Biblloteca Sc.

de Cint' Bis
5i Sorlinarul Teglo*rr"Clui

I
{ PREOTUL Dr. MIHAIL BULAC
DOCENT UNIVERSITAR

I
d

$coALA
I
{
SIBN-IOTECA
ACIBEffiIEI TE$LT}GISE
EXEGETICA BIBLICA
I DIH

:rn DINdTToHTA
{
CLUJ
Nr, lnu
I

t,
t,

; ARtli.i,)tSC0f tA $ii"i. fr0l,l. CLrJ I

I nir.iLi0'lrr.a
i r,,,. ,r.,&-{_ _3:C_' I
I

cota |
B U C UR ";.*T-["*
EqTl *w'-***;;-;Lffi,**l
TIPOCRAFIA gION C. VACARESCU,, Strada Umbrei, 4
l93l

i'
ltir;,r
 {

ffi$olrc,{S /i
f,"
i-
,

*o"w*"o,
-oeo\
\!

fldvrore ptsv ofiv 1g(or,pov I

rb rdrv fgocp6v El6cozd,hov,
pdl,r,oru 6b 6ni tdrv touotrcov
xolgdlv. I
Sf. Vasile. Epist, CCLXX.
Migne. Patr, gr. tom. XXXII.
Col. 1000. B.
1i

0,

1i

l
 Introducere
l. Exegeza bibticd impune aprofundarea disciptinelor ei. ll.
Sectele de astdzi readuc pe teren uechile principii eretice.- lll,- In-
'terpretarea deosebitd a aceluiag uerset bibtic douedegte arbitrariul
raliunii. -- lY, Impo*anfa tradiliei explicatiue.
- V. Necesitatea
cunoagterii gcoalelor biblice patristice, gcoala exegeticd din An-
tiohia.

I. Conceplia protestantd a rafionalismului arbitrar pe

terenul exegetico-biblic, incepe sd contagieze pe unii
credincio1i, ba din nefericire c6.te odatd chiar pe unii
c:lerici din cuprinsul bisericitor rdsdritene, fie je citea
nouilor secte religioase, al cdror numdr este in plind
cregtere, fie pe calea simpatiei libertinajului exegetic
al fracfiunilor protestantismului din apus. primeidia
t unei asemenea acliuni, poate fi cu atit mai mare, cu c6t
I pe lhngd mulliplele mijloace de prcpagandd ale teh-
nicei tipografice moderne, mai poate afla cAte odatd gi
,,teren neconsolidat din punct de uedere defensiu. De
';,iaq,g.ea o popularizare a normelor tradilionale d.e inter-
r
'etarea Sfintei Scripturi, o gdsim cu at|t mai oportund,
t;;||cd, urrrunra Bisericii noastre ortodoxe-romhne de a
sp?ndi Sfhnta Scripturd in mijtocul uedinciogilor gi
0,explica, ndddjduim a fi pentru uiitor intr'un pro-
;mai inaintat.
nalitatea predicii biblice a amuoanelor zilei de
astdzi, fatd de cazaniile reeditate de altd datd, trebuie
sd se aistin7a prin metoda noud de a face ?ntelese Fi
a pune in lumind adeudrurile cregtine teuelale, iar nu
piin doctrind noud. De aceea, Pteotul ca inudldtor al
Bisericii noastre de astdzi, trebuie sd fie totdeauna pre'
gdtit, cu tot ce este necesar adhncirii adeudratei inle-
Tegeri a Sfintei Scripturi. Astfel pdsttarea gi adhncirea
nirmelor traditionate ortodoxe de interpretarea Sfintei
Scripturi, socotim cd fotmeazd una din temele de ac'
tualitate ale studiilor biblice ale clerului nosttu'
Subliniez cu acest ptitei, cuuintele pdrintelui Prof' Dr'
V. Gheorghitt, dela Facultatea de Teologie din Cemdufi,
rostite aium cAliua ani la inaugurarea cutsutilor de
Testamentul Nou: <Astdzi trebuie sd. ne inarmdm cu
toate armele necesare pentru a putea respinge cu suc-
ces toate atacurile dugmane, care se indreaptd impotriua
Sfintei Scripturi 9i .sii-i apdrdm prestigiul ei de carte
inspiratd gi normatiud pentru credinta 9i uiata noastrd,
dacd uroim sd aiungem la adeudrata 9i uegnica fericire'
Azi studiul Sfintei Smipturi trebuie sd fie bazat
studii exacte 5i precise Stiintifice, penttu ca teologul
sd fie in stare nu numai a preda poporului cuuLntul
Sfintei Scripturi intru toatd cutdlenia sa, ci a-l Si
iustifica din punct de uedere Stiintific fald de ori 9i
cine".1),
In ceeace priuegte o interpretare bine intemeiatd 5i
uiitard a Sfintei Scripturi, cdci adeudtul reuelat nu
poate fi decd.t unul, nu se poate da, dacd nu auem fi'
xate ltrincipiile de interpretare 9i nu ne cdlduzim de
aceste principii ale ermineuticii ortodoxe, adicd -de not'
mele adeudratei interpretdri a Sfintei Scriptuti' Pe lhngd
partea ermineuticii este necesard aprofundarea tuturor
disciplinelor de care ate neuoie o exegezd biblicd stiin-
fifici. Cunoagterea timbitor in cate s'au scrls cdtlile
-Sfintei
Scripturi, arheologia biblicd, introducerea in
l) Dr. V. Gheorghiu. Discurs de inaugurare al cursurilor din
Testamentul Nou. Candela 1925, P. 7,
Scripturd, istoria biblicd gi teologia biblicd sunt disci-
plini, de cate nu se poate dispensa exegetul,
II. Nu este multd ureme, de cAnd mi.a cizut in
mLnd o carte de propagandd religioasd, in care credin-
cio1ii Bisericii noastre erau indemnali de un predicator
eretic, sii citeascd cu tolii shrguincios Sfdnta Scripturd,
asigurindu-i mai tntAi cd. parlea inlelegerii cuprinsului
Sfintei Scripturi, le reuine tot lor in chip automat: 1i
<Nu este rdu ca atunci cAnd deschizi cartea ca sd ci-
tegti, sd ceri Domnului putere ca Sd ?nfelegi ce citegti.
fine seama cd atunci cAnd citegti Scriptura, Dumnezeu
insuti iti uorbeSte prin ea, cdci Scriptura este cuuAntul
lui Dumnezeu. Dupd ce ai citit cit ai putut, intreabd-te
ce ai inleles Si ce ti.a rdmas din ce ai citit. Dacd fi-a
rdmas o uorbd, un gind, fi inulfumit. Dacd. dai peste
cuuinte pe cire nu le infelegi, nu te nelinigti de asta,
cite1te-le Oi mai tdrziu le uei inletege.>l)
lll. Cu alte cuuinte orice cititor poate sd inleleagd sin.
gur Sfinta Scripturd, fdrd sd aibd ure-o altd pregdtire,
pe decht a cunoagte literile alfabetului, gi dacd i-ar rdm6.ne
ceua neinleles dela prima lecturd, ua putea inletege tot
singur, cu prileiul lecturilor ulterioare. Oare nu prote-
stanlii erau acei ce afirmau prrn Confessio Helvetica
prior (Art. il cd: <interpretarea Scripturii trebuie ciu-
tati in ea insigi, incAt ea singurd si-9i fie interpret,?2)
RupAnd orice legdturd cu autoritatea bisericeascd, pro-
testanlii au terminat gi cu consensul Sf. pdrinti asupra
principiilor de interpretare a Sfintei Scripturi. Adicd ceti-
torul Sfinlei Scripturi, ar auea dupd cum spunea Luther,
un fel de ungerb internd, prin descoperirea pe care
Dumnezeu i-o face in chip deosebit prin SfAntul Duh
9i astfel poate afla adeudratul inleles al cetor citite.
Aceastd afirmalie a sectanlilor din uremea noastrd, ne
duce indatd cu gh.ndul, la maxima protestantd <Scriptura
Sf'
1) Din planul de mAntuire. Bucuregti. Autorul anonim. p. 28.
2l l. lylihdlcescu. Compendiu de simbolicd. Bucuregti 1902. Invdli-
tura protestantismului. SfAnta Scripture. p. 248.
 Scripturae interpresu, adicd Scriptura se interpreteazd
prin sine insdpi.
Fiecare cregtin putAnd fi gi pteot Si nefiind nici o
trebuinld de o ierarhie de drept diuin, toate camentariile
biblice al Sf. Ioan Chrisostom, Sf. Vasile cel Mate 9i
ceila$i Capadocieni, i1i pierd ln fa[a lot ualoarea nor-
matiud, in ceeace priuegte doctrina mdrturisitd de bise'
rica apostolicd. Interpretarea fdcutd, de orice cizmar,
zidar, ori alt meseria1, auea aceiag insemndtate ca 9i a
acestor pdrinli bisericegti, lntrucAt putea sd fie dupd
aga zisa ?nrAurire a sf. Duh, impdttdsitd indiuidual.
Zwingli afirmd si el la rhndul sdu: uCuvdntul lui
Dumnezeu, indatii ce apare lurnineazi mintea omului,
aga incit il inlelege, il miirturiseste gi e sigura de el'.l)
De aceea au 9i aiuns protestanlii la tragedia firimi'
tdrii proWiei lor comunitdfi, in funclie tocmai de aceastd
diuersitate a interpretdrii Cuuintului lui Dumnezeu, din
SfAnta Scripturd. Chiar cuuinle/e Mintuitorului, rostite
la Cina c:ea de taind: ct-uati mAncafi' Acesta este trupul
meu.... BeJi dinlru acesta tofi, cici acesta este singele
meu>..,.'\ au fost lnterpretate de protestanli in toate
chipurile, numai sd poatd eSi din inletpretarea tradifio'
natd, Lulher uede trupul Domnului: uln pane, cum pane
et sub Fdn€r, iar s|ngele Domnului uin vino, cum vino,
I et sub vinou, sau ctt alte cuuinte (praesentia per impa'
{i
nationem,. Zwingli ia instituitea Sfintei Euharistii, in
sens figurat, gi anume ca un simplu act comemoratiu,
o ceremonie care ne amintegte de cea din urmd serbare
a Pagtelui, de cdtre MAntuitorul cu ucenicii S;ii- Calvin
line calea de miiloc,lntre Luthet Si Zwingli. ln Sf. Eu-
haristie, riupd Catuin sunt de fald trupul si sAngele
Domnului, dar nu ln chip material, ci spiritual. PAinea
Si.uinul nu se prefac, nici nu obtin ptin impanaliune
trupul pi sAngele Domnului, ci sunt miiloace prin cate
1) Ibid p. 247.
2) Matei XXVI. 26--28.6.
ni se dd trupul si singele Domnului, simboale care te-
prczintii gi oferd trupul gi singele Domnului.
Iatii ce sporturi spirituale otim cd a putut face doamna
raliune a interprelilor protestanli. Ori dacd citim inter-
pretarea aceloragi cuuinte ale MAntuitorului, fdcutd de
Sf. Apostol Pavel. gdsim cd este tocmai .interpretarea
ofiodoxd.: uVi vorbesc ca unor oameni cu iudecati.
ludecali ce vd spun: Paharul binecuvAnlirii pe care-1
binecuvAntim, nu este oare impirtigirea sdngelui lui
Christos? PAinea pe care o frAngem, nu este oare im-
pdrtdgirea trupului lui Christosl"l). Cuuintele Sf. Apostol
Pauel, ni se prezintd: ca un dreptar de lumind, in care
sunt puse cuuintele MLntuitorului Christos, fatd de spe-
culaliunile teologice ale protestanfilor. De allfel gi inter-
pretdrile marilor noStrii dascdli Si pdrinti bisericegti,
s'au intemeiat tocmai pe aceasld traditie explicatiud de
pe oremea Sf. Apostoli, impdrtdgild de Biserica orto-
doxd ecumenicd.
Astfel Sf. Ioan Chrisostom, marele inudldtor ai pdrinte
bisericesc, cAnd igi propune sd uorbeascd despre pte-
zenla rcald a trupului Ai shngelui Domnului nostru lisus
Christos la Sf. Euharistie, intr'una din omiliile pe care
le rostepte la Antiohia (ssz), interpreteazd tocmai aceste
cuuinte ale Sf. Aposlol Pauel din epistola I cdtre Corin-
teni: "Paharul pe care-l binecuvAntim nu este el impir'
tigirea singelui lui Christos?, Apostolul a urut sd spund
cd ceiace este in pahar este acelas binge) ce a curs
acolo (pe cruce) din trupul Domnului, ai noi la aceasta
ludm parte... Pentru ce adaogdl uPAinea pe care o
IrAngem?, Noi uedem cd aceastd fringere se face la
Euharistie, in timp ce pe cruce nimic (asemenea), din
::::.gontra, cdci este scris. uNu i-se va sfirdma nici un osu'
ceeace n'a suferit pe cruce, el sufere pentru tine in
l) I. Corinteni X. 15-t6.
 10
praadcere gi el consimte sd fie rupt pentru a ud sdtura
pe uoi pe toti".l)
Dintlo astfel de interpretare uedem cd fdrd sd fie
neuoie 'a ne pierde uremea cu speculaliile teologice,
fie ele alexandrine, fie ele gnostice, lie chiat ale sectan'
litor din uremea noastrd, atunci chnd mergem lte cdile
luminoase ale uttui dascdl ai pdrinte biseticesc ca Sf.
Ioan Chrisostom, ni se umple sufletul de liniste Ai de
lumind cd mergem pe cdrdrile traditiei apostolice 9i
deci ale insugi adeudrului sltus de Mhntuitorul Chri'
s/os. Sf. Ioan Chrisostom, ca cel mai de seamd repre-
zentant al gcoalei exegetice biblice din 'Antiohia, ne
atrage prin felul sdu de a explica Sf. Scripturd, cdtre
cunoagterea mai de aproape a aga zisei Scoale biblice
antiohiene ai deci cdtre pdncipiile ei exegetice biblice,
IV. Luteranii si Caluinii, cari au aruncat ttadilia bise-
riceascd, au simfit neuoia pentru consolidarea gtupdrii
lor, de o tradilie noud in locul celei abandonate Si
anume prin "Cdrlile Simboliceu, in care erau interpre-
tari fdcute de intemeietorii protestantisnrului, la locurile
cele mai importante ale sfintei Scripturi.z) Cu atAt mai
mult la noi ortodoxii, nu se poate uotbi de o interpre'
l) Sf. Ioan Chrisostom. Omilia XXV la epistola I citre Corin-
teni. Migne. Patr. gr. tom. LXI, col. 199 $i 200.
Td llomlqrov rfre eiloy[oe 6 zuloyotpev, o026i xor,r'ovio rofi
ai.parog roi Xqroro0 Bott;.... Totro rd Bv tQ aotqpiq dv, txeiv6
Botr, rd dad rfrE rleugdg Qe0oov, xsi 8xelvou per61oplev... Atri
16 6i aqoo6rl1xev, "Ov xl6pLev I rotro yop 3ri pdv r{E etlo-
prorinE Uorr,v i6eiv ylvdplevov. Bri 0d rot otougot oilx*'", &LLd.
xcti rouvdvrlov torltq. 'Ootofiv ytip ofrtot, q?1oi,v, o0 ouvrpt-
Brjoerou AUt 6neg otx Bfio0ev tai roi orouqofi, to0ro ndoleu
Bri tlE apooqogdE 6r.ri oB; xai riv6leror. Er,ozytipr.evr,E, i"ta nd:v-
rag Bprnl.'r]orr.
2) Introducere in stintele cirJi ale Testamentului nou de Arhi-
bresbiterul Mitrofor Dr, Vasile Gheorghiu. Proi. titular al Studiului
Biblic gi al Exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din Cerniuli'
1929. Sf. Scripturi 9i Traditiunea p.6-7.
11
tare a Sfintei Scripturi, fiirii cunoagtetea principiilor de
,,interpretare oilodoxd gi fdrd sd cunoa1tem consensul
Sf. Pdrinti in materie - docttind.l)
de
In felul acesla ne explicdm imposibilitatea fi de uiitor
a unei concotdante a ptincipiilor Bisericei noastre cu I
vederile protestanlilor, cend acegtia uot tdmene tut la
absurditdtile aga numitei gcoale biblice moderne. Spre
.exemplu unul din reprezentantii gcoalei Tiibingiene, {:
Ferdinand Christian Baur, mergea pLnd acolo cd im'
pdrlea cdrlile Noului Testament dup:d cele ttei con'
ceptii diferite, sub a cdtot influenld au fost scrise.'
conceplia iudaicd, conceplia paulind gi conceplia cato'
licd. Bruno Bauet socotea chiar CreStinismul ca un
produs al tumii gireco-romane.2) Reprezentanlii nouii
Scoale critice ilttre care se disting Ritschl, Pfleideter,
Iloltzman $. a., E'au ridicat la o altd apreciere a cdrti'
tor Sfintei Scripturi, ttecAnd la o criticd literard istoricd,
pAnd chnd aiung la Th. Zahn, eleuul lui Hoffmann' care
nu numai cd nu contesta autenticitatea Sfintelor cdrfi,
ci chiar suslinea cd Stirile traditionale despre canonul
cdrfilor Noutui Testament sunt destul de bine fondate'?)
Ne putem deci inchipui la ce fel de interpretare temei*
nicd puteau ajunge protestanfii, cAnd nici asupra cdrfi'
Ior Sfintei Scripturi nu erau intelegi.
Canoanele Sinoadelor ecumenice ale Bisericei ottodoxe,
mai alesrn materie d,e doctrind, rdmAn pietre de temelie
dealungul ueacurilor Ia agezdmhntul ei, neputhnd'o
: rdstutna nici o erezie. Ele ne uorbesc clar asupra in-
:.. datoririi exeEetului, de a line seama de doctrina sfinfi'
,,,r lor Pdrinfi: slnainte-stdtdtorii Biseficilor trebue sd in'
',1;,.,' uele in toate zilete Si mai ales ?n Duminici,
intreg clerul
, ,9i poporul in cuuintele dreptei credinte, culegilnd ideile
'Ai
iudecdtite adeudrutui din Dumnezeiasca Scripturd 5i
:t t) fcon. l. Popescu-Mdldegfi. Cursul de Ermineuticd biblici. Fa-
r;;cultatea
de Teologie din Bucuregti 1928.
'. .21 Dr. V. Gheorghiul; op. cit. p. 59-60.
3) lbid p. 6a.
rl
12
fdrd sd treacd peste hotarele puse deia sau peste tradit'ia
de Dumnezeu purtdtoritor pdrinli. t't
lr Comentarea acestui canon, in ceiace piuegte princi-
piul ortodox referitor la interptetarea Sf. Scripturi, o
giisim desu;oltatd pe larg intr'o enciclicd a patriarhilor
ffi
lll ridsdriteni (cap. il, pe care canonigtii nogtri ortodoxi,
o menlioneazii chiar in textul comentarului fdcut ta
acest canon: "Credem cd Dumnezeiasca gi SfLnta Scrip.,
i turd este inspiratii de Dumnezeu, de aceia trebuie s,o
it primim intru toate fdrd condifii, in felul cum inuald
Biserica soborniceascd, iar nu altcum. Cdci si falsa in-
iti telepciune a ereticilor primegte Dumnezeiasca Scrip-
turd, numai cii o interpreteazd gregit, folosind expre-
siuni asemd.ndtoare si de att sens, cari sunt prod.use
il ale uicleniei 5i inlelepciunii pur omenegti, arnestechnd,
ll
,,r,i ceeace nu se poate amesteca Oi iuckndu.se copildregte
;i i
cu lucrurile, cu care nu se poate glumi. Astfet dacd
oricine gi in fiecare zi ar interpreta Sf. Scripturd in
felul sd.u, atunci biserica cea soborniceascd prin harul
lui Christos n'ar rdmhne unitard lntr'un cuget gi o cre-
dinfd, n'ar crede totdeauna la fet gi neschimbabit, ci
s'ar desbina in nenumirate pdrli, ar cdd.ea in erezii gi
ar inceta sd fie Bisericd sfdntd, stAlpul gi temetia ade-
udrului, ar deueni Biserica celor uicleni, adicd. fdrd in-
doiald, a ereficilor, care nu se rugineazd a inudla deta
Bisericd gi apoi a o lepiida. Cdcl in ami.ndoud cazurile
autorul este acelag Duh Sfint, deci acelag lucru este sd
?nudfdm dela Scripturd. sau dela Biserica ecumenicd.
Omul, care le uorbegte numai d.ela sine, poate gregi,
poate sd inSele Oi sd se tngele. Biserica ecumenicd insd,
care niciodald nu a uorbit gi nu uorbe$te dela sine, ci
dela Duhul lui Dumnezeu (pe carele ea il are oi it ua
auea neincetat ca pe inudldtorul sdu pAndla sfilrgitul
ueacului), nici odatd nu poate gregi, nu poate sd ingele,
dimpotriud ea este infailibild asemenea Dumnezeie;tei
illri
l) Canonul 19 al Sinodului VI ecumenic.
,,i,
{il
13
Scripturi, $i nici odatd nu pierde din insemndtatea sa
de totdeaunar. L).
V. Comentarea acestui canon, ne amintegte de lumi-
noasa interpretare a sfdntului Ioan Chrisostom, care
este'gi clard gi tradifionald. De asemenea ne aminte$te
gi de primejdiile pi desbindrile la care poate duce in-
terpretarea inlelepciunii pur omenegti. In acest ghnd ne
indreptdm priuirile cd.tre uestita gcoal;i antiohiand, al
cdrei inudldtor de frunte, gtim cd era Sf. Ioan Chrisos-
tom. Scoala antiohiand a fost centrul care ne-a dat
principiile ermineutice pentru exegeza strict gtiinlificd,
ddnd cuuintelor Sf. Scripturi o interpretare gramaticald
gi istoricd Si combdtind extrema alegorismului alexan-
drin. Aceastd gcoald. ne-a dat calea de mijloc a inter-
pretdrii, pentru care motiu ne-am gilndit sd ne infoar-
cem gi noi priuirile cdtre meloda intrebuinlatd de marii
exegeli ai Antiohiei, ce atl rdmas celebri nu numai
in Biserica rdsdriteand, dar dupd cum uom uedea Si in
Biseri c a rom an o-c atol i cd.
Gratie acestei interpretdri sdndtoase a Sfintei Scrip-
turi, putut ajunge Ia cristalizarea consensului Sfin-
s'a
lilor Pdrinli prin dogmele primite in unanimitate de
Biserica ecumenicd, iar marii parin'{i bisericeSti au sta-
bilit normele sdndtoase pentru interpretarea Sf. Scrip-
turi.
Ecoul gcoalei anfiohiene, depdgegte in obiectiuul ei
combaterea temporard a alegorismului alexand.iln, cdci
prin actiunea ei a putut inrkuri intreaga $coatd exege-
ticd biblicd de'mai t6.rziu. De aceia $coala antiohiand,
a fost gi este apreciatd dupd cum am spus, nu numai
in Biserica ortodoxd ci gi in celelatte Biserici din occi-
dent. Cu atdt mai mult deci, socotim .o datorie pentru
noi gi pentru uremea noaslrd, de a frdmLnta principiite
l) Enciclica Patriarhilor ristrriteni, cap,2. Ed. din 1g48, p. 14-1b,.
citat de Dr. Nicoaim Mitag. Canaanele Bisericii orlodoxe insolite
de comentarii. Vol. l, partea II, trad. iicuti cle Urog Kouincici gi
Dr. Nicolae Popouici, Arad, 1931. p. A73-3?4.
{

74--
La aceasta
ermeneuticii fii practica exegezei antiohiene' pe care o in'
ne lndeamnd mai ,t''t1"'iiii teligioasd'
iiarca sectele, cate de cate mai uatiate'ln.cercarea de a
Iatd de ce am ti'"iit ca actuald' gcoalei antiohiene 9i
spune ceua despre i"'iiiit't'a
aduse ortodoxiei
de a ardta tnrr*n'i'ii'i'i 'i*'iixii o socotim
pe terenul exegetico'biblic' Lucrarea noastrd
prin incidentele ce se
deci de actualitate, diopotriud ca 9i prin
noastte'
iuesc in afard gi ineiiii:ut Biseiicei ortodoxe de
legdtura permanent'iiiiiia t'tte oli .lctltiite
insdgi uremea I. Geneza $coalei biblice din Antiohia
acum aproape gasesptezece ueacu\i 5i
noastrd.
l. Antiohia ca centru de seamd al cregtindtdlii rdsdritene.
-
A. Antiohia pdgAnd, -. B. Antiohia incregtinatA.
regedinla Patriarhiei ortodoxe,
- C. Antiohia
ll, Antiohia ca gcoald. cregtind in rdsdrit. A. gcoala iudaicd.-
-
B. $coala cateheticd cregtind..
- C. gcoala
tanlii de seami ai gcoalei biblice.
biblicd.
- D. Reprezen-
E. Biblia gi exegeza, ca preo-
cupdri de seamd ale acestei gcoale.
-

L Antiohia. Antiohia este una din marile metropole

-
ale cregtindtifii risiritene, ce iniereseazi in chip deo-
sebil Biserica orlodoxi, din veacul apostolic Si pAnd in
vremea noastrd. Aci ig. {n!!g}!a- intatnlm pentru prjma
datd numele de cregtini (1prcrlovo() la'acei ce urmau in.i
viJitufiloi .Domnului Christos.l) Antiohienii auziseri;
de MAntuitorul, mai intAiu dela cregtinii ce se imprag-j
tiaseri din turburarea inttmplatd cu gtefan 9i pitrun-t
Seserd pAni in Fenicia, in Cipru 9i in Antiohia. 15) An-
tiohia se afirmd dela inceput ca cenlru cregtin, bine-
cuv6ntat de Dumnezeu, de a avea grafia deosebitd.si
fie silagul animator al celor convertiti la cregtinism,
socotind lucru decinste sd poarte numele lui uChristos,.
Mai tirziu, se afirmd ca centru prielnic al celor mai

l. Fapt. Apost. X1.26.

