATORI ECONOMICO FINANCIARI ÎN PERIOADA 2004-2006

DENUMIREA UM 2004 2005 2006

INDICATORILOR
Cifra de afaceri RON 4.972.913 3.916.083 4.502.455
Venituri din exploatare RON 8.915.598 5.400.820 5.437.197
Cheltuieli din exploatare RON 6.207.273 5.259.926 6.040.182
Profit/Pierdere din exploatare RON 2.708.325 140.894 - 602.985
Profit net/Pierdere RON 2.005.129 - 34.636 - 908.187
Active circulante RON 3.091.670 2.265.411 2.185.402
Datorii curente RON 2.118.021 1.808.492 2.145.930
Datorii mai mari de un an RON 2.528.497 1.256.735 493.089

Lichiditate curentă % 1.46 1.25 1.02

Lichiditate imediată % 0.84 0.52 0.51
Rentabilitatea costurilor % 43.63 2.68 9.98
Rentabilitatea netă % 40.32 - 0.88 - 20.17
Grad de îndatorare % 41.73 18.85 12.54
Viteza de rotaţie a debitelor-clinţi zile 44 50 39
Viteza de rotaţie a activelor zile 2.14 1.01 1.47
imobilizate

NOTĂ: În 2004 rezultatul foarte mare este din cauza vânzării de active ( nu din cauza
activităţii de bază).
Indicatorii de lichiditate măsoară capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor sale pe termen scurt.
Lichiditatea curentă arată că societatea are o acoperire satisfăcătoare a
datoriilor curente, motiv ce impune încă odată în plus valorificări de orice bunuri din
patrimoniu.
Lichiditatea imediată este un indicator mult mai sensibil decât primul, aratând
posibilitatea societăţii de a-şi plăti imediat datoriile pe termen scurt.
Nivelul acestui indicator arată că nivelul de acoperire a datoriilor pe termen scurt este
scăzut.
Un indicator mai relevant este rata rentabilităţii nete, privită ca raport intre
profitul net şi veniturile totale realizate. Astfel la 100 lei venit, societatea a obţinut un
profit de 40,32 în anul 2004, iar în anii 2005, 2006 la 100 lei venit a avut o pierdere
de 0,88, respectiv de 20,17.
Gradul de îndatorare exprimă posibilitatea de achitare a obligaţiilor pe termen
lung.

42
 În anul 2004, indicele de 41,73% indică posibilitatea de achitare a obligaţiilor
pe termen lung. La fel şi în anii 2005, 2006 valoarea acestui indicator arată ca
societatea poate să-şi achite obligaţiile.
Viteza de rotaţie a debitelor clienţi – exprimă numărul de zile în care sunt
achitate debitele.

3.1.7. PIAŢA ŞI COMPETIŢIA

3.1.7.1.CLIENŢI

Pentru desfacerea produselor, societatea menţine legături cu un număr mare de

firme cu capital de stat sau privat de pe piaţa internă şi cu un număr redus de firme de
pe piaţa externă.
Principalii clienţi ai societăţii, dar şi ponderea pe care o au în volumul total al
desfacerii, se prezintă astfel :

DENUMIRE CLIENT 2005 2006

LEI % LEI %
Total vanzari intern 3.333.000 100 2.009 100
Magazin propriu 781.000 23.4 380.000 18.9
Elvila - Bucuresti 235.000 7 224.000 11.1
Comlemn - Deva - - 74.000 3.6
Romimpex Bucuresti 323.000 9.6 140.000 6.9
Sicolbra Brasov 140.000 4.2 66.000 3.2
Pato Brasov 258.000 7.7 51.000 2.5
Metchim Brasov - - 52.000 2.5
Unirea Alba Iulia 105.000 3.1 30.000 1.4
Ramara Deva 113.000 3.3 40.000 1.9
Moldalux Iasi 26.000 0.7 50.000 2.5
Romana Campina 106.000 3.1 44.000 2.1
Teracom Deva 120.000 3.6 - -
Magna Holding Ploiesti 81.000 2.4 - -
Emserv Ploiesti 81.000 2.4 - -
Cometex Sf.Gheorghe - - 41.000 2
Compil Pipera Bucuresti - - 120.000 5.9
Total vanzari export 6.044.000 100 2.966.000 100
Suedia 5.878.000 97.2 2.778.000 93.7
Germania 158.000 2.6 - -
Olanda 8.000 0.2 188.000 6.3

