Professional Documents
Culture Documents
Abstract:
Orasul Iasi este traversat de raul Bahlui, care prezinta unele particularitati privind
constitutia litologica si geotehnica, din punct de vedere a comportarii sub
actiunea constructiilor. In lucrare se prezinta morfologia, geologia, hidrogeologia
si proprietatile geotehnice mai importante, utile in practica proiectarii, executarii
si exploatarii lucrarilor de infrastructura a cladirilor si a cailor de comunicatii.
Neluarea in considerare a acestor aspecte pune sub semnul
intrebarii siguranta in exploatare a tipurilor de constructii enuntate.
1. CONSIDERATII GENERALE
Raul Bahlui, face parte integranta din bazinul hidrografic Prut. Este
amplasat in partea estica a Romaniei si constituie colectorul principal al paraurilor
de pe aliniamentul urban Harlau – Targu Frumos – Iasi. Totodata este axa judetului
Iasi.
Caracterul particular in plan geopolitic, al bazinului hidrografic Prut
constă în faptul ca reprezinta graniţa de est a Uniunii Europene şi a NATO.
2. ASPECTE GEOMORFOLOGICE
Bahluiul este afluent al Jijiei. Isi are obarsia în Dealul Mare (Harlau) la o
altitudine de cca 500 metri, traverseaza municipiul Iaşi si realizeaza confluenta cu
Jijia, în apropierea localitatatii Chipereşti. Are o lungime de 119 km şi un bazin
propriu de 2.007 km². Apartine Podisului Moldovei, subunitatea Campiei Jijiei..
Aspectele geomorfologice ale judetului Iasi respecta caracteristicile
de ansamblu ale Podisului Moldovei, cu o alcatuire fizica relativ simpla.
2 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu
3.1. Fundamentul
3.2 Sedimentarul
Fig. 2. Secţiune geologică între Mădârjac şi valea Prutului ( după Harta Geologică, scara 1:200000,
foaia 14-Iaşi)
6 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu
Spre vest şi sud de această unitate, către periferia bazinuluii hidrografic al Jijiei,
peste aceste formaţiuni se găsesc frecvent nisipuri, gresii şi calcare oolitice.
Cuaternarul, este reprezentat prin prundişuri, nisipuri, nisipuri
argiloase, argile în varietati şi loessuri. Aceste depozite au structură diferenţiată,
printr-o sedimentare normală, ca de exemplu, în terase şi şesuri. De remarcat,
prezenta loessurilor, care se găsesc în loc , dar şi pe interfluviile sculpturale apărute
în procesul de transformare naturală a complexului argilo-marnos. Depozitele
cuaternare uneori împreună cu cele sarmatice se pot prezenta şi sub forma unui
amestec, mai mult sau mai puţin omogen, care îmbracă versanţii deluviali şi
coluviali, sau se adună la baza lor în conuri de dejecţie şi glacisuri. Au mare
raspandire in zona Moldovei.
5. ASPECTE HIDROGEOLOGICE
şi de domeniul litologic
Subunitatea Bazinul Altitudinea de Domeniul Conţinutul Compoziţia mineralogică
geomorfolo-gică hidrografic prelevare a litologic şi mediu de argilă medie pe profil (%)
probelor şi vârsta geologică coloidală pe M I C V
numărul lor a rocii de bază profil (%)
Podişul Central Fauri 280m / 9 A; ks 46 71 27 2 -
Moldovenesc Bustea 281m / 15 AN; ks 43 71 27 2 -
Greci 158m / 8 NA; bs 28 53 35 4 8
Colinele Tutovei V. Seacă 140m / 2 A; m 67 64 31 5 -
Crâng 229m / 5 AN; ks + m 39 70 27 3 -
Tutova 215m / 9 AN; ks + m 34 68 29 3 -
Podişul Sucevei Lămăşanca 310m / 4 A; sa 32 37 15
Frumoasa 340m / 3 A; sa 53 29 21
M= conţinutul de montmorillonit (%); I= continutul de illit (%); C= continutul de caolinit
(%); V= continutul de vermiculit (%); Ks= depozite kersoniene; bs= depozite bessarabiene;
m= depozite meoţiene; sa-depozite sarmatiene
2,10- Argila 11,71 45,74 42,55 24,62 17,32 50,41 105 1,423
3,05
3,05- Argila 9,43 27,94 62,63 30,30 18,95 58,10 >125 1,380
4,45
grasa
4,45- Argila 11,86 42,38 45,76 24,78 17,55 51,06 101 1,409
5,50
vanata
5,50- Argila 6,18 32,60 61,22 27,12 18,70 57,92 >125 1,331
5,80
grasa
5,80- Argila 30,12 37,78 32,10 21,71 15,18 32,28 57 1,488
6,30
praf-
nisipoasa
6,30- Praf 33,25 49,24 17,51 pr.sat pr.sat pr.sat - -
7,80
nisipos
7,80- Nisip 41,42 43,66 14,92 pr.sat pr.sat pr.sat - -
8,50 prafos
8,50- Nisip 90,50 5,45 4,05 pr.sat pr.sat pr.sat - -
10,15 grosier
10,15- Nisip 90,70 5,10 4,20 pr.sat pr.sat pr.sat - -
13,70 ruginiu
13,70- Nisip 91,31 3,99 4,70 pr.sat pr.sat pr.sat - -
14,90 feruginos
14,90- Nisip 91,56 4,96 4,48 pr.sat pr.sat pr.sat - -
16,70
grosier
16,70- Argila 17,12 38,94 43,94 15,59 18,32 43,13 112 1,718
22,20
marnoasa
22,20- Praf 31,48 49,86 18,66 pr.sat
24,40
nisipos
>24,40 Argila 16,86 38,98 44,16 16,52 18,18 43,58 125 1,742
marnoasa
International PIARC Seminar on ”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November
p. Vamasoaia tab.4
tab. 5.
7. CONCLUZII
Bibliografie