2, Fapt. Apost. X1.19-20.
 ffi
il
fl
I 77
i
senetoase principii in interpretarea Sf intei - Scrinturl ,[ va avea mai departe in vecinitaie gi gcoala iudaicS. 1)
Providenla a ficut ca Antiohia si tie centrul de .st:tlez3 [ Populalia Antiohiei, era deci destul de variatd, cuprin-
al cregtinigmului primar de pe vremea Sf' Apostol .P3u:" il zdnd Sirienii ca element indigen, 9i mai mult Greci, ludei
cu al dreptei interpretiri de pe vremea sfantului
loan '[ gi Romani.2) Numirul locuitorilor cetalii, se zice dupi
ihrisostom gi deci,al ortodoxiei noaslre' Un arsumel-t unii ca ar fi ajuns la 500.000, iar dupi allii ca ar fi
1

mai. mult pentru ndi, de a ne intdri conving-erea' :3 .'n fost mai mic. B)
ortodoxie avem cregtinismul genuin, iar ci in cr.e9ttnts-
X

5
B. Antiohia cregtinX. - Acesta era mediul Antiohiei,
mul primar, avem structura de fond a ortodoxlsmutul' I cAnd a venit sfinlul Apostol Pavel si predice pe Iisus
A. Antiohia p[gAn[. - Antiohia cea mare I -stt't-" .tt]" fi Christos cel crucificat 9i inviat, intemeind comunitatea
(Nah'el'Att,l;,1-''X
agezatd pe malul sting al rAului Oronte creglini de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, ca 9i
zi t<m. departe de marea Mediterani, Prin marea ttu- X
epistolele sale. Primii cregtini, dupi cum cetim in cartea
viului 9i ta sz km. de Alep' Fondata {eluiS.elgycut
,l'- i Faptele Apostolilor, a) au venit in Antiohia din Cipru
cator, tn urma destnembrarii imperiului Alexandru'n Si din Cirene, binevestind Elinilor de aci pe Domnul
Si cliditd dupi planurile Alexandriei,
ce :: *101,[ Iisus. AiungAnd vestea de cregtinii de aci pAni Ia Bise-
"^t1y
trecere in vremea aceia, devine regedinla infloritoare
a
rica din Ierusalim, au trimis mai intAiu pe Barnaba, p6ni
Seleucizilor, timp de trei veacuri
1

I la Antiohia. Barnaba bucurAndu-se de cele aflate, i-a

Renan in descrierea pe care i-o face, admira
varle'I indemnat pe toli sd stiruiasci intru Domnul cu tot
tatea florilor 9i frumuselea plantelor ce ingrad€au fi dinadinsul inimei.5) Dupi aceasta Barnaba a plecat la
Orontut la Antiohia qi me'nlioneazi faptul ci
inspirauii Tars, ca sd caute pe Sf. Apostol Pavel 9i dupi ce l-a
ceva din parfumul .rru Ju'."e se invredniciseriLrna-1 aflat, l-a adus in Anliohia 9i au stat acolo un an inlreg,
rile genii, in fruntea cerora pune pe slAntul I:'i !-n]t;i adunAndu.se in Biserici 9i invdtAnd mult popor. gi cu
sostom. Dupd unii Antiohia este agezati la
rand. dupal acest prilei ucenicii lor, s'au numit in Anliohia, pentru
con'tr
Roma gi Alexandria, iar allii mai adaogi-Aten-a.St intdia dati cregtini.6)
stantinopole. Prestigiul Antiohiei insd s'a nu$ In aceasti comunitate a Antiohiei, Creglinismul prin-
-afirmatprln$
dar
numai ca cetate antici, demni de admirat' 9t sese ridicini aga de puternice, ci incepuse si dea roade
frumuselea situatiei gi prin istoria monumentelot, :'' lil $i in domeniul viefii cregtine sociale. Astfel la foametea
Ca loiuitori, Iudeii fiind bine primili aci, au oblrnutfr cea mare, ce a avut loc in zilele lui Claudiu, cregtinii
l,l
ll

aceleagi drepturi.ca 9i locuitorii ceilalli,.lltt' -t'.tt

il
ntfl
intereseazd, pentru faptul ci Scoala antiohiani de actff
1. Flauius Josiphe. Antiquit6s iudaiques XII 3,1; XlV, 2, 6 et
rii Guerre iuive, II, 18,5; VII,3,2-4.
2) Saint Paul., Apifte d6s gentils par A. Tricot. paris. 1927. III
l. Procopius de bello pers. Il, 8 ed' Dindorf' Bonn 1838' Vol'
p
rrl
En Cilicie.et i Aniioche. p. 65.
rs9. nenni sie ,r6trw rip1oiov re xq'i l5yov dfi.iov xoi nprinl 3) Dupi Chrisostom numtrra douizeci de miriade sau doui sute
',t&td rfl' Eor aao6v^^*6leror' nlo{ttp t de mii locuitori 9i ex. a6letov r6v fnd rtv gco xerpdvtrtv
"".lrr,$p'"tq
Prorrcro[o6 oioav tdlv
;iT#ilr;" "ii xcri xcil'l'er "y.L 'i
Kiftn, Professor
'derThe<
111 zegal'i1
XLIX.
xa[ pr,i1r1p. Omilia lll de statuis. Migire Patr. gi. to*.
on',A^,,,nvin citat de Dr. Heintich
]il;;ru;'Universitiit. Wiirzburg. Theodor von Mopsuestia 4) Fapt. Atost. X|,22.
iunirirt Atricanqs als Exegeten' Freiburg in Breisgau '1880' Die an 5) Fapt. Apost. Xt, 20-23.
tiochienische Exegetenschule p, 4' 6) Fapt. A.cost. Xl, 26.
2

18
dinAntiohias'auhotdrAtcafiecaredintreeisdtrimitd
aiutoare aupa putere fraJilor infometafi din ludeia'
Siantut epoitot Pavel 9i Barnaba au fost chiar purti-
torii acestbr aiutoare materiale, dela Antiohia in ludeia'1)
Deasemenea biserica din Antiohia are 9i proorocl 9l
inviititori, pe tAngi cei cunos.cufi, pe Simeon cdruia ii
zicei tlig:ei, pe Luciu Citineul, gi pe Manain cel ce
fusese crescut impreund cu Irod tetrarhul gi Saul'')
CreStinii din Antiohia se invredniciri cei dint6i de-
scrisoarea impiciuitoare, veniti de la sinodul apostolic
dela lerusalim, in care se clarifici interpretarea deose-
Uita chestiunii circumciderii, care diferea intre Sf'
" Petru 9i Pavel. Cici in adevir dupd cum
Apostoli
ne istorisegte St. evanghelist Luca, toli fralii ce se
adunaserd pentru epistola ce li se adusese, dupi ce li
s'a citit, siau bucurat de imbdrbdlarea, pe care le-o
aducea,3) iar Pauel 9i Barnaba au rdmas tn Anti.ohia'
inudthnd pe notod gi propoueduind cu multi altii' Cu'
udntul Domnului'a)
Astfel Antiohia devine dela inceput un centru cregtin
de seami in interpretarea Siiniei Scripturi, inliturin'
du-se erorile ludaizante, poirivit celor hotdrAle de so-
petrinismul 9i Paulinismul,
borul apostolii aela ierusalim.
p. .rr. protestantul F. Baur le mai vede inci 9i prln
'u"rcut dispdrusera inci din
XIX in Noul Testament,
veacul apostolic. IncAt creStinii din Antiohia incep si
luminati chiar
triiasca in atmosfera drept credincioasi,
de epistola soborniceascd a Sf' Apostoli'
C. Antiohia regedin{a patriarhiei ortodoxe' - In ceeace
privegte organizarea ierarhici bisericeascd cu iurisdiclia
,..p..tiua, Antiohia se afli intre patriarhiile istorice'
ocupAnd locul al patrulea, chiar inaintea cetitii Ierusa-
limului, dupi cum precizeazi canonul 36 al sinodului
l) Fapt. dpost., XI, 30.
2) Fapt. APost., XIII,.1.
3) Fapt. APosf., XV, 31'
4) Fapt. Apost., XY, 35.
19
al gaselea ecumenic: uRepetind cele legiferate de cei o
sutd cincizeci de sfinti Pdrinti adunali in aceastd de
Dumnezeu pdzitd cetate impdrdteascd gi de cei gase
sute treizeci intrunili la Calcedon, hotdrLm ca scaunul
Constantinopolului sd beneficieze de prerogatiue identice
cu tronul Romei uechi gi sd se inafte ca acela in afa-
cerile bisericegti, fiind al doilea dupd acela, dupd. carele
sd se numere scaunul marei cet;dfi Alexandria, apoi cel
al Antiohiei Si dupd acesta cel al cetdlii lerusalimului.l)
In ce privegte extinderea iurisdicliei acestei palriarhii
a Antiohiei, ni se spune cd se extindea peste Siria,'1
parte din,Palestina, Phoenicia, Arabia, Cilicia, Isauria, L
Mesopotamia, Ossoijna, Euphratensis gi Cypria. Chiar in r
primul sinod ecumenic dela Niceia, prin canonul VI se
amintegte cd gi Bisericii din Antiohia, asemenea Bise-
ricii din Alexandria 9i celEi din Roma, trebuesc recu-
noscute prerogativele provinciilor determinate. '?) Aci la
Antiohia s'au finut mai mulle sinoade, dintre care re-
marcdm sinodul local din anul 341, intrunit cu prileiul
sfinfirii bisericii celei din cetate, la care au luat parte,
se spune 200 de episcopi.t) Cu acest prilei, episcopii
adunati Si intrunili in sinod au dat cAteva canoane
pentru conducerea uniformi a intregii Biserici ortodoxe.
IL $coalele cregtine ale orientului. - Antiohia fiind ast-
fel un centru cregtin destul de insemnat, in chip firesc
era in legiturd 9i cu celelalte centre cregtine, ca Ieru-
salimul, Alexandria, Atena gi Roma. In vestita gcoali
cateheticd din Alexandria, pe lAngd pedagogia cregtini a
catehumenilor, Sfinta Scripturi ocupa locul de frunie in
instruirea cregtinilor, lucru care a aiuns cunoscut Si An-
tiohiei. Exapla gi comentariile lui Origen, pe lingi omi-
1) Canonul 36 al Sinodului al gaselea ecumenic, trulan.
2) Dr. Nicodim Mila$. Comentariu la canonul VI. al sinodului
I ecumenic dela Niceia, Canoanele Bisericii orlodoxe, insolite de
c.omentarii. Vbl. I, p4rtea Il de Urog Kovincici 9i Dr. Nicolae Popo-
vici. Arad l93l p, 42.
3) Ibid. op. cit. Vol. l, partei I. Introducere p. 43.

liile rostite, au inlrat in opera sa, ca invilitor al Bise-
ricii si anume la gcoala catehelici din Alexandria. Cu-
rentul dat de gcoala cateheticd din Alexandria in dome-
niul biblic, i-a dat aspectul unei adevdrate gcoale biblice,
de al cirei ecou au vorbit toate veacurile cregtine, pAni
in vremea noastrd.
Despre Origen ni se spune cd a vizitat personal An-
tiohia, in rdndul celorlalte centre crestine vizitate de el,
Cezareia Palestinei, Efesul gi Atena, cu prileiul exilului
ce i-se fdcuse de citre episcopul Demetrius. r). Astfetr
refugiat in asemenea impreiur5ri din Alexandria, Origen
face ca o noui gcoala cregtini sa infloreascd la Ceza-
reia-Palestinei, sub propria sa conducere. Tinerimea
cregtind era atrasi in numir mare, de marele dascil
Origen. Iar despre Antiohia, spun istoricii, ci nu mult
dupi aceasta avea si striluceasci in genul ei specilic.
Astfel ceStinii orientului, simleau lireasca nevoie de
a avea gcoli pur cregtine, in care sd faci mai ales
studiul gi interpretarea Sfintei Scripluri, dupd cum gi
ludeii studiau in gcoalele iudaice, talmudicele Bet-So-
pherim gi Bet-Midrasch,2) iar pdgAnii in gcoalele lor
literatura elenici 9i filosofia.
A. $coala iudaicd.
- La ludei era o veche tradilie iu-
daicd, dupi vremea lui Hilel gi $amai, de a avea ase-
menea Scoale publice. Predarea invifiturii gi rispindirea
ei in popor, o ficeau preolii cdrora dupi porunca Ve-
chiului Testament, li se spunea : uSd inudlali pre fiii lui
lsrael, toate legile pe care le-a grdit lehoua" s). Aceste
1) Origdne par Eugdne de Faye. Paris 1923. Alexandrie, Chap.
lll,p. 35.
2) Nach der Zerst6rung lerusalems diirch die RSmer bestanden
zahlreiche Schulen liidischer Schriftgelehrten in Syrien und Meso-
potamien, .zu Sora, Nahardea, Pumbedita, Nareska, Machuza, u. a.,
so vie im Westen in den Stiidten labne (Jammia), Ciisarea, Lydd
Ziphoria und Tiberias. Apsemani, bibl. orient. T. III, P. II, p, 928. T
I. prologtrs de scrirrt. Str. II. Dr. Heinrich Kihn.op, cit. Die christ-
Iichen Schulen in Antiochia, p. 4.
3, Levrtic. X. 11.
:::::,
', ::.\.
2t
gcoale publice in adeviratul infeles al cuvAntului, apar
la Ebrei cu pufin timp inainte de venirea MAntuitorului,
dupd cum atesti gi /osif Flauiu.t).
Aceste gcoale publice, se deosebesc de gcoalele pro-
fetice de pe timpul lui Samuel, Elie Si Eliseu. Samuel
infiinlase gcoalele profetice, in care se formau propove-
duitorii, pe care-i trimitea la toate triburile, pentru a-i
aduce la credinfa monoteismului, pe care vroia s,o ridice
la inillimea gi splendoarea de pe timpul lui Moise 9i
losua.2) Gamaliel, dascilul Sf. Apostol pavel, era tocmai
din gcoala cu ideile ld liitel. Chiar Sf. Apostol pavel,
in cuvAntarea rostiti dupi ce a fost prins in Templu gi
a fost legat, amintegte de gcoala lui Gamaliel: uAm fost
crescut in cetatea aceasta am inudlat la picioarete lui
Gamaliel sd cunosc cu deamdnuntul Legea pdrinlilor
nogtri,...3) $coalele purtau numele de uBgl-llrmidrag,
(de la verbul D'Jf,a explica, a cerceta), adicd ugcoli de
cercetare>. r) Distincfia intre aceste gcoale iudaice, esle
ci pe cind gcoalele publice explicau legea, vechile gcoale
profetice se refereau mai mult Ia redegteptarea ideii
religioase 9i la unitatea religioasi a poporului.
Este interesant de menlionat faptul, ci de numele Iui
Hilel Si $amai, degi amAndoi din partida fariseici, se
leagi amintirea, a doui gcoli rivale in interpretarea Sfin_
tei Scripturi. gcoala liberald in aplicarea Legii, dupi
principiile Iui Hilel gi scoala in aplicarea rigorisli, dupd
principiile lui gamai. De aici a trebuit si se aiungi la
partizani pe grupe, de o parte Hileligti 9i de alti parle
$amaiSti. Deci 9i Saul prin dascilul sau-Gamaliel, erea
sub influenfa rabinici a grupei Hileligtilor. Astfel pe
vremea sa, toati cetatea Ierusalimului era plini de
l:,t{nliquitates. Cap, XV, t0 5. Arheotogia biblici. Curs prof.
m
.1. Popescu-Mdtdegti, p.- 161-162.
','irilA,t.rrlot._fiono* t iipercu-/vtdtiegti. Curs de Teologia biblici
a
i.qlu! Testament. Infiinlarea gcoalelor profetice. p, li.
Apostolitor. Cuvantarea Iui pavet. XXII, 3.
,, ll!) 3rr-"t:
Prof. Econ, l. popescu-Mdldegfi. Arheologia fiUtica, p. tOZ.
 ao
22
C. $coala biblicd a Antiohiei. - Asttel gcoala biblicd
Nu numai lAngi
locuri de adundri pentru invilituri' pielile publice' a Antiohiei, incepe si lucreze pe terenul exegetic,
tuu*a, dar si gr.i1
i;*i- Ei .inugogil.- iu in-ttiuiu' intr'o epoci cAnd ereziile se iveau una dupi alta' De-
la intrari se obicinuia ca rabinii aceia pentru a evita cascadele speculaliunilor teologice
la rdspAntii, Legei' prac-
sd invete Legea. acesii invalatori.Gabani)-.ai ni se spune ale alegorismului alexandrin, gcoala Antiohiei, ia calea
il;;;;n;;i specitic rabinica' despre-care in interpretarea Stintei Scripturi, literali-istorici'grama-
ui'"ta'') Dupi unele reguli' ticald. Cel dintAi dintre maegtrii acestei gcoale, DPtPklL
ci era o exegezi .u 'a"uat'i un cuvAnt al textului 'este remarcat tocmai prin faptul ci lucreazi in chip deo-
ale aga ziselor sto"rl-'*uinitt'
cu singura condiliune sebit de alexandrini, interpretAnd cu mdsuri (petq(og),
biblic, putea fi intocuit cu altui' valoare numerici ca
ca al doilea cuvint sa- aiUa
aceiagi moderat. Eusebiu il distinge in istoria bisericeascd pe
primul, Echivalarea ate'sta se ficea -ugor' tocmai prin Dorotei, ca profund cunoscdtor al limbilor elind Si
f a pt ul ci ci trele .ru,
i-"ri.).n1"te. p.rin I iterile altab etului' ebraici 9i admirabil tilmicitor al Sfintei Scripturi, mir-
[Lil';;;;;,t r";;;i; a ludeiror' a rost comprect turisind ci gi el l-a auzit explicAnd sfAnta Scripturi po'
porului. 1) Timpul cAnd se crede ci ar fi fost inteme-
inlocuitd in CreStinism'
i;;il
;. .rt.t.ti'r creqtinr din 11i-oh11 -*i::""ti llli; iati aceasti gcoali, se socotegte prin anul 260.2)
n#.J"ii, Arii;ii;, ptinat P1te1e. d: "I:Tlt:^g:: Lucian martirul, supranumit gi Lucian de Samosata,
;ii;;;ri;;,.rt,i't i,'di[;' eva.na q"
^1:t,t1 :,1
j:ll?i;
ApolinariT:ll*l
dupi origine 9i Lucian al Antiohiei, prin faptttl ca a
iost preot in Antiohia, di acestei gcoale directive pro-
i:i::"ilil.i trrr' ;utt n
n'iani smutui. ei
prii in domeniul exegezei biblice; s). Despre pregitirea
:H'.;;".i#il:;;;
aaica al exegezei biblice
iul
ill::l""till
i
pentru16.T.'.1
com' lui Lucian, ni se spune cd s'a ficut pe lingi Efrem
siirt.i'-s.lipiuri,
baterea sectelor, gcoala catehetica 9i" A""1i?!]'::1-t:T
1) Eusebiu Hist. Eccles. Lib. VIlt. Cap. XXXII. Migne' Patr. gr'
-_--__---__--T\]
evururrE rr vuuLr '-"' tom. XX. col: 722 B l
dria,r) duPi cum mirtt*irara chiar
istoricii acestor gcoale. 'I{o8'6v
Arog6rgeov ngeope(ov tofr xotd 'Avt6letov flEr.orp6vov
pedagogiei cresline.' cu. laturea exese- ',r''
I

i;;il;i;;aul didactice pe care

rdrv rlvrxiSe l,6ytov dv6pa Byvrrrpev. Oil6rnloe D'of,roE oegi '''
tica uiufica, tormau coiolarul acliunii
l,

i
rd $sio yeyovdrg, xar" 't{1E'EBgaiov Brepe?.r]8'4 yl6tq6, rbg
ravnd in primele
il1
o desfdgura biserica';;;;ii"' cu'multd xsi siroiE taiE Epqoixcrig YQoqoiE trLorrlpttivtoE Bvtvylciver,v.
;.;ili; din cuprinsul Sfintelor cdrli' 'Hv 6'oiro6 r6v ptciltoto Bl,er.rrlegicou. Ilgoaor,0e[og te ri16 xo0'
ii
"El"l,qvctE oix iipotqoE.... Toriror-r pergirrig tdE fgocprlE tni {6
.,l
'Exxl4oiaE E rq you p6v ou xotry xoti ocr prsv >.,..
iii
iti 2) F. Cayrd. Proiesseur de Patrologie. Prdcis de Patrologie' Tom'
I ,ll Paris 1927. Les auteurs syriens. p. 270.
iii
;:1.'. 3) Eusebiu il numegte Tdrv'6 rla' 'Avttsle(uE ptcrprrigcov tdv
.ngivro plov ripLoreE ngeoBr)repog t{E otr6$r, ncrgoLx(o6 Aouzlu-
' IoE'.'. Euseb. Hist. Eccles. Lib. VIll, Cap. XIII. C. Migne Patr.
i gr. Tom'
xX, col. lll. $Q re Byxgotfr xoi roii legciE ptor9r]poot ouY?€-
ir
lrQ,b't1p6voE. Lib. IX, c. VI, col. 809. Sozomen; e06oxLpc6totov xcti
:fQc{qd6 eiE dixgev r'lxprproxdra. L. III, c. 5.

p. 6.
lliih ' '
 24 25

Mirturisitorul din Edesa.l)' Dupi exemplul luio tradu-

:;;.,
Origen Dlorotei, preot la Antiohia, contimrroran cu Lucian;'I
in-aor"niul strrdiilor biblice, a ficut 9i Lucian i,::yurirr, preot la Antiohia (+ 311); Eustafiu (f SOO) I
cere dupi cei gaptezeci 9i apoi a incepul
interprelarea :,episcop al Antiohiei, fost in exilul de la Traianopol din
alexandrin'
i, ,.n.ot literal, deosebii de alegorismul o noui gcqali Tracia. Meletie (* OSt;, Patriarh al Antiohiei, profesorul\
In chipul acesta' veaem nescindu-se Iui Ioan Chrisostom; Flauian al Antiohiei, monah 9i \
biblica in Antiohia, al cirei inleles nu Se poate
restringe preot in acelag loc, profesorul lui Diodor 9i Teodor; l

9i elevi' ci mai ales la Ciril al lerusalimului, este socotit ca aparlinAnd aceleiagi \

' strict la o gcoali cu profesoii
din gcoale, prin directivele metodei sale exegetice, probabil
gruprru a ierarhilor ortodoxi ai risiritului iurul
"..,
nntioti"i, ce au lucrat in domeniul exegezei biblice cu de cAnd gi-a fdcut pregitirea. 1)
al cregii'
sensul literal. Grupali in iurul aceluiag centru Perioada doua.
- Timpul de inflorire al gcoalei exege.^
iairtii, cu o directivj asemanitoare in interpretarea
Sf' tice antiohiene, este socotit de la Diodor pAni la Teol (
Scriptuti 9i deci deosebitd de ceilalli' reprezentantii doret (374-45A). Diodor, gcolarul lui Silvan din Tarsul r)
acestui centru,dau caracterul unei adevdrate gcoale bi' Ciliciei 9i al lui Flavian, arhimandrit la o mAnistire din
blice,creinduncurenlnou.ceinfluen|eaziintreagabi. Antiohia gi episcop la Tars, de Ia 378 pini la 394;
sericdcregtinidemaitArziu.,).Acegtireprezentan|i Eugarius, preot gi colaborator al lui Diodor in biserica
;;;ilr;t.fiiiin rt.i mari categorii' dupi cele trei peri- Antiohiei, dela 373 in legiturd cu prietenul slu Ieronim,,,,
gi de inflorire episcop al Antiohiei (SAs-gSz); Ioan Chrisostom, (*407),
oade de intemeiere a gcoalei, de desvoltare
iiJe ae.aoere in tuptete iu Nestorianismul gi Monofizi' antiohian de origine (342), gcolar al relorului Libanius,
tismul.3). Redim aceste irei perioade, cu
etapele gcoalei al lui Meletie, Carteriu 9i Diodor, preot la Antiohia
chronologic.i dupi lu; (se0) Si patriarh la Constantinopole (s98); Teodor al
antiohiene, enumarAnd in ordinea
crarea amintiti a Dr. Heinrich Kihn' pe toli reprezen- Antiohiei, congcolarul lui Chrisostom la cunoscuJii profe-
tantii ei mai de seami' sori, episcop in Mopsuestia; Polychroniu, instruit de
D. Prima perioad[. - lntemeierea 9i desvoltarea
gcoalei aceia$i dascili ca gi fratele siu Teodor, episcop de
'[-*-.s.ti." ,itiohi.nu, este tixati in timput dela Lucian Apamea (*+ao1; Adrian monah antiohian din prima
--l panat. Diodor (290- 370)' iumitale a veacului al V, discipol al lui Chrisostom ;
l lsidor de Peluziu, (*Se+) gcolarul lui Chrisostom, ale
,*-"u' (Arhimandrit)' Raporturile Sfintilor trei ierarhi cdrui opere le folosea; Nestorie (+440) gcolar al lui
,, Teodor, patriarh de Constantinopole, cizut in erezie;
""
cu filosoiia antici 9imoderni, sau raportulile Cregtinismului cu
filosoiia. Bucuregti, 1871, P' 65' Teodoret,congcolarulluiNestorieintr'oministjredin
Sinne eines geotdne-
2) uMan t urn au,'iiiol fu"'nim strikten odet auch im Sinne Antiohia, episcop la Cyr in Siria.
ten dusseren Vefiandes uon Lehrer und Schi)let
geistigen Perioada a treia. Deciderea gcoalei exegetice antiohiene,
eines blos geistigen Verbandes' gemeinsam uerfolgten im prin luptele nestoriene.
tili, nin*n' wott *Schule' hiet mehr letzteren
iiiituns. das
Marcu, gcolar al lui Chrisostom, impreuni cu lsidor
iiinr, io*ont auch der kussere Verband sich meist nachweisen
auf exegeti' Petruziotul; Nitus, (1450) gcolarul tui Chrisostom la
flsst. Die antiochienische Schule und ihre Bedeutung Enstehung
iiiin oetiete. von ph. Ilersenrdther, wi)rzburg 1866.
Constantinopol, mai tArziu monah pe muntele Sinaii;
und Entwicklung der antiichienischen Schute auf dem Gebiete
ih"' Hauptrepiiisentanten' p' 7'
--de, Exegesn nurh p'
3; i;. Heinrich Rihn, op' cii' Perioden der Exegetenschule' 1) Ibid, p. 18. Vgl. Reischl und Rupn, Cyrilli opp. Miinchen 1848.
t7
Vol. l, p. CXXXlll. Citat de Dr. H, Kihn, op. cit. p. 18.
-20.
Victor, gcolarul lui Ioan Chrisostom gi preot la Antiohia;
Cassian, scolarul lui Chrisostom, hirotonit de el diacon'
mai tArziu intra in monahism 9i este preot in Galia de
sud, ldsind scrieri in limba latini; Proclu (*q+z) pa-
triarhul Constantinopolului ; l'Iasilie, preot in Antiohia,
episcop de Irenopol in Cilicia; Cosma, devenit nestorian,
a urmat in exegezi pe Teooor de Mopsuestia, etc.
Antiohia este deci centrul de activitate al atitor per'
sonalitifi ierarhice, care sunt legate unele de altele nu
numai prin originea localititii, ci mai ales prin influenfa
pe care o exercitau unele asupra altora. Persoana covAr-
gitoare a Sf. Ioan Chrisostom, remarci insd aceasti gcoali
nu numai ca fdcind parte din cuprinsul ei, dar gi prin
numdrul mare de ucenici pe care ii formeazd, iie dela
Antiohia, fie dela Constantinopole.
E. Biblia qi exegeza, ca preocupdri de seaml ale acestei
gcoale. In exortaJiile pe care Ioan Chrisostom le finea
neofifilor, Ie vorbea despre neintrecuta utilitate a ce-
tirii Sfintei Suipturi. Socotindu-i in anotimpul primi'
verii lor sufletegti, cobora cu ei impreund, dupi cum ii
instruia in chip intuitiv, in livada divind a Sfintelor
Scripturi. Aci in boschetele aga de trumos impodobite
ale acestui paradis, sufletul sdu 9i al discipolilor se
animau de sentimentul curatei bucuri.i 9i mAngieri
cregtine.
Despre aceasti grddind a
Scripturilor, el spunea ci
se intinde din Orient pAni in Occident, dupd glasul
profetului care a spus t <Glasul lor s'a fisp1ndit tn
uniuers, cuuintele lor au mers pdnd la sfirgitul lumii
(Psalmi 18).1)
Din Indiile, regiunile privilegiate de primele raze ale
soarelui, pAni dincolo unde inundd imensul ocean, din
11 8f. Ioan Chrisostom. De utilitate lectionis Scripturarum in
princip. actorum. Ill.
Kcri 6rr, nowalot r{E rugocp{rou }'6yovteE. EiE afr-
oc(v rilv yfrv einl.0'ev 6 cp$6yyoE arii6tv, xai eiE tic
er6po.ra rirE oizoup6vls tit Qripr,atu arjt6v. (Ps. xvlll, s;
Rom. X, 18). Migne. Patr. tom. LI. col. 87.
insulele britanice pAni la tirmurile Euxinului, din regi'
unile polare, pAni Ia strdul Auslraliei, pe$te tot le spune
Ion Chrisostom neofililor sei, ci pot vedea oameni care
vorbesc despre inlelepciunea Sfintelor Scripturi.l)
Cu acest prilei, Ioan Chrisostom ii indeamni, si nu
se mulfumeasci numai cu explicaliile fdcute in cele
cAteva ore de la biserici. (flqoo'6popsv xorvuv rp <ivuy-
vc6oeL, pt tdE Erio p6vov ru'6"tuE 6goE...). Ci fiecare
cregtin, mergAnd la sine acasi, si ia in mAna minun'
chiul Sfintelor Scripturi, sd parcurgi din nou ideile ce
s'au explicat impreuni, pentru ca si poatd aiunge in
adevir la folosinJa deplini gi continui a Sfintei Scrip-
turi.'9) Printr'o asemenea lecturi regulatS, vor putea
cregtinii infelege 9i reline comentariile cele mai grele'
Acesta este spiritul in care marele dascil, vroia sd se
pregiteasci cneglinii, in ceeace privegte cunoagterea
temeinici a Sfintei Scripturi. Aceasta era prima datorie
a cregtinului, dupi ce primea botezul. Cdci in lectura 9i
meditarea Sfintelor Scripturi de cilre credinciogi, vedea
un miiloc puternic de a-qi salva sufletele de patimele rele.
Acelor ce obiectau cd n'au timp si citeasca Sf. Scrip-
turi din cauza mulfimii ocupaliilor, Ioan Chrisostom Ie
- t) Kdv rugdE 'IvEoiE tir6l,81E o{)E nqritouE dv[o1orv
6 {iltog 6qfr, xdv eiE tbv rirxesvdv dn6},r}rlg xdv nqbE
rfi6 BqfficrvvLxirE v{oouE br,ei"taq, xdv eiE rdv Et[ewov
arl,edor"lE n6vrov, x(iv ngbE rd v6rr.s tia6l.81l9 F6QI,
srd,vrcrrv dxo6on, acvrolot rd dnd {6 fgoqfrE qr,l,ooo-
qodworv, cprnvfl pbv 6t6gg. xtoffl 0b oril 6r6qo, xoi
11d:oo11 8roqdqrp, 6ravoia, Eb oupq6vrp.
Ibid. tom. LI. col. 88.
z) ....<Koi Excotog oixa8e dvolrrrg{o'aE td BLBl"icr
. perir leiqog l,optBav6tro, xa,i r6v'itqqirerr, 6cieq6orkr
i' rdt vorlputa, ei ys p6l.l"i1 8rqvexfr xai, riqxotoo.v 61er,v
.., tfrv rilrd rfrg fqaq{E rircp67,er.crvr.
Ibid., col. 90.
 spunea ci le lipsegte iudecata sinitoasd a Iucrurilor
lisindu-se absorbifi tocmai de griiile trecitoare, in loc
de a da intAietate lucrurilor vecinice, in legiturii cu
sutletul nemuritor. CAnd este vorba si fie invitat cineva
si stea de vorbi cu prietenii, sd nleargi la teatru, si
asiste Ia cursele hipodromurilor, sd piardd chiar zile
intregi in asemenea impreiuriri, nu mai poate pretexta
ci este refinut de ocupalii. Acelor ce obiectau cd n'au
nici un exemplar din Sf. Scripturi Si deci aceasti lipsd
ar constitui un motiv ci nu pot si o cerceteze, iarigi le
dddea rispunsurile cuvenile unor suflete indiferente gi
chiar lage. Nu numai bogalii nu se ppt plAnge ci n'au
miiloace si cumpere Sf. Scriptur5, dar nici chiar sSracii.
CAnd este vorba si-gi procure instrumentele profesiunii
lor, sirdcia nu este un obstacol, gi nimic nu cruJi pen-
tru a scdpa de aceasti lipsd.1)
Acelor ce pretextau cu greutatea infelegerii cuprinsului
i Stintei Scripluri, le spunea ci acest lucru se intAmpld
numai cu acei ce nu sunt atenti. Cum se face ci mulfi
cregtini sunt vizuli in pielele publice, isiorisind cu exac.
.titate numele vizitiilor de pe Ia circuri 9i al saltimban.
icilor, cunoscAndu-le originea, patria 9i locuinfa? gi iarigi
I se gisesc cregtini in stare si poati cunoagte mai de-
i graba defectele cailor prin circuri gi si ignoreze ade-
ivdrurile ce se explicau in Bisericd pAni chiar gi numdrul
i cirlilor Sfintei Scripturi ? ,)
t) <Koi ruqbE p6v ror)E nl.ourotvtaE, y6l,rog rinbq roriqE
f'1ptdg dnore(veorlo,r, rfrg aqogtioerrlg inerDl Eb rdrv ne-
veor6qrr:v aol.l,oto o"r,1t d.r xcrcuxelqfi orlor, orlrfl ouve7,6tE,
Exelvo ii rgtierog 6qoipqv ar3rotE, ei pi1 crrivru td riiE
j, .o
I6WTE 6qyuvu, fiE '{xao:coE dor,t 6r1pu,ouqybE, atr{qn
xoi 6l"6xl"qga d1er, xdv puqfo zor].tg aev(a. st. Ioan Chri-
sostom. Ioan. Homil. XI. Migne. Patr. gr. tom. LIX, col. 78.
2) flirs ydq otx dtonov, roirE plv 8ni rilg tiyogdq xor9qp6-
v6trE, xcrl rjvr,6gov xui 6gX1o'rdrv xui 6vrlporu, noi y6vr1, noi
Aceste mustrdri ale marelui ierarh, n,au rimas simple
chestiuni istorice, ci trebue si recunoagtem, ci sunt
pline de actualitate gi pentru vremea noastri. Greutatile
gcoalei biblice de pe vremea lui Chrisostom, s,au mirit
prin lipsa zelului chrisostomic din partea dascdlilor gi
cite odatd, trebue si mdrturisim cu durere, chiar prin
Iipsa de preocupiri in direcJia aceasta. Incdt muslrdrile
marelui ierarh, igi mdresc cercul celor cdtre care se
indrepteazd.
Acesta era deci punctul de plecare al marilor dascili
antiohieni, dorni.ci de a face cunosculi 9i inJeleasd Sf.
Scripturi credinciogilor, din amvon 9i din af arii de
amvon in restul timpului. Notiunile de Elriynor,g 9i
6qprlveurrlx{, degi apar ca termeni sinonimi,iii bai...L
fiecare intrebuinfarea lor. Prima intru aflarea infelesului \.
Sfintei Scripturi (Bfirlyeiorlor) 9i cea de a doua intru a \
extrage regule (6gpr1veuer,v) dupi care sd se poati aiunge
: la scopul celei dintAi.
Vom avea deci prileiul sd cunoagtem atAl din cadrul
mai larg al exegezei antiohiene, cAt 9i din cadrul ermi-
neuticii antiohiene, care devine o gtiinti teoretici a
celei dintAi. Fericitul Augustin, care in buni parte a
fost influenfat gi de gcoala antiohiand, sinletizeazd ad_
, mirabil aceste capitole insemnate, ale exegezei biblice,
ll., in urmatoarele cuvinte z
odue sunt res,' quibus utitur
i. omnis tractatio Scripturarum, modus inueniendi quae
,,i intelligenda sunt, et mod.us proferandi qua
inlellecta
sunlu, ')
ndi,erE, xoi Bveqye.[oE 1.61 etv rp6noug, xai a0rriv 6]
rti,v innov
noi tiperilv xa\ y.axttu perd rixqr.Be[ag droyy6),l,eLv. TotE 6]
rlno,vrdvrag pq8dv r6v dr6e yrvop6vcov eiE6vor, dl,l,d
t crirdv r6v BiBi"orv tdv dpr,rlpr<iv dyvoeiv.
Sf. loan Chrisostom. In Ioannem Homil.XXXlll, at. XXXII.
Migne.
tr. gr. tom. LIX, cot. lg7_lg8.
l\ Augustin.
Auoustin- f)e
De docirina nhr
christiana. I. t. Migne. patr. Iat. tom.
IV. col. 15.
 'l'i'\
:.'\:\.
' '':: !i
30