43
 Vânzările prin magazinul propriu au înregistrat o pondere importantă de 23.4%
în anul 2005 şi respectiv 18.9 % în anul 2006, ceea ce demonstrează că volumul
desfacerilor depinde în mare măsura de dezvoltarea în zonă cât şi în alte localităţi a
reţelei de comercializare prin magazine, organizate eficient de societate.

3.1.7.2. FURNIZORI

Principalii furnizori de materii prime şi materiale necesar a fi

aprovizionate pe anul 2006

Nr. Denumire furnizor Natura Volum Pondere in

Crt. materialului aprov. ch.materiale
furnizat (%)
FURNIZORI INTERNI
1 S.C. FORESTSIB S.A. Cherestea fag 1.294.440 14.5
SIBIU
2 S.C. COZIA FOREST Cherestea stejar 32.300 0.4
VÂLCEA
3 S.C. BRAD IMPEX Cherestea 350.000 3.9
ORLAT rasinoase
4 S.C. STRTUSMOB S.A. Placaj 117.300 1.3
BLAJ
5 S.C. MOPAL S.A. Pal H 346.500 3.9
BISTRITA
6 S.C.POLICOLOR Lacuri 74.400 0.8
BUCURESTI
7 S.C. FORESTA Adezivi 86.400 1
BUCURESTI
8 S.C. AMCO GHIMBAV Cartoane 66.600 0.7
9 S.C. CORRPACK Ambalaje 495.000 5.6
S.R.L. BUCURESTI
10 S.C. MOPAL S.A. Pal MB 412.500 4.6
BISTRIŢA
11 DIVERSE 1.397.482 15.7
TOTAL INTERN 4.672.922 52.4

FURNIZORI EXTERNI ( IMPORT )

12 FALCO- UNGARIA Pal – MB 18 2.941.282 32.99
13 DUNA - UNGARIA Folie ABS 130.723 1.47
22x0.3
14 LETRON - GERMANIA Folie ABS 243.590 2.73

44
 22x0.3
15 BEKER – SUEDIA Lacuri 226.916 2.54
16 BEKER – SUEDIA Lac alb 186.729 2.09
17 BEKER – SUEDIA Diluant 210.228 2.36
18 MODUL SERVICE - feronerie 304.041 3.41
SUEDIA
TOTAL IMPORT 4.243.509 47.6
TOTAL GENERAL 8.916.431 100

Din cele de mai sus rezultă că cheresteaua, furnirurile, lacurile şi feroneria deţin
ponderea cea mai importantă în cheltuielile de aprovizionare, iar furnizorii acestor
grupe de materiale sunt principalii furnizori ce deţin o pondere însemnată în
cheltuielile de aprovizionare.
Necesarul de aprovizionat se stabileste anual cu defalcare pe trimestre şi luni,
pe baza comenzilor şi contractelor de desfacere ferme sau în negociere, având la bază
normele de consum stabilite pe produse.

