Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
9Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Jacqueline MONSIGNY - [CICLUL FLORIS] 03 Frumoasa Din Louisiana

Jacqueline MONSIGNY - [CICLUL FLORIS] 03 Frumoasa Din Louisiana

Ratings: (0)|Views: 3,635|Likes:
Published by Ligia Libia B

More info:

Published by: Ligia Libia B on May 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

08/09/2013

pdf

text

original

 
Ciclul Floris Frumoasa din Louisiana
 Jacqueline MonsignyLA BELLE DE LA LOUISIANEEditions Grasset & Fasquelle, 1986În româneşte de MANUELA CERNAT
1
 
Jacqueline Monsigny
Capitolul I
― Ce bine că a ieşit soarele!Baptistine se răsuci fericită în ternutul de tase întinzându-se leneş. Dupăfurtuna care bântuise zile în şir, cerul se înseninase parcă anume pentru logodna ei.Nici că se putea semn mai bun. Tânăra sări sprinten din pat şi se înfioră de răcoarea dimineţii. În pofida razelor desoare revărsate din belşug în cameră, acea dimineaţă de aprilie a anului 1745 seanunţa neobişnuit de friguroasă. Apropiindu-se de fereastră, Baptistine îşi lipi buzele degeamul care se aburi într-o clipită. Chiciura cotropise turlele în stil renascentist alecastelului, iar brazii seculari din marginea peluzei centrale îmbrăcaseră tunici albe depromoroacă. Întorcând spatele acestui peisaj iernatic, Baptistine îşi înghesui în grabăsub boneta de noapte cascada buclelor blonde şi grele revărsate până mai jos detăliuţa fină, trasă prin inel. Încălţă o pereche de papuci din mătase brodată, cu toc jos, îşi petrecu peste cămăşuţa din pânalbă scrobită, mirosind încă a pension, un„mantou de noapte” din indiană înflorată, ieşi în fugă din cameră şi coborî ca o furtunăscara spre bucătăria unde bătrâna ei guvernantă Elisa, care veghease educaţia a treigeneraţii din spiţa Villeneuve-Caramey, ţinea un „consiliu de familiecu Blaisois,paracliserul parohiei Mortefontaine, şi cu prea-cinstita lui soţie, doamna Martine.― Ah, Iisuse, Fecioară Marie, Sfinte Iosife! De ce te-ai dat jos din pat, porumbiţamea? Vrei să răceşti? Tocmai într-o zi ca asta te-ai găsit să faci imprudenţe? Vai decapul meu, ce mă fac cu tine? Măi, măi, ce-ar spune viitorul tău mire dacă i s-ar îmbolnăvi logodnica? începu să se văicărească Elisa în vreme ce arunca pe umeriiBaptistinei un şal gros de lână.― Ah, bună ziua, prieteni! Drăguţ din partea voastră că v-aţi deranjat să veniţi să măvedeţi! spuse tânăra aşezându-se lângă ei la masa lungă de lemn.― Vă dorim multă fericire, domnişoară Baptistine, îi urară într-un glas paracliserul şisoţia lui.― Ce m-aş face fără voi, dragii mei? Norocul meu că vă am! Voi sunteţi familia mea!zâmbi Baptistine.― Iute, păpuşa mea, bea supa asta fierbinte. Şi voi n-o mai ţineţi de vorbă, lăsaţi-osă bea până nu se răceşte zeama, mormăi Elisa aşezând în faţa pupilei sale un bol deargint în care aburea îmbietor o supă de prepeliţe şi de becaţe dreasă cu ierburiaromate.― Dă-o pe gât şi du-te înapoi, în camera ta. Urc şi eu imediat să te pieptăn şi să-ţistrâng şiretul de la corset, în cel mult un ceas trebuie să fii gata. Domnul Jéodard netrimite caleaşca la ora zece. El a organizat totul. Din fericire! Altminteri, zău nu ştiucum m-aş fi descurcat.Logodna Baptistinei se datora în parte bătrânei guvernante, care acum se umfla pe
2
 