Aceastd preocupare de a gisi sensul Stintei Scip-

turi gi de a-l expune 9i acelor ce nu-l cunosc, con'
stituind dupi o experienli de multe veacuri un depozit
de principii sindtoase in tilmicirea Sfintei Scripturi,
formeazi tocmai temelia cu agezdmintul gcoalei biblice
antiohiene. Fira sd negim abaterile cu ereziile, la care
au aiuns unii din reprezentanfii perioadei de decidere
a acestei gcoale, noi ne vom ocupa de opera construc'
tivi a acestei gcoale in spiritul ortodoxiei, subliniind
tocmai aceasti contribuf ie pozitivd, ca un exemplu
pilduitor. II. Cunoqtinfele utilizate de exegeza
antiohianl

l, Cuprinsul Sfintei Scripturi. - A. Ereziite prouin d.in necunoa-

gterea Sfintei Scripturi de credinciogi.*8. Ereziite gi cunoagterea
gregitd a Sfintei Scripturr'.
- II. Cunogtinlele necesare unei exe-
geze gtiinlifice. * A. Cunoagte'rea textului Sfintei Suipturi.
Arheologia biblicd. C. Istoria biblicd. - B.
D. Istoria Cregtinismu-
-
lui, - lV. Principiile exegezei ortodoxe.
- A. Equiuocul exegezei
- pfin darut Sf.Duh.-
protestante,- a) Inlelegerea Sfintei Scripturi
b) Practica teologilor protestanli,
- B. Supeiloritatea exegezei
ortodoxe,

I. Cunoagterea cuprinsului Sfiutei Scripturi.

Dupi cum am vazut, gcoala biblicd din Antiohia, ia

nagtere in chip spontan, din insigi nevoia de a cu-
noagte cregtinii cuprinsul 9i explicarea Sfintei Scripturi
9i infelegerea acestui Iucru, de cdtre ierarhii Bisericii
ortodoxe a timpului.
- O veche tradifie canonici gi chiar din vremea Sf.
Apostoli, ingdduia gi cregtinilor mireni, de a cunoagle
cuprinsul cirfilor Sfintei Scripturi. A fi oprit pe cregtini
de la Sfintele Scripturi, era anticanonic, intrucAt canoa-
nele apostolice, contirmate in hotirArile lor 9i de sinodut

,,l*"-. ..,,1

,,i

32
trulan (691) incuviinla laicilor cunoa$terea gi
cirJilor Sfintei Scripturi, ca 9i clericilor. l)
Canoanele apostolice, degi apar ulterior, sunt expres
fideld a celor invifate de Apostoli gi a ceeace au tran
smis verbal celor dintdi succesori ai lor. In urma nece
sitilii ivite in Biserici, inainte de primul sinod de
Niceia, au fost cuprinse in scris de cdtre o
evlavioasd necunoscuti, care a dat acestor canoan
numirea de apostolice, pentruca prin aceasla sa ara
cd provin prin tradilie dela Apostoli. 2)
O singuri carte se menfioneazi cdire sfirgitul cano.
nului, cd nu trebue rdspdnditi ctuturor in popor,, adi
tuturor cregtinilor gi aceasta esle cartea Agezimintel
episcopilor (opt cdrfi) a lui Clinent. Motivul este pen
cele tainice dintr'Ansele, adici privind numai pe
Prin urmare din textul canonului fdri alti lnterprelare
se vede ideia fundamentald, de a se rdspindi toate ci
tile Stintei Suipturi in popor, fiind *cdrli vrednice d
1) uFie voud tuturor clericilor 9i laicilor ctrrti vrednice de ci
stire gi sfinte acestea: ale Testamenlului vechiu, cinci ale lui Moisi
Facerea, Egirea, Leviiicul, Numerii, a doua Lege; a lui lisus
una; a ludecdtorilor una; a lui Rut una; ale ImptrraJllor patru
Paralipomena cartea zilelor, doutr; Esdra doua; Estir una; ale Maca
beilor trei; Iob una; a Psaltlrei una; ale lui Solomon trei: Pildele
Eclesiastul, CAntarea CAntirilor; ale Proorocilor doudsprezece:
lui Isaia una, a lui Ieremia una, a lui Ezechil una, a lui Daniil un
Afar5 de acestea insd se mai adaugtr infelepciunea mult invifatulu
Sirah, spre a lnvela pe tiit vogtri. Iar ale noastre, adici ale
mentului nou: Evangheliile patru: a lui Maieiu, a lui Marcu, a
Luca gi a lui Ioan; patrusprezece epistole ale lui Pavel; doui e
stole ale lui Petru; trei ale lui foan; una a lui Iacov; una a lui
ale lui Climent doud epistole; 9i Agezdmintele publicate voutr epis
copilor ln opt cdrli prin mine Climent, cari nu trebuesc rispdndi
tuturor in popor pentru cele tainice dintr'insele; 9i Faptele
^ . Xapoodreorg, Bx Mqp[o6 l.6youoo r{v tlq$1v orirov Bopr6vor-
ale Apostolilor>.
Canonul 85 din Canoanele Sfinfitor Apostoli.
2) Dr. Nicodim Mila7. Canoanele Bisericii ortodoxe, insoJite
comentarii. Vol. I, partea I, traducere fdcuti de Urog Kouincici
Dr. Nicolae Popoyici. Arad, 1930. Canoanele Sfinlilor A
fr. 10-11.
33
cinstire luturor clericilor 9i raicilor>. Deci gcoala biblice
, antiohiane, continua o tradifie apostolici, de a instrui
pe cegtini Si asupra cuprinsului Sfintelor Cdrli. In-
demnul cregtinilor de a avea SfAnta Scripturi, Ae a o
celi, de a asculla explicarea ei, l-am vdzut la Ioan
Chrisosiom, care recurgea gi la mustrdri.
A. Ereziile provin din necunoa$terea Sfintei Scripturi de
citre cregtini.
- Necunoagterea Sfintei Smipturi, era so_
cotiti ca una din cauzele, care au ca efect inmullirea
ereziilor. Ceva mai mult, aceastd lipsi duce chiar la
.mdntuirii,
pierderea
1)
la o viali conrupte Si plind de
pdcat.
SfAnta Suipturi este cartea cdrlilor care ne lumineazi
9i ne intreline credinfa. Ea ne lumineazd in miilocul
intunerecului 9i in primeidia rdticirii.
B. Ereziile qi cunoagterea greqitE a Sfintei Scripturi.-CAte
dogme n'au fost denaturate gi negale ! Unii eretici
ataci Sf. Treime, alJii intruparea CuvAntului, iar allii
maternitatea divini a Sfintei Fecioare. AIlii se incearci
si rdstoarne chiar ideea de Dumnezeu... Cine ne va
, putea lumina in miilocul atAtor ritdciri? Numai Biserica
interpretind SfAnta Scripturi. e)
_ r)
Meydl"r; d.ocp&Lew ruqdg td pi1 tipoqtrivsLv r6v
l'Oacprrrv { _rivdyvrrrotg, p6yog xqilpvdE xar Bdqar}qov
lJot't tdrv |'ougr,rv f &yvorq peydl.rl nqo6oo(u oorrl-
qiog rb p16bv rirb r6v 8e [co ei66voi v6prrrv. rotro ]ro,r,.
aiq6oer,g 'thexe,...
,__Bf. Ioan Chrisostom. De Lazaro. Concio III. Migne, patr. gr.tom-
XLVlll, col. 995.
2) <Mer'Bxe(vr1 r] Xopel,l.iou. rdv Yidv xoi rd'v flordpa xoi.
rd'flvetpo 8v nq6o.ronov eivot l.61ouoa. Eiro { Mcpx6Xl.ou zai
Oorewot, xui o{1rr1 rrl oitr} rqeoBeiiouoo. Eiro { flurjl,ou ro0
t Movr.loirov o{iq ydq nu,o6v ,r,rr6qo.... Ka$rireq ydg
' {ho
o[ roirE xav6tag Er,6rivre6 orix tivopri[ouor, puq(n p,6rqo ,re-
prtgyri(eo$or, til,fui rd bor9iv Bxeivo xutlXew relsdouolv. otror xal
Bri r6v Dolpritcov. 'Al,tr oi8eiE Bo{l,eror roiE lpogoiE 19oo16-
 1

34 35

De la inceput observdm deci concepfia superioard'

de cunoscut CuvAntul lui Dumnezeu, tuturor neamurilor, cind
este vorba de explicarea Sfintei Scripturi, precizeazi ci
t,
care erea ciliuzitd gcoala biblici a Antiohiei' Cunoa'
gl.r., Sfintei Scripturi de cdtre cregtini 9i anume' nu nu tofi pot fi tilmicitori: "$i Dumnezeu a rinduit in)
.unorgtere din simpla leciuri izolati de Bisericd' Bisericd, intAi apostoli ; al doilea profefi, al treilea in'I
".u" sa auca ta diterite intelesuri; ci acea cunoagtere adtdtori... Oare toli sunt apostoli ? Toti sunt prooroci ?
care
Toli sunt inudldtori?... Toti tdlmdcesc7... 1).
insoflra de adevdrata interpretare a Sfiniei Scripturi'
o
imputerniciti Aceasta este deci tradilia apostolici, care este respec-
J" nu*"i Biserica' Cici ea este singura prin Stinlii tati de gcoala bihlicd din Antiohia, mai mult decAt cea
,untru aceasta, chiar de Domnul Christos' din Alexandria. Dreptul de a predica 9i a invifa in Bi'
Apostoli.
serici, se trece la Antiohieni in chip canonic, prin ie-
Acelorceincearcisineacuzecdgcoalaiacaaulori. rarhia hirotoniei. Aici nu mai intf,lnim reprezentanfi de
tate in malerie de exegezd biblici, ierarhi ai veacurilor
frunte laici, ca Origen Ei Clement Alexandrinul, Ia Ale'
pott.tiort" timpului aplstolic, Biserica le rispunde chiar xandria. Datoria de a populariza cuprinsul Sf intei
Petru
lu cuvintele Stinfilor Apostoli' Asttel Sf' Apostol Scripturi Si a-l explica, revine ca o porunci a MAn-:,.rr.,
in epistola , d-oua soborniceasce, scrie cregtinilor:
tuitorului Christos, transmisd prin Sf. Apostoli: uMer'
*fiirara mai ?ntki de toate, sd stili cd nici o proorocie gdnd tnudtati toate neamurileu.') Caci nu tuturor le'a
nu se filcue€te singurd. i' Nici o proorocie nu se
tAl'
Scripturi nu se interpre' spus MAntuitorul aceasta, ci numai Apostolilor gi aceglia
;fui. tirsura, aaica Stanta numai acelor ce i-au gdsit vrednici gi pregitili pentru
ie"ra ptin-.a insigi, nu se poate restringe la interpre' aceasta.
vor-
iarea inaividuald' Mai departe Sf' Apostol Petru'
greutatea inlelegerii epistolelor pauline'
begte despre
;t;d ,i.;; uln ele (epistoti), sunt unele lururi legrele de
IL Cunoqtintele necesare unei exegeze gtiinfiifice.
iitl'trr, pe care cei negtiutori si nestato.rnici
rdstidl-
'idrr* ca gi pe celetaite S*iptiri, spre pierzarea lor'''l'
Sl' Apostol r A. Textul Sfintei Scripturi. - Una din preocupdrile de
Pi.rr"r., iceasta despre care ne vorbe.gte i seami ale Antiohienilor, era cunoagterea textului Sfintei
p.i.u, urt. exact pierzarea sulleteasci pe care o repeti Scripturi. Cunoasterea exactd a cuvAntului in sine, igi
St.
--Cu Ioan Chrisostom in omiliile sale' , are in adevdr importanfa ei durabili, mai ales pentru
tor zelul misionar al Sf' Apostol Pavel' de a iinterpretare. Adrian, ieromonahul antiohian din prima
,i.,ltiumitate a veacului V, aderent al principiilor gcoalei
biblice antiohiene Ei invdlicel al lui Ioan Chrisostom, este
1rrv, ei ydp nqooel1opev, o0 p6vov s0x -&v-lreqm6oey* i
;;;T, dlia ,oi St6qouE &nctop6veusrialxl'ri['opw dv' nahul exeget care ne-a ldsat prima .operi in acest
n | 8) Desi intitulatd ca introducere in Sfintele Scrip-
xr,v8rivolv B!er,).xrioopev'.,. 'Ott 1dg xai cotvo t6IvI
6'
tdrv
Er.6uoxol,ioE 6eep6vr1, dxouoov rdu rpoqr]tou l6yovto6'
i, scrierea este apreciatd rnai mult pe terenul ermi-
rtx"ra, dxo(taan6 pou' q6Bov Kug[ou 6r'6dEro 6pdg' (Psalm' XXXII
12-r4).
Vll
l) I. Corinteni XII, 28,29 qi 30.
Sf. Ioan Chtisostom.In Epist. ad Hebraeos' Cap' V' Homil' 2) Matei, XXVIII, 19.
Migne. Patr. gr. tom. LXIII, col. 73-74' 1:i131 A0qrriveu eiooyolyri eiE rrlE QeinE ygtrgris. Migne. Patr.
1) IL Petru I, 20' tom. XCVIII, col. 1274-13tt.
2) II. Petru, II, 16-17.
 36
neutic, decAt introductiv, intrucAl ne prezinli o colecfie
de expliciri ale diferitelor fraze sifiguri din Sfinta Scrip-
luri, araniate din punct de vedere logic' 1). Pe lAngi
importanta ermineutici a lucrdrii, Adrian este remarcati
ca cel dintAi care a intrebuintat in studiul Sfintei Scrip-
turi, cuvAn.tul eio'oyoy1i, adici introducere.'?).
Astfel ieromonahul Adrian socotegte de mare im-
37
*Pe1ittar, traducerea cea mai veche 9i cea mult intrebu_
inlatd in biserica siriaci, dupi cum remarca fericitul
Ieronim. 1) Aceastd revizuire s'a pislrat in multe manu-
scrise, precum gi in operele InviJitorilor 9i pirinJilor
ce aparlin gcoalei antiohiene, mai ales Teodorel Si itrri_
sostom. 2)

portanfd cunoagterea ^particularitalilor.Sfintei Scripturi' Versiunile lui Akit, a lui Srmaft, 9i a lfi Teodolion
(r1v tii,v yqocpixdrv i6 uor pdtrrrv e161or,v), .discern dmAntu I din exapla lui Origen,le gdsirn citate de Ioan Chrisosiom,
iormulelor sau figurilor (ri1v te tdlv o1r;pdtov 6Ldyvr'row)' Teodoret (6v rQ 6[or],@ dv roIE rivruygrigorg), ca gi de
i,
I
si distinclia tropllor (tfiv triv tq6norv Er'rixglor'v) 9i nu Iucian gi Teodor de Mopsuestia. s)
mai pulin stilul.3). Textul original in Iimba ebraicd a Sfintei Scripturi,
In adevdr plecind dela acest principiu, ieromonahuh ,era in deobgte cunoscut Antiohienilor.a)
Adrian urzegte o inlreagi lucrare in direcJia aceasla, i.,,, B. Arheologia biblicfl - In ceeace privegte cercetarea
care a rimas pAni astizi cel mai vechiu traiat palristic 11-;19i cunoagterea textului Sfintei Scripturi, oricit s,ar
fine
in domeniul ermineuticii-dupa fragmentele ce s'au mail r, seame de structura cuvAntului
Ia interpretare 9i aflirea
allat din scrierea lui Meliton, episcopul de Sardes, in- sensului adevdrat, exegetul trebue si cuprindd cu cer-
titulati o{ x}.e[6,.a). cetarea mal
r€€IZ!I€?
tl..r
mai mult de cAt
cat cuvAnlul, ca noJiune genericd.
In lucrarea aceasta, Adrian remarca mai tntAi felurile' 1,1,:,,,4lua cuvintele biblice, despirtite de orice alte cunogtinle
deosebite ale textului Vechiului Testament in limba ebraici trr:l,,:oa*rabua sd avem de timpul in care au fosi scrise, de
in funcfie de cugetare, de stil gi de dispoziliune. Fiecare' l,ll.ltor qi cultura pe care o are, ca gi de cele ce preced
prezinti interes exegetului, penlru care motiv Adrian le' 11.,',Si urmeazd in lext, este a face ca sectanfii.rre.girrgu_
dedicd cAte un capitol.5) renteazi ereziile lor cu frinturi de texte biblice, izolate
De tapt insugi Lucian, intemeietorul aceslei gcoale' ,e orice alte cunogtinfe.
biblice, fdcuse o revizuire a texlului traducerii alexan- :,{oan Chrisostom, tocmai aceastd primeidie pentru
drine, luind ca bazi textul original, combilAnd rterpretul Sfintei Scripturi, doregte
sI fie de Ia inceput
l) Arhipresbiterut-lvlilrofor Dtt. V, Gheotgfilu. Introducere Lucianus, uir disertissimus tantum in Scripturarum studio
Slintele certi ale Testamentului-Nou. op. cit. Istoria literaturii rauit ut usque sume quedam exemplari4 Scripturarium Lu-
ducerii biblice, P. 34. 'ea nuncupentur. Ieronim. De uir. ittustr, ilL zi. Mtgne. Ir.
L.
2) Arhipresbiterul-Mitrofot Dt. Vasile Tarnawschi. Inltod . XXIII, cot. 223.
in Sfintele cdrfi ale Testamentului Vechi. Cerniufi 1928, p. 17' V. T.arnawschr, op. cit. Recenziunile traducerii alexandrine,
3) Adriani Isagoge in S.S. Scripluras, Migne. Palr, gr. tom. XCVIII
col. 1309. D. Kihn, op. cit. Theodor Verhiiltniss zum Urtext und den
4\ Mione- Patr. or. tom. V. col. 1223-1226. tzungen des alten Testamentes. p. 93.
si "Tot 'EBgo'Izot lopaxrfrqoE i8trr;prcirolv Eotiv e161 rpic. selbst die Antiochener unter denen villeicht polychronius
td plv Bni vflg 6r,avo(oE eiigr, tr,6 dv, td Ei Bni tflE L6[eog, Beziehung den ersten Rang einntmrnt, beriicksichtigen
6t Bri qE ouvS6oero6r. selten, meistens mit Berufung auf andere nKenner
aer hibr.
Adrianii lsagoge, Ap. cit. c01,1273, 'den bitlischen Grundtext. H. Weiss. op. cit. Real und sprach_
isse p. 30.
 39

C. D. lstoria biblicl 9i istoria cregtinismului. = Istoria

inliturati. In scrierile sale gisim principiile de seamit biblici si istoria cregtinismului in general, pe lAng&
a*ag.r"i antiohiene. EI ne sintetizeazi intr'un md- isloria universald in care se incadreazi subieciul ce
"i.
;";;i;;"siderafiunile de care trebue si fini seami
vrem si-l analizdm, sunt atAtea ramuri de studiu, pe
exegetul. A explici cuvintele Sfintei Scripturi ca simple antiohienii le socotesc absolut necesare de a fi
gi' care
.rtiri. 'mediulscoldnd lucrurile
s"rle (yupvd td Q{paro),- parcurse in chip temeinic, pentru ca interpretarea Sf.
evenimeritele seculare Oin corespunz6tor' -din
petrecut, de timpul in care s'au des' Scripturi si se faci cu acea siguranfi gtiinfifica, pe care
locul in care s'au
in Jost scrise' a face o meriti cartea sfAnti. Teologia biblici, care se ocupi
i;i;rt, ca gi de timpul care au
cu gruparea ideilor singurite, inldnfuirea lor 9i prinderea
aUstractie ie impreiuririle timpului, Ioan Chrisostom firului ce le leagi, nu numai intr'o carte, ci in intreaga
socotesie ceva ablurd (dt6nov). Cu atAt mai mult esle
literaturi biblic6, a fost apreciati de marii antiohieni in
nevoig de exactitatea ideii ce te ascunde in text' cu cAt
comentariile gi opiniile lor, dupi cum 9i asl6zi se soco'
este vorba de adeviruri revelate, de mintuirea sutletului'
tegte necesari in pregitirea interpreIilor biblici'1) Cu
noslru, de viala eternd' De aceea Chrisostom socoteqte
acesie principii Scoala antiohiani nu a aderat la indivi-
.i ,.oiur (p6oov), locurile (t6crouE), timpurile (xtrr'q9i'5)"
atilia dualismul rafional, ci a acordat toald autoritatea ecume'
."ur.f. (clit(uq),''persoanele (nq6o-clnu),') sunt seama nicitdlii luminata de Sf. Duh Ia Sinoadele ecumenice.
iactori esLnilali, de care exegelul trebue si Jind Principiul christocratic adoptat de soborul Sf. Apostoli
in-int.tpr.tarea Stintei Scripluri' Viata cu moravurile la Ierusalim, a fost impdrtisit gi de antiohieni, care au
poporuiui ebreu, geografia biblicd, epoca scriitorilor
pe drept acceptat doctrina fixata de sinoadele ecumenice.
inspirali, impreiurdiilJ in care au scris, sunt In felul acesta, ne putem explica de ce canoanele
cuvint'cunogtinfe indispensabile exegetului'
sinoadelor ecumenice, nu enumdrau obiectele teologice, pe
Cu aceste principii, Ioan Chrisostom releva spirilul care trebuia si le fi cunoscut candidalii Ia lreptele bise-
realist in care lucra gcoala antiohiani, care nu inlelegea riceEti ale ierarhiei superioare, ci li se spunea si fie
pe
ra i..a lilosofie biblica din adeviruri islorice' venite buni cunoscitori ai Sfintei Scripturi. Adici si cunoasci
cale revelaliei. Interpretarea Sfintei Scripturi' nu mai
putea fi soiotiti ., o o.up,te distractivd a timpului' ci'
tot ce este necesar, pentru ca cineva sii fie exegetul
lumindtor Si al clericilor 9i al credinciogilor ce'i se incre-
,n tuatu de studiu serios, ce nu se poate lace ldri dinJeazd spre luminare. Nu ne mai putem deci mira, de
competenfa exegetului pregdtit pentru aceasta'
ce vedem in canonul doi al sinodului VII ecumenic,
x.cri yupvd tr) Qt]poto t{E torv enunfate atit de moderat cunogtinlele pe care trebue si
t) ...,ou6i 8qr1po
'13oqortue z*i le aibd un ierarh al bisericii: a citi cu pitrundere, iar
fi ;;"il-0;;;r, lopBdvovro6 mrxoqavtsiv drI6E
piv regi nu superficial, Sfhnta Euanghelie, Cartea dumnezeescului
dnnqedler. fI6E ydg otx iitonor', Bv 8txooolgitp
dncrvro eio p6oov Apostol gi toatd dumnezeiasca Scripturii.... Cdci fiinfa
Brroitxdrv 6r.xolop6vouE agoyptittov, ,argor
ierarhiei noastre sunt cuvintele predanisite de Dumne'
b6ro, ,,), 6txolc6ploto, xoi rdnouE xoi xotgqtE xai crit(us
zeu, adicd cu noasterea adeudratd a dumnezeiegtilor Scrip-
nqdooao xoi puq[a nogdyer'v ftegc,'aegi -E] (rorle .ol.r,rv
,riorr,p6rm dpiv- ri16vorv, dal'rirg xoi dre kule td drd td
Iqoqdiv
-Si. nogoq.6qetv. l) Prof. Econom. l. Popescu-fildliie9fi. Cursul de leologie biblici
toan Chtrisostom. Midne.
ln
Patr' gr' tom' LVI'' col' 158' a Vechiului Testament, 1930-1931.
prophetae,
'tromo Ieremiae, Domine, non est in homine via'eius'
ibit, et diriget gressum suum' (leremia X, 23)'

