Dezvăluirile lui Franz Bardon despre macabrele ritualuri ale lojii FOGC - Ordinul

Francmasonic al Centurionului de Aur

de Mihaela Gheorghiu

O oribilă grupare masonică activa în anii treizeci şi, după unele dezvăluiri, mai activează şi
astăzi. Formată din 99 de importanţi oameni politici şi de afaceri, ea caută să acapareze
putere şi bani prin invocarea unor entităţi demoniace. Pacturi semnate cu sânge, ritualuri
macabre practicate la Solstiţiul de vară. Admiterea unor noi membrii doar prin tragerea la
sorţi a morţii unuia dintre cei existenţi. Atacuri de natură paranormală pentru anihilarea
celor care se opun planurilor lor. Sunt câteva din mârşăviile acestei grupări din care a făcut
parte şi Adolf Hitler.

Cel care a atras atenţia asupra acestei oribile grupări masonice a fost
Franz Bardon, considerat unul dintre cei mai mari ocultişti moderni şi
încarnarea unei fiinţe superioare, a cărei misiune era trezirea spirituală
a oamenilor. Între anii 1920 şi 1930 el a ţinut mai multe reprezentaţii
pe teritoriul Germaniei în cadrul cărora demonstra publicului existenţa
planurilor subtile cu ajutorul extraordinarelor sale capacităţi
paranormale. În acea perioadă era cunoscut sub numele de Frabato –
de la FRAnz BArdon Troppau Opava (Opava fiind oraşul în care se
născuse, iar Troppau numele german al aceleiaşi localităţi).

De-a lungul vieţii sale, Franz Bardon s-a confruntat cu multe piedici,
mai ales din partea lojii masonice Ordinul Francmasonic al
Centurionului de Aur şi a naziştilor. A fost în repetate rânduri ameninţat cu moartea, arestat,
torturat şi chiar închis într-un lagăr nazist timp de trei ani şi jumătate. Cu puţin timp înainte de
terminarea războiului, în 1945 a fost condamnat de nazişti la moarte. Chiar înainte de
executarea sentinţei, închisoarea unde era întemniţat a fost bombardată şi el a reuşit să scape,
fiind salvat de sub ruine de câţiva tovarăşi de detenţie. A stat ascuns până la sfârşitul
războiului, apoi a reuşit să ajungă în oraşul său natal, pe teritoriul de azi al Cehiei.

În iulie 1958, cu puţin timp înainte de a muri, Franz Bardon i-a încredinţat secretarei sale Otti
Votavova planul unei cărţi auto-biografice şi misiunea de a o publica după moartea sa.
Manuscrisul, finalizat de Votavova şi corectat de un apropiat de-al său, Dieter Ruggeberg, a
fost publicat abia în 1979 sub titlul "Frabato Magicianul". În această carte sunt descrise
pentru prima oară acţiunile malefice ale grupării ultra-secrete Ordinul Francmasonic al
Centurionului de Aur (în limba engleză Freemasonic Order of the Golden Centurion -
FOGC).

În Epilogul acestei cărţi, Dieter Ruggeberg face câteva completări

privind legăturile dintre loja FOGC şi nazişti care explică de ce
aceştia din urmă îl vânaseră cu atâta înverşunare pe Bardon:
 "În cele ce urmează, aş dori să dezvălui câteva lucruri
pe care Otti Votavova le ştia direct de la Franz Bardon. Astfel, Adolf Hitler a fost membru al
lojii 99. Î n afară de asta, Hitler şi câţiva dintre prietenii săi intimi au fost membri ai
„Ordinului Thule”, reprezentând instrumentul extern al unui grup de puternici practicanţi ai
magiei negre din Tibet, care foloseau membrii acestui ordin pentru a-şi atinge scopurile.
Pentru a se camufla, Hitler avea o mulţime de dubluri care îl reprezentau în diferite ocazii.

