Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sigmund Freud - Interpret Area Viselor

Sigmund Freud - Interpret Area Viselor

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by michellemmFp

More info:

Published by: michellemmFp on Apr 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2011

pdf

text

original

 
SIGMUND FREUD
Interpretarea viselor
Traducere de Nicolae Anghel
Editura Măiastra Bucureşti-l991
Într-o epocă, pe care o putem numi preştiinţifică, umanităţii nu-i era greu să-şiinterpreteze visele. Cei careşi le aminteau la trezire, le considerau ca o manifestarebinevoitoare sau ostilă a puterilor superioare, zei sau demoni. Odată cu naştereaspirituluiştiinţific toată această ingenioasă mitologie a fost devansată de psihologieşi,în zilele noastre toţi savanţii, cu excepţia unui mic număr, sînt de acord să atribuie
 
visul activităţii psihice aînsuşi celui care doarme.
 
Totodată, ipoteza mitologică fiind respinsă, a devenit necesar să se cautevisului noi interpretări. In ce condiţii se produce visul ? Care sînt relaţiile sale cuactivitatea psihică din starea de veghe ? Cum sînt susceptibile excitaţiile venite dinexterior să-l influenţeze pe cel care doarme ? De unde provin aceste detalii care,prea adesea, repugnă gîndirii omului treazşi aceastădiscordanţăîntre mijloacele de
 
expresie ale visuluişi stările afective care-lîntovărăşesc ? De unde vine,în cele din
 
urmă, instabilitatea visului ? De ce la trezire el este respins de către gîndire ca unelement străinşi seşterge, integral sau parţial, din memorie ? Acesteîntrebări, carede secole cer un răspuns, n-au găsit pînăazi unul satisfăcător.Problema care ne intereseazăîn primul rînd, cea a semnificaţiei visului, seprezintă sub două aspecte: se caută semnificaţia visului din punct de vederepsihologicşi locul iuiîn seria fenomenelorpsihice; mai mult, se doreşte să se afle
 
dacă visul este susceptibil de interpretareşi dacă conţinutul visului, ca orice alt
 
produs psihic căruia am fi tentaţi să-l asimilăm, prezintă un "sens".Considerînd starea actuaa problemei, ne aflămîn prezenţa a trei tendinţe distincte.Prima, care pare să fie un ecou tîrziu al epociiîn care visului i se atribuia oorigine
supranaturală,îşi
găseşte expresia la un anumit număr de filosofi.
Pentruei,
producerea visuluişi-ar avea principiul
 într-o stare
specială a activităţii psihice.Aceasta ar fi un
gen
deînălţare a sufletului la o stare superioara. Aceasta
este,
spreexemplu, opinia luiŞchubert:
"Prin
vis,
spiritul se
eliberează de obstacolele naturiiexterioare,
sufletul
scapă de lanţurile senzualităţii".J
Fără a merge atît de
departe,alţii afirmă totuşi că vjseleZjînt,
 în esenţă,
excitjaţu j3sjhice, că sînt manifestări
aleanumitor forţe
psihice^ pe care starea de veghe leîmpiedică să se dezvolte liber.Fapt este în anumite domenii
(spre
exemplu, cel al memoriei) majoritateaobservatorilor atribuie manifestărilor visului o superioritate evidentă.In ceea ceîi priveşte pe medicii care scriu despre vis, ei profesează,în
 
general, o opinie diametral opusăcelei a filosofilor. Ei acordă cu greu visului valoareaunui fenomen psihic. El__ar fi provocat, după ei, de către excitaţiile^ corporafeşisenzoriale pe care le resimte cel care""doarme, atît~de Ia lumea "exterioară cîtşi dela propriile organe interne. In acest caz, conţinutul visului
ar
fi,deasemenea, lipsit desensşi la fel de imposibil de interpretată precum notele scoase laîntîmplare peclaviatură de către o mînă neexperimentaîn muzică,
iar
definiţia visului ar fi, purşisimplu, aceasta: "Un proces material totdeauna inutilşi foarte adesea morbid" (Bing).
 