turi,., Circi Dumnezeu a zis prin prooroci: uTu ai lepd-
dat cunogfinla gi eu te uoi lepdda pe tine ca sd. nu'mi
fi mie preot,, ($[g_J]/,j).'i
Cunoagterea tffieinica a Sfintei Scripturi, este deci
condifia esenliali a celui ce doregte si intre in ierarhia
bisericeasei. Zonara cAnd comenteazi acest canon 9i
se referi la aceastd obligalie a cunoagterii Slintei Scrip'
turi, ne explici Si mai bine ci acel ce intrd in ierarhia
bisericeascd <sd se adhnceascii ptofund in spiritul Sfin-
tei Scripturi, astfel incAt sa cunoascd inlelesul fiecdrui
cuuhntr.2).
Aceasta este tradifia pentru studiul temeinic al Stin'
tei Scripturi in Biseiica ortodoxi, creiati in sfecial de
gcoala biblici a Antiohiei. Cu aceasta, avem 9i prileiul
de a ne convinge, de obligalia ce se impune credincio-
gilor cetitori ai Sf. Scripturi, sd fini regulat legitura cu
Biserica 9i deci cu tilmicirile gi comentariile dela amvon.
irl
III. Principiile exegezei ortotloxe.
tl
l, PosedAnd cunogtintele necesare exegezei biblice, exe'
getul lrebue si ie aplice dupi anumite principii. Altfel
pot fica gi alte lucruri bune, care intrebuinlate fdri
metodd, ori la un scop gregit, pot avea urmiri rele.
tiil
Consensul ecumenic in materie de doctrini a primat
il]1 intotdeauna pirerilor individuale. Tradifia a constituit
ilLr un izvor de seamd dupd Sf. Scripturd, in ceeace privegte
iirll adevdrurile revelate. Adici principiile orlodoxe de as-
tizi, igi giseau intrebuinfarea in gcoala biblici antio-
hiani, aga precum vorbesc ai canoanele Bisericii.
lii
Zelul de popularizarea Sfintei Scripturi, din partea
I reprezentanfilor gcoalei biblice antiohiene, a finut seama
tlrliL
tii
1) Canonul 2, al Sinodului VII ecumenic.
tt' 2) Sintagma Ateneiantr, ll, 562. citat de Dr. Nicodim Mila$, op.
II; cit. vol. l. partea II, p. 492, la comentarul can. 2 Sinodul VIll ecu-
menic.
ililli
i{i
j.l
lli i]
ffiil
"...:--.i1.:+*
1 ilir;,;:.:
ff" o
,{rr.r
..,
'
'\. l .-rr l-',
r,gi de predanie, pe care au relevat-o Sf. Apostoli cregti-
*rilor de repetate ori. Epoca in care s'a desfigurat acti-
vitatea lor insi, a fost cu atit mai primeiduiti, cu cAt
:,,1s av€du fixate de Sinoade in dogme, multe
din adevi-
:,ifurile revelate. Doctrina cregtind pistrata pe calea tra-
fiei, era atacati de unii ierarhi 9i cregtini, tocmai in
nizuinfa de a afla adevdrul cAt mai precis. Daci tra.
ifia, nu era menfionatd incd prin canoanele ce aveau
,si vind mai tdrziu, ea era existentd. Cici tradiJia orto-
i:,rdoxi, , n'a putut fi decAt tradifia apostolici veniti pe
lrcalea orali 9i care n'a fosl in contradicfie cu SfAnta
$cripturd. ApirAnd dela inceput ca o tradifie completivi
gi explicativi, ea a fost respectatd de exegelii oriodoxi.
;€eeace sinoadele ecumenice aveau sd ageze in canoane
r$n materie de doctrind, prin consensul intregii Biserici
i deci 9i a pirintilor 9i invafitorilor bisericegti, era
racticat de Bisericd in explicarea Sf. Suipturi.
: In privinta aceasta, ieromonahul Adrian, discipolul
u! Ioan Chrisostom, in cunoscuta sa lucrare, stiruegte
supra ideii ci pentru o buni interpretare (6ppr1r,o(ctv
ieirrlE), exegetul trebue si nu se indepirteze de sensul
or de mai inainte, prin adunarea cuvinlelor. 1) Cici
'arcurgerea in!elesului adevirat al Sfintelor Scripturi,
e face dupi cum spune Adrian, si stribatem o cale
aga de anevoioasd 9i de primeidioasd ca 9i a navi.
torului primeiduit de vAnturile gi furiunile de pe mare.
avigaiorul care este pregitit, cunoscAndu.gi megteSugul
a conduce nava, merge prin miilocul mdrii, iar cind
ca este in primeidia raticirii ori a primejdiilor,
l, Torjrrrlv 6i durroE B16vrov, npoor]xeL nqorlyoup6vctrg rdrE
v [r{oeorv r]noS6oeot rr\v 8Lciivorov ilcpLor{v rotE pro$rlreriov-
eiS' oiitroE oriroiE rip, xorri 1,6(rv Epptlve(crv oixeirog rurinlv
riE dv 8rcrvoiog pil nqoilnuploriorl6, i1 6rir rorv ?,6-
nld(olrv odotuorgr.
Isagoge in S. Scripturis. Migne. patr. gr. tom. XCVIll.
l30s B
 42 43

ancoreazd la port. Asemenea este 9i crr explicarea i misurd Si disciplini in interpretarea Sfintei Suipturi, itt
vdliturii Sfintei Scripturi. (o'[itog dgcx xai 6ni tdrv tfr ioate operile. De aceia dogmatiStii cAnd vor si argu-
El0croxotr[sE 6Eqy{oet,ls). 1) rnenteze suslinerea unei dogme cu argumente patristice,.
A. ln ascultarea Bisericii ecumenice. - inPrima lucrare d se referd cu toati increderea la comentariile sale biblice.
seami a interpretului, este de a intra gcoala biblic ,. Erezia dupd loen
este oupa
trlezla esle Ioan Lnrlsoslom, tocmai aouzur
Chrisostom, rocmal abuzul utr
de \'1
a fi indrumat in interpretarea Sfintei Scriptur 9i de ideia pe care
cuvintele Sfintei Scripturi si cuplind. 1)1) /
care- o cuprind.
i/pentru
Pentru acei ce s'au hotirAt sd invefe pe allii, trebuie sd li Adici erezia igi are originea in gregita infelegere a cy'1i
-discipoli ai acelor ce invafi (xoSrotfrv ro16 nurbeuo i vintelor Sf. Scripturi, prin indepirtarea de adeviratul J

volg), intrucAl are absoluta nevoe de a adioga un aiuto . inteles, pe care'l imbracd cuvAntul. La acelag rezultat I
la infelegerea lor.') Adrian care gtia cAt de mult dato ,iduce gi necunoagterea Sfintei Scripturi (trlv ftucpdrv '
reaai marelui siu magistru, ii sfatuia pe toli si nu ca ,, dyvors), fiind una din cauzele ereziei (rotto xui o[q6oer,E
in gregeala de a rimAne nepregitili 9i a nu-gi lua ir grsxe).') Moderafiunea Antiohienilor, a inliturat insa

dascal serios, cici ahfel naufragiul ereziei, vine ca ambele extreme primeidioase.
naufragiul navigatorului. C. Lectura Stintei Scripturi gi explicarea Bisericii. - Si
In chipul acesta vedem dela prima cunoqtinli a gcoa ,: cunogti SfAnta Scripturi, si o citegii, sd'i asculti expli'
antiohiene, ci pe trontispiciul ei std scrisi discipli carea. Dar toati explicarea, adici interpretarea Slinlei
in interpretarea Stintei Scripturi. Pentru oricine se cuvi Scripturi, sd fie in legiiuri cu Biserica, cu ierarhia bise'
si fie pe deplin ascultitor (yewoftoE fileo0ot x<i0 ;riceasci gi cu amvonul ei, cici Biserica pdstreazd drep'
r{E rixoLour}(cxE). Munca acelor ce merg repede- ( tarile de lumini, dupi tradilia ecumenici. OricAt zel ar
flnroo$or) si nu'si propun sa vini pe calea cea I avea cre9tinul in cetirea Sfintei Scripturi acasd la el,
ngo'$6pevor,E), va fi degar i,si nu uite a asculta tdlmicirea textului Sfintei Scripturi,.
i
(,ell,u pi1 0t
(d)"1u rr.d (ver.v ngo'$6pevolE),
6t'66ou Bo(ver.v dr
de la amvonul predicatorului.
rlil

Si inutili. s)

B. MIsurd in interpretare. - Acel perg[roE, cu care ist Astfel cu prilejul omiliei XI Ia Evangelia dupd Ioan,
435) Ioan Chrisostom, interpretdnd versetul de la Ioan
il
ricul Eusebiu caracterizeaza metoda de interpretare
ti Sfintei Scripturi din partea lui Doroteu, adici i Cuudntul trup s'a fdcut pi a locuit printre noi, ")'
tarea Sfintei Scripturi ucu mdsurd), se observe ca iruegte asupra lecturii Sfintei Scripturi de cdtre cre-
tradifie specifici a maloritilii reprezentan;ilor gcoa ini Si in acelagi timp asupra legiturii pe care lrebue
antiohiene. Prodigioasa activitate a marelui pirinte bit o mentini cu explicarea Bisericii. Fie inlr'o zi pe
llll ricesc, Ioan Chrisostom, se remarci iocmai prtn , lie Duminica dimineafa, fiecare cregtin IuAnd'
mini pericopa Evangheliilor, si citeascd pasagiul ce
l) Ibid. col. 1309. C. se va explica la Biserici. Citindu-o, sd-o examineze cu
ti xoi Bni ttirv rcrr,Eerjerv Bno
2. <rdv otrtdv iiv rr.E
p]v tilv t6v apoyprdtov oitoig 'i
66r[oor.ro, nqo'qloupr6vrog -l\ Sf. loan Chrisostom. Omilia asupra cuvintelor: .Cici trebue-
Ii ,}eow, lvcopr(pr1v 1g{vor. xo0lor{v ro16 noL0euopl6vetg eig sa fie intre noi 9i eresuri, ca sa iase la lumini cei limurifir. (I Co-
dvayxuiag Uletv rlv rilc 8out6v 6tovo(og Bnt6o0vol $omiv'. pinteni, XI, l9).
l
2) lbid. De Lazaro. Concio III. Migne, Patr. gr. tom. XLVIII.-
if'eaiiit 'iiisJi"
Ibid. Col. 130e D.
in SS. Scripturis. Migne. Patr. gr' tom' XCVI . 995.
t. col. I3ll A. 3) loan I. 14.
itr,i

ill;
lrll

;l
ri]l
ri!li

lfii'

ibigare de seami, sd observe ceeace nu poate fi in
aga usor, aparentele contraziceri ale formei, nu ale I
crurilor gi dupi aceea si meargi la instruirea Biserici
Predicatorul va vedea lucrul sdu micgoral, intrucAt aud
dorul va avea de la inceput o idee asupra subiectul
de interpretat. Altfel, prelungirea chiar la infinit a inl
pretirii, n'ar putea avea roadele infelegerii, ca alun
cind cregtinul vine cu lectura ficuti. l)
Cuprinsul acestui apel pe care Ioan Chrisostom
-ficea cregtinilor cdrora Ie predica aceasti omilie, n
infdligeazi in chip clar principiul gcoalei biblice anti
hiene, in ceeace privegte popularizarea interpretirii bi
blice gitotu;i menfinerea legilurii neincetate cu amvonu
tilmdcitor al ierarhiei bisericegti. Desigur, alAt cetire
Sfintei Scripturi de citre uegtini pe la casele lor, ci
pi interpretarea ei de cdtre predicatori la Biserici, i9
aveau temeiul lor.
la casele lor, inainte
CreStinii citeau Sf. Scripturd
.a veni la Biserici, nu pentru a o inlelege singuri gi in-
dependenfi. Ci numai pentru a avea o ideie asupra c
prinsului Evangheliei, penlrucd la Biserici in fala am-
vonului si fie preocupafi numai de partea interpretdrii
mu 9i de cuprinsul pericopei biblice. Toate aparentele
1) Sf. Ioan Chrisoslom, Homil. XI loan. Migne. Palr. gr- tom.
I-lX. col. 77. "T( not'oiv 3orLr, 6neQ ciro0pror, '8ptdE; I(crrci pr[ctv
)cpBrirolv, ij xui zatd. )ciBpcrtorv, rr\v pr6l,?'orro'ol Bv 6piv dvo-
''yioo$rjoero,r, r6v Erioyyetri(D\/, rr€Qrxofilv, rctitry npd ror-iro,rv
rrov fipregrirv perr) leipriq laptpdvaiv Exoorog olxoL r"orgr]pevci;
.dvayLvroox6ro: ouvellir6, xai noJ.lc{zuE nepr,ondn6Lro p6td dxpr,-
Be[oE rd dyxeipevd, xoi tctro
xn],rirE xci t[
Booovr,[dro pL6v
.oocplE, t(6B d6ql.or,, o'r1petorio8co..,. 'Hpeig prlv yc{p orl ro)'l,oi
6er1o6per9cr n6vou npdg td ooq! nodlool rdrv ?,ey<-'p6r,cov rr)v.
6rivcrpr,v, rilE 6Lcn,ti[u,E ripiv iiErl nprooLxerore(or1g {rdrv prlptu-
: rcov yvciroer 6peig 6i
6fir.irepor xo,i 6rogcrtr,nci,regoL rorirqr ri')
'tg6rrp levrjoeo$e, o'i' rgdE rlv rinpdoor.v p6vsv. ui,6i ngdE rlv
,l
;rpLci$r1oLv, di.lti zni ngdE td 6tErilot Br6psuE....
iiil
llll
ilfr
contradicliunii ale termenilor, observate de mai inainte,_
vor fi urmerile in Biserici numai asupra explicdrii lor-.
, D. Interpretarea Sfintei Scripturi qi predania.-SfAnta Tra-
difiune, ce nu se poate gisi in textul scris, cdci ea este
venite pe calea predaniei, era respectatd cu acest pri-
lei si de exegtit, punind in lumin-i cuprinsul UlUii. ii
ielevAnd doctrina si morala cregtini. Aceasli operi-
liune,.fdrd.sd ne mai dea alte detalii, presupune .i toll
participanfii dela cult 9i dela explicarea Sf. Scripturi,
veau cunoslinld de pericopa biblici ce urma si fie
explicate, citind-o din vreme. Deasemenea reiese faptul,
ci Ia tot cregtinul erea inglduit si deschide Sf. Sirip_.
urd gi sA urmireascd comentariul pe care predicatorul
ficea din amvon.
In chipul acesta ni se deschide conturul unei adevi-
rate gcoale biblice, nu numai pentru acei ce se pregi-
feau si intre in cler, ci pentru toli cregtinii. noiutari-
Sfintei Scripturi nu prezintd nici o prirneidie, c6nd.
itorul este format pentru aceasta 9i tine le giilura in
mod regulat cu Biserica. In felul acesia vedem pus in
practici, principiul enunfat la inceput, de a se evita alAt
noagterea Sfintei Scripturi, cdt gi cunoaglerea ei
iti. $i cu aceasta se gisise metoda cea mai bund,
e a se stdvili inmulfirea aderenJilor Ia diferite erezii..
Spiritul tridifiei aposlolice, inoculase intreaga Bise.
ci a gcoalei antiohiene. Cuvintele Sf. Apostol pavel,.
au adesea repeiate de loan Chrisostom. Versetul pro_
tipic al Sf. Apostol Pavel il gdsim in prima epistold
tre Corinteni: uVd taud. fralitor, cd de toate ale mele.
aducefi aminte 9i lineli cele ce u'am predat, aga
r ui le-am incredinlat". 1). Aceastd invifituri preOl.
itd es.te relevatd de Ioan Chrisostom in omiliile sale,
crogd8oo6 dygogoE ralv ,inoo.rdf*r,
",ar, "iiiegr;"
predania nescrisd a apostolilor 9i pdriniilor. Chri-
r inl.iturd dela inceput aplicarea individuali a
l) I. Corinteni, XI, 12.
 46 47

Sf intei Scripturi. Astfel cregtinilor le recomandi ceva, decat cuvdntul Sfintei Scripturi scris, complectat
meargi la cei pregdtili pentru aceasta, la cei ce su cele primite din tradifie apostolice. Iati de ce gcoala
.insarcinati cu tilmicirea Sf. Scripturi, la inviJitor (tb blicl antiohianS, Si sub acest raport ne rimine o
6i6tio'xol,irE), care este mai infelept (tdv ooqriregov) pen ali exemplari. Ea apreciazi tradilia aldluri de cu-
tru aceasti lucrare.1) .care intul scris Si di in exegeza biblici antiohiand, adevd-
La care dascil, la infelept, ii indemna ma revelat in toatd curdlirea lui.
pirinte bisericesc? La membrii ierarhiei bisericegli, p
gdtili pentru aceasta gi indatorali la aceasta, atAt
amvon, cAt si la celelalte impreiurdri pastorale. Acegt
erau deja cunosculi prin insigi traditia apostolici, intru
.c6t poartd griie
"Episcopul sau presbiterul care nu
cler sau de papor Ei neinudthndu-l dreapta credin{d,
se afuriseascdr.')
Inlelepciunea in explicarea Sfintei Scripturi, aminti
.de loan Chrisostom, este intelepciunea pe care a inle
les-o 9i Pavel in prima epistoli citre Corinteni 3) a
carei versete le folosegte chiar omilia amintiti. InJelep
ciunea care vine de la Dumnezeu, nu inlelepciunea '
vine de la oameni: *Si inudtdtura gi propoueduirea n
stdteau in vorbirile induplecdtoare ale ?nfelepciunii,
intr'o douadd datd de Duhul gi de putere, penttu
credinla uoastrd sd. fie intemeiatd nu pe int'elepci
,omeneascd, ci pe puterea lui Dumnezeu>.
In chipul acesta ne explicdm faptul ci sinoadele ecu
,menice au finut seami de tilmicirile marilor dascili
pdrinti bisericegti gi toiugi au rimas in tradilie aposl
tici. a) Tocmai pentru faptul ci ei nu invdlau 9i explica

l) Sf. Ioan Crisostom. De Lazaro. Concio lll. Migne. Patr. gr

tom. XLVlll, col. 995. oAdpe petd 1ei1oE rd BiBltov xdv
buv1ffig rfl ouvele[g t{E rivoyvr6oecoE eriqeiv td leydpevov, Bri
0roov npdE tbu oorprirteqov, El,$i rgde tdv EtEdoxol.qv, dvo
'xo[vroour aapi rdrv eiqlp6vorv, ns]'l"i1v Bn(0eular rilv orou0riv.
lbid.
2) Canonul 58 al Sf. Apostoli.
3) I Corinteni II, 4-5.
4) Macarie. op. cit. ImportanJa lnvildiurii Sf. Pdrinll Si
ai Bisericii. p, 494'-500.
 IIL Exegeza biblicfl antiohianl

l. Noliunea sensului. Sersu/. - B. Sensu/ 6i inspiralia. _

- A.Scripturi.
C, Sensul 9i stilul Sfintei II. Interpretarea Sfintei
-
Scripturi, - A, Sensu/ literat si sensul alegoric. - lll. Sensul
literal. -
Y, Contextul,
A. Figurile de stit.
- B. Tropii. - tV. Sensul tipic. *
Yl. Erorile Antiohienilor.
-

A. Sensul.
- Scopul esenfial al interpretirii textului
S*ipturi
intei Sgipturi
Sfintei este aflarea sensului, adic6
adica a inlelesu-
infelesu- I
q,lui,, a ideii care este cuprinsi in text. Sensul este insuSi
insugi I
gindul
ndul sau ideea care este imbrdcita
imbrdcitl in haina cuvinte.
cuvinte. l
lrlor' agternute in scris.1)
scris. 1) Sensul Sfinfei Scripturi este
este /
,ideealea pe care SfAntul Duh ca autor primar, a vroit {
si o miiloceasci orinprin Dersoana
persoana insnirafi
inspirati ca cnriitnn
scriitor, L
Chiar-cuvdntul sens il gdsim in originalul grec ,I66a,1
inseamnd nu
{
nlra i-ao-*rt -.. numai
-..--: formi 9i
4^--v !-,-,-- -
-! frumusefe,- -,
ci chiail
sens, idee.
Exegeza biblicd insigi, este explicarea sensului primar
Si imediat al scriitorului sf6nl, ,dicd interpretarea Scrip-
turii pentru a intelege exact ceeace a vroit si scrie $i a
feles autorul sfAnt, in aga fel incit aceasii infelegere

l) rConsuetudo iam tenuit, ut mente concepta sensum vocareums.

tlntil. Instit. Orat 8, S, l, citat de dr. Gottfried Hoberg, Katechis-
mus der Bibtischen lTermeneutik. I Kap. Der Sinn der lleiltgen
Schrift, s. 6.

si-l transforme pe cetitor in aceiagi almosferd a suii'
torului, identificAndu-se cu el. 1) Voia lui Dumnezeu'
dupd cum spunea Sf. Ioan Chrisostom, nu este in a ne
mirgini si ascultim cuvintele Sfintei Scripturi, ci ceeace
voegte El, este mai mult si-i pitrundem sensul. Sfintele
Scripiuri sunt o comoari ascunsi. A asculta Stinta
Scripturi tiird reflexiune, fdrd o addncd meditare, este a
ne conduce dupi literd, este a cddea in primeidia mul-
tor erori, chiar asupra lui Dumnezeu. 3)
Capitolul acesta al afldrii sensului, ne intereseazd cu
cu atAt mai mult, cu cAt prin desvoltarea lui, putem si
ne facem o idee mai clard asupra realei contribufii, pe
care gcoala biblici antiohiand a adus'o pe terenul in'
terpretirii Stintei ScriPturi.
B. Sensul $i inspiratia. - Aflarea sensului Stintei Scrip'
turi. sti in strdnsd legdturi cu conceptia, pe care gcoala
antiohiand o are asupra inspirafiei cdrfilor sfintei scrip-
turi. Pentru acei ce au vizut existenta inspiraliei Sfiniei
Scripturi, in mod absolut pAni la literi, atlarea sensului
a pornit dela inceput pe teren gregit. In aceasti eroare
au putut cidea Tertulian, Irineu 9i chiar 9i Origen. Sf.
Iustin Martirul, afirmi cd Sf. Duh s'a folosit de oameni
s) Ba
ca de nigte lire Si harpe, scriind dupi dictare.
1) Diacon dr. H. Rovenfa. Profesor la Facultatea de Teologie din
Btrcuregti. Curs de enciclopedie 5i etmineuticd. 1930"1931.
2) Sf. Ioan Chrisostom. Homil XV. Evang. loan. lYligne. Patr, gr'
tom. LIX. col. 97.
oArd, 'rotrto xoi S4ooupbv xexqupp6vov u,rlrdE cfuo[
-ivod1v (riqouv {p0E 0teye(gc,rv. To.tta Q! tti,
qr1or, aqbE
eiqqror,, pi1 rinhfiq pqEE d)E flru1e nqooBdl.l,co-pev
roig r.iw fqoqr,rv Qripoor.v, ril.l,d petd dxgtBe[og woiulrq.
Ei pLEv y<iq tive[erdotrog rq Enuxotosr,e r(i)'rt ?'eyop6-
vcov' Evoutoig, xsi E6lotto x&vut o'[irorE rilg elqqtut
xor& rd yQdpps, aoll"d td drono ricroarstoer neqi to6
$eot r....
s, 'En(orsate
^7dq
rouutto 6qr1v, 6v noqul3oloi6 xai
6prerriloeor, notrkixor.E hof,oCrv td dytov flvelpo.. Justin-ue
Mirt. Dialog. cum Tryphone , J:ud.77 . Mirne. Patr. gr. tom. VI, col' 657,
51
chiar pi mai fArziu unii teologi romano-catolici Si pro'
destantisrnul mai vechi, au susfinut inspirafiunea verbali,
adicd dictarea expresiunilor 9i a cuvintelor de citre
Dumnezeu. Astfel au tost teologii romano-catolici, Sal'
meron, Bannez, Maldonat, Bellarmin, Melchior Canus
,9. a. t)
Acei ce au admis inspiralia Cirlilor Sfinte in chip
.deosebit, dupd importanla cuprinsului lor, cum a ficut
Teodor de Mopsuestia din gcoala antiohiand, au aiuns
Ia rezultate gregite in aflarea sensului Stintei Scripturi.
,ln asemenea impreiuriri, Teodor de Mopsuestia aiunge
,sd-gi vadi conceptia sa condamnatd de Bisericd, incd
.de cAnd era in viafi.
Ioan Chrisostom ca gi marii Capadocieni, a admis
'inspirafia Sfintelor Carti in intregime,
adicd nu clasald
r ,dupd cuprinsul lor, fird a extinde iar59i ca ceilalfi in-
spiralia pAni la expresiuni, cuvinte gi litere. Inspirati-
t ,unea a fost inteleasa mai mult ca oinrAurire a Sf' Duh,
.de a pizi oe sfinlii scriitori de riticire. Astfel susfine
, ;St. Ioan Chrisostom intr'una din omiliile sale la epislola
,' cdtre Corinteni, talmicind verselul uDespre cele spiti'
: ;tuale, fralilor, nu uroesc .ca sd nu Stiti>,z)
Cu acest prilei, marele nostru invalator 9i pirinte
tisericesc, prin cele sprrituale intelege acele Iucruri
inalte care sunt opera St. Duh, in afari de munca slu'
.dioasi a omului ce nu poate face minuni. Deoparte std
.opera divini, iar de alti parte sti lucrul profetului, care
le spune pe toate (qrloiv ffaovto,), cu mintea intreagi
,(petd EruvoioE vrlgorio'q6), in stare de sinitate (or,lq-Sg-
,i vbriolg xs,rcrordoerrlE), si stiind cele ce spune (xoi eiErirq
: ,& q$611eror,). 3)
1) -Est Scriptura instinctu Spiritus Sancti scripta, dictanlis non
'tantum sensum, sed etiam verba...u Suarez, De fide disp. V, Sect.
J, 4, n 3, citrt de Prof. dr. V. Tarnawschi, op. cit. Determinarea mal-
.precisd a noliunii de "insprraliune,. p. 8.
2) I Corinteni, Xll, 1.
3) Ilesi 6| r6v nveuporrxdrv.ofr r)6lor rSpdg ripoeiv, d6e[go(. i:
il
t:
'' :,:,., :.:j,l .i ri
i :i!
2d56'
."'--ri..fr - -*-'
j
I
,i
I
,i -t!, -1",4.() I
 52
Sfinlifii scriitori n'au fost deci simple organe de trans"
miterea cuvAntului dictat, ci colaboratori. ulnspiratus a
Deo, sed tamen homo>, este formula sintelicd pe care a
dat-o fericitul Augustin, acestei importante chestiuni bi-
blice. Dumnezeu rdmine marele inspirator al ideii divine,.
insd Si sriitorul sfint lSi are conlribulia sa in ceeace
privegte limba timpului siu, pentru a se face infeles de
cetitori, in felul expresiilor, influenfa locului, a timpului
gi a mediului in care sunt scrise.
Acest adevdr esle de mare importanli pentru exegelul
care are in fafi marea colecfie a sfiutelor cirli din
Biblie, ce sunt scrise de autori diferili, cu o culturi
deosebitd, in timpuri deosebite. Cdci cultura deosebiti
a scriitorului, temperamentul deosebit, timpul variat al
celor geasesprezece veacuri, in care s,a agternut in scris
cuvAntul lui Dumnezeu, limba deosebiti, sunt atAtea
elemente, ce ies din domeniul inspirafiei divine 9i de
care totugi exegetul trebue si fini seama in aflarea
sensului biblic.
Deci exegetului ii revine misiunea de a afla adevira-
tul.sens al Sfintei Scripturi, Jinind seama nu numai de
cunoagterea cuprinsului scrierilor, ci, 9i de cetitorii tim_
pului citre care s'a adresat cartea, de motivele gi scopul
scrierii, de timpul Si locul unde s'au scris, pe lAngi
persoana care.a scris gi gradul de culturd pe care ll,
avea. In felul acesta ne explicdm, pentru ce exegetul nu,
(1. Corinteni XII. I.) nverpoflrd, tri olpeio xal.6v, 6rr, to0rcr
Egyo tot avedporoE privov, of,8}v avrlqoln(vqq BneLogegorjoqq
onouE{g eig rd rolo0ra r}cruporougyeiv.,..
Tofto ydq pdvteroE i6r,c,v, to 8[eorqxdvor, td dvriyxlv trcr_
pdverv, td ri$eio$ar,, td ttrxeo$or,, rd orjQeo8ar,, cboneq polvripe-
vov. "O 0| apoqritlE ofr1 oritrog rilfui potri 8Lovoiog vqgorioq6
xoi orogpovoioqg xatao:'rioeoE, xoi eiEdrE di q86yyeror,, qqoiv
dnovrq,. "Oors xai ,rAd rq6 BrBrioer,rg x&vre0rlev yvc6q(e tlv
prilrr,v xci tlv rpoqr{rqv. Sf. toan Chrisostom. Homil. XXIX. Epist.
Corint. XIl. 1. De spiritualibus autem fratres nolo vos ignorare_
Migne Fatr. gr. tom. LXI. col. 241. citat 9i de prof. Dr. V. Tar-
nawschi. op. cit. p. 9.
53
poate se porneasci la operaliunea exegezei biblice in-
sigi, firi acest bagai de cunogtinle temeinice. Deaceea
.lntroducerea in Sfintele Cdrli ale Testamentului Vechi,
€a gi ale Noului Testament>, cu tot ce depinde de
acestea, sunt indispensabile exegetului,
A9a ne explicim, motivul pentru care Ioan Chrisostom
socoleste mediu_l (p,6oov), locul (r6aouE), timpurile
,(xor,qori6), ca.u19l9 (air(aE) 9i persoanete (og6oormo), ca
factori esenliali de care exegetul trebue si Jini seama
la interpretarea Sfintei Soipturi.l) Discipolul sfintului
,loan Chrisostom, Ieromonahul Adrian, dedici un capitol
special ln cunoscuta sa lucrare de isagogie, sensului
sau tclell, lmbracd in cuvinte,
Iideii, care se imbracd cuvi in textul Sfintei
Scrip.turi. ) Spre exemplu, ideia unei stiri
' sufletegti
( And nrv{oeotg rfulr,xar) ,l e*primata prin profetul
Isaia: <l-am cdlcat astfel in mAnia mea gi i-am sdrobit
in urgia meao. (lsaia LXIII. 3); uDoamne nu mi pe.
depsi cu mAnia ta 9i nd mi mustra cu urgia 16,. (psalmi
VI 1). Ideia unei acfiuni fizice, corporale (Acud xr,vr]oeolv
,ool,toil,x0"\,): *) uSculase-va
Dumnezeu gi dugmanii Iui
vor fi risipili> (Psalmi LXVIII, t); uRidici.te Doamne
Dumnezeul meu, in porunca pe care o ai poruncitD.
(Psalmi Despre pasiunile sufletegti ( Aab araBdrv
'tltultx6v):YII).
) uMd ciesi zice Dumnezeu, ce am fiicut pe
om). (Geneza VI, 6); cAcum am cunoscut ci te temi de
Dumnezeu> (6eneza XXII, 12); cNu intristafi pe Duhul
cel SfAnt,. _(Eteseni lVr ?O). Ideia pasiuniior trupegti
(trno ,rolrrtlv oopo,rl,xov): 6) nNu va dormi Si nici
doarme cel ce pizegte pe Israel". (psalmi).
C. Sensul gi stilul Sfintei Scripturi.
- Raportul in care se
1) Sf. Ioan Chrlsostom. In locum prophethe leremiae. (X, 2g). Migne
Patr. gr, tom, LYl, col. lE8.
2) Aq1fi t6v 6ni tfrE
- 6r,crvoiog. Adriani Isagoge in ss.
Scripturis. Migne Patr. gr. tom. XCVIII, col. 1273 A,
3) Ibid. col. 1275 A;'
4) Ibid. col. 1276 A.
5) Ibid. col. 1276 A.
6) Ibid. col. 12Z6 B.