3.1.8. MANAGEMENTUL PRACTICAT

Tipul de management practicat este conducerea prin obiective care îşi

propun atingerea unor nivele de calitate şi eficacitate superioare celor realizate în anii
anteriori.
Pentru fiecare obiectiv se proiectează programul de acţiune, calendarul de
termene, bugetul de venituri şi cheltuieli.
Organizarea societăţii este prezentată în organigrama din anexa numărul 1.
Conducerea executivă este exercitată de un director care coordonează întreaga
activitate a societăţii prin :
 Inginer şef – pentru activităţile tehnice şi de producţie;
 Director comercial – pentru activitatea de aprovizionare şi desfacere;
 Contabil şef – pentru activitatea financiar-contabilă;
 Şef secţie – pentru secţia de producţie a mobilei;
 Mecanic şef – pentru activitatea mecano-energetică.
Societatea este administrată de un consiliu de administraţie, format din trei membrii,
un inginer şi doi economişti.

3.1.9. COMPARTIMENTUL FINANCIAR-CONTABIL: ATRIBUŢII ŞI

FLUX INFORMAŢIONAL

45
Atribuţiile compartimentului financiar-contabil:
 răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a contabilităţii
valorilor patrimoniale;
 asigură respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea
bunurilor materiale şi ia toate măsurile legale pentru recuperarea pagubelor
produse centrului;
 organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale ale
centrului şi urmăreşte definitivarea rezultatelor inventarierii;
 întocmeşte lunar balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice şi
urmăreşte concordanţa intre ele;
 intocmeşte trimestrial şi anual, bilanţ contabil şi coordonează întocmirea
raportului explicativ la acestea;
 efectuează calculele de fundamentare a indicatorilor economici şi financiari
privind veniturile şi cheltuielile pe baza cărora întocmeşte proiectul de buget
anual defalcat pe trimestre;
 asigură şi răspunde de efectuarea corectă a calculului privind drepturile băneşti
ale salariaţilor, a reţinerilor din salarii şi a obligaţiilor faţă de bugetul de stat şi
local, asigurările sociale şi alte fonduri speciale;
 asigură plata la termen a sumelor care constituie obligaţia centrului faţă de
bugetul de stat şi local, asigurări sociale, fonduri speciale şi alte obligaţii faţă de
terţi;
 organizează şi exercită controlul gestionar prin sondaj a gestiunilor din unitate;
 răspunde de realizarea măsurilor şi sarcinilor ce îi revin în domeniul financiar-
contabil stabilite ca urmare a controalelor financiar-gestionare efectuate de
organele în drept;
 prezintă spre aprobare conducerii instituţiei bilanţul contabil si raportul
explicativ, participă la analiza rezultatelor economice şi financiare pe baza
datelor din bilanţ şi urmăreste aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce îi revin din
procesul – verbal de analiză;
 exercită, potrivit legii, controlul financiar - preventiv privind legalitatea,
oportunitatea şi economicitatea operaţiunilor;
 exercită controlul zilnic asupra operaţiilor efectuate din casierie şi asigură
încasarea la timp a creanţelor, lichidarea obligaţiilor de plată, luând măsurile
necesare pentru stabilirea răspunderilor atunci când este cazul.

3.2. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

46
 3.2.1. DOCUMENTE UTILIZATE CU PRIVIRE LA T.V.A.

Principalele documente justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe

valoarea adăugată în contabilitatea persoanelor impozabile sunt: facturi fiscale, bonuri
de comandă-chitanţă, monetare, bilete de călătorie, bonuri fiscale, declaraţii vamale,
etc.
Organizarea evidenţei operative a T.V.A. constă din întocmirea următoarelor
documente:
 Cerere de luare în evidenţă ca plătitor de T.V.A. – întocmită de către
contribuabil în două exemplare;
 Jurnal pentru cumpărări – în care se înregistrează toate cumpărările pe baza
facturilor primite în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinării T.V.A.
deductibile, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor;
 Jurnal pentru vânzări – în care se înregistrează livrările pe baza facturilor şi a
altor documente legale emise în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul
determinării T.V.A. colectate, care s-a încasat sau se va încasa de la clienţi;
 Decont privind T.V.A. – se întocmeşte lunar sau trimestrial, după caz, pe baza
totalurilor preluate din jurnalele pentru vânzări şi cumpărări; se depune la
organele financiare până la data de 25 a lunii următoare, respectiv până la data
de 25 a primei luni din trimestrul următor.