Toate semnele caracteristice ale visului se explică atunci prin activitatea incoerentă aanumitor grupuri de celule care rămînîn stare de vegheîn creier, sub imperiulacestor excitaţii fiziologice,în timp ce restul organismuluise află cufundatîn somn.7 Sentimentul popular, influenţat mediocru de către aceste aprecieri aleştiinţeişipuţin riguros cu privire la originile profunde ale visului, seîncăpăţîneazăîn antica sa
 
credinţă. Pentru el, visul are un sensşi acest sens ascunde o previziune*/ Pentru a oelibera din conţinutul visului, care este adeseori mult prea confuzşi misterios, estenecesar se aplice anumite procedee de interpretare, iar aceste procedeeconstau,în general,înînlocuirea conţinutului visului,
aşa
cum
a
rămas elîn memorie,printr-un alt conţinut. Transpunerea se poate faceîn amănunt, cu
ajutorul unei
"chei" care nu trebuie săvarieze. Se
poate, deasemenea,înlocui dintr-o data
obiectul esenţial al visului printr-un alt obiect
faţa de
care primul n-ar fi decît.simbolul.Oamenii
serioşi
zîmbesc
la
aceste copilării,
căci noiştim cu toţii că "a visa înseamnă a teînşela".
II
Mare mi-a fost surpriza cînd,într-o zi, am remarcat că cea mai corectăconcepţie despre vis nu trebuie căutată la medici ci la profani, unde ea rămîneîncăascunsă, pe jumătate, de superstiţie! In ceea ce priveşte visul, am ajuns la concluziineprevăzute, care mi-au fost oferite de o nouă investigaţie psihologică, aceeaşi caremi-a adus mari serviciiîn tratamentul angoaselor, obsesiilor, ideilor deliranteşi a altor
 
conflicteşi care, de atunci, a fost adoptată sub numele de "psihanaliză" de către o
 
 întreagăşcoală de cercetători. Majoritatea acestor practicieni nu au putut să nurecunoascănumeroase analogiiîntre visşi tulburările psihologice de toate genurilecare se constatăîn starea de veghe. Ni s-a părut deci interesant să aplicămimaginilor visului acelaşi procedeu de investigaţie careşi-a dovedit virtuţile faţădeimaginile psihopatice. Ideile de angoasăşi ideile de obsesie sînt străine uneiconştiinţe normale, exact cum sînt visele faţă de o conştiinţăîn stare de veghe.
 
Originea lor, caşi cea a visului, se cufundăîncăîn inconştient. Dacă s-a apreciat
 
drept interesant, din punct de vedere practic, studiul naşteriişi dezvoltării acestorimagini psihopatice, aceasta s-a datorat faptului că a fost demonstrat experimental căeste suficientă descoperirea căilor inconştiente prin care ideile morbide ale unuiindividîntîlnesc restulconţinutului lui psihic pentru ca simptomul nevrotic să fierezolvatşi ca ideea morbidă sădevină complet reprimabilă. Psihoterapiei i se
 
datorează, deci, procedeul de care mă folosesc pentru a rezolva problema visului.Acest procedeu este uşor de descris, dar aplicarea sa necesită experienţăşi abilitate.
 
Să presupunem căavem de-a face cu un bolnav afectat de ideea de angoasă.IIvominvita să-şi fixeze atenţia asupra acestei idei, darnu cum a făcut-oîn alte rînduri, casă bată cîmpii, ci pentru a-i scruta cu claritate toate feţeleşi a-i destăinui medicului,fără rezervă, oriceîi va trece prin minte. Cel mai adesea, bolnavulîncepe prin arăspunde că atenţia sa este incapabilă să sesizeze ceva. Trebuie să fie contrazisşi
 
să i se afirme energic căeste imposibil să nu i se prezinte nici un fel de imagini. Si,de fapt, se va ajunge curînd să se producă o mulţime de ideişi de asociaţii de idei;dar ele vor fi, cu regularitate, precedate de o remarcă a pacientului prin care el le vadeclara absurde sau insignifiante, ori va pretinde că ele i-au venitîn minte din întîmplare, fără să fie legate prin ceva cu tema propusă. Se observă atunci că,înmod sigur, tocmai această autocritică este cea carel-aîmpiedicat pe bolnav să-şi
 
exteriorizeze imaginile sau chiar să le conştientizeze. Dacă poate fi convis ca,
 
renunţînd la criticarea ideilor sale, să continue purşi simplu să enunţe toate
 
asociaţiile, pe care un efort susţinut al atenţiei-le face să-i vinăîn minte, se obţine unmaterial psihic care se aflăîn legătură directă cu ideea morbidă iniţiaşi permitedescoperirea asociaţiilor existenteîntre aceasideeşi viaţa psihică a bolnavului,graţie cărora medicul va sfîrşi prin aînlocui ideea morbidă cu o idee nouă, adaptatăexact cerinţelor psihologice ale pacientului său.Nu este locul aici pentru a se examina ipotezele pe care se bazează această
 
experienţă, nici concluziile care se-desprind din faptul că ea este infailibilă. Estesuficient să spunem că fixîndu-ne atenţia asupra asociaţiilor "involuntare", asupracelor "care neîmpiedică să gîndim", asupra celor pe care autocritica se grăbeşte să
 