54
afle sensul biblic fati de expresiunea iextului SfinleB
Scripturi, este remarcat in chip deosebit de Isidor de'
Peluziu, cunoscutul exeget al gcoalei antiohiene 9i dis-
cipol al Sf. Ioan Chrisostom. lntr'o epistoli a sa citre
Petru Monahul, primele sale cuvinte despre scrierile
Sfintei Scripturi, sunt ci stilul sau expresiunea celor'
scrise, este un stil comun, obicinuit 9i altor scrieri'
(l'6lr.E aeft), dar sensul este sublirn, cu adevdrat ceresc.
(rl 6wolu Eb origovopr]%ls).')
Adici in textul Sfintelor Ciili, nu trebue si vedem
partea divini in stil, in expresiuni, in cuvinte, care sunt
omenegti, comune altor scrieri, ci in ideie, in sensul
care este ceresc, fiind venit de la Dumnezeu pe calea
inspirafiei. Cdci iir adevdr fraza ({ qqdorg), stilul ori'
forma in care se exprimi cineva, pot fi frumoase"
strilucitoare (l"opaqd), dar tot terestre (lopcrrretfis)
r6mAn.') Caci daci cineva vrea in adevir si urmirea-
scd sensul, sau ideea care este cuprinsi in text, se vede
silit si deosebeascd superioritalea sensului lald de
frazd. 3)
Aceasli elocinti a stilului, este numai un simplu or-
gan miilocitor prin care se exprimi acea inJelepciune
supracosmicd, aga precum gi corpul este pentru sutlet,
neschimbAndu-se astfel nimic din ideea originald, ci'
cercetAndu-se acea idee cereasci. a) In chipul acesta,.
pb, ae[],
1) uTffE Oe(nE oog[aE t 1.6!r.9
Eb origcrvopr{xqg>. lsldor Petusiot. Epist. CCLXXXI. Petro Mo-
nacho. tvligne. Patr.,gr. tom. LXXVIII, col. 1500'
z) t qgdolE, Xopnt-
u...iflE Ee 6[ro$ev ],ug,ngd pEv
aerfrE 6b { agri!6,.
col Ibid.
1500.
3) ,,Ei 6b tr,E 6uvqSe[q tfrE pbv E1elv rilv dworov,'
tfrs 6b tffv qgdor,v, oopcirotoE dv Dlxutog xqr.Se(1'.'
Ibid. col. I500.
a; ...oErivmou ydq dgyovov eivou tffE 6neqxoop,(ou'
ooq(oE f1 er3yl,rottio, ei xu$rineg odrpu r[u1fr rinox6or,to'..
pr16i,v plv 8lxo8ev xo,tvorop,oton verilregov 6qprlveri-
ouoa, 6b td origavoprixq Exeivqq voflporo. Ibid. col'
55
lsidqr Peluziotul instruind pe Pelre Monahul pe cale
elistolard, ne descopere 9i noud conceplia antiohiani
asupra raportului in care trebue sd privim stilul Sf"
Scripturi, cu ideea divind pe care o imbracd.
Textul Sfintei Scripturi cu stilul sau, ne sunt in adevdr
prefioase, dupd cum ingriiim de trup care addpostegte
sufletul in acfiunea lui. In textul Sfintei Scripturi allim
ideea divini venitd pe calea inspirafiei 9i feriti de sfin'
fitul scriitor de inovafiuni. Fird iext cu stilul siu, nu
putem gdsi ideea inspirati, iar concluzia este cd textul
iu stilul, aparlin sfinlilor scriitori, dar ideea aparline
divinitilii.
II. Interpretarea antiohianH,.
Sensul literal 9i sensul alegoric' - CAnd se vor-
begte de gcoala biblici antiohiand, chiar dela auzirea
numelui ei, ne ducem cu gindul la interpretarea gra-
maticali-istorici a Sfintei Scripturi, deosebiti de alego-
rismul gcoalei alexandrine. Imediat memoria ne readuce
in fafd Si din reprezentantii acestei gcoale, ce au cizut
victimd unui extremism opus celui alexandrin, ca un
Teodor de Mopsuestia, ori un Nestorie. Teodor de Mop-
suestia detagAndu-se de tradifia sdnitoasi a celorlalli
in eerce privegte interpretarea Sfintei Scripturi, mergea
{ cu interpretarea literald pAni Si la cartea CAntirii
6vvo.La;
Cintdrilor din Vechiul Testament, cizAnd cu vremea
in dualismul ipostatic la dogma christologici. Deaceea
este supranumit gi pirintele nestorianismului. Prin ur-
mare dela prima amintire de partea negativi a acestei
gcoale, istoria dogmelor ne face atenti, de a fi prudenti
gi in ceace privegte directivele pe care vrem si le im'
prumutdm dela antiohieni.
ExceptAnd insd aceste victime ale zelului de a com'
bate monofizitisrnul, restul actiunii acestei gcoale rimine
in loati strilucirea. Interpretarea literald bine in-
1501'
i
rll
l
I
 56
trebuinfatd de Ioan Chrisostom, atrage privirile intregii
Biseriei, asupra roadelor bineficitoare pe care l+a
putut aduce interpretarea istorico-gramalicald sau lite.
rald. Ceva mai mult, gcoala antiohiani apreciazd sensul
Iiteral, nu pentru simplul motiv de a se deosebi de
alegorismul alexandrin, cici tot ea admite gi sensul
tipic alegoric, unde este cazul real. $coala antiotriana
nu pleaci dela idei de opozifie pentru altd gcoald, nici
dela o influenJd a filosofiei timpului, ori alte influenJe
exterioare, ci dela convingerea de necesitatea unei exe-
geze biblice cu caracter gtiintific.
,' Astfel gcoala antiohiand aie meritul de a afirma cd
exegetul trebue si caute a cerceta in primul
'i rAnd sensul literal-istoric-gramatical in StAnta
Scripturd 1), Si nfrm:ii dupd aceia si interpre-
tim textul alegoric, acolo unde sensul alegoric,
-. existi. 2) De aceia gcoala biblici antiohiani
este-recu-
noscutd gi de posteritale ca inrAuritoare asupra princi-
piilor exegetice ale marilor Capadocieni, Vasile ..i M"r.
9i Grigorie de Nazians. B) principiul superior al acestei
gcoale biblice, este remarcat
9i de teologii occidentaii
ca uvia media,, ca drumul cel mai sdndtos intre cele
1) "Dies leistete unsere Schule, im dem sie von dern richtigen
6rundprincipe ausging, dass der eigenfliche grammatische und his-
torische Wortsinn iiberall beizubehilten ist, wo nicht geniigende
lrii$e eine (tigiirtiche) Auffassung fordern"; ph. Hergenidthei. op.
cil, Die Bedeutung der antiochienischen Schule fiir die Exeges-e,
p.72.
uUn seul sens litt6ral est i rechercher dans chaque page
de
I'Ecriturer. F. Cayr6. Pr6cis de patrologie. Tom. L L'dcote d,Anioche.
p. 289.
2) .Sie hat aber auch auch dem mystischen Sinne und der prop.
hezie im Literalsinn richtige Anerkennung verschafft, indem sle
Beides unterschied und den Missbrauch der Alexandriner mit
der
Allegorie ph. Hergenrbther op. cit. p. ?2.
"beschrAnkter.
"Enfih, il est le fondement du sens historique, Iorsque cetui_ci
exist, F. Cayr6 op. cit. p. 2g9.
3) ...die Antiochener erhebend auf. Basilius und Gregor von Nazians
einwirken..,, H. Welss op, cit, Hl'sforischer Ueberblick.
57
ui extremitdfi, prima caracterizate ca iudaisti gi antro-
morfiste de mai inainte, cea de a doua elenieii,
-,gide
Gnosticilor gi Origenigtilor odinioari.') Aceastj -,
metode de interpretare, este denumiti metodd
sintetici, prin acest compromis intre cele doui feluri
interpretiri, alegoricii Si literald, r) rimdnAnd astfel ''
cinstea exegezei ortodoxe gi in aprecierea bisericilor
ccidentale.
Isidor de Peluziu, intr,una din scrierile sale tri_
si cdtre episcopul Leonte, ii vorbegte de cea mai
nd regula de a interpreta Sfdnta Scripturd. El scria
este prudent (vouveldl6), ca cele spuse si le inte.
3m c_1 dupi cunogtinfi, dupd istorie (xuS,iozogiuv) ,
_
tl literal), iar pe cele interpretate ce ne spun vii-
si. le primim ca dupi meditare, contemplare (xard
) (sens alegoric). 3) Cu acest prilei dd indeinnul
de a nu se intAmpla invers, adied de a trata in
alegoric, cele ce sunt probate ca islorice 9i nici
se inleleagi literal, cele ce sunt alegorice, ci fiecirui
t drn
din cete
cele ooua
doud (tiilVripq6tegor,E) si i-se aplice sensul
(ti),liripqdteqorE) sii
propriu, potrivit cu textul (ng6ogogov xoi xordl,-
ov vo0v). a)
1) .Die Antiochener uermittelten zwischen den Gegensdtzen einer
sinnlich buchstiiblichen und willkiirlich ailegorischen Ausleg-
der heiligen Schriften, zwischen den Extrcmen der Judaisten
Anthropomorphiten einerseits und der Hetlenisten, Onostiker
Origensten anderseits, und brachen einer gesunden biblisch-
Richtung Bahn, welche fiir atle kommenden Zeiten
ntlussreich, wenn auch nicht immerfort herrschend blieb,.
Dr. Heinrich Kihn, op. cll; Die Exegetenschule uon Antiochia und
h.eodor uon lYlopsuestia. Tendenz ihrer Werke. p. 29.
2) Diacon Dr. tl. Roven{a. op. cit. p. tB9.
3) dl,l,d vouvelbE xu,i xc,rl'rroqiov eig4p6vo vod)p€v,
zqrri rleroq[ov aqogrlreuS6vzc 6xl.crpBdvo:pov,
1d.
Pelus. Episf. CCl//. Leontio. Eplscopo. Migne Pati. gr. iom.
lll, col. 1290-1292.
s) upq6i tri ooq6g iotogrl0dvro eio $erogiav BxBLo,[dpevor,, I
rd l,opngdrg 8eorq1O{vor 6qeil,ovtc eiE lotoq[o,v xa,raBr- i
I
I
i
I
I
.i
,l
 58
Acesta este marele merit al gcoalei anliohiene, de
acorda textului lual pentru interpretare, sensul cel
lrivit cu textul insugi. InliturAndu-se arbitrariul, o
noui incepe in domeniul exegezei biblice. $i Isido
nu este singurul reprezentant al gcoalei antiohiene,
suslinea asemenea principii. Diodor, episcop cu scaun
in Tars, predecesorul lui Isidor de Peluziu, era de m
spriiinitorul celor doui sensuri gi totusi distingind
(T(g 8rocpoqd Serrrq(ug xoi d)"l"1yog(og) unul de alt
ientru a le folosi la locul respectiv. l)
CunoscAnd conceptia practici a Antiohienilor asup
interpretdrii Sf. Suipturi Si deci asupra sensului bibl
lrecem mai departe in a examina mai de aproape
care sens gi cadrul sdu de aplicare.
IIL Sensul literal.
Sensul literal, - sensus liiteralis, se mai nu
gi sens gramatical, sensus gramaticus gi sens istori
sensus historicus. (xatir tb yqdppq, xatd tbv Qiioe
pci[ovreE, .tlll'dpgdreqouE nq6oqoqov xoi xarciltrrllov
3qogprilovteEr.
Ibid. col. 1292.
l) Praecipuus Diodori labor fuit, que plerosque sacrae Scriptu
libros interpretanCo, atque ispse praeivit loanni Chrysostomo a
Theodoro Mopsuesteno, ita ut sensum litteralem et historiarn
tius, quam ex recepto apud plerosque alios illis temporibus
allegorias sectarelur, {r,16 tQ lpciptparr t6v r}s(ov
lqcrq6v, td6 rlorrlqiuE oitdrv SxrqoadpevoE, ul est apud
tem VI, 3, sive ut Sozomenus VIII 2, repi td [1tiv r6v
rrlq Bhylioeq aotrjoo5, tdg 06 $eogiaE rinoqeriyov. Speciatlm
morantur' eius Sgpqveior Pentateuchum. Suid in Ar.60ropoE
Theodoro lectore.,. in Proverbia, cui addidit dissertationem De
terentia theoriae atque allegoriae, sive sensus mystici ab
atque morali. TiE 6logopri Setoptog xoi rillrlyoq[ag.
Diodorus Tarsensis Episcopus. Nstitia' Migne Patr. gr-
XXX|ll col 15s0.
59
rd Qr1r6v, xurd, rfiv ioroqiov). ) Altii stabilesc de'
mirea lui, asociind acegti lrei lermeni 9i denumindu-Er
I sens literal-istorico-gramatical.
Prin sens literal, se lnlelege ci ideia sau sensul, sel)
in insiSi insemnarea cuvihtului 9i nu in alte sim-1
le. Plecind dela aceasti apreciere a sensului literal;
i au abuzat aplicAndu-l peste tot, iar alfii l-au intre-
iblic, se infelege pentru exegetul care are cunostinle
istorie biblicd, teologie biblicd, filologie biblicS,
(eogralie, arheologie, etc.
Contrariu vederilor acestei gcoale, Origen privea cu
rii pe interprefii sensului literal, numindu-i sclavii
ll. ",
Exegetul Isidor de Peluziu discipolul Sf. Ioan
Chrisostom, menfioneazi intr'una din epistolele sale, \
id insiEi gramatica spune cd in cuvintele cele scrise se i
gisegte cunogtinta (fqopparwilv ydA l6yeb titv irt/t'.
3) Aceste cuvinte scrise, desp"g calg
l,gdppoor, oocpiov) I\
Vorbegte Isidor in epistola sa, sunt referitoare la Sf.
ipturi, cind vorbegte despre Daniel si cei trei tineri.a)
Acest sens literal sau gramatical, se subdivide la A
ndul siu in sens literal propriu 9i sens literal t\
propriu. Propriu cAnd este lipsit de figuri Ei im-
u sau metaforic, cAnd la insemnarea cuvAntului in t
e, se mai adaogi 9i intenfiunea celui care soie. Curn,
gi Ioan Chrisostom, cu prileiul explicdrii psal-
l) Dr. Oottfried Hoberg. op. cit. Der Wortsinn. 66.
r 2) Le litteralistes sont o[ oottrrcrrr,xoi 'Iou8sixol xoi oi 61,(yo>
rog6qovieE oirdrv 'EBrrovcrior,. Matth. Xl, 12, Origbne. EugEne de'
nye. Paris 1923. Les commentaires, p.75.
3) Isidor Pelus. Lib. Ill. Epist. CXXXIX. Nilo. De Sapientia' Daniet'
trium puerorum. Migne. Pati. gr. tom. LXXVIll. col. 836i,
4) rdrr, Ed ru0$'odrog ilxel pdprouE rilL6lqeorE ,i fs"qi}
: A66roxev oriroig 6 rledE oiveuow xoi qq6vlotv 3v-
lqcprplarr.x! xci ooq[or... Ibid' col' 836.
 60
,milor, sunt lucruri care trebuesc primite aga cum
prezintd Si altele altfel. 1) Cum este spre exemp
versetul din Isaia XI, 6: ulupii si oile vor pagle lm
',preuni>... Aci nu trebue sd se infeleagi lupi gi oi, lei
?leoparzi..., ci prin acest verset se caracterizeazi mo
vurile oamenilor asemenea dobitoacelor. '?) Sensul I
'.teral de data aceasta trece in cadrul tropic sau impro
.degi forma este pentru infelegere literald.
In ceace privegte imporianta sensului literal gi p
meidia alegorizirii, ca 9i a extinderii sensului tipic
"tot textul biblic, Teodor de Mopsuestia, ne oferi
prileiul interpretdrii textului cap. XXVI din Matei, o ius
rficatd apreciere a sensului literal: uEl n'a spus: aces
,,este simbolul trupului meu, gi nici acesta este simbol
,,sAngelui meu, ci acesta este corpul meu gi singele
:'.invdlAndu.ne pe noi ci trebue si inlelegem nu nat
a ceace este adus inaintea noastri, ci ci ceace
acolo s'a transformat in corp gi sAnge prin acfiun
.graliei,.3) Aici este destul de indreptitit Teodor si apli
sensul literal, cu tot exiremismul siu literalist. Cdci ce a
fi fost daci textul biblic al instituirii Sfintei.Euhari
ar fi fost interpretat alegoric? Ar fi fost o interpreta
"bund ? Ar fi fost denaturarea ideii MAntuitorului,
a rostit aceste cuvinte Si a traditiei apostolice ex
t) ....td 6| xord Errffiv Bx6o1dv, td re oior$qtd voofivteg,
rd votlrd Bx6rldpevol. Sf. loan Chrisostom. Expositio in Psa
,XLVI. Migne. Patr. gr. tom. LV. col.
l..-,
209.
2) t\ixor" noi dpu Boonl8rioovror. Oi, yrip 6fr
dpve6
xoi dgvoE Bxl,qrp6per9o, otEd d1qqo, xai potv, xai toffgov
<il.l,d rd rdrv rivrlgc6rov fifu 6rd t{E t6v r116yow
laqoxrq(opev. Ibid. col' 209.
3) Theodorl lllopsuesteni. In Euangelium Matthei Comment
hagmente. Cap. XXVL Vers. 26: uoix etne. To616 Borr rd
{3otro to0 odp,a:,oE }iou, rol rotro tot o[por6E psu,
Tott6 8orr, tg o6pci !r,ou xoi rd oipdr pou, 6r,6doxov tpdg
.npdE tilv qriolv 6g{v rot nQoxeru.6v6rr, &},Ld 6r.ti riE
.,etlogust(o6 ei6 ocigxc, xai oipo peroBrillsor9ol. Migne Patr.
;.lom. LXVI. col, 713,
61
tive, asupra acestor cuvinte. Adici tocmai ceace practiceil
estantismul cu sectele in general.
Ieromonahul Adrian in cunoscuta sa lucrare de
sagogie, divide sensul Sfintei Scripturi, in sens istoric
profetic. (crqoqqnxbv xoi lorogrxdv] 1). De aceea tre-
cunoscute idiomurile limbii in textul ebraic, in"
privegte sensul ori gindirea (6r,ovoio), stilul ori
resiunea ideii prin text, cuvAnt cu cuvdnt (6ai dg,:
qi compoziliunea ori legitura ideilor ca sintezi
dE ouvS6osorE). Parabola (rrig aogoBo).dE) se intrebu*
pentru ca in chip metaforic (peroqoquxdrE) si pro-
o insemnare mai mare (tfiv 6pqoow).2) Deci chiar
sensul literal este o necesitate a textului, de a.
buinfa anumite figuri de stil Si de cuvinte, pentru'.
prin aceasti formd tropicd sau melaforici, si ilustreze
bine ideea.
Astfel sensul literal, avAnd coloritul acesta tropic ori,
1,,
hetaforic, rimAne tot sens literal, dar cu aceasti nuanle,
cd. Deaceea este supranumit sens literal tropic, firi
rdgi ca prin aceasta sd se confunde cu sensul alegoric,..
cd cu sensul tipic. Deci sensul literal rimAne ceace
te recunoseut pAnd in vremea noastre, cu cele doud
ranfe, de sens literal propriu gi sens literal impropriu.-
Pentru claritatea interpretirii insd (6pprlveioE ocqri-.. I
rouiv), este necesari gi cunoagterea particularitelilor tex- .
ului Sfintei Scripturi, cu discernaminlul figurilor (rflv i
r6v oppriScol 6ioyvroor,v) Si distincfia tropilor ("nr.,
,, tg6natv 8tdxgloLv)').
C. Figurile de stil. Pentru nuanlarea sensului literal
ic, s'au folosit de cilre sfinfifii scriitori, dupd cum
i ieromonahul Adrian, figurile de stil, despre care
vorbegte lntr'un capitol special al lucririi sale.4),
rile de stil sunt tocmai extinderea tropilor. de la"
l) Adrlan. op. cit. Migne. Patr. gr. tom. XCVIII. cot. 12?i A.
l2) Ibid. col. 1285. B.
Ibid. col. 1309 D.
+) Td eai t{g 1,6[errt6 o{irc,:E. Ibid. cot. 1284.
;5fiffi'"'-;"}.-'=
' 'ed
sEL#trrLR*rrL
\$oo,"
- "to, ;
)
 62 63

.,cuprinsul unui singur cuvant, la o parle mai i, precum : *Asemdnamd-uoi cu cei ce se coboard
"din text. r)
laco .
Parabola (f1 nogoBol'r1), care insemneazd asemd Repetiliunea sau taftologia ({ toutoloy(a), ori cum
comparalie O U p) este prelungirea lropului (rq mai spune ermineutica modernd, emfaza, cu intre'
infarea anumitor repetiri de cuvinte, pentru a fi mai
care este o figurd de cuvAnt, la un grup de texte lemnd, mai emtatici, iarigi se gisegte in textul Sfintei
.St. Scripturd. Ca fragment de paraboli cu silaba d pturi, precum: uCiici iatd eu intru fiird de legi m'am
(ri1v rirg oul.l"oBilv) extragem un exemplu: u$i nof ut Fi intru pdcate m'a fdcut maica mea'. (Psalmi)'?).
udzut slaua sa, slauaintocmai ca slaua singutului n TripIicaliunea (Tgr,1dre)s) extensiunea (i 6nttoor,g) a)
din Tatdlu (loan I) in loc de a celui adevirat.l) Te l'eonasmul ({ crequooe[o),5) inversiunea (t6'Yrreg'
doret al Cirului, un all reprezentant al gcoalei anl r6v) Si transpunerea (ft 'Ya6qileorg 6) sunt figuri
ohiene, remarci faptul cd parabola a fost intrebuinfa e stil obicinuite, pe care Adrian le distinge mai ales
in SfAnta Scripturi, care pe lAngd altele face ca text textul Vechiului Testament.
Sfintei Scripturi sd fie uneori obscur interpretului. D B. Alegoria. - Alegoria este intAlnitd la Antiohieni
aceea declari cd pe lAngd toate celelalte cunogtin u numai ca simplu trop, referindu se deci numai la cu-
exegetul trebue sd ceari gi aiutorul lui Dumnezeu tele izolate, ci la o extindere mai mare de text. Sf.
rugiciune, ca prin darul SfAntului Duh si poati pitru odn Chrisostorh, recunogtea existenfa alegoriei in textul
cu infelegerea la cele necunoscute.'?) Acesta era deall Scripturi, socotind pe exeget obligat de a interpreta
spiritul de credintd al tuturor marilor ierarhi ai Bisel goriile, acolo unde se afli. Astfel la interpretarea
care in soboarele ecumenice, au implorat ajutorul i capitol din Vechiul Testament,?) spune ci atunci
Duh in interpretared Slintei Suipturi, pentru ca i nd gisim locuri alegorice, se cuvine si fie interprelale,
dogmele ce se dddeau, si tie curat adevdrul revelat ind obligali de a urma insugi sensul Sfrntei Scripluri
Dumnezeu pe calea inspiratiei. deci si pe cel al alegoriei (ofltro tQ t{E ril.},rlyoqias). ')
Parabola fdrd rirE (TdE aaqoBol"dg dveu rotr rbE),
semenea se intrebuinleazd de multe ori.
l;-11Adrian. op. cit. Migne Patr. gr. tom. XCVIII col 1288. C.
Aseminarea ({ 5por,6trls) se intrebuinleazi de mu
Tdv 6por,6qto tr6yer, nol,ldxq dvrt to0 agrilpctog
rb, "Ksi 6poro${oopot toIE xotoBa(vouolv sig
r) u'Erleaoriperg tilv E6[av aritot, 66!clv ,ilE M
yevotE noqd notgbEr. tivti tot dl,l8otg' Ibid. col. 1288 2)Tfl rsurol.olfu x61pr1ror rrovroxot tlg td: u'I8oi
2) Beati Theodoreti episcopi Cyrensis in loco difficilia Sctiptu 6v rlvop[org ouvel{r}qv, xsi 6v ripoqtfu6 6x(o'-
Sacrae questiones schetae,.Migne Patr. gr, tom LXXX. col. 76. o6pe f1 pttqq pou>. lbid. col. 1300 C'
'A{.rbE 1dg xriv toI6 iegoiE Erloyyel(oq, xu,i no s) Ibid. col. 1300 D.
:4)
$ol"r,xd;E rlv 6lEuoxul.(av aqoo'6qeqe. KuI tdrv
lbid. col. 1301 A.
5) lbid. col. l30l
poror8eoE eiqqp6vrr:v 6naoteiro rilv 69prlve(cv.
A.
,6) Ibid. col. 1300 D.
u0rot rolvuv rflg voeqdg dxrivog dvrrBo]'{ocE ;.7) Ieremia. cap. v.
rdrv to0 nuvoy(ou flver5pr,otoE <i8rjtcrlv xata .8) Sf. Ioan Chrisostom. In Isaiam, Cap' V, Migne, Patr. gr, tom.
.,rre r,qtioopol.... col. 60.
Vil.
T6 a6re xsi r[va d],hyoqeiv lqil T(ov NBoq6v. Koi rirs oix
 64 65