Din pricina neglijenţei lui Wilhelm Quintscher (Rah Omir Quintscher), discipolul şi prietenul
lui Bardon, care nu a ars corespondenţa sa cu acesta, deşi fusese rugat să o facă, Bardon a
intrat în atenţia naziştilor din ce în ce mai mult. El a fost arestat împreună cu Quintscher. În
timp ce erau biciuiţi, Quintscher n-a mai rezistat, şi-a pierdut controlul şi a rostit o formulă
kabalistică; imediat după aceasta, cei care îl torturau au paralizat pe dată, complet. Mai târziu,
după ce a anulat efectul formulei, el a fost împuşcat din răzbunare.

Lui Franz Bardon i s-au oferit poziţii înalte în cel de-al treilea Reich de către Adolf Hitler, cu
condiţia să-l ajute să câştige războiul folosindu-se de puterile sale magice. Mai mult, Franz
Bardon urma să-i dezvăluie lui Hitler adresele celorlalte 98 din 99 de loje, răspândite în
întreaga lume. Când a refuzat să colaboreze, el a fost expus celor mai nemiloase torturi.
Printre altele, făceau operaţii pe trupul lui, pe viu, fără să folosească narcotice. Gleznele i le-
au strâns cu inele de care erau atârnate bile foarte grele din metal.[…] După război, Franz
Bardon a aflat, cu ajutorul puterilor sale magice, că Adolf Hitler îşi găsise scăparea peste
hotare. De teama s ă nu fie recunoscut, acesta îşi făcuse numeroase intervenţii chirurgicale
faciale".

Ordinul francmasonic al centurionului de aur

Informaţii despre această lojă erau cunoscute şi în gruparea Ordo Templi Orientis (OTO) a lui
Aliester Crowley – cel care îşi spunea "Bestia" – şi ulterior în gruparea "Fraternitas Saturni",
desprinsă din OTO. Guido Wolther (numit şi Master Daniel) care a fost multă vreme
conducătorul Fraternitas Saturni şi care avea gradul 33 a făcut în 1960 dezvăluiri uluitoare
despre ritualuri de magie neagră ale FOGC, care confirmă şi completează dezvăluirile lui
Franz Bardon din 1958.

"Jurământul celor 25 de ani a expirat, iar acum limba mea nu mai este pecetluită şi pot
dezvălui anumite lucruri" şi-a început Guido Wolther confesiunea. "Membrii acestei
«asociaţii magice» nu sunt în mod cert nişte catolici pioşi. Sunt absolut sigur şi afirm cu cea
mai mare certitudine: da, a existat o lojă FOGC şi s-ar putea să mai existe şi astăzi. Dar din
anumite motive nu vreau să spun mai mult despre aceasta. Nu pentru că aş tremura de frică, ci
din loialitate fraternă pentru membrii ei, pe care nu îi pot numi din motive evidente. Până la
urmă, să nu uităm că vorbim despre 99 de bărbaţi situaţi la cele mai înalte niveluri în politică
şi finanţe. Însă ceea ce mi se permite să spun despre această lojă voi spune.

Numărul membrilor ei este de trei ori 33, adică 99. Sunt deci 99 de grade şi fiecărui grad îi
este alocat un număr. Cel de-al o sutelea loc este
ocupat de demonul lojii cu care fiecare membru face
un pact semnat cu sânge. În momentul admiterii,
neofitul semnează că la moartea sa, averea pe care o
are va aparţine lojii. Nu există titluri speciale, ci doar
aceste numere. Marele Maestru are numărul 99, nu
unu. De la 1 la 33 sunt ucenicii, de la 34 la 66 calfele şi
de la 67 la 99 maeştrii.

Ţinuta pentru ucenici (de la 1 la 33) este următoarea: la

întâlnirile festive şi regulare robă, şorţ cu margine
albastră şi inelul lojii. La ritualuri magice se adaugă o
mantie albastră. Pe lângă robă şi mantie, ei mai poartă
o mască albastră care le acoperă jumătatea superioară a
feţei.

Gradele de la 34 la 66 (calfele) poartă robă, şorţ cu

margine roşie, două rozete, eşarfă şi bijuterii la gât. La
ritualurile magice au mantii roşii cu şnur auriu şi inelul lojii.