le respingăca fiind insignifiante obţinem, alături de ideea morbidă, un material carene va permite s-o eliminăm. Dacă seîncearcă procedeul de către cinevaasupra sa însuşi, cel mai bun mijloc de a susţine experienţa este acela de a notaîn scris, pemăsură ce se prezintă, ideile a căror apariţie nu se explică.Aş vrea acum să arăt rezultatul la care se poate ajunge aplicînd această metodă lainterpretarea visului. In principiu, orice vis s-ar pretaîn mod egal la demonstraţiamea, dar eu prefer, din diferite motive, să-l aleg pe cel pe care l-am avut noapteatrecută.Este scurt,ceea ce ne permitesă-l folosimşi ceea de am reţinut din el este
 
absurdşi confuz, aşa cum am dorit. lata conţinutul acestui vis pe care l-am notatimediat după trezire:O reuniune la
o
masă-
sau la o masa de restaurant. Se serveşte
piure
despanac. Doamna EX. este aşezată
lîngă mineşi este
 întoarsăînîntregime spremine.
Ea
 îmi
pune familiar mîna pe
genunchi.
Eu
fac un gest pentru a-iîndepărtamîna. Atunci
ea
 îmi spune: "Aţi avutîntotdeauna ochi atît de frumoşi". Si eudisting, confuz, ceva care
seamănă cu un desen
reprezentînd doi ochi sausticlele
unei perechi de ochelari.Iată visul, sau cel puţin, iată ce am putut eu sănotez..IIgăsesc obscur,insignifiantşi aproape surprinzător. Doamna E.L. este o persoană cu care eu am-avut vagi relaţii de prietenieşi cu care, după cîteştiu, n-am dorit să am altele. Estemultă vreme de cînd n-am mai văzut-o,şi nu cred să fi auzit vorbindu-se de eaîn
 
ultimul timp. Nuîntîlnesc,în desfăşurarea acestui vis, nici o urmăde afectivitate.
 
Cu cît reflectez mai mult asupfâ lui, cu atîtîmi pare mai puţin inteligibil. Trebuie săprocedez acum la examenul meu introspectivşi să notez, fără părtinire, darşinecritic, ideile care-mi vor veniîn minte. Dar nu-mi trebuie mult timp pentru a-mi daseama că această muneste mult mai uşoară dacă descompun maiîntîi visulşielementele saleşi dacă grupez,în jurul acestor fragmente izolate, ideile care se
 
leaîntre ele.Reuniune, Masă sau
Masă
la
restaurant.Imi
amintesc maiîntîi incidentul cucare s-aîncheiat seara de ieri. Pe cînd plecam de la o mică reuniuneîn tovărăşiaunui prieben, acesta s-a oferit să ia o maşinăşi să mă conducăacasă. "îmi place aşade mult, adăugă el, inventarea taximetrului.IIcauţi din ochi,îl ocupi, teîndepărtezi..."După ce am urcatîn maşişişoferul-a potrivitîn aşa fel geamulîncît să se poavedea suma taxată, 60 helleri, am reluat glumind: "Abia ne-am aşezatşi iată-ne
 
 îndatoraţi. Taximetrul este ca masa la restaurant, simţi că devii avarşi egoist, obligat
 
fiind să te gîndeşti la suma care creşte. Ea creşte prea repedeşiţi-e teamă că n-osă-ţi ajungă banii. La masă la restaurant amîntotdeauna această preocupare puţincomică de a nu lăsa preţul consumaţiei să se stabileascăîn detrimentul meu". Siam citat, recunosc, fără cineştie ce legătură, două versuri ale lui Goethe:"Voi ne daţi viaţă,voi ne lăsaţi ca, săraci, să contractăm o datorie..."O a doua idee relativă la masa la restaurant: cu/ cîteva săptămîniîn urmă,aflîndu-mă la masăîntr-un han din Tyrol, am avut o discuţie cu soţia mea. Mi-adisplăcut că ea făcea oferte de vînzare unor persoane cu care eu vroiam cu oricepreţ să evit relaţiile comerciale. Am rugat-o să nu le dea atenţie acelor străinişi să seocupe de mine. Aiciîmi pare că,într-un fel sau altul, măsimţisem frustrat de masaaceea. Ceea ce mă frapeazăacum,deasemenea, este contrastul dintre atitudineasoţiei mele la acea masăşi cea pe care a luat-oîn vis doamna E.L. care se
 
 întorseseînîntregime spre mine.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->