Interpretarea alegoriei este obligatorie, socoiind chi pe lacob seruul s;iu, 9i usd nu-i pascd pe ei mai mult
lege (o0tog 6 v6p,oE) interpretarea ei acolo unde es 'pdstoriau,
uVeniti dupd mine gi ud uoi face pte uoi pes-
cazul, pentru ca nu cumva dinlre acei ce iubesc al cari de oameni. Cdci prin mteaid 9i acoperemint ade'
si riticeascd (nl,ovdo$or,) Si si o poarte peste tot. sea uorbegte de puterea dteptdtii lui Dumnezeu''1)
Acest principiu clar 9i motivat enunlat de Sf. Ioan Chri Parabola 2), precum : <Vegheat'am 9i fdcutu'm'am ca
sostom, ne scutegte de a mai aduce alte dovezi, d pasdrea> 9i uCa oaie"..'s)
chipul cum priveau antiohienii alegoria. Nu o inlitura Comparaf iun ea (q 2r]yxqtor.g),
a) prin care cele ce
unde exista gi o interpretau in consecinJi, dar nu a sunt de fafi le compari cu cele vechi, din cele ce sunt
zau cu extinderea ei ca alexandrinii, pentru a ajunge asemenea. Spre exemplu: gralia bolezului, cu Marea rogie;
alegorism. iar primirea sfintelor mistere cu marea 9i cu apa pietrii'
C. Tropii.
- Tropii ocupd un loc important in
2) Metafora, para
,Toti au mAncat aceiagi mAncare duhouniceascd si toli
,.'ermineutici a ieromonahului Adrian. au bdut aceiagi bduturd duhouniceascd, pentru cd beau
i bola, comparafiunea, sinecdoca, exemplul, metonimia dintr'o sthncd duhouniceascd ce uenea dupd ei $i sthnca
antifraza, perifraza, recapitularea, abuznl, prosopeia, era Hristos,. s)
"r
J birea figuratd, alegoria, iperbola, muslrarea, ironia, Sinecdoca, (i Xuvex8opi),6) este iropul prin care
,, casmul, enigma, ameninlarea, afirmarea, reticenfa, pa se iniekig mai multe lucruri ln acelagi timp. Cind din
i neza sau corecfiunea, sunt atAtea figuri de cuvinte, parte, arati lotul, precum: uA conuertit sufletul meu>,
in Vechiul 9i Noul Testament, care trebuesc apreciate ia si spuni m'a convertit pe mine. u$i incd mai mult
interpretarea Sfintei Scripturi. turma mea se odihneSte in speranfd', in loc de eu md
Melaf ora ({ peroqoqd) este atunci cAnd transp odihnesc... oDin pdntecele mele mai inainte de luceatiir
unele cuvinte ln locul altora, tinind seama fie de acli te-am ndscufr, in loc de inainle de intreaga creafiuneu'r)
nea lor, fie de natura lor, Exeglplul, (tb "Yer66er.Ypo),t) cAnd cele ficute, sunt
- care este citre noi gi cd
Dumnezeu, s) precum: "Domnul md papte, gi
"A oarecum asemenea cu cele ce se explicS, precum:. "Boul
igi cunoaSte stdpAnut, (lsaia I, 3), "Cocosthrcul i1i cu'
Eoplv zrigr,or, tdv v6pc,rv ror.jtolv o0roi, crl"l,d 6ei oir{
8tovoig rIE fgoq{s 6nopepr,ouE, o6ro r(l rtE t) Psalm XXII, 3, 1; LXXVII, 71;EzechielXXXIV'8-10,XXXIV
xelq{or}or rgdnq. "'O 6} I6yco, tor.otrdv }orw..... 5; Matei IV, 19; Ezechiel XII, 13, Psalmi XVIll, 9'
1) Sf. loan Chrisostom. In Isaiam, Cap. V. Migne. Patr. gr. 2) Kord 6i rogol3ohiv'ri6 td, 'Hyqrirvrloo, xui yev6plv diE
LVI. col. 50.
otqourg[dv, xoi <roE ng6parov, Ibid' co!' 1304 A'
uKoi na,vto1o6 rflg lpoqfrs ofroE 6 v6;rog, SrceL8dv ri
3) Psalm CL, 8; Isaia LIII' 7.'
l"6yer.v xoi dl)"1yogiaE rilv 69p1v6nv, riiote pl
rialdr6, 4) Kord or.i.yzqrtow, oiov rd nciErovto toiE roloruig Bx r6v
69 3ru1e rilv dx6l"amov Batrlup(ov 16r, rlil.1yoqeiv poul 6poirov Br96lal eixciletv' ri1 tot ptrrt(oputoE yigr'r', z1'Egu$q{
al,uvdgSor xoi aa,vtu,1o0 g6qeoSor,r. t9al.l.c(oorj. Ibid. col. 1304 B.
2) ueio'[ xol rg6aor oritfrg yevr,x6rutor, 6utor,r. 5) I Corinteni, X, 3.
op. cit. col. l30l C. 6i Kord o'lvex6o1i1v, 6ruv c)nd p6goug rd 6)'ov 64loi rirE td.
3) uKotd plv perogogdv, 6rtiv rd, ErdqorE ff xord rgd[rv
<Ti1v rl.,u1i1v pou 3nr{otperpev'>....' Ibid. col. 1304 B'
xord qrior,v Bvovra eiE Erego perocp6gl, oiov eiE {pdg re 7) Psalm. XXil, 3; XV, 9; CIX, 3.
rdv rle6v' rig rd, cKriqrcig nolpo(ver p6'> xoi, < 8) lbid. col. 1304 B.
'Ioxr6B,... Ibid. cot. lB0t D.
 66
noa\te uremea pe ceruri> (leremia VIII 7), oUn oarecare
om era stdpAn al casei, Matei XXI, 33) uUnui om bogat..;.
rodise ladna mult.... (Luca Xll, l6).
Metonimia, ri perolvup(a, 1) cu schimbarea de cu-
vinte, cAnd in locul celor ce sunt locuite cele ce locuesc
le schimbi numele Si de Ia cele ce cuprind, cele cuprinse,
precum: "$i paharul tdu esteptin pentru mine,mai mult
ca cel mai bun>. uBociti-ud cordbii ale Tiruluiu. (lsaia
Xxtll, l). "Vei bea paharul sorei tale, (Ezechiel XXIII,
32). In locul celor ce sunt locuite, cele ce Iocuesc, pre-
clrmt uChemase-ua cerul de sus, (Psalmi). "lerusalime,l
Ierusalime,careaiucispeprofet'i"(MateixxIII,3?).
Antifraza, { 'Avr[goor,E,2) contradiclia sau preteri-
liunea, este atunci cAnd se explicd contrariul cu contra-
riul, adici t uDacd nu te ua binecuuLnta in fald" pentru
a blestema. "Va binecuuLnta pe Dumnezeu gi pe Reger,',
in loc de l-a insultat gi l-a vorbit de riu. uCd a fost'
preamirit regele, gi uBinecuvAntat si fie omul acela,
(lov. I, 11; II 5; III Regi XXI, 10;leremia XX, 16);
Peritraza, fi fleg(qquo6, 3) circonlocufiunea, adicd
prin puline cuvinte exprimate, pot fi inlelese mai multe
lucruri, precum' .$i iati pe cei de alt neam, 9i Tirul
9i poporul Etiopienilor, care au fost acolo,, (Psalmi
LXXXVII, A);
Recapitula!ia f1 Avaxeqclo(r'lor,g, a) perorafia
1) Kord pretrovupr(av' 6tov f1 rind r6v neqr,eldvtorv td aegr-
e16pevo, 'ii ondtdv dixorjvtov td oixorlpevo petovopc(er, xai
ord piv rdrv neprel6vtrov til nepr,el6pevcr, riE td, <Koi td
nomjprov oou pe8rioxuv pe riroei xErdttotovr....
Ibid. col. 1304 C.
2) Kgrd dvtiqqoo'r,v 6rsv 6r,'Bvovr(bu td Bvovr(ov 01loi-oiov,
<Ei plv eig npdocrrndv oe eilolr]oer,> dvri tofi, Blnocprlptjoer,...'
Ibid. col. 1304 D. , dvunoordttlv, op6oc,rtri re xcri XdyouE riaori0etor,' Ibld 1305 B'
3) Kstdl ateq[q,6roolv, 6rov toiE 0r,'61(yov Bxgoveiorgai 6uvo-
pu6vor.g tilv 6ld ale[ov<ov qgdow neqtrir9lolv. Ibid. col. 1304 D'
a) Kord dvoxerporloiororv eir'of,v BnovdXr[lrlv, 6rov tri 6ui
67
repetilia, adici reluatqa dela inceput atunci cAnd prin
ma.i multe sunt istorisite in chip deosebit, din cauza
anumitor dificultili gi nepotriviri de a expune cele nece-
sare prin puline. Spre exemplu Moisi a zis: sAceasta
este cartea facerii a cerului Si a pim6ntului'. Dease-
menea Si in cirlile Regilor gi in Aposlol (Gen. II, 4).
: Abuzul t Aa61qIor,E, 1) este atunci cind numele
unora se intrebuinfeazi Si ta altele, prin abuz, precum:
oPdzeste-md pe mine Doamne, ca pupila ochiului";'ln
tine peste dugmanii nogtrii, uom umbla cu cotnul>;
qCel, ce strdngi apele cele mai de sus ale aceluia';
Dupd cum aurora se lntinde peste munfi, popotul mult
gi puternicr. (loel ll, l2).
Prosopeia f1 flgootoronotio, 2) se utilizeazi atunci
cAnd este vorba despre ceva neinsuflelit 9i cAte odati
: de cele impersonale, presupunAndu-se ca persoane si
socotindu-se ca griitor. Despre cele neinsuflelite pre'
cum: *Ridicafi portile uecinice> gi "Cerurile spun>'
Pentru cele impersonale, precum t "Dteptatea Si pacea
sunt iubite"; uA chemat Dumnezeu pe cel drept in foc'
(Amos VII a); uA spus infetepciunea; domnul md' std'
pdnegte". (Prov. VIII 12,22,30).
Vorbirea f igurati (6 )lrlpatropbs), ) deghizati sau
tictivi, atunci cAnd expficarea figureazi in locul faptelor,
precum uS'a agezat rugina de-a dreapta ta"; "Fluuiile
aler,6vtov aolxllog rilv rlrd t{6 tdrv no'qen-
eio1y1$6vro., 6r,d
,, l3rioerov rivorpol.(oE Euol6ger,ov Bv 6l.iyor.q c0S6 6te[6q1erar'.
lbid. col. 1305 A.
t) Kord ria61g1ouv, Srov tfl Et6gcov rqoolyog[g xo'i Bv
fr6gor.E nordlgdr,rt ' (oiov) rbE td, cOril,o[6v pe, xrigLe'.".
Ibid'
col. 1305 A.
2) Kstd nqoooloorror[ov 6tuv ttoi tdrv ri'rpri1ov, i;viote E] xui
3) Kotci ollpottopdv 6rsv tu oitd orlpr,otonor'fr rrgdq ttv
t6v nqoyptitorv riqr{yr1or,v" rbg rd, ufloq6orl { l3oo[]'r'ooa Bx
0e!,r,6v oou.>... Ibld' col. 1305 C.
 68 69

uor bate cu putere in mAnd de acelaS" ; ufhlele tale dezonoarea bine, au udzut ochii
dugmanilor: uBine,
s'au rotuniit Ai pdrul li-a crescuf, dar erai tot goald,
'noltri,;
,,
ula chitara inconjoard (cetatea), cAntd bine.
goald de totu (Ezechiel XVI, 7); lAle prin catachrezi Cdci cordbiile incd n'au uenit din Tir. Cetate frumoasi,
(xozo1(qotr.xdrg), munfi dupi figurS, pirul lertilitatea iubitoarer....; uDe Domnul nu se poate ascunder; Pro-
pemAntului, pregatind din lucruri vorbirea figurali; pre- fete7te-ne noud, Hristoase, cine este cel ce te-a louit pe
cum'gi prin ipotezi; u$i s'a agezat Satan fafd in fald /,ne). (Psalmi XXXIV, 21; Isaia XXIII, 10-16; Naum
cu Dumnezeu, (lov. I, 6). III, 4; Sofon. III, 3; Matei XXVI, 68).
Alegoria ({ A}"},qyoQ(o), ') este acel trop in care Ironia, f Eiqorve(u,1) cind ridiculizeazi ugurdtatea
cuvintul nu-gi are insemnarea proprie a texlului, ci fi' prin laude, precum: "Aduceti-i lui pe sfiinlii aceluiao
gurati sau alegoricd. "Va fi ca pomul plantat, 9i Apos- (Psalmi); "Vita frunzoasd, Ierusalimul" (Osie X, 1);
tolul citeazi pe Agar prin alegorie. (Psalmi I, 3; Gala. "Unde este culcugul leilor Si puiul leoaicei?
(Naum
teni IV, 24). II, I l);.,.
Iperb ola (t 'YneqBo),{,2), adica exagerarea
atunci Sarcasmul 6 XoqxaEpde,2) cind vrea si laude prea
cdnd multe sunt mult mai mirite prin puterea expuneri mult uguritatea, precum: "Eu sunt uierme gi nu om,
decit ceace sunt, fie cu cele ce prisosesc, fie cu cele (Psalmi); Din nou perseculi, rege? (Begi).
ce sunt posibile, dupd cum: uAu urcat pAnd la cerutir; Enigma, rb cliv[1pu 3) cind istorisirea se infdtigeazi
,in chip discordant, precum: oArgintul tdu s'a prefdcut
"A$a dar ua infrdnge Dumnezeu capetele dugmanilot
sdiu; Spdla.uoi in fiecare noapte patul meu"i aMuntii au in sgurd, iar negustorii tdi au amestecat uinul cu apdo
sdltat ca berbecii,, (Psalmi) gi "Copacii ci.mpului uor (lsaia I, 22); u$pur. tuturor pasdrilor gi tuturor ani-
bate din ramuri,; (lsaia LV, 12). uMai ugor este c 'malelor" (Ezechiel XXXIX, l7); uPuneti mAna pe secere,
mila,, (Matei XIX, 24). uCdci neamurile au uenil cdci recolta este coaptdu (loel III, 13); "latd. securea
pdmAntul meu 9i dinlii acelora sunt tari ca ai leului>; este agezatd la rdddcina copacilor, (Luca III, 9).
(loil I, 6); uSd nu Ftie stLnga ta ce face dreapta ta> Amenintarea, Areil"ri, a) cAnd ameninla din partea
{
(Matei VI, 3); uDacd ochiul tdu cel drept (le face sd
cazi in picale) scandalizeazd, scoate-1,. (Matei V,29)
nDacd uef:i tdcea, pietrite uor striga,, (Luca XIX, 40) ltvor.E l.6yp, uXflye, e0ye, el6ov o[ 6gSo].proi f1pr6v,....
lbid. col. 1308.
Nici o iotd Oi nici o cirtd,... (Matei V, 18); uCerul l) Korci etporveio,v, 6rov rilv str6lsLo,v 6r,'Brq,lvcov ox6nr11
pdmAntul uor treceu. l.ro ro, ")uvclrciyere orirQ roJE 6o(ouE trtrot>....
Mustrarea fi 'Earrr,lrloqp6E,') cind vorbegte desp i lbid. Col. 1308 B.
2) Kau). onpzoopdv, 6rcrv 6ro, rlg dyov erirel,e[oE Bnctveiv
l,or,'rirE td, u'Ey6 eipr. oxdil,r'1[, xoi, oirx dvr]gonoE,,..
l) Korci dltrqyoqiav,.,. u'Eotot<ilE rd Erjlov tdv recputeup6vol,
6 'Ando'rol.oErilv "Ayap rilllyoQei. lbid. col. 1305 C. 3) Ksro aivly;rcr, 6rov rioupcptivcug tnor(r9etar ro 6qrpo
"xsr
z) KaB'rineqBol.lv, drnv eiE roLl,ri ptei(ovt xfugrlrot zQ , uTd rigyrlgLov ripr,dv d66xLpov, o[ xrinlloI oou piolouot
icprlyrioeorE prey6.rler. nogd td yr,v6ptevo i] rqoo6vta, r; oivov {i6orL>.... Ibid. col. I308. C.
foE rd, 'Avopo(vouotv Srrlq t6v or1gov6v.... lbid. col. 1305 D. a) Kcnci drer),i1v Stav rireil.fr 6rct roi' @eo6 'rirE rd, o'E,iv
s) Kar'6nl'rol8uopr.bv, 6tov 6ri ta,ig tdrv 610'gdrv Bnlotprag{re, rlv Qog,caoicrv oiroi orr,l.pc6oetr,
i lbid. col. 13oB C.
 70
lui Dumnezeu, precum
strdlucit sabia aceluia"
: Dacd nu erali conuertili, ar fi
(Psalmi VII, 12) ; "Faceti roade
u.rednice de pocdintd, (Matei III, 8) ; gi "Acolo ua fi
plilnsul gi scArsnirea dinfilor> (Maiei XXII, 13)'
Explicarea (atirmarea) { Aa6quor,E, 1) cAnd
leste cauza celor bune.
Reticenf a, t 'Anoo'r,c6n1or€, 2) reinoirea, renagterea,
cAnd figdduegte refacerea inainlea lui Dumnezeu, pre'
cum: u.Sf ua fi lerusalimul sfLnf 9i sttdinii nu uor mai
trece prin e/, (loel III, l7) i "Dacd. nu se ua nagte cine'
ua din apd si din Duh", (loan III, 5),
Pareneza { flogu(veoLE,3) cAnd toate deopotrivi ale
celei mai inspirate Scripturi, fie prin cuvinte, fie prin
fapte, aiung in mod natural citre acelag Ioc'
Toate aceste figuri de cuvinte, rAnduite de Adrian
intr'o frumoasi ordine logicd, a9a cum le'am luat 9i noi
din lucrarea sa, sunt de o reali necesitate penlru cu'
nostintele exegetului intru invdldtura explicdrilor biblicel
(tfrE Et6oo'xul"(oq 6[qylioero,v) a). Cdci daci exegetul nu
line seama de ele, nu poate si faci interprelarea clar
gi poate fi amenintat si schimbe chiar sensul textului
ales pentru interpretare.
De aceid, ieromonahul Adrian dupd toate cele aritate,
se socotegte indatoral si ofere discipolilor sii o con'
cluzie tot logici pentru cele spuse. $i anume cd se
l) Kord dn6qooLv, 6rcrv adrorel.i rlv 16v dyorldrv
rCov xd,xCo,t Snoycoy{v 6gi[eror,.,.,
Ibid. col. 1308 C.
z; Kurd dnoou6nlolv, 6tcv tivsxs[vlow 61],oi
tot rleot'rirE tb, uKoi doruu 'Ieqououl.flp. dy(o....
lbid.
s)
1308 D.
Ksrd
noqo(veolv, 6'cs,t, x&,wa 6po0 rd tflE Seon-,
ve{o'rou fgagfiE, eite Etd }.6yov, eito ELd nqoypdrov
eio torkrlv ouwel,elv dolxev e[x6tclE.
Ibid col. I308
4) Ibid 1309 c.
D.
71,
I
cade din partea acelor ce instruesc,
ideia (fiv
si aplice in special
in principiu; astlel ca prin acesta'
6r,dvor,ov)
I
sa conducd vorbirea la interpretare (eqpewefov) cAt
mai clar, ca sd nu schimbe sensul (EuovoiuE pi1 ngot-
noqlorioqE) din cauza celor de mai inainte, ori din T
cauza adunirii vorbelor. 1)
Acelag principiu il afirmd mai tArziu 9i f ericitul
Augus'tin, cAnd vorbegte despre necesitatea cunoaqterii
tropilor. ')
I
IV. Sensul tipic.
Cu toati atenfiunea pe care Antiohienii o dau sensu-
I
lui literal, cdruia ii dau intiietale, nu exclud acolo unde
se atld, nici sensul tipic, ori cum este denumit sensull'
spiritual, mistic sau alegoric. Apusenii l-au denurnit gi-r
I
sens al lucrurilor, sens intermediar, miilocit mediatus,
spiritualis, typ icus. 3)
Chiar in cdrJile Noului Teslament 9i in special in epi'
I
stolele apostolice, gisim amintite persoane din Tesla-
menlul Vechi, ca tipuri pentru cele ce aveau si fie in
I
1) Totrrov 6b o{itroq dl6vrrrlv, aqoo{xer, aqorlyovp,6vorE
tcx,iE tdrv Qfloer,:v tnor$6oeol tilv Er,dvor.ov Bcprotdv roilg
purlrltetovtag, eI0'ofrtcog or)toi6 tilv xot') )"6[uv 6qpr1-
veiov oixe[o6 torin'1v aqoodyer,v rilE dv, 6tcvo[sE ptl
I
xai rilv
nqoi;auq1otolig, ti 6td t6;v l,6yrov nl"rilotto ototao'tE'
ngbE
lbid. Col. 1309 B.
2) lstorum autem troporum non solum exempla, sicut omnium,
sed quorumdam etiam nomina in divinis Libris leguntur sicut
I
allegotia, aenigma, parabola. Quamvis pene omnes ii tropi, .qui
tropi, qui liberall dicuntur - arte cognosci, eliam in eorum reperi-
antur loquelis, qui nullos gramaticos audierunt, et c quo vulgus
utitur sermone contenti sunt. Quis enim non dicit, Sic floreas?
I
qui trop'ts metaphora vocatur.
Augustin. De doctrina chnstiana. Migne Patr. lat. tom.
Cap. XXIX. col. 8-a. Troporum cognitio necessaria.
3/ Dr. Oottfried tloberg, op. cit. der
XXXIV.

Sachsinn, (mittelbar Sinn),

I
p. 9:

