STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE

•

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipuI de a) valoarea de piata

b) subiectiva

valoarea de

d) valoarea reala

estimate va fi:

2. Daca intreprinderea va functions ~I eu credite, valoarea intreprinderii

capitalului actionarilor, va fi:

a) egala

b) mai mica

c) mai mare

d) oricare din variantele de mai sus

3. Standardele Internationale de Evaluare:

a) sunt obligatorii In to ate tarile

b) reprezinta cea mai buna practica

c) sunt imp use de autoritatile statului

d) reprezinta 0 moda

4. In prezentarea metodologiei de evaluare:

a) trebuie aratate rnotivele evaluarii

b) trebuie evidentiata logica aplicarii metodelor de evaluare si alegerii valorii finale

c) trebuie demonstrate formulele folosite

d) nu se dau amanunte, intrucat obiectul evaluarii este proprietatea evaluatorului

de valoarea

5. Conform GN 6, editia a saptea, 2005, abordarile In evaluarea intreprinderilor sunt:

a) prin plata, prin capitalizarea venitului ~i bazata pe active

b) patrimoniale, flux de nurnerar actualizat, contabile

c) patrirnoniale, flux de numerar actualizat, ccmparatie

d) comparatie, lichidare, bazate pe venit

6.

3

Autori:

conf. univ. dr. ec. ANGHEL Ion, 'NiAA ing. BADESCU Gheorghe, FRlCS, iviAA jurist BANULESCU Viorel

conf. univ. dr. CIOBANU Anamaria dr. ing. ec. ]ViANA TE Daniel

ing. PETRE Marian, :tv1AA

dr. ec. STAN V. Sorin

Editia iunie 2007, revizuita de.:

dr. ec. STAN Sorin ing. P ANAIT Carmen

2007 IROVAL

iN

c) GN 6 IVS 1

9,

pe de active,

metode de evaluare:

a) valoarea substantials bruta ~i valoarea substantiala neta

b) valoarea substantials bruta sau substantials neta

c) valoarea substantials bruta, valoarea substantials neta ~i capitalul permanent necesar exploatarii

d) activul net corectat sau activul net de lichidare

la evaluarea intreprinderilor, ANEV AR recornanda

10. In optica Standardelor Internationale Evaluare, fondul comercial se va calcula:

a) In mod direct prin capitalizarea supraprofitului

b) indirect, ca diferenta intre pretul de achizitie si valoarea de piata a activelor evaluate separat

c) nu se calculeaza

d) prin metode combinate

11. Intr-un restaurant creat si condus direct de catre proprietar, intr-un spatiu inchiriat, active Ie

care NU trebuie incluse in valoarea de piata, ar putea fi:

a) obiectele de inventar

b) uti lajele ~i echipamentele specifice

c) stocurile

d) fondul cornercial persona!

12. Principiul anticiparii arata ca valoarea se bazeaza pe:

a) perceptiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii

b) anticiparea de catre evaluator a modificarilor economice favorabile investitorilor

c) raportul cerere-oferta, evaluatorul anticipand ca pretul variaza direct proportional

cu cere rea

d) nici un raspuns corect

13. Abordarea evaluarii prin capitalizarea venitului se bazeaza pe principiul:

a) raritatii

b) anticiparii contributiei

d) nici unul de sus

14.

17. Principiul substitutiei este aplicabil in:

a) metoda activului net corectat

b) metode bazate pe venit

c) metoda cornparatiei de piata

d) toate cele mai sus

18. In raportul de evaluare, terrnenul de "valoare" ar trebui utilizat fara alt atribut: intotdeauna

b) uneori niciodata

la

evaluatorulu i

19. Influenta factorilor de mediu asupra valorii unei intreprinderi:

a) sporeste valoarea

b) nu poate fi cuantificata

c) este 0 datorie in afara bilantului

d) nici unul din cele de mai sus

20. In raportul de evaluare, termenul de "valoare" este utilizat eu alt atribut:

a) uneori

b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) si ANC (activul net corectat)

c) In functie de cerintele clientului

d) nici un raspuns corect

21. Este posibil ca valoarea de pia~a sa fie egala cu valoarea bazata pe active:

a) da, intotdeauna

b) nu, niciodata

c) s-ar putea

d) nu pentru ca este mai mica

NU este 0 conditie fundamental a a definitiei valorii de piata:

a) vanzatorul si cumparatorul sunt decisi (hotan1ti) sa faca tranzactia

b) plata tranzactiei se face in cash

c) exists 0 perioada de timp rezonabila pentru expunerea pe piata a proprietatii

d) ambele parti sunt bine informate

este

a) terenul rnunca

c)