Ciclul Floris Frumoasa din Louisiana
drept cuvânt în pene, privindu-i triumfător pe paracliser şi pe soţia acestuia. Amândoiintraseră în slujba castelanilor de la Mortefontaine în perioada de glorie a familieiVilleneuve-Caramey. Dar vremurile acelea erau demult apuse. Contesa Maximilienne seprăpădise, iar contelui i se pierduse urma în lumea largă. De pe urma lor rămăsesetrei orfani cu câte o rentă de zece mii de livre care se devalorizau din ce în ce. BăieţiiAdrien şi Floris intraseră în „Serviciul secret” al regelui şi de mai bine de cinci aniplecaseră într-o misiune extrem de primejdioasă pe meleagurile îndepărtate ale Rusiei.De atunci încoace nimeni nu mai auzise nimic despre ei. Majestatea Sa Ludovic al XV-lea scrisese cu mâna lui ţarinei Elisabeta pentru a se interesa de soarta protejaţilor săişi, neprimind nici un răspuns, organizase o discreanchetă pe cont propriu. Nuizbutise să afle însă nimic, aşa că autorităţilor franceze nu le rămăsese decât săconchidă că cei doi tineri se prăpădiseră şi să consemneze în mod oficial decesul lor.Cumplita veste îi fusese adusă Baptistinei la pension de către un muşchetar, negru.Pe copilă o cuprinsese o negrăită disperare. Îşi adorase fraţii şi moartea lor o lăsasingură pe lume la frageda vârstă de şaisprezece ani. O altă misivă regală, adusă deastă-dată de un muşchetar cenuşiu
1
, o înştiinţase că Majestatea Sa promitea să îipoarte ele grijă; avea să o înzestreze cum se cuvine şi să o primească la Versailles sprea o prezenta întregii Curţi.Cu toate că era atât de tânără, Baptistine devenea răspunzătoare pentru propria eisoartă. În consecinţă hotărâse să se retragă de la pensionul Ursulinelor, unde s-ar fiplictisit oricum foarte curând, întrucât cea mai bună prietenă a ei, Jeanne-AntoinettePoisson, urma să se mărite cu un burghez înstărit, domnul Le Normant d’Etioles.De aproape un an se instalase la Mortefontaine şi, în tovărăşia bravei Elisa, aşteptasă se împlinească făgăduiala Regelui. În totala ei izolare, avea o singură distracţie: câtera ziulica de lungă se plimba călare pe domeniu. Amazoană desăvârşită, sărea ca uncangur peste tufişuri şi pâraie, spre marea admiraţie a ţăranilor.― S’o întors dom’şoara la castiel! Tii, da’fain să mai ţine în şea! se minunau ei cândle trecea ca o săgeată pe dinaintea ochilor.De la Versailles nu sosea însă nici o veste şi Baptistine se împăcase cu gândul că,uitând de existenţa ei, regele Ludovic al XV-lea o părăsise în voia tristului său destin. Laşaptesprezece ani era prea mândră ca să cerşească mila regală, prea neştiutoare ca să înfrunte de una singură curtea de la Versailles, prea attoare ca treaneobservată şi prea inteligentă ca să nu se folosească de frumuseţea ei.Nu departe de Mortefontaine, un burghez putred de bogat, Jéodard Castillon duRocher, pare-se neîntrecut în speculaţii financiare, îşi cumpărase un fals titlu de nobleţeşi o moşie pe care înălţase un falnic castel. Pe cât de dubioasă îi era genealogia, peatât de plină îi era punga. nd-o pe Baptistine la biseri, duminicile, se îndrăgostise de ea şi, spirit practic, se gândise că nu i-ar fi stricat să îşi ia o nevastăsăracă lipită, cum era ea, dar descendentă dintr-o familie de viţă veche, recunoscută încă de pe timpul cruciaţilor. Pe scurt, domnul Jéodard jinduia după singurul lucru decare nu avea parte: un pic de sânge albastru.Întâmplarea făcuse ca Jéodard să o cunoască pe Jeanne-Antoinette Poisson şi, fără sămai stea pe nduri, i se destăinuise. Înntată de perspectiva unui asemeneacodoşlâc, năra aceasta alergase într-un suflet o înştiinţeze pe Elisa. trânaguvernantă o luase pe departe pe Baptistine care, după îndelungi şovăieli, sfârşise prina se învoi, ce-i drept fără prea mare tragere de inimă. A doua zi, primise un superb coşde logodnă plin cu rochii, dantele, şaluri, pene dintre cele mai rare, inele, coliere şicercei din nestemate, toate după ultima modă de la Versailles. Tânăra fată nu mai văzuse în viaţa ei asemenea minunăţii. Pocnise fericită din palmespunându-şi că, la urma urmei, căsătoria se arăta a fi o aventură extrem de agreabilă.Aşa se face că în acea dimineaţă de aprilie, Baptistine se afla pe punctul de a plecade acasă pentru a se logodi cu domnul Jéodard Castillon du Rocher, un bărbat chipeş devreo treizeci de ani, despre a cărui existenţă, în urmă cu o lună, nici măcar nu avusesehabar. Între timp, îl întrerise duminicile la slujba de dimineă, unde Elisa,
1
Denumirea muşchetarilor „cenuşii” şi a muşchetarilor „negri” nu era dată de culoareauniformelor acestora, ci de aceea a valtrapului cailor lor.
3

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Zinica Croitoru liked this
Lili Vasile liked this
Dobre Doinita liked this
Alex Bordei liked this
Parvan Alexandru liked this
Catalina Micu liked this
Horea Lazar liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->