t
I
 72
Noul Testament. SfAntul Apostol Pavel ln epistola sa
citre Romani-, socotegte pe Adam uca o icoand pre-
inchipuitoare a celui ce auea sc uind tot p6l,-
ir.ovrog. 1) Cdci dupi cum prin gregeala-zl6noq
unui singur om,
toli au fost lovili cu moartea picatului, asemenea prin
darul unui singur om Iisus Christos, s'a dat viali din
belgug tuturor.
Sensul tipic in chipul acesta, abundd in omiliile Antio-
hienilor .Si in speciai in omiliile Sf. Ioan Chrisostom.
Fdrd a se da mai multe sensuri aceluiagi verset biblic,
prin sensul tipic se apreciazi faptul istoric expus in
Vechiul Testament, dAndu-i-se inierpretarea literali Si
se aratd in acelag timp 9i semnificalia spirituali, pen-
tru legdtura pe care o are cu Noul Testament.
Insugi cuvAntul 6 Trjnog, intrebuinfat de sfinfii Apo-
stoli, in limba greaci igi are semnificafia ca figuri ale,
goric5, de tip, model, caracter, figuri originali dupd
care s'a facut, sau este sd se faci ceva. Tipul este o
realitate istorici, care igi are corespondenlul siu de
tb Avrrttnov, adici reprezentarea unui model, copie,
exemplar, in Noul Testament. Tipul iSi are deci un sub-
strat istoric Ai o realizare ulterioari. Tipul se spriiinegie
pe istorie, ca gi scrisul pe scrisoare (oTlpeiov), ca 9i
imaginea pe tablou (eixr6v), ca Si tabloul in lucru dupa
model (trSaoe).') De aci urmeazi ci sensul tipic, nu
este al doilea sens literal, ci se deosebegte de acestea
prin faptul ci este un sens al lucrurilor, care sti in
cuvinlele realitililor desuise.
Sf. Ioan Chrisostom in omilia sa rostitd asupra acor-
dului celor doui aliante, cAnd explica versetul din I
Corinteni X 1 Si combate ideile lui Marcion, Manes gi
Paul de Srmosata, apreciazd insemnitatea tipici a per-
soanelor gi evenimentelor Vechiului Teslament penlru
Noul Testament. Astfel trecerea Ebreilor prin Marea
1) Romani, V, 14.
21 Dr. Heinrich Kihn, op. cit. Literar und tipische-mystischer-Sinn
Beschafftenheit der Typen, p. 132.
73
este lua{i de Sf. Ioan Chrisoslom, ca tipul bote-
i nostru cregtin. Aici este scilditoarea (baia bote-
lui), acolo era riarea. La noi, tofi coboarii in apele
tezului gi acolo tofi au intrat in Marea rogie, Iati
nctele de apropriere. Sunt desigur gi nuanfe care le
sting. Poporul ebreu trece Marea'penlru a egi din Egipt,
gtinul prin botez iese din idolatrie. Acolo a fost Fa.
n care a pieril, aici este demonul care esle aruncat.
ipteanul a fost acoperit de valurile mirii si aici in
in, vechiul om (pdgAnul) este nimicit.l)
Raportul intre tip gi antitip, existi tocmai in faptul
ei analogii, dintre figurd 9i realitate. Figura nu poate
fie in opozifie cu lucrul; cici altfel n'ar mai repre-
ta-o. Nici asemdnare complectd nu poate avea, cici
tfel ar fi realitatea insdgi. InsdSi mana din pustie, este
pul Sf. Euharistii, care avea si fie in Noul Testament.2)
stincJia intre tip 9i antitip, este ca gi intre figuri Si
litate. s)
t) uo{irol por xal Bni. dqE IIo},ardE xai dri {E Kon,ilE
ri pi1 pe naaav &rawfiorJE ,iq rll.r18e(oq rilv rixp(-
rot trjnor. xoi 6uv4o6pe$o, oe 6l6d[ot, nioq elyd twa
{ ro}"ord rgde rrlv xsivtv, zcri { 6LriBooL6 6xe[vr1
tf {p6reqov $cimtopa. Kdxei {i6rrrp, xriwatso fl8rog,
Bvrotrlcr, xui Brei n61"ayog. rccivreg Bvrot8o eig rd
BpBo(vouor, x&xei ndwe;. xord roiro f ouyy6vera. Aor-
poiler prirleiv r6v lpotpcirrov rriv ril.r{0er,crv; "Exei p}v
iy[mou 6rr] t{q ro}.c{oor1E rirr,.ql.l,cirrovro, Bvtqfir}cr 6i ei6rrl-
nu gtili cd pdrinlii nogtri toli au fost sub nor, toli au trecut
mare,. (l Corinteni X, tl).
Migne. Patr. gr. tom. LI col.247
2) urdv mjnov r6v pLuo'r1pic,.rv, rdv t\r,d. roi prciwo, xoi r{E
nqoSi6ygortr,ev Bv rfr IIol,oL{, xoi eincbv, 6rr fluvteg r}
Bqtirpo nveuportxlv Ucpoyovu... Sf. Ioan Chrisostom,ln dictum
uli, Nolo uos ignorare.,. Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 250.
3t Koi ibo ouyy6vetov ritrov "cinoy apdE til,rjrletov, xoi ul1-
rirspolilv np6E rioor,. O{ire yrlg rlqtr),otqiriorgsrrrivrr
rdv rdnov tflq dl,rlrle(aE, Bnsi otx tiv eI,q rriro6> .,, Ibid.. col.z4B.
 74
Un exemplu gi mai reugit de sens tipic, il afl6m
*a am&ap iurlJldj,orsi p-drinte bisericesc, cu prileiul u
din explicdrile psalmilor. Sunt lotur,i'care tretuescin
terpretlte in doua chipuri (xotd Errl,ftv) 9i anume inte
legindu-le gi real (oio$r1td votvteE), a9a precum
prezinta istorisirea,-gi spiritul in legaturi cu cele ce in
chipuesc pentru viitor (xoi td vorltd 6x8el6pevot). lertfi
rea lui Isaac de cdtre pdrintele siu Avraam (Ge
XXII), trebue inJeleasi ca un eveniment istoric din V
chiul Testament (sens literal). Dar trebue luati gi ca
al iertfei Fiului lui Dumnezeu pe cruce.l) lertfa lui Isa
este deci tipul, iar iertfa Domnului pe cruce antitip
Aceste tipuri sunt de ordine didacticS, necesilSnd
plicdri spiriluale, pentru sensul literal, care rim
apreciat 9i in forma aceasta a sensului tipic. Cdrlile
dactice, cum sunt Proverbele, Eclesiastul 9l Iov, nu
fi interpretate in sens tipic, intrucAt cuprind inuiild
morale. Astfel pe lingd sensul literal propriu zis, I
Antiohienii au pus baza gi sensului tipic, neconfundAnd
cu cel alegoric, cum au fdcut Alexandrinii. Origen s
!inea cd Vechiul Testament, nu poate deveni o carte
Stini decAt dacd este alegorizat dela un capit pAni
altul.') Fird sa rdmAni extrema opusi aceslei erori,
gcoala antiohiani apreciazd dupd cum am spus gi a
goria, acolo unde se afli.
V. Contcxtul,
Contextul a fost iardgi apreciat de exegeza gcoa
antiohiene. A interpreta un verset, firi sd finem sea
de restul textului din care face parte, este a ne
singuri streini de insugi firul ideii, ori al adeviratul
l) ....ur6oneQ 3ni lilE tofi uioi rot ABpocip.
dvtrycoli'1g
ltip uidE rlvr1v610r1, Iopev, nlilv xoi 8reg6v ti
tQ vorjporr, Bxl6yr.rpev 6Lrl rot u'to6, tdv oroup6v.>
lbld. Expositio in Psalm XLVt. Migne. Patr. gr. tom. IV col.
z) Eugine de Faye op. cit. p. 111.
s€ns' p€ care trebue si-l afldm. In aceasld eroare voite,
se complac in special ereticii. In cdutarea lor dupi texte,
care sd le iustifice erorile, rimAn numai Ia c31e un mic
fragment, fird sd caute a face legdtura eu restul. Este
aceiaEi gregeali cu a botanistului, care spre a-9i instrui
elevii asupra unui pom, in loc si-i duci inlr'o gridini
si vadi pomul intreg cum se infifigeazi, le arati nu-
mai cate o remurica uscatd 9i aceia lipsiti de frunze.
Ereticii de cAnd au apirut ei, au uzat de aceste tru'
curi scripturistice, prezent6nd versele izolale, cu scop
tendentios. Astfel cAnd vor si justifice usolafide,, luald'
dela protestanti, iau numai fragmente din texte asupra
credintei.l) Spre exemplu fragmenlul pe care-l dau din
Bomani: uUnde este dar pricina de laudd? S'a dus,
Prin ce fel de lege? A faptelori? Nu; ci prin legeacre'
dinlei. Penlrucd noi credem cd omul este socotit nepri-
hdnit prin' credinld, fdrd faptele Legii" . 2) La cetirea
or versete izolate, s'ar pirea ci Sf, apostol Pavel
agternut in scris ideia, ca faptele cregtinegti n'au nici
o valoare in mAntuirea cregtinului, ci numai credinfa.
cind citim cu atenliune intreaga epistoli, vedem
ci Sf. Apostol Pavel, prin cele scrise vrea si convingi
e cregtini cd trebue si se fereasci de obligafiunile
tului mozaic ai mai ales de circumcidere, despre care
rbe$te in celelalte capitole:3) uDumnezeu este unul
ngur gi El ua socoti nepilhdnifi, prin credintd, pe cei
impreiur Si tot prin credintd Si pe cei netdiati
li ,iurt.
Prin urmare dispensarea cregtinului de fap-
Legii, nu insemneazi dispensarea de faptele cregti-
negti, ci de ceremoniile impuse de Legea dati prin
ise,
- inlocuindu-se circumciderea iudaicd (fizica)
circumciderea spirituali.
Acest lucru l-au avut in vedere Antiohienii. cind au
ndat Si cregtinilor de a se feri de lectura frag-
I) Romani Galateni II. 16; Efeseni II, 9.
2) Romani
3) Romani Romani III.30.
mentare a Sfintei Scripturi, inlrucdt pot cidea in
Intr'una din omiliile rostite la Antiohia, asupra cuvin-
telor de salutare citre Aquila 9i Priscila din epistola
citre Romani, 1) Sf. Ioan Chrisostom alrage atenJiunea
cregtinilor asupra fapiului primeidios, ci ei nu citesc
Sf. Scripturi, dela un capdt la altul. Combate pe acei
ce aleg din cuprinsul cirtilor, ceace cred cd Este mai
clar, iar restul i[ lasi la o parte.e) Cici in felul acesta
se nasc ereziile. (to0to xoi tdg dq6oeug eio{yoye). Nu
se citeste decAt un loc din Sf. Scripturi, iar de rest nu
se fine seama, ca 9i cum acesta nu ar fi de nici un-
f olos.
Ca un adevirat Sf. Ioan Chrisoslom, punea
medic,
degetul pe cel mai primeidios loc al rinilor erezii
timpului, ce se iveau la acei ce erau superficiali in cer
cetar€ia Sf. Scripturi. Prin acest temeinic principiu
getic al Bisericii ortodoxe, marele invdfitor Si parinl
antiohian, combitea ca un adevdrat vizionar mullime
sectelor ce aveau si apard 9i mai ldrziu, cu mult ma
numeroase. Cdci ce poate fi mai bizar, decit si vez
atitea dispute teologice pe explicarea aceloragi vetsel
biblice, pornite tocmai din aceasti metodi gregiti, de
lua cunogtintd de adevirul revelat.
Semidoctismul biblic, este tot aga de primeidios
materie de doctrini, ca 9i semidoctismul gtiinlilic
orice ramuri, ce cere competenfd. Deci aprecierea con
textului biblic din partea gcoalei biblice antiohien
rdmAne cunoscuti gi respectati de intreaga teologi
biblici ortodoxi. In chipul acesta, Ortodoxia a pu
1) Romani 16, 3.
2) Toiro ycip 6orL, rotro, 6 rollrl6
Qg'SupicE f pdq Bvd
td pri ariocrE 3nL6var. ttlg lpocpt)g, dl),"d vopilopsv slvot
g6oreqo, tstro to izleyopt6voug, t6r' dil'l,iov pr106va
I61ov. Toito xoi rrlE oip6oetg sior]yoye, td prj Bori).eorltrt
Bn#vc(t rd odrpLo, t$ vopilew eivcrl tL neqtrtdv xoi nd
Sf, Ioan Chrisostom. La cuvintele: ospuneli sdndtate Priscilei
lui Aquila, Romani XVI, 3, Migne. Patr. gr. tom. LI. col.
erori' sd-Si aperein chip argumentat edificiul dogmelor, care
pe lAngi cele predanisite, au ca prim izvor de viafi, Sf.
r:'ScriPturd.
VI. Erorile Antiohienilor.
Fdri si ne gdndim a enumdra gi cu atAt mai mult a
analiza erorile exegetilor gcoalei biblice antiohiene, so-
cotim o datorie, ca alaturi de elogiul datorat marilor
dascdli ai ortodoxiei, si menlionim faptul ci zelul unora
din reprezentantii ei, i-a ficut si cadd victima exlremei,
,ciire care au tins. Dascilii dreptcredinciogi, prin iert-
pe care le-au adus Bisericii ortodoi<e in urma
tmuncei lor desfdgurati pe acest teren, au pulut des-
ide calea penlru viitor citre grupul marilor Capado-
eni, in mijlocul cirora Biserica cinstegte gi pe Ioan
sostom, degi este recunoscut ca antiohian.
Din acei ce au cizut in erori, cel ce s'a reliefat mai
It in aceastd direcfie, a fost Teodor de Mopsue-
ia. Biserica i-a condamnat exegeza sa biblici, intrucAt
psese legitura cu tradifia. Ceace este mai interesanf,
faptul ci Teodor admitea dutoritatea Pirintilor 9i
a Sinoadelor, dar n'a respectat-o tocmai in practicd
1)
eticd.
Aceasta primeidie a exegezei biblice, detagatd de
adifia ortodox5, bate gi in vremea noastri la uga
or ce n'au pitruns incd sensul si necesitatea tra-
ifiei ortodoxe. Ciici nu este de aiuns si pui firmd orlo-
xi Ia o acliune bisericeasci, ci trebue si pui 9i acel
ortodox, de care iardgi trebue sd fi pitruns nu
mai prin definiJie, ci qi din acea convingere, pentru
-l aplica in chip spontan, in orice imprejuriri.
In comentariile sale bibtice, Teodor este apreciat ca
l) [. Pirot. L'oeuure exegetique de Thdodore de ttlopsuest..Rome
citat de F. Cayr6. Pr6cis de Patrologie. L'dxegCze de Thdodore
187' lvlopsuest, p, 466.
 78
ralionalist, 1) depdsind gi elementele strict necesare a
acestui cadru de a lucra, pentru a aiunge la pi
subiective si deci la erori in exegezd 9i de aci inclu
siv in domeniul dogmelor. Aslfel sensul literal sau islo-
ric gramatical, este aplicat de Teodor peste tot, chia
c6nd era cazul de vorbirea figurati in St. Scripturi.
A. Su p er i orila1e--m-e-Lo{e i chris ost_o mi ce lal
de lucrarei lui Teodor de Mopsuestia.- Este intr
resanti cariltriiizarea'pc care profesorul de Teol
de la Universitatea din Wiirzburg, Dr' Heinrich Kih
o face in lucrarea sa amintiti oTeodor de Mopsuesti
ca exeget), lui Teodor gi Ioan Chrisostom, ca doua p
totipuri deosebite ale aceleiagi gcoale biblice, pe care
reprezentau. s) Cu iot mediul asemdnitor' cu
unitatea metodei gcoalei lui Diodor la care se p
tiseri in interpretarea Sf. Scripiuri, ii deosebea
temperamentul. Teodor este recunoscut ca un i
vdtat, Ioan Chrisostom este recunoscut ca
teolog. a) Caracterul lui Teodor, se deosebea de
lui loan Chrisostom. Teodor nu avea finetea spirit
si in special substratul credinfei ca Ioan C
Teodor de altfel era preocupat 9i de alte laturi a
qtiintei, pentru care motiv i-se, ddduse 9i numele
Polyhristor. Pe cAnd Teodor era predominat mai m
de partea gtiinlitici, Chrisostom ficea legitura 9i
partea practici. Chrisostom spriiinindu-se pe tere
istoric-gramalical, l-a pus ln directi legdturd cu
cu ideea autorului, dAnd prileiul unei bogate cuge
cregtine in marea sa operd exegetici Si omileticd.
l) Dr. H. Kihn. op. cil, Theodors Rationatismus, p. 129.
2) Theodor bringt in allen Erklirungen biblischen Texte den
zur praktischen Geltung, dass sich der historisch'garmmatisc
oder Literalsinn iiberall in der heiligen Schrift finde sei er
die eigenttiche oder tropische figurliche Rede ausgedriickt'
3) Dr. H, Kihn. op. cit. Theodor und lohannes Chrisostomus,,:,
45
- 47,
:ti.
4) Neander. Der ht, Johannes Chrisostomas. 3 Auflage Berlin.
cilat de H. Kihn. op. cit. Ibid. op.cit. Literal unil typischer S
p. 45.
Sen sul bogat, sau consequent, (acomodat), a avut
are insemndtate in comentariile Sf. Ioan Chrisostom
cAnd Teodor a aruncat ideile dogmatice, Ioan Chri-
tom prin puterea spiritului seu, a reugit si dea viati
todei lui Diodor. De aceea pe cAnd Teodor inclina
citre nestorianism gi pelagianism, Chri-
cu ideile sale
tom aduce reale contribuJii doctrinei, invililurii
ermineuticii 9i exegezei in general, aseminAndu-
cu Capadocienii, Vasilie cel Mare gi Grigorie de
,)
Astfel erorile lui Teodor de Mopsuestia, pot fi un riu
mplu de primeidia la care poate aiunge exegetul, rl
re bazindu-se numai pe cunogtinfele sale Stiinlifice Si
ispensindu-se de elementele predaniei apostolice, poale
dea alituri, adicd dincolo de infelegerea luminoasi a
devdrurilor revelate de Dumnezeu in Sf. Scripturd.
e 9i doctrina lui Teodor, au angaiat controverse
au finut peste un veac, pehtru.ca in sinodul de la
, si fie anatematizat ca eretic, iar invildturile sale
ristologice gi operile sale biblice, si fie condamnate.
se explici textul canonului prim al sinodului al
selea ecumenic (sinodul al cinci-saselea), in care se
ne ci in acest sinod, se aprobau gi cele hotirAte de
o sutd cincizeci de pdrinfi adunaJi pe vremea lui
ustinian, cAnd s'au anatematizat Si lepidat Teodcr de
sueslia, invdfitorul lui Nestorie, ca gi Origen, Didim
Evgarie. ')
1) Dr. H. Kihn. op. cit. p. 46.
2) Canonul l. Sinodul trulan,... oTot aga recunoagtem ca fiind
de Duhul SfAnt Si drept credincioasele glasuri, ale celor g
cincizeci de Pdrinfi de Dumnezeu purtd,tori intruniJi in aceasti
impdrlteasci pe timpnl lui lustinian fostul nostru impirat de
memorie 9i pe urmaEii nogtri ii invdfim, DAngii au anatematizat
rodicegte 9i au lepidat pe Teodor de Mopsuestia, invtrldtorul lui
sforie, gi pe Origen gi pe Eugarie, care au plismuit basme elinegti
care cu nilucirile minlii 9i cu fantezii,.,,. Dr. N. Milaq. op. cit,
I, partea II, p, g0S.
 Cu aceasla am aiuns si vedem tristul sfirqt al
doui extreme metodice de interpretarea Sfintei S
iuri, cAnd risare noul orizont de lumini al ortod
apostolice, ce nu va mai pulea apune niciodati. N
epoci de lumini in domeniul exegetic, nu putea ri
ne izolati de trecut, ci 19i are rddicinele infipte
acest ogor de muncd prosperi, al $coalei antioh

lV. Urmlrile gcoalei biblice din Antiohia

in domeniul exegetic.
l. Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul pfincipiilor ermi-
neuticii orlodoxe. - ll, lnrAurirea exegeticd a marilor Capado-
cieni.
- lll. Orientarea ecumenicd ortodoxd in exegezS. lY.
Ecoul in Biserica romano-catolicd.
-

I. Conrbaterea ereziilor tirnpului.

Opera cea mare 9i bineficatoare a gcoalei biblice an-
tiohiene, inriuregte exegeza biblica, nu numai pentru-
cAteva veacuri, cAt are pe marii ei reprezentanli, ci igi
extinde binefacerile in acest domeniu, pAni in zilele
noastre. $i aceasta nu numai in sdnul Ortodoxismului,
ci ti al Romano-Catolicismului gi in admirafia chiar a
Protestantismului.
In primul rAnd, gcoala din Antiohia, a dat dreptarii
exegetice, care aplicate au menlinut spiritul Bisericii
ortodoxe, mai pre sus de toate ereziile temporare.
Vechile erezii gnostice gi nestoriene, ereziile medievale
ale protestanfilor, ca gi ereziile moderne ale sectanfilor,
rlie ralionalisti, fie mistici, s'au prdbugit ca nigte valuri
de ape trecitoare, in ta[a zidului puternic ce a striiuit
curafenia invafdturii descoperite de Dumnezeu, prin in-
pirarea Sfintelor Cdrfi. De aceea pentru noi ortodoxii
in lumea cregtinitilii risiritene. este o mdndrie cd
Biserica ortoddxd a Antiohiei a fost aleasi de Dum-
nezeu, sd descopere printr'o experienfi destul de pri.
meiduitd, principiile Iuminoase ale unei exegeze biblice
temeinice.
Daci aceasfa am alirma.o numai noi orlodoxii vea-
cului a[ douizecelea, aceasta ar putea conslitui desigur
o apreciere supusi subiectivismului confesional. Ori
de aceasta ne apdrd lucrdrile gtiinlifice, care pledeazi
pentru atirmaliile noastre, din partea lui Kihn, Weiss,
Hergenriither. Reuss, etc.
A. Principiile ermineuticii ortodoxe. gcoala exegetici an.
tiohiani a devenit dupa cum mdrturisegte Kihn, gcoala
model penlru toate veacurile. 1) Cele mai frumoase cer-,,
cetiiri pe cimpul exegetic, pAni in veacul al gasespre-
zecelea, s'au vdzut nevoite si recunoasci fie direct, fie
indirect, influenla metodei istorico-gramaticale a
antiohiene.'9) PAni acolo merg apusenii cu aprecierea
gcoalei antiohiene, cd socotosc decadenJa gcoalei anlio-
hiene, stArgitul progresului realizat in domeniul exegezei
biblice. 3)
In adevir, prin exegeza antiohiani, gra!ie cunoscu-
telor principii ale unei ermineulici sindtoase, s'a putuil
lnlatura falgul rafionalism-al sectelor. Dupi cum Judeo-,1
Cregtinismul veacului al doilea, este combatut cu.succes,
de gcoala alexandrini, in frunte cu Origen, asemenea
Gnosticismul pi Ivlarcionismul au putut fi invinse de ade-|i
vdrul relevat de gcoala antiohiand. Gnosticismul care
vroia sd transforme Cregtinismul intr'o filosofie reli-
gioasi aiungAnd uneori pAni la un platonism degenerat
1) *So ist die antiochienische Exegetenschule in dieser Disciplirt
thatsdchlich eine Musterschule fiir alle lahrhunderte geworden, Dr
H. Kihn. op. cit. Historischer Einfluss auf tlie Exegese.
z) Die schdnstn Versuche auf exegetischen Felde bis zum sec
zehnten lahrhundert lassen sich direkt oder indirekt auf denl
anregenden und erhebenden Einfluss der historisch-grammatischen
Methoden der Antiochener zuriickfiihren,. Ibid. op. cit. p. 31.
3) -Mit der Verfalle der antiochienischen Schule endet die selbstfin
dige Forschung auf dem Gebiete der Exegese. Ibid. op. cit. p.
gi un neopitagoreism superstifios pAnd la magie, gesegte
dugmanul ireductibil, in exegeza istorico gramalicald a
gcoalei antiohiene. Cdci ce era Gnosticismul, dec6t un
efort al gindirii filosofice, de a transforma Cregti-
(
nismul intr'o simpli lilosofie religioasd, un efort al gAn-
dirii religioase de a da sfintelor mistere - explicarea
Iilosofici, mai profundi decit acea a credinlei. Chiar
daci aceastd gnozi care se substitue credintei, pentru
a deveni in veacul al treilea o gnozi ortodoxi, ce se
incerca sa dea misterelor o explicare tilosofica, contorm
credinlei. 1)
Este interesant ci prin metoda gtiinJilici a gcoalei
antiohiene, se inlitura aparenfa gtiinfei, intregul sistem
urzit cu eoni 9i sizighii, cu pliroma cu tot. Acelag eve-
niment s'a intAmplat 9i cu Marcionismul, degi acesta
era opus intelectualismului gnostic. Exegeza antiohiand
restabilegte linigtea in miilocul Marcionililor, care degi
nu ereau preocupali de speculafiile gnostice, totugi
mergeau pAnd a acuza pe cei doisprezece Apostoli, de
r(
teologie iudaizanti, preferAnd pe Sf. Apostol Pavel,
singurul care dupi ei a putut scdpa de iudaizarea
Evangheliei.
Insug Nestorianismul, a cirui paternitate este dtribuiti
de Sf. Ciril, Iui Teodor de Mopsuestia 9i care combd-
tdnd Monofizitismul apolinarist., aiunge la dualismul ipo-
static al Mintuitorului, este condamnat de acei ce adop-
taseri spiritul exegetic al gcoalei antiohiene. Toate
etrementele de seami, de care am vizut cd fdceau uz
Antiohienii in exegeza biblici pe baza gtinfifici, au fost
utilizate mai tArziu gi de urmagii lor. Astfel este re-
cunoscut ci toate disciplinele istorico-gramaticale folo-
site de exegeza antiohiani, au avut ca rezultat cristali-
zarea principiilor bune experimen{ate, in minunchiul
unei ermineutici ortodoxe. Fdri si se Ii publicat o lu-
crare speciald, care in cuprinsul ei si sintetizeze toate
,
1) F. Cayr6. op. cit. tome I. Le gnosticisme. p, 92.
 84
principiile ermineuticii antiohiene, ansamblul operilor
publicate in aceasti directie 9i nu aplicarea acelor prin-
cipii - au avut ca rezultat o noui directivi, deosebiti
de cele precedente 9i care a fost cea mai sinitoasd..
il. InrAurirea exegetic[ a rnarilor Capailocieni
Aprecierile Capadocienilor, care gtim ci au continuat
in chip strilucit legitura dintre veacurile ortodoxiei pri-
meiduite de erezii gi exegeza ortodoxi de mai lArziu,-
pentru practica exegezei antiohiene, ne confirmd mai
mult afirmafiile ficute asupra insemnatelor urmiri alq.
geoalei antiohiene. De altfel tofi invifitorii bisericegti
ai veacului al treilea gi al patrulea cregtin, au fost sub
influenfa aceasta hotirAtoare a Anliohienilor. Capado.
cienii, intre care sunt agezali sub acest raport al influ-
ienlei antiohiene, in special SI. Vasilie cel Mare 9i Sf,
Grigorie de Nazians, au linut seama in exegeza lor
de cunogtintele reale istorice, de notiJele arheologice,'j
geografice, etnografice etc. 1) Acelag lucru il afirmi gi
exegefii apuseni Weiss Ei Kihn'z) 9i insigi operile
marilor Capadocieni,
Sf. Vasilie cel Mare este cel dintAi dintre Capa'-
docieni, care apreciazi insemnitatea sensului Iiteral,
propriu gi impropriu, cd gi sensul adequat sau conse.
1) "Es ist umbereitbar, dass die hervoragender Antiochener alle
iibrigen Kirchenlehrer des dritten und vierten Jahrhunciertes, also
auch den h. Basilius und die beiden Grlgore, an umfangreichen, zu
griindliche Exegese der h. Schrift nottwendigen oder doch niitzlichen
Realkenntnissen bei weitern iibertreffen. Nach enier so ausgebrei-
teten Kenntniss der Geschichte rvie sie Polychronius besessen, nach
so eingehenden chronologischen, geographischen, archZiologisschen
ethnographischen Notizen, wie sie bei ienen sehr hiiulig begegnen,...
H. Weiss. op. cil. Real und Sprachkenntnisse. p.26-27.
2) "Basilius der Grosse, Gregor von Nazianz und von Nyssa und.
selbst die spiteren Alexandriner, wie Didymus der Blinde, standen
unter dem wohltiiiigen Einfluss ihrer exegetischen Methode,. Dr.
Heinrich (ihn. op. cil. ITistorischer Einfluss auf die Exegese.
p. 29 30.
-
85
quent, intrebuinlat atAt de mult de Sf. Ioan Chrisos-
tom in moralismul omiliilor sale, fdri ca prin aceasta
si se atingi unitatea sensului. Sf. Vasile repete cuvin-
:r 'tele St. apostol Pavel, din epistola cdtre Romani (cap.
l. 16) "cd nu se rugineazd de Euanghelieu, ci pe toate le
primegte aga precum sunt scrise: apa, planta, pe$tele,
animalul etc. Pe toate le primegte, aga precum sunt
scrise. 1) Cu acest prilei combate pe acei ce interpre-
teazi ln chip cu totul deosebit cuvintele din textul
Sfintei Scripturi, acomodAnd interpretirile dupi propriul
lor scop (crgbg rbv oixelov oxonbv rdo 6lqyriou,g not-
oripevor), utilizind mai mult imaginaJia (xor$'rinvov
cpowao'(aE). ?) De alttel Sf. Vasile apreciind sensul li-
teral, asemenea Sf. Ioan Chrisostom, nu exclude inter-
pretarea alegoricd, pentru pitrunderea mai adAnci a
inlelesului. Imbini in chip fericit sensul literal cu cel
spiritual, pentru a ne da cea mai buni interpretare.
Cdci dupi cum vedem pe Sf. Vasile, intr'un comentariu
la Isaia, stdruegte asupra gliinJei gi doctrinei, extin-
zAndu-se gi asupra moralei aplicate. Aceasla idee o
ilustreazd cu versete biblice din cirJile Proverbelor 3)
t) Eyd 61, lbqrov a.x.6v6aE 16qtov vodl, xui qutbv,
xoi ilrltv, xoi (9qq[ov, xat xrfivoE, n6lra, rirE eilgqtc,r,,
u{iroE 6x661upor. Koi ydq oim inar.oy,{svo1.tor. td Eriuy-
y6l.rov.,
Sf. Vasilie Omilta IX. De terrestribus. Migne. Patr. gr. tom. XXIX.
col.188,
2) Ibid. Omil. XI. tom. XXIX. col. 188.
uAE oi pl xora8elSpevor rdg xorvd,E tdrv yeygup-
p6vo:v 6vvo[crE rb fl8coq orif ii8org l.r6youor,v <i].l.d rlvcr
dl.l.1v cpriow, z.oi qutdv xo,i i10tv mQdE td Eouloig
6oxo6v iqplveriouor, xo,I 6qam6rv yerieouv xsl 01Q(rov
6ni tdE oixefuE rinovo[oE auqotq6"gcrvzaE 6llyotrvto,
o[ dvelqoxqito,L r6)v gov6wrrlv 6v tuiE xo$'{invov
rilocreg
guvtoo(o6 agbE rbv oixsiov oxonbr, . tdg 6[r1i'rioer.E
roloripevou
3) Proverbe XVl, 25.
 86
9i Eclesiastului 1) lui Solomon, pentru prinderea intele.
sului unei pilde, ori al unui cuv3nt adinc, inJeleSul cur
vintelor infelepfilor gi al cuvintelor lor cu tilc. ,).
Cuvintele in pilde cu tdlc, ori cu infeles adinc, sunt
apreciate de Sf. Vasile in interpretarea lor, intrucit sen:
sul lor merge dincolo de literd, Ia spiritul lor. Principiul
acesta al metodei sintetice in interpretarea Sfintei Scrip:'
turi, este pus in aceiag lumind 9i de Sf. Grigorie de:
Nazians, cAnd afirma cd interpretarea Stintei Scripturi,
trebue si meargd pe calea de miiloc. $i anume intre,
cele doud curente, intre acei ce apreciazd numai sensul
pur lileral (propriu) (ruo1ut6qov) Si acei ce interpre-
teazi numai spiritual gi anagogic textele biblice. (Oero-
qqrr,xdlv re xoi dvqyp6vrov). Cacl prima interpretare daci
ar rdmAne la literi, s'ar asemina interpretdrii iuda
destul de inferioari, iard cea din urma ar deveni
visitor qi himeric. 8)
Unitatea sensului Sfintei Scripturi, rdmAne insd ieal"
I) Eclesiast XVII, 16.
zl <Orlx liri qv yv6or,v Eb p6vov q8dver, ori q {
roqogp), dl"l"d xsi 6ni rso erq<1[er.E..... Ar,d xoi 6 Xo]"ri-
prov rirE 6p6rr,pu tstrs ril.l,{},or,E ouvagr$pei, }.6ycov.
Nofroor, re roquBol.dE xoi oxorervbv l.6yov, qrioerE re
ooqGrv xo,i c,tv(ypoto vo{oor 6r.xor.oorivqv ri}"q8fr xol
xgipa, xo,re8tver,v.
Sf. Vasile. Coment. in Isaiam Cap. V. Migne. Patr. gr.
XXX. col. 4oB.
3) Sf. Origorie de Nazians. Oratio XLV. In sanctum Pascha. Migne,,
Patr. gr. tom. XXXVI. col. 637.
"QprS 6b p6oqv logotweE {peig trirv te ndvrl wo1r1-
t6qrov rilv 6r.duorav, xc,i rdov &ycrv (lerrlgrlrwOv rs xsi
rivlyp6vcov, ivov pfire, novte66lg dqyoi xcl dx(vqrou p6-
vrrlpsr,, pilte aegleqy6regor, rot E6owo6 6pev, xoi rriv
agoxelp,6vov €,xx"cc,trot xoi rill.6tqLor, (td pbv ydg 'I
0oixdv nog xcri rcnervbv, rd 6b 6veqoxgr,tlxdv,
6po [oE dpq6regcr xovyvrrrop6vo).
Citat in traducere qi de H, Weiss. op. cil, Der Sinn der h.
p. 72.
87
ierati, ori cate locuri alegorice s'ar gisi in firul sensului
literal. Ori in cit de multe si variate chipuri s'ar expune
inlelesul Sfintei Soipturi, sensul rimAne unul 9i acelag,
pistrAnd calea dreapti, nu insinuanti cum precizeazi Sf.
Vasile cel Mare. Cdci dupi cuvintele profetului, re-
petate de marele ierarh cu acest prilei: "Cdile Domnului
sunt drepte Si cei drepti umbld pe ele, dar cei rdzurd-
titi cad pe ele>. (OsieXIV,g).1) ASa ne explicim, de ce
criticii exegezei patristice, ii apropie pe Capadocieni,
mai mult de Antiohieni.
IIL Orientarea ecumenic[ ortodoxii, in exeEez[.
Acegtipirinti ai exegezei biblice, in chip firesc devin
9i parinfii blsericegti din soboarele ecumenice, unde prin
puterea harului divin s'a putut cristaliza doctrina orto-
doxi, contribuind astlel la unitatea spirituald a intregii
ortodoxii. Cdci printr'o unitate a sensului iextului biblic,
printr'un principiu unitar in interpretarea Stintei Scrip-
turi in malerie de doctrind, au putut birui ioate ereziile
timpului. Mai tArziu, exegeza antiohiana se extinde in
intreaga Biserici cregtina de sub stdpAnirea bizantind,
Astfel dupi cum in cultul ort6dox, predomini liturgia
St. loan Hrisostom, asemenea gi exegeza omiliilor sale,
predomini in exegeza veacurilor cregtine ulterioare.
Teofilact 9i Ecumeniu sunt acei ce au creiat din
acelag material oferit de Chrisostom.')
t) <Ksi rdE nol,upeqdrE xoi nolutgoa6rE Qq8eioaE
fgocpdE povoprev6E 6xl,apBdvovmg xhmououv, 66r1yeio-
0or xoI6E otx dve16pevor,....
.Sf. Vasile. Aduersus Eunomium. Lib. V. Migne. Patr. gr. tom.
XXIX. col. 752 B.
2) Wie in Bezug aut die Liturgie Chrisostomus durch die fon
ihm vorgenommenen Abinderungen fortan massgebend blieb in der
griechischen Kirche: so kann dies auch von seiner Exegese gesagt
werden. Ph. Hergenrtither. op. cil, Einfluss der antiochienischen
Schule auf tlie Byzantiner durch Chrysostomus. p,65.
 88