Gradele de la 67 la 99 (maeştrii) poartă robe, şorţuri cu margine roşie şi neagră, trei rozete
aurii, eşarfă, bijuterii la gât şi inel. În plus ei au şi spadă. În timpul ritualurilor magice au
mantii negre şi şnur auriu. Marele Maestru are dreptul să poarte mantie aurie şi mască aurie.
Măştile celorlaţi maeştrii sunt negre. "Strângerea de mână" specifică este aceeaşi pentru toate
cele 99 de grade şi constă în strângerea reciprocă a încheieturilor".

Intenţia lor este să avanseze cât mai mult în grad şi să acumuleze cât mai multă influenţă,
putere şi bani. Regula de bază este respectarea strictă a cuvintelor Marelui Maestru. Cei care
vor să fie admişi trebuie să fie membrii ai lojilor masonice regulare şi să aibe un nivel de
cunoştinţe magice foarte mare. Ei trebuie să fie persoane influente în viaţa publică,
independente din punct de vedere economic sau cel puţin să aibe prieteni influenţi. Se vede că
nu este foarte uşor să ajungi în acest cerc.

După admitere, fiecărui membru i se alocă un aşa numit demon subordonat. După aceasta
urmează pactul cu demonul lojii, care este pecetluit cu sânge. Opiniile sunt divergente, dar pot
să spun cu certitudine că loja venerează în mod obişnuit doi demoni. Primul este Belphegor şi
celălalt este Ashmodeu, după cum menţionează şi Quintscher. Orice magician expert în
evocări ştie că lucrurile nu merg prea uşor cu aceştia doi, întrucât sunt foarte şmecheri, brutali
şi însetaţi de sânge în adevăratul sens al cuvântului. Primul lucru pe care îl învaţă neofitul este
ritualul de adorare al acestor doi demoni, la fel ca şi metoda prin care pot fi chemaţi şi
evocaţi."

Viaţa sau moartea membrilor FOGC sunt decise de bile

În ciuda faptului că unii autori precum Adolf Hemberger pretind că FOGC nu este o grupare
masonică, pe motiv că gradele sale nu au nume, descrierea lojii arată o structură tipic
masonică. Există aceleaşi trei niveluri numite ucenic, calfă şi maestru ca în masonerie.
Aceleaşi ritualuri satanice de adorare, membrii poartă şorţul masonic, iar pe emblema lojii
apar cele două coloane prezente în orice templu masonic, totul fiind dominat de o imensă
reptilă (!).

Iată cum descrie Adolf Hemberger gruparea: "În 1840 lângă Munchen, în Germania a fost
fondată o lojă având ca membrii oameni de afaceri, industriaşi şi cetăţeni cu poziţii sociale
înalte. Această lojă a existat până în 1933. Din
gruparea secretă nu puteau face parte decât 99 de
bărbaţi. În mod similarr cu ruleta rusească (practicată
şi în cadrul Ordinului Asasinilor care a activat la
trecerea dintre secolele XIX şi XX în Europa Centrală)
la fiecare cinci ani, dacă între timp nu murea vreunul
dintre membrii, se organiza un ritual în seara zilei de
23 iunie. (Pe 23 iunie este un moment astrologic de
mare importanţă - Solstiţiul de vară, cu semnificaţie
creştină, fiind ajunul sărbătorii Sfântului Ioan
Botezătorul, n.n.). Acest candidat la moarte este
sacrificat demonului lojii în schimbul serviciilor
aduse. Candidatul era ales prin tragere la sorţi şi cel
sortit morţii trebuie să se sinucidă în timpul întrunirii
bând o otravă letală. În urma sacrificiului este acceptat
un nou membru căruia i se alocă imediat un loc, un
număr şi un demon subordonat lui, fiind iniţiat în
aceeaşi zi în tehnicile de magie neagră ale lojii. Fiecare
membru este legat de demonul lojii printr-un pact pecetluit cu sânge.