Conform prevederilor IFRS/IAS, un activ necorporal poate fi recunoscut numai daca: este achiz itionat separat

b) este achizi tionat in urma unei cornbinari de lntreprinderi este achizitionat in schimbul altor active

toate raspunsurile de mai sus

este 0 conditie a definitiei valorii de plata:

a) vocatia la credit

b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect inforrnati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor din ultimii 3 ani

c) cumparatorul si sunt doua persoane independente, intre ele prin

relatii preferentiale

d) curnparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde

Prin definitie, valoarea de piata este:

a) intotdeauna pretul eel mai mare

b) intotdeauna pretul eel mai mic

c) pretul eel mai probabil

d) costul plus profitul

29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:

a) valoarea de piata

b) vaioarea de impozitare

c) valoarea de asigurare

d) valoarea de investitie

30. Cererea efectiva se refera la:

a) cost si valoare

b) dorinta ~i putere efectiva de cumparare

c) dorinta ~i nevoie

d) dorinta ~i satisfactie

31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizari:

a) fezabil financiar

b) cererea si oferta

c) concurenta

d) contributia

c) protejate prin reglementari legale

d) incluse In fondul cornercial

35. Costul unui activ este:

a) pretul platit pentru bun uri ~i cumparate

b) surna necesara pentru a crea sau produce un bun

c) expresia utilitatii unui bun

d) raspunsul de Ia a) ~i b), de mai sus

este caracteristica unei investitii imobiliare:

a) genereaza profit pentru eel care 0 exploateaza

b) este destinate inchirierii si / sau revanzarii la un pret mai mare

c) va fi modernizata

d) functioneaza la capacitatea maxima

37. Evaluarea rnasinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru este de competenta:

a) evaluatorului de proprietati imobiliare

b) evaluatorului de bunuri mobile

c) evaluatorului de intreprinderi

d) consilierilor in proprietate intelectuala

38. In optica IFRS/ lAS, prin "piata active' se intelege piata care indeplineste conditiile:

a) omogenitatea elementelor care se tranzactioneaza

b) existents unui numar insemnat de cumparatori si vanzatori interesati e) preturile sunt disponibile public

d) toate cele de mai sus

39. Standardele Internationale de Evaluare cuprind:

a) definitii ale unor termeni specifici evaluarii

b) indici de actualizare

c) formule de calcul a valorii, prin diferite metode de evaluare

d) tabele de incadrare

40. Intre obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienti

b) promovarea lntelegerii uniforme prin utilizarea unor

ale de

si b)

d) unul

a

a) valoarea de utilizare

b) valoarea de piata

de investitie

d) valoarea de pentru utilizarea

44. In acceptiunea evaluarii, prin se intelege:

a) convertirea venitului In

b) struetura capitalului unei intreprinderi

c) recunoasterea unei cheltuieli ea 0 imobilizare capital

d) toate cele trei de sus

45. Sintagmele "la data evaluarii" ~i "suma estimata'' exprima:

a) faptul ea evaluatorul 0 estimare monetara, la un anumit moment

b) faptu! ca un raport de evaluare este un "produs perisabil"

c) faptul ea plata se presupune a f facuta In numerar, la data evaluarii

d) toate cele de rnai sus

46. Proprietatea imobiliara include:

a) terenul liber

b) terenul, constructiile ~i arnenajarile atasate

c) toate drepturile, interesele si beneficiile ce au legatura cu detinerea proprietatii

d) a) sau b)

47. Metodele si tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice, In functie de gradul de dezvoltare economics a unei tari

b) influentate de interesele clientului

c) In general, similare pentru toti evaluatorii

d) dictate de asociatia profesionala

48. Proprietatea irnobiliara este un concept:