Evul mediu insuSi, doregfe si

mai aibe asemenea
scoate bibrice,
in ferui s.;;l;;;i;ji.",l,ntior,i"ne, colaboraserd la traducerea Bibliei, in predoslovia
Ie mai poate avea. Aielag dar 1s
- tr;;'i:;ira.turisit si occi_
dentur medievar. ar cerorraite;;;;ir;i:dupi
ducerii Mdrgiritarelor; explicau poporului, pentru ce
utorul lor, purta numele de uGuri de aur,.t) Numai
turisesc ai reorogii o.cciaentari.ij';;;;;; cum mir_ pulini meditare la asocierea acestor insemnate eveni-
spiriruard cea ente, ne poate limuri mai bine directivele pe care
il::'i:'fTl:?.:,J;l:'"xiei' tiJa'4" misionard a i,,,,i, le-au trasat ierarhii cjrtodoxi pentru exegeza biblicd la
:*:,1;r,:';li,,{"r,..*r*:1,1iiil,'i,:?,,x:'1,1', j:[j, omAni, sub directa influenld a gcoalei biblice antio-
hiene.
In chipul acesta ne explicim, de ce canoanele Bise-
*l*
are
i fffi i,i'f r-*,1r..^!j r.ri
cdrui in vi rirr*i
#iffi :I T.",r.,1# i
:l;,,ff i,[,fl111fl[:",,,-,r;,i"'.i'=.",.i,1;:,r::ii:i,.j:Ti
ces c,. Ioa n chris o.iJr-,,
:
i ortodoxe in ceeace privegte doctrina, rimAn perma-
ente ca o necesitale imperativi, intrucAt izvorul curat
al invildturii revelate din Sf. Scripturi, a fost impir.
sc-ripturi.-" u'i rn j'l,;
igit sutletelor prin cea mai curati $i obiectivi inter-
r ir ta
ra ree,, u" rI m pr, ert{l^.-
r e Ir
ffi "'"".Ji:TIX,
;,+ io,loxe^a _sfinlei pretare.
uuri de aur,, opufur srant'uluir"rr"buri ;y i:11 Acest spirit obiectiv gi in acelaS timp Stiinlific al
-'ii
ff :
-1
i"l "'1'J L"i"""ii i::1 i
;i' i''1i ;'il; *l
de auru
L i" ;
oalei biblice antiohiene din veacurile primare, se
afirmi deci ca o reali necesitate gi pentru vremea noa-
' stri. Pregitirea temeinici a cregtinului, nu numai cu
menle apologetice, ci chiar cu cuprinsul Sfintei Scrip-
1i,,.,,**fl+fr
prilei este de remarcat Iiii*t**#iji,,t]H'i,,* turi, pentru a-l face congtient de temeiul revelat al
interesui-* "ft I-au acordat
dogmelor pe care le mirturisegte, este o necesitate
! $' i i il',
. . o,
vitali a zilelor noastre. Deasemenea apdrarea siguri de
ohiene.
111::11' ::, : :,1
Dupd prima 11.,. i * egeze a n, i - 'ereziile ce abundi cu pseudo-lemeiuri biblice, nu se
"?,1'"';" 1i;:{ry;.#;Xri:Iiffiiiil;
iilr?lio a M ,:.:X,:l;i.
, poate face decAt tot printr'o popularizare $i explicare a
f i 1.",J;
tut,,i
r e o d o: slli e llv e*11^.:;i,
u :; ii;
st e m .;";;i, ;r" ;iliTl:.,;rf
ri it ropo r
Sfintei Scripturi. Acei ce incep si imprumute alte prin-
"r
ua'iaiii;JuiJ ,,, cr,,i.l. cipii de incregtinarea in spirit ortodox a maselor, negli-
:?iil:i E?j'il',i,i;lpar sicare o cerea jeazi din necunogtinti, tocmai ceeace am avut noi orto-
nostru orfodox du .aPa sufletul neamului
oxii mai superior, fali de toate confesiunile gi sectele
quri. a,ini +;l**^,_^-f,d, a luat nagtere pe aceste melea_
cregtine,-acele gcoale exegelice biblice ortodoxe, care
jj,;*l.:;'r,i""rffi
H:,#i:t:*Hi:fi
Radu ei gerban i*i{;;lii ;;#?:;t:.i
o*..*1",.;,;ii
cari atdruri de stotnicui ,Trr",t",li:
complectau stagiul de catechumenat. Aslfel incerc6nd a
rdesveli
cenuga pe care veacurile in chip firesc au aruncat-o
c.irr.r,rir""ril},.."rul Mirro_
peste lumina sacri a focarelor ortodoxiei noastre, cum
I) Dr. Heinrich (ihn. or 1) oGurtr 9i rost de aur) ii zicem impreuni cu toati lumea acestui
^
tchriften R.urr. Oie Geschichte des hl.
tles neuen ,""1.-rrf..p.30. Ioan, nu doartr ci fdlcile, gingiile, dinlii, miselele gi ca aceslea care
** :1,.1.,i,,;:;.;;:,.':;:L:'::r; Aurr. Braunschweiq. rBZ4.
rr s lac gura de aur i-au fost, sau au fJutut fi, ci numai cici cuvintele si
u/ Drorroteca Academlei graiurile lui mai scumpe 9i mai folositoare erau 9i incd sunt la cei
adtca cuuinte de mutte 1o1anq. Bibr. rom. veche. (Mdrgeritarele ce ascultd, decAt aurul, mergeritarul 9i alte prea scumpe pietre.
feruri>. nr".-ri. l. sr"r,r].lil
nooou. o. r,r.
I, Bianu-N. HodoE, op. cit. vol. I. p.319.
 este scoala biblicd antiohiand, socotim ci ne
implin
datorie de a lisa si,se reverra ,ruprr-rctiunii
din prezenr, sugeririte..pe care no;
ni le aa
""",, .i'Tiit]"i,
",,ai,
::::j 11",:_":::1ri..
ecou !l l"b,
in intreaga lume
.. 1 'a t.uz
iz bandi
cregtind.
In acegti zori de tumina'constructivi,
ecoul scoatei bibtice antiorriene' trebue
' si
J;' !ll,i;iiJ; ;ffi
Ili!r"rl_r^.-yr1ziu3 de m6ine
Dype c.um nu poare fi culruri
i,
ni..ri." noastrao l,
l"--::.l"rli fird
:1' : ":'i
da cil
si .re ri', ri.l' r rlr.;; ; ; I

sa -t'fie o pregarire
-t^19,
n:
1
remeinica i *rr.r.r".ioi,iJj,rl,
-iiia -Con cluzia
i"t::j'"si: i'.:tji
orto d.oxa i ceasla
i"rrrn i. in,l
a
toare fiird cea
,11::::? rururor se
*.i..u*p];;pi],,,"ilj].,llj,
s

o'.*pii.i 'iiiiiu sau .sr;

S cr i p tu r ii. Cdtre 9i.
r..ri;iffi #;. ifi
soiri trr 1, RdspAndirea Sf, Scripturi, ll. lerarhii Bisericii, dascdli ai
- Exegeza
.r...t.i'
,T:Iff '1."?: j:":llI
biblice antiohiene. lll. biblicd antiohiand, exe-
;iiig;;'"#1:l cheami ei -
indeamni ra iucru, ;;;;i; ;i;;;;'"#ili,:ffi:1X d gtiinlificd.
- lV. Sensu/ literal.- V. Sensu/ lipic (alegoric).-
acei ce am primit misiunea l, I nterpretarea sinteticd. - YIl. Ermineutica biblicd antiohiand, -
;;;;;ffi;;lrururor u
virut, catea 9i viafa,, aurrop.jt.;",i;il'"J:t;..;fl lll, MArii Capadocieni. -. lX. Biserica ortodoxd ecumenicd. -
Superioritatea Ortodoxismului fald cle celelalte confesiuni
tine.

l. RdspAndirea Sf. Suipturi in miilocul poporului, !

a fi cetiti Ei inteleasd a9a cum o explicd Bise-
ca, a fost una din preocupirile prime ale gcoalei
tiohiene. A veni lAngi amvonul Bisericii sd asculte
inul predica, firi cetirea de mai inainte a perico-
r biblice ce se vor explica, era socotit de citre
scdlii antiohieni un timp, cel pulin pe iumdtale pierdut,
rea din Sf. Scripturd, intr'o ei din sdptdmAnd, era
-ilC
otiti o datorie pentru crediri-cicirl, Ciire-"rilscelii
rhi. Ereziile vecine comunitdfilor ortodoxe, impu-
eau cu atAt mai mult cunoaglerea 9i aprofundarea
inicd a invifdturilor Sfintei Scripturi, din partea
or ortodoxi. C6ci una din cauzele ereziei erea
ocotiti necunoagterea Sf. Soiptiiri, ori cunoagierea ei
siti.
lI. Ierarhii Bisericii dascdli ai gcoalei biblice antio-
La datoria cregtinului ortodox de a ceti Sf. Scrip-

turd Ei a urmiri dupi cuprinsul ei explicarea
amvonul Bisericii, rdspundeau gi ierarhii Biseri
-
cu toati rAvna lor de a talmdci CuvAntul lui Dumne
cu timp Si fird timp. Aceastd rAvni deosebita a ie
hilor Bisericii din iurul Antiohiei, a creiat dupi
am vizut, gcoala biblici antiohian5. Aici nu mai gd
truda unor cregtini mireni, ca dascili ai Sfintei
cum gisim pe Clement Alexandrinul Si pe Origen,
de multe ori nu avea zile bune cu ierarhul local. D
conlri, gisim o falangd de ierarhi ai Bisericii, care
puneau in practica episcopalS, ideile qi cunogtin
cepatate in timpul uceniciei cregtine, la Iuminile a
gcoli biblice. Astfel Diodor episcopul Tarsului, Sf.
Chrisostom patriarh la Constantinopole, Adrian
hul, Isidor de Peluziu, ambii discipoli ai Sf. Ioan
sostom, Teodoret episcopul Cirului, sunt personalita
ierarhice de seamd ale gcoalei antiohiene gi cari t
mai prin acfiunea comune in aceiagi direcliune bibli
lll. Exegeza biblicd antiohiand, pornind de la o
sitate viu sim[iti in cuprinsul Bisericii, atacati mai a
de dugmanii interiori ai ereziei, a fost o exegezi pl
de viald gi ale cdrei elemente gtiinfifice au rimas a
ciate pAna astizi. Numai aga ne putem explica
exegeza antiohiani, a putut contrapune curentul cel
nitos alegorismului alexandrin ca Si falsului spiritual
al sectelor 9i ereziilor ra!ionaliste. Cunoagterea
in original a Sfintelor Ciirfi, arheologia biblicd, i
biblicS, teologia biblici, sunt discipline biblice, de
, exegetul nu se poate dispensa. Sensul Sfintei Scri
j este in funclie de un sludiu mai temeinic Ai nu de
I lionalismul arbitrar al exegetului. In alard de baza 9l
93
uri, alciluegte una din notele distincte ale exegezei
ntiohiene. Stabilindu.se care este raportul intre inspi-
afia divind gi text gi dintre text gi sens, gcoala antio-
iani a apreciat in chip deosebit sep6.trHi+eral, care
li n e sea me d e t o a te
jm-prei urd+ile-titnpr*u"i -ir - c are s'au
scris Stintele Cdrti, de scopul scrierii gi de pregitirea
riilorului. Sinergismul ortodox al gratiei gi al primito.
Iui, se manifesti Si aici din partea inspiraliei divine
sfinfitul suiitor al cdrfilor sfinte. Elaslicitatea alego-
ismului alexandrin, ca gi a rafionalizdrilor sectare, iz-
au tocmai din tendinfa de a armoniza cuvAntul Sfin-
Scripturi, cu diferitele idei filosofice contemporane.
ri prin miilocul sensului istorico-gramalical, s'a dal
litatea adevdrului revelat pe calea inspiraliei divine,
du-se teren de cercetare gi examinare textului in
re este inviluit sensul. Adevarul divin, fiind unul 9i
lag pentru toate veacurile, rimAne fixat in doctrind
in consensul Bisericii ecumenice, singura care dupi
cipiul christomatic al Ortodoxiei, a pulut fi luminati
Sf. Duh la interpretarea Sf. Scripturi. Cuvintele figu-
te din text adici tropii, nu denalureazi adevirul reve'
, ci-1 ilustreazit mai mult, iar in sensul literal alcdtu-
o parle specifici a sensului literal, ca impropriu
tropic. Deci primul sens care trebuegle caulat in
retarea Sfintei Scripluri, este sensul literal, sau
ric-gramatical.
V. Sensu/ tipic, sal.;- mistic, este recunoscut de exegeza
tiohiani, ca existent in cuprinsul textului Sf. Scripluri,
ca ficAnd parte din insug planul providenfii divine.
g Vechiul Testament, in mare parte este cuprinzdlor al
tor tipuri, care aveau si-Si aibi partea corespunzi-
are in Noul Testamenl. De aceia exegeza antiohiani,
marii ei exegeli, nu numai ci recunoagle existen!a
insului tipic, ci chiar impune inlerpretarea in acest
ip a textului in care se afli.
l. Interpretarea sinteticd, adici utilizarea exegetici
celor doui sensuri, literal (istoric gramatical) 9i tipic 1
tistic), dupa textul ce ni se infiligeazi, esle interRre'(
 94
:( tarea caracteristicd a gcoalei antiohiene, care depi
prin superioritatea ei toate celelalte incerciri. Cu acea
gcoala antiohiani igi afirmd metoda obiectivi Si Stii
lifici cu care lucreazi. Cdci dacd ar ii fost ca ace
gcoald sd se nascd 9i si trdiasci numai din comba
alegorismului alexandrian, ar fi rimas gi ea numai
literalismul iudaic, ori ar fi durat numai cAt ar fi
9i contra obiectul ei, gcoala alexandrini. - Impdrtig
metodei 9i principiilor gcoalei antiohiene in inrerpre
Sfintei Scripturi de citre ceilalli ierarhi ai Bisericii
todoxe, ne afirmd tocmai temeinicia acestei interpr
sintetice.
Yll. Ermineutica biblicd antiohiand, apare in c inviIdtorii Bisericii in scrierile lor,... (Canonul 19.
spontan, ca un corolar al neintrecutei exegeze a gc
antiohiene. Cici dacd ermineutica se ocupi cu pa
teoretici 9i exegeza cu partea practici, apoi princi
ermineutice anliohiene isvordsc tocmai din practica e
gezei antiohiene, Ieromonahul Adrian, am vdzut ci
dat in isagogia sa, materialul unei intregi ermin
ortodoxe. Pe ce bazd a alcituit el asemenea
biblice ? Tocmai din experienla uceniciei pe care o f
lAngi neintreculul sau maestru, Sf. Ioan Chrisost
aga cum ne spune istoria exegei antiohiene. Aga
explicim de ce la rAndul ei, ermineutica biblici a 9c
aniiohiene, stii la temelia ermineuticii ortodoxe, ca
tratatelor de ermineutica ale confesiunii romano-catol
Ylll. Marii Capadocieni, am vdzut cd impdrtigesc
derile gcoalei biblice antiohiene. Interprelarea sinl
a Sfintei Scripturi, gtim ci la Capadocieni a stril
mai mult, utilizAnd atAt scursul literal, cAt gi sen
tipic. Am putea spune cd gcoala biblici antiohiand,
intregul ei laboratoriu exegetic, constitue o etapii
cu unele iertfe, cdtre treapta exegezei Marilor Cap
cieni, in rdndul cirora Biserica ortodxd a incad
pe SfAntul Ioan Chrisostom, dascilul 9i pirintele bi
ricesc de frunte al Antiohienilor. Toate aprecierile
gezei biblice a Marilor Capadocieni, se resfrAng in
deci 9i asupra Scoalei biblice antiohiene,
95
lX. Biserica ortodoxd ecumenicd, apreciaze opera
alei biblice antiohiene, prin adoptarea metodei sin- I
tice in interpretarea Sfintei Scripturi. In soboarele I
menice, cAnd a fost cazul de lixarea doctrinei cregtine
dogme, s'a fdcut apel la chipul cum au explical
rintii noitri bisericegti SfAnta Scripturi : ....usi invele
cuvintele dreptei credinle, culegAnd ideile 9i iude-
e adevdrului din dimnezeiasca Scripturi qi firi si r1(
peste hotarele puse deia sau peste tradifia de
umnezeu purtitorilor Parinli. 9i daci s'ar intimpla
o controversa in privinfa celor scrise, aceasta sd nu
interpreteze alttel, decAt precum au expus luminitorii
odul VI ecumenic). Ori din acesti perinfi bisericegli,
parte 9i Sf. Ioan Chrisostom Si Sf. Vasile cel Mare
ceilalJi Capadocieni. Chiar apusenii recunosc, cd pa-
el cu Liturgia Sf. Ioan Guri de aur, se rispindea gi
a de a interpreta Sf. Scripturi a aceluiagi ierarh,
in mullimea lucririlor sale biblice practice pe care le
. Biserica cregtind primarh, cu cea din evul mediu
cu cea contemporani este una, locmai prin acest duh
todox de a culege ;i intelege adevirul revelat din
nta Suiptura, orientat dupd exegeza marilor nogtri
dlitori Si pdrinfi bisericegti.
. Superioritatea Ortodoxismului fatd de celelalte con'
ni cregtine, este un adevir relevat de teologii apu-
i, prin insugi faptul cd recunosc superioritatea exe-
biblice a scoalei antiohiene, fata de toate celelalte
re biblice din rasarit gi din apus. Exegeza biblici
ohiani a radiat dreptele talmdciri ale invifiturilor
tei Scripturi, peste intreaga coroani de suflete creg-
ce pornegte din lulpina cregtinismului primar. In
eza ahtiohiani s'a reflectat in chip curat 9i cu me-
aleasd, alituri de cuvAntul divin scris 9i cuvAntul
n oral, pe care tradilia aposlolici l-a transmis pen-
complectare gi explicare. Strilucirea spirituali a
Iaturii biblice a aceslei gcoale, n'a putut fi intune'
si nici uitati, de strdlucirea temporard a Romei
 s6

papistase, ori de avantul reaclionar fali de cea din

mi, al protestantismului apusean.
Astfel Antiohia rimine metropola vestitd, nu nu
unei patriarhii ortodoxe, dar mai ales centrul cregtin u
Sf. Apostol Pavel a invilat poporul un an intreg,
invilitura apostolici deveniti patristic6, este
tdgitd de intreaga Biserici ortodoxi gi cdtre care
I se indreaptd privirile fralilor intru ortodoxie de a Bibliografia
dati. Desigur cdnd gcoala biblici antiohiand va re
cu aceiagi putere in toate centrele ortodoxiei n 1. Bardenhewer Otto.
privirile nostalgice ale frafilor din depirtiri, se - Professor der Theologie an der Universitiit
iinchen. Geschichte der altkirlichen Literatur. III Band. Das vierte
lransforma in convingeri ortodoxe. hrhundert mit Ansschluss der Schriftsteller syrischer Zunge. Frei-
1912.

2. Cayrl. F.-Proiesseur de Patrologie. Pricis de Patrologie. Histoire

"doctrine des PEres et docteurs de l'6glise. Tome I. Livre I et II.

3. Dennefeld. L.
- Professeur i I'Universit6 de Sirasbourg. Histbire
liures de I'Ancien Testament. Paris 1929
4. Eniceanu Gh. Arhimandril. Raporturile sfinlilor trei ierarhi cu
'ia anticd.gi modernd sau raporturile Cregtinismului cu filo-
a. Bucure$ti.1871.
5. Eugdne de Faye. -- Origdne. Sa vie, son oeuvre, sa pens6e. Pa-
i. 1923.

0heorghiu Vasile Dr.

- Arhipresbiter-mitrofor. Profesor titular
studiului biblic Si al exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din
. Introducerea in Sfintele Cdrti ale Testamentului Nou.
uti. 1929.

Hergenriither Ph.
- Religions und Geschichlslehrer an der kgl.
ienanstali zu Wtirzburg, Die antiochienische Schule und ihre
tung auf exegetischem Gebiele. Wi.irzburg. 1866.
Hoberg Oottfried Dr. - Professor der Universitdt Freiburg. Ka-
det biblischen l-lermeneutk..Freiburg im Breisgau. 1922.
Le Nouueau Testament dans L'dglise chrdtienne.
-
Kihn Heinrich. Dr.:Protessor der Theologie an der k. Univer-
Wiirzburg, Theodor uon lvlopsuestia und Juniltus Africanus
Exegeten. Freiburg im Breisgau. 1880.
1. Lemonnier R. P.
- Professeur au CollEge thdologique du Saul-
Th|ologie du Nouueau Testament. Paris.1928.
ltlt
itl
s8
jl1'
12. Migne J. P. - Patrologiae cursus completus'

Patrologiae graecae. Diodor der Tars tom. XXXIll.

Teodor de Mopsuestia tom. LXVI.
il:li Ioan Chrisostom tom. XLVII-LXIV.
Adrian Monahul tom. XCVIII.
i,tllil
Isidor de Peluz. tom. XCVIII.
Teodoret al Cirului tom. LXXX-LXXXIV.
ffi[rl
Patrolog. latln. Augustin tom, XXXIV.
13. Macarie.
- lntroducere in Teologia ortodoxe. Traducere
Arhim. Oherasim Timuq. Bucuregti 1882.
ffilri 14. Mihllcescu
1902.
l.-Compendiu de teologie simbolicd. cuPIlsuL l

15. Milaq Nicodim Dr.

- Bisericii orlodoxe insoiite
Canoanele
comentarii. Traducere ficuti de Urog Kouincici 9i Dr. Nicolae Introducere.
pouici, vol. I. Partea I gi II. Arad. 1931.
l. Exegeza biblicd impune aprofundarea disciplinelor ei. -- 11.
16. Popiscu-M[l[eqti I. Econ. * Profesor tilular al Studiului ectele dc astdzi readuc pe teren uechile principii eretice. - lll.
qi al exegezei Vechiului Testament. Ermineutica biblicd. (Curs): rpretarea deosebitd a aceluiag uerset biblic douedegte drbitra-
cultatea de Teologie din Bucuregti. 1928. ul t'aliunii. - lV. Importanla tradiliei explicatiue. - V. Necesi-
cunoaqterii Fcoalelor biblice patristice. $coala exegeticd din
Tbologia biblicd. (Curs). Facultatea de Teologie din Bucu
r 930- r 93 l. ntiohia, Pag.5-14
17. Roven{a H. Diacon.
- Proiesor agregat la Studiul biblic ai
geza Noului Testament: Enciclopedie gi etmineutica biblicd' (
Geneza gcoalei biblice din Antiohia.
lffiili
Facultatea de Teologie din Bucuregti. 1930-1931. l" Antiohia ca centru de seamd al cre$tindtdlii rdsdritene. -
. Antiohia pd7And. -. B. Antiohia .incregtinatd. - C. Antiohia i
flflffi1
18. SfAnta Scriptur[ a Vechiului qi Noului Testament. nla Patriarhiei ortodoxe.
19. Schade Ludwig. Dr. Theol. - Religionslehrer an der ll. Antiohia ca gcoald cregtind in rdsdrit. - A. $coala iudaicd.-
mittelschule zu Aechen. Die lnspirationslehre des heiligen $coala cateheticd cregtind. - C. $coala biblicd. - D. Reprezen-
nymus, Eine biblisch-geschichtliche studie. Freiburg im B ii de seamd ai gcoalei biblice. - E. Biblia gi exegeza, ca preo-
1910. de seamd ale acestei $coale. . Pag. 15130

20. Tarnawschi Vasile Dr. Arhipresbiter Mitrofor. Profesot:

- Cunogtinfele utilizate de exegeza
la Facultatea de Teologie din Cerniuli. lntroducetein Sfintele,
ale Testamentului Vechiu. Cernduti. 1928, antiohiani.
l. Cuprinsul Sfintei Sctipturi, - A. Ereziile prouin din necunoa-
- Protesseur a l'lnstittit
21. Tricot A.
Paul, apblre de gentils. Paris. 1927.
Catholique de Paris.
Sfintei Scripturi de credinciogi.- B. Ereziile gi cunoagterea
td a Sfintei Scripturi. - ll. Cunogtinlele necesare u.nei exe-
gtiinlifice. - A. Cunoagterea textului Sfintei Scripturi.
22. Weiss H.
- Lic. Privaldocent der Theologie am K6nigl. - B.
a biblicd. - C. Istoria biblicd. - D. Istoria Cre7tinismu-
Horianum zu Braunsberg. Die grossen Kappadocier Basilius;
uon Nazianz und Gregor uon Nyssa als Exegeten. Ein - lV. Principiile exegezei ortodoxe. - A. In ascultarea Bi-
Oeschichte der Exegese. Braunsberg. 1872. cii ecumenice,
- B. Mdsurd in interpretare. - C, Lectura
nciogilor gi explicarea Bisericii. - D. lnterpretarea Sfintei
pturi gi predania. Pag. 3l-48
 i00

III. Exegeza biblici antiohiani.

l. Noliunea sensului. - A. Sensul. * B.Sensul gi inspirali'a
C, Sensul gi stilul Sfintei Scripturi, ll. Interpretarea 5
-
Scripturi. - A. Sensul literal si sensul alegoric. - III.
literal. - A. Figurile de stil.
- B. Tropii. - lY.,Sensul tipii:;
Y. Contextul.
- Vl. Erorile Antiohienilor. . Pag. 49+

IV. Urmirile gcoalei biblice din Antiohia

in domeniul exegetic. De acelag autor:
l, Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul principiilor
neuticii ortodoxe. - ll. InrAurirea exegeticd a
in
marilor
cieni.
- ll1. Orientarea ecumenicd ortodoxd
Ecoul in Biserica romano-catolicd.
exegezd,
.Pag. 1. $coala catehetica patristicid. Oradea, I928
8
2. Voroaua lui Simeon Tesaloniceanul. Ondea. lg}g.
Concluzia.
3. Omilia exegeticd biblicd. Oradea. 1929.
L RdspAndirea Sf. Scripturi. IL lerarhii Bisericii, da
- Exegeza
scoalei biblice antiohie.ne. lll. biblicd ant 4. Lucrarea cre1tind sociald in parohie. (conferinJi).
-
gezd gtiinlificA.-LV. Sensul litercl, Sensul tipic (a
-Y. Bucuregti. 193(r.
Vl, lnterpretarea sinteticd.- Vll. Ermineutica biblicd
Ylll. Marii Capadocieni. - lX. Biserica ortodoxdr ecu 5. $coala exegeticd biblicd din Antiohia. Bucuregti
X. Superioritatea Ortodoxismului fa!d de celelalte 1931.
cregtine. . Pag;,

Bibliografia.

Stri. Sl,
B[cnrelti