Guido Wolther face o descrierea mai detaliată a desfăşurării sângerosului ritual: "Din cinci în
cinci ani sunt admişi noi membrii. Aceasta înseamnă în mod evident că pentru a intra un nou
membru, unul dintre cei 99 trebuie să dispară, din moment ce numărul membrilor rămâne
constant, iar această dispariţie trebuie "aranjată" cumva. Toţi membrii, inclusiv Marele
Maestru participă atunci la un ritual. Într-un săculeţ negru sunt puse 99 de bile din care 98
sunt albe şi una este neagră. Dacă Marele Maestru trage bila neagră are dreptul să refuze de
trei ori această bilă. Este oricum puţin probabil ca Marele Maestru să tragă de trei ori
consecutiv bila neagră. Bardon pretinde că acest lucru s-a petrecut cu câţiva ani înainte de
preluarea puterii de către Hitler în Germania".

"Loja FOGC a acţionat mereu în culise, continuă Guido Wolther. Mulţi dintre membrii săi au
devenit în timpul războiului membrii ai Wermacht, alţii au ajuns de partea Aliaţilor. Unii au
murit în război, dar opt dintre ei au supravieţuit şi s-au reunit la Munchen în 1947 la fostul
sediu. Semnele, simbolurile, cuvintele şi sigiliile demonilor alocaţi fiecărui membru au fost
încredinţate unui tânăr soldat din Marina Germană şi apoi mie, care le-am salvat şi le-am
păstrat în secret, dar nu le voi dezvălui. Oricum dacă FOGC ia în vizor pe cineva, această
persoană ar trebui să îşi facă ultima rugăciune."

Atacurile paranormale telepatice pentru a-şi elimina oponenţii

"Loja utilizează şi atacurile parapsihologice telepatice cu ajutorul unui aparat numit tepafon"
scrie Adolf Hemberger. Acelaşi lucru îl dezvăluie şi Franz Bardon în Frabato Magicianul
descriind cum a fost utilizat acest aparat împotriva lui şi cum fusese omorât de la distanţă unul
dintre membrii care trădase secretele lojii prin provocarea unui infarct:

„Înainte de toate, loja era constituită din mari capitalişti care aveau grămezi de bani, adunaţi
prin aplicarea metodelor oculte, doar în intenţia de a acumula un capital frumuşel în scurt
timp. Fuseseră întotdeauna gata să facă orice pentru a-şi atinge scopul. Viaţa unui om nu
însemna nimic pentru ei şi întotdeauna ştiau să exploateze în favoarea lor aşa-zisa
„jurisdicţie”.[…]

Loja organiza reprezentaţii de ocultism doar ca să demonstreze că acesta era o înşelătorie.

Ştiau foarte bine că răspândirea filosofiei oculte ar aduce cu sine o nouă ordine în societate,
ceea ce ar fi constituit un obstacol în tot ce întreprindeau. Mai mult, exista pericolul să fie
recunoscuţi de ocultiştii cu activitate pozitivă şi, ca
urmare, să fie descoperiţi.[…]

Printre secretele Lojii FOGC se număra şi capacitatea

de a face pe oricine să adoarmă, de a se trezi din nou,
de a îmbolnăvi, de a ţine în viaţă sau de a ucide, după
bunul lor plac. Membrii conducerii dobândiseră
această abilitate şi ştiinţă printr-un pact cu diavolul.
Puteau influenţa orice persoană neantrenată, prin
metodele lor magice, aceasta neavând nici o şansă de a
cunoaşte cauza influenţei la care era supusă. Frabato
era un caz special pentru Lojă, fiindcă era familiarizat
cu practicile oculte de orice fel. Ei hotărâră să scape de
Frabato printr-un asalt magic.

După o scurtă discuţie, Secretarul merse în camera cu

echipament, aducând un aparat pe care îl numeau
tepafon. Acest dispozitiv a fost plasat în mijlocul
camerei. Era un aparat emiţător de raze magice ale
morţii pe orice distanţă şi constituia cea mai puternică
armă a Lojii FOGS, strict confidenţială. Dacă o
fotografie sau o mumie a unei fiinţe ori a unui animal
era plasată în focarul razelor sale, nu numai fizicul era
afectat, dar chiar şi entitatea astrală. Acest instrument
putea distruge orice fel de material, de la orice distanţă
şi de orice categorie. Mai mult, acesta servea la transmisia de energie, ceea ce constituia o
realizare a ştiinţei moderne. În afară de asta, orice fel de idee (sugestie) putea fi transmisă cu
ajutorul lui. În sfârşit, se puteau declanşa, cu ajutorul acestui dispozitiv, otrăvirea, precum şi
maladiile nervoase, care ar fi putut pune în dificultate şcolile de medicină. O fotografie sau un
obiect personal era de obicei suficient pentru a intra în contact cu persoana ce urma a fi
influenţată, distanţa neavând nici o importanţă.

Marele Maestru fixă fotografia lui Frabato în focarul razelor tepafonului şi aprinse
combustibilul, un amestec preparat cu alcool. În acelaşi timp, fraţii formară un cerc magic în
jurul aparatului pentru a intensifica elementul focului pe plan fizic, prin telepatie. Frabato, la
început, nu sesiză atacul Lojii asupra sa. Începuse să se plimbe prin cameră neliniştit,
încercând să afle cauza căldurii care creştea în corpul său. Îşi dorea să-i ţină piept, dar căldura
deja se amplificase, sângele aproape fierbându-i în vine. Deşi încerca să reziste, nu putea să-şi
influenţeze organismul cu ajutorul spiritului. În această situaţie disperată, Frabato îl rugă pe
Dumnezeu să-l ajute şi să-l inspire. Deodată, Frabato auzi o voce în timpul invoacaţiei sale,
„Apă, multă apă!” Frabato îşi scufundă mâna stângă în apă, simţindu-se mai uşurat, iar în
scurt timp claritatea şi forţa gândurilor îi reveniră, putând în scurt timp să-şi utilizeze
capacitatea de clarviziune şi realiză că atacul venea din partea Lojii FOGC. Cât timp a emis
raze tepafonul, Frabato continua să le devieze în apă, iar după o oră fraţii lojii desfăcură, în
sfârşit, cercul magic, mutând fotografia din focar şi stingând flacăra. Fraţii lojei erau
satisfăcuţi de ceea ce făcuseră şi aşteptau deja cu nerăbdare ştirile de a doua zi, care anunţau
moartea binecunoscutului magician. Şedinţa se încheie. A doua zi, Marele Maestru al Lojei
FOGC a rămas consternat să afle că Frabato nu murise. Merse grabnic la casa Lojii şi îşi
propusese să ceară ajutorul tuturor entităţilor demoniace şi satanice pentru a-l omorî pe
Frabato."

Existenţa unor astfel de aparate prin intermediul cărora sunt amplificate anumite gânduri este
confimată. Există numeroase cazuri de utilizare a unor aparate radionice, psihotronice şi a
telepatiei în scopuri criminale.

Loja FOGC este doar una din încrengătura de ordine şi loji ale Francmasoneriei mondiale.
Dacă în cazul unor alte loji, pentru masonii de ranguri mici, satanismul sectei malefice a
Francmasoneriei nu este evident, pentru alte loji, cum este cea prezentată în acest articol sau
pentru sinistra Skull and Bones, nici măcar cei mai naivi admiratori ai masoneriei nu pot să
pretindă că nu înţeleg că masoneria practică satanismul.

Bibliografie:

1. Franz Bardon – Frabato Magicianul, Editura Vox, 1995

2. Richard Laufenburg - Master Daniel's account of FOGC Lodge - Transcribed from a

secret cipher by Master Daniel (Guido Wolther) of the Fraternitas Saturni ,
http://www.geocities.com/orionbooks2002/MasterDaniels.html

3. Adolf Hemberger – Freemasonic order of the Golden Centurium,

geocities.com/orionbooks2002/