Flora şi fauna din Mediterana, una din cele mai bogate mări din lume,

sunt cele mai ameninţate, potrivit unui studiu care trage un semnal de
alarmă privind degradarea habitatelor, pescuitul excesiv şi creşterea
numărului de specii invazive, favorizată de încălzirea globală.
Marea Mediterană este una dintre cele mai studiate mări din lume.
Deşi evaluările precedente mizau pe existenţa a 8.000 - 12.000 de
specii, noul recensămînt al vieţii marine, realizat pe baza mai multor
studii recente, a repertorizat circa 17.000 de specii. Multe alte specii
nu au fost încă descoperite, consideră autorii studiului. Această
biodiversitate atît de bogată este însă expusă în faţa multor pericole,
care se manifestă mult mai puternic în Mediterana decît în alte mări
de pe Terra.
Impactul activităţilor umane este mai mare în Mediterana decît în alte
mări ale planetei. Printre posibilele explicaţii se numără istoria Mării
Mediterane, o regiune locuită de multe milenii, şi geografia ei,
Mediterana fiind o mare aproape închisă. Mamiferele marine, precum
caşaloţii şi delfinii, au plătit deja un tribut greu. Multe alte specii
emblematice, precum foca Monachus monachus, au dispărut din
Marea Mediterană. Pe lista pericolelor, degradarea şi pierderea
habitatului sunt cei mai răspîndiţi factori în zilele noastre, afirmă
oamenii de ştiinţă, citînd drept cauze dezvoltarea regiunilor de coastă
ale bazinului mediteranean şi poluarea. Pescuitul excesiv reprezintă
al doilea mare pericol pentru biodiversitate şi se va intensifica în
următorii zece ani.
O particularitate majoră a Mării Mediterane este dată de prezenţa
importantă a speciilor invazive, un factor crucial care va continua să îi
modifice biodiversitatea. Provenind din alte mări, numărul total al
acestor specii este estimat la peste 600, reprezentînd 4 la sută din
totalul speciilor recenzate. Aceste specii exogene, al căror număr a
crescut în ultimele decenii, au ajuns în Mediterana la bordul
vapoarelor, în apa utilizată ca balast, prin canalul Suez şi prin
strîmtoarea Gibraltar. Răspîndirea speciei Mnemiopsis Leidy
(meduza americană) din Israel şi pînă în Spania, în 2009, a provocat
îngrijorări majore, din cauza impactului ei negativ asupra
ecosistemelor şi a zonelor de pescuit. Alte specii, precum moluştele
şi scoicile japoneze, au fost introduse voluntar în Mediterana odată
cu dezvoltarea acvaculturii. Încălzirea globală va accentua şi mai mult
acest fenomen. O mare mai caldă va atrage noi specii tropicale, iar
populaţiile deja prezente în Marea Mediterană vor migra către zone
noi, care la ora actuală nu le sunt favorabile, au explicat oamenii de
ştiinţă, care descriu în detaliu acest fenomen de tropicalizare a
Mediteranei. Acest fenomen va reprezenta fără îndoială o nouă
ameninţare pentru biodiversitate, dar şi o nouă sursă de bogăţie în
anumite zone.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că este nevoie de o vastă
analiză a iniţiativelor ce trebuie luate în materie de conservare, pentru
păstrarea biodiversităţii mediteraneene, adăugînd că această mare
poate să devină astfel "un model de urmat pentru oceanele lumii".