3.2.2. EXEMPLU DE CALCUL

Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată, este pentru firma S.C.
SPECIAL S.A. luna calendaristică.
Lunar, pe bază de deconturi ale plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată, se stabileşte
taxa pe valoarea adăugată de plată sau suma negativă a taxei, ca diferenţă între taxa
colectată şi taxa dedusă.

 Societatea înregistrează livrările de produse finite astfel:

4111 = % 579.530
701 487.000
4427 92.530
 Înregistrarea livrărilor de materiale:
4111 = % 48.126
707 40.442
4427 17.684
 Înregistrarea achiziţiei de materii prime şi materiale:
% = 401 129.470
3xx 109.000
4426 20.470

47
  Înregistrarea achiziţiei de bunuri sau servicii:
% = 401 96.026
604, 605, 611, 628 80.694
4426 15.332
 La sfarsitul lunii se face regularizarea T.V.A.:
4427 = 4426 35.802
4427 = 4423 64.412

Pe baza sumelor din jurnalele de vânzare şi cumpărare, au fost întocmite fişele

analitice ale conturilor de TVA şi s-a completat “Decontul privind taxa pe valoarea
adăugată”.
În contabilitate conturile de TVA sunt evidenţiate astfel:

4426
D C
35.802 35.802
RD 35.802 RC 35.802
TD 35.802 TC 35.802
SFD 0 SFC 0

4427
D C
100.214 100.214
RD 100.214 RC 100.214
TD 100.214 TC 100.214
SFD 0 SFC 0

4423
D C
35.802 100.214
RD 35.802 RC 100.214
TD 35.802 TC 100.214
SFC 64.412

Societatea desfăşoară atât operaţiuni impozabile cât şi operaţiuni scutite de T.V.A., cu

drept de deducerere (operaţiuni de export).
T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor intrate se înregistrează la T.V.A.
deductibilă.

48
 La sfarşitul exerciţiului se determină operaţiile impozabile în totalul operaţiilor,
prin calcularea pro-ratei.
La societatea SPECIAL S.A. nu se calculează pro-rata, aceasta fiind 100%.
Diferenţa dintre T.V.A. deductibilă şi T.V.A. de dedus se include pe cheltuieli.

3.3. IMPOZITUL PE PROFIT

3.3.1. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL

Impozitul pe profit se determină conform relaţiei :

Impozit pe profit = 16% x Profitul impozabil
Profitul impozabil se determină astfel = Venituri din orice sursă – Cheltuieli
effectuate in scopul realizării de venituri – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile.
Societatea S.C. SPECIAL S.A. a inregistrat în contabilitate urmatoarele
categorii de venituri si cheltuieli :

1) Venituri din exploatare……………………5.815.563

Cheltuieli din exploatare………………… .5.555.675
Rezultat din exploatare……………………259.888

2) Venituri financiare………………………..168.694
Cheltuieli financiare……………………....340.567
Rezultat financiar…………………………-171.873

3) Venituri extraordinare……………………..0
Cheltuieli extraordinare……………………0
Rezultat extraordinar..……………………..0

Din 1), 2) şi 3) rezultă ca rezultatul brut = 88.015

Cheltuielile deductibile sunt în sumă de 122.651

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

= 88.015 – 122.651
= - 34.636

Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3.657

Amenzi, confiscări, dobanzi pentru plata cu întarziere şi penalităţi de

întarziere = 438.781
49
Alte cheltuieli nedeductibile = 59.453

Total cheltuieli nedeductibile = 3.657 + 438.781 + 59.453 = 501.891

Total profit/pierdere fiscală pentru anul de raportare = - 34.636 + 501.891 =
467.255

Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi = - 438.690

Profit impozabil = 467.255 – 438.690 = 28.565
Impozit pe profit = 28.565 x 16% = 3.657

3.3.2. DECLARAREA ŞI PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT

Societatea plăteşte impozitul pe profit trimestrial pană la data de 25 inclusiv a

primei luni din trimestrul următor pentru care se calculează impozitul.
Societatea are obligaţia de a depune declaraţia de impunere pană la termenul de
plată inclusiv , urmand ca după definitivarea impozitului pe profit, pe baza datelor din
situaţiile financiare anuale să depună “Declaraţia privind impozitul pe
profit”(Formularul 101) pentru anul fiscal expirat.

3.4. IMPOZITUL PE DIVIDENDE

 Înregistrarea impozitului pe dividende datorat bugetului

statului.
457 = 446
“Dividende de plată” “Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate”
 Plata impozitului pe dividende către bugetul statului.
446 = 5121 (5311)
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte “Conturi la bănci”(“Casa în lei”)
asimilate”

3.5. IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII

Activitatea salariaţilor este organizată şi se desfăşoară pe bază de contracte de

muncă, contracte individuale şi contract colectiv, bazate pe respectarea legislaţiei în
domeniu, în principal Codul Muncii şi Contractul colectiv pe ramură.
Principalele prevederi se referă la :
 Încheierea,executarea,modificarea,suspendarea şi încetarea contractului
individual de muncă;
 Condiţiile de muncă;
 Salariile şi alte drepturi conexe;

50
  Timpul de muncă şi de odihnă;
 Măsuri de protecţie şi facilităţi;
 Formarea profesională;
 Obligaţiile salariaţilor.
Prevederile legale din domeniu sunt de regulă imperative pentru angajator în ce
privesc salariile, facilităţile şi măsurile de protecţie şi fac,abstracţie de situaţia
financiară şi economică a societăţilor.
Societatea are în prezent un număr de 140 de salariaţi.
Exemplu de inregistrări contabile pentru un salariat :

Date referitoare la angajatul Banăţan Aurelia :

- Salariu de încadrare………………………………………560
- Salariu realizat……………………………………………720
- Avans……………………………………………………..220
- Deducere personală……………………………………….250
Calculele care se efectuează în vederea determinării venitului impozabil, a
impozitului pe venitul din salarii şi a determinării restului de plată, sunt următoarele :
1. Salariu de încadrare………………………………………………….560
2. Sporuri cu caracter permanent………………….................................160
3. Salariu brut (1+2)…………………………………………………….720
4. 9.5% contribuţie asig.sociale ( 720x9.5%)……………………………68
5. 1% şomaj (560x1%)…………………………………………………..6
6. 6.5% CASS ( 720x6.5%)…………………………………………….47
7. Deducere personală…………………………………………………250
8. Venit impozabil ( 3-4-5-6-7)………………………………………..349
9. Impozit pe venitul din salarii ( 349x16%)…………………………...56
10. Avans chenzinal…………………………………………………….220
11. Rest de plată ( 3-4-5-6-9-10)………………………….....................323

Înregistrarea salariilor şi a reţinerilordin salarii:

 inregistrarea salariilor :
641 = 421 720
 înregistrarea reţinerilor din salarii :
 9.5% contribuţia la asigurările sociale :
421 = 4312 68
 1% şomaj :
421 = 4372 6
 6.5% contribuţia la asigurările sociale de sănătate :
421 = 4314 47
 impozitul pe venitul din salarii :
421 = 444 56

51
Impozitul se calculează astfel :
Impozit = (Venit net – Deducere)x16% = (599 – 250)x16% = 349x16% = 56

Înregistrarea obligaţiilor de plată la bugetul de stat:

1. Impozitul pe venitul din salarii:
421 = 444 11.739
2. Plata impozitului:
444 = 5121 ( 5311 ) 11.739
3. Inregistrarea contribuţiei individuale de asigurări sociale – asiguraţi:
421 = 4312 12.967
4. Inregistrarea contributiei individuale de asigurari pentru şomaj – asiguraţi:
421 = 4372 1.005
5. Asigurări sociale de sănătate – asiguraţi:
421 = 4314 9.234
6. Asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale – angajator:
635 = 447 1.857
7. Contribuţia pentru asigurări sociale – angajator:
6451 = 4311.01 28.921
8. Plata contribuţiei pentru asigurări sociale – angajator:
4311.01 = 5121 ( 5311 ) 28.921
9. Contribuţia de asig. pentru şomaj – angajator:
6452 = 4371 3.392
10. Contribuţia pentru asig.soc. de sănătate – angajator:
6453 = 4313 9.991
11. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii ( 0.85% ):
6451 = 4311.1 1.012

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
52
O primă concluzie:

O bună funcţionare a statului se poate asigura doar având resurse solide şi

suficiente. Sursa de bază rezultă a fi producţia de bunuri, în principal bunuri de
consum – exemplu mobile.
Impozitele şi taxele sunt o necessitate incontestabilă dar sistemul de impozitare
se dovedeşte a fi la agenţii economici destul de greoi instituit.
Cea mai ridicată fiscalitate este cea aferentă forţei de muncă. Aceasta se rezumă
la obligaţii către stat de circa 0,80 lei pentru 1 leu încasat de asigurat.
Sistemul de urmărire şi declarare a impozitelor este deasemenea greoi.
“Studiul de caz” efectuat la o unitate cu producţie de mobilier conduce la
concluzia că forţa de muncă calificată este tot mai greu de permanentizat tocmai
urmare a imposibilităţii de a se asigura câştiguri tentante.
Legislaţia din domeniu fiscal este complexă şi se schimbă foarte des.

PROPUNERI:

 Reducerea numărului de impozite şi taxe. Exemplu: pentru fond sănătate se

calculează, înregistrează şi virează 3 contribuţii, pentru asigurări sociale 3
contribuţii, pentru şomaj 3 contribuţii, etc.
 Reducerea numărului de declaraţii ar fi o altă propunere;
 Periodicitatea – lunar – implică volum de muncă foarte mult, o propunere ar fi
depuneri de declaraţii anuale.

Pentru unitatea luată în analiză se propune:

 Achiziţii de programe şi dotare IT, legături prin internet pentru uşurarea

accesului la informaţii şi declaraţii “on line”;
 Acordarea unei priorităţi mai mari la plăţi către stat pentru emiterea plăţii,
majorărilor de întârziere care au fost considerabile în perioadele luate în
analiză;
 Reducerea la maxim a cheltuielilor nedeductibile pentru a avea un impozit pe
profit corelat cât mai bine cu veniturile.

BIBLIOGRAFIE

53
1. BALTEŞ NICOLAE, CIUHUREANU ALINA-TEODORA – Contabilitate
financiară, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu 2006
2. PÂNTEA I.P.,BODEA GHEORGHE – Contabilitatea financiară românească,
Ed.Intelcredo, Deva 2006
3. PÂNTEA I.P.,BODEA G.- Contabilitatea Romanească, Ed. Intelcredo , Deva 2005
4. RISTEA, MIHAI – Contabilitate financiară a întreprinderii, Ed.Universitară,
Bucureşti 2006
5. RISTEA, MIHAI – Contabilitate financiară, Ed.Universitară, Bucureşti 2005
6. VINTILĂ, GEORGETA – Fiscalitate –Metode şi tehnici, Ed.Economică, Bucureşti
2005
7. VĂCĂREL IOAN – Finante publice, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 2004

CODUL FISCAL – Editia a 3-a actualizată la 27 decembrie 2006

NORME METODOLOGICE DE APLICARE A CODULUI FISCAL – Ediţie
actualizată la 20 ianuarie 2007

54