CI Curs 1

Cursul nr. 1

Fundamentele noii diplomaţii comerciale în condiţiile globalizării

Elementele care contribuie la dinamica economiei globaleTendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern;Transformările din domeniul logisticii internaţionale;Dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;Tranziţia de la

economia transnaţională la economia globală (

transformarea rolului economic al statului;abandonarea concepţiei keynesiste sau fordiste şi însuşirea celei neoliberale)

Globafobie sau antiglobalizare

Există o notabilă deosebire între cele două curente;Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl guvernează şi nurespingerea comerţului în sine, “Globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului internaţional;Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea produce mai multă sărăcie, polarizare socială, exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra că fluxurile comerciale suntresponsabile de aceste efecte.

Globafilia

Susţinătorii acestui curent practică un optimism nesustenabil;Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC şi în ţările dezvoltate;Se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea importurilor şi sporirea coeficientului de integrare lanivelul economiei mondiale;Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv, iar barierele comerciale sunt un “rău necesar”;Principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator de bunăstare prin schimbareainstituţiilor, a normelor de conduită şi a comportamentuluiactorilor economici.Globalizarea obligă actorii economici să:Reacţioneze rapid în procesul de negociere.Aleagă oportunităţile optime.Prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale.Aibă o viziune strategică.Fie gestionari de mari portofolii.Perceapă şi să-şi asume regulile jocului.

Firma multinatională vs firma globalăFirma multinaţională

: – se află în căutarea factorilor de producţie; – caută debuşeele optime pentru produsele şi serviciile sale; – se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atu al competitivităţii.

Firma globală

: – integrează cele trei obiective ale firmei multinationale; – are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei; – trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii rivali (poate concura sau se poate asocia cu aceştia); – se comportă ca un jucător global; – tehnologiile au un rol tot mai important în coordonarea filialelor; – cultivă un lanţ de tipul localizare, delocalizare, relocalizare; – se înscrie în triunghiul –global networking, global switching, global focusing.

Comerţul internaţional

Este asociat cu: – imaginea unor mari companii; – rivalitatea între diferiţi actori economici; – practicile comerciale neloiale; – negocierile, de multe ori confidenţiale care se derulează în cadrul unor forumuri regionale saumultilaterale.

(22.10.2007)

Este perceput şi asociat în mod diferit cu:

Preţul la cafea a distrus comunitatea noastră. Atunci când era favorabil mi-am putut trimite copii la şcoală şi să-i hrănesc adecvat. Acum evoluţia preţului la cafea face imposibile aceste deziderate. Acum mă tem de pierderea slujbei. Ni s-a spus că piaţa americană a computerelor se află în criză ceea ce vaconduce la reducerea producţiei. Fără această slujbă viaţa familiei mele va deveni foarte grea. Nu pot înţelege cum pot fermierii americani să-şi vândă cerealele la preţuri aşa de mici. Am auzit că guvernul leacordă subvenţii. Ceea ce ştiu foarte clar este că nu putem concura cu ei. Importurile distrug piaţa noastră internă.

Elemente care contribuie la modificarea determinanţilor diplomaţiei comercialeInterdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt maicompetitive;Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul economic extern care generează avantaje dar şi disconfort;Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export, precum şi evoluţia cererii sunt influenţate de avantajeletehnologice şi de modificarea preferinţelor consumatorilor;

Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe termen mediu şi lung

.Fundamentele comerţului internaţional sunt influenţate de:

o

Avantajele comparative şi competitive ale statelor şi companiilor;

o

Structura sectoarelor analizate;

o

Particularităţile strategiilor şi managementul firmelor;

o

Natura, predictibilitatea şi eficacitatea politicilor guvernamentale;

o

Inerţia istorică (tradiţii, obiceiuri, moduri de viaţă specifice).

o

Naţiunile fac comerţ între ele din următoarele raţiuni:

o

Este tehnic imposibil şi economic nerentabil să se producă la nivel naţional tot ceea ce este necesar pentru buna funcţionare a unei economii moderne;

o

Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în

o

cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;

o

Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob;

o

Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe

o

Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional

o

Locuri de muncă mai numeroase şi mai bine remunerate;

o

Pieţe cu dimensiuni mai mari,

o

Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională,

o

Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;

o

Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale,

o

Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele logistice,diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;

o

Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.Se pun următoarele întrebări:De ce anumite naţiuni devin terenul pentru concurenţa de succes în anumite sectoare?De ce unele firme localizate în anumite ţări sunt capabile să-şi creeze şi să menţină avantaje competitive în raportcu alţi concurenţi din acelaşi sector sau din sectoare diferite?De ce unele ţări sunt gazda celor mai importanţi leaderi globali?

Cursul Nr. 2.

Factorii de influenţă ai evoluţiei comerţului internaţional Principalii factorii de influenţă

Redefinirea constantă a raportului de forţe în plan economic şi comercial;Problemele complexe aflate pe agenda de negocieri CIApariţia şi maturizarea fenomenelor de integrare economică regională;Diversificarea şi sporirea eficacităţii măsurilor de politică comercială;Fenomenele cu evoluţie complexă asupra economiei internaţionale,Progresul tehnico-ştiinţific,Instituţionalizarea comerţului internaţional,Globalizarea sistemelor de producţie,Redefinirea rolului companiilor transnaţionale

Redefinirea raportului de forţe

Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapideIdeile economice ajunse la maturitate în ţările dezvoltate sunt tot mai mult asumate de ţările în curs de dezvoltareşi de cele în tranziţie,În următorii ani, productivitatea va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere,Se maturizează

a treia revoluţie industrială

care face ca lumea să devină multipolară.Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare;Europa şi America trebuie să-şi assume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii la acestea;Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive;In ultimele decenii s-a vorbit de

dragoni şi tigrii asiatici

şi de

gazele americane şi europene;

Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă.

Probleme sensibile aflate pe agenda negocierilor comerciale

Politicile şi practicile în domeniul concurenţei;Problematica ambientală;Respectarea drepturilor economice ale lucrătorilor;Aspectele comerciale ale DPI,Aspectele comerciale ale proceselor investiţionale;Comerţul cu servicii;Soluţionarea noii generaţii de diferende comercialeÎn condiţiile acestui fragil dar dinamic raport de forţe SCI are nevoie de noi ancore mai solide, dar mai flexibile pentru a reuşi să gestioneze riscurile globale;Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al ţărilor devenind unul al blocurilor comerciale;Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se derulează în interiorul QUAD;Modificările produse în arhitectura raporturilor de forţe în plan economic şi comercial influenţează dinamica,structura şi orientarea geografică a fluxurilor comerciale.Tabloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:Situaţia Europei nu este semnificativ mai bună sau mai rea decât a celorlalte regiuni( fragmentare politică,tensiuni etnice, creştere economică relativ modestă, accentuarea competiţiei pentru factori de producţie);SUA trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil între dimensiunea geopolitică şi cea comercială, să-şi sporeascăcompetitivitatea externă şi să facă gesturi politice surprinzătoare;Ţările din Asia trebuie să depăşească efectele crizei, să se înscrie pe culoarele integrării de tip deschis;Ţările în tranziţie trebuie să-şi recompună arhitectura relaţiilor comerciale.

Apariţia şi maturizarea grupărilor regionale

S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb şi uniuni vamale;Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi distorsionat fluxurile comercialetradiţionale;Devin laboratoare unde se experimentează noi norme de conduită în plan comercial;Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială;Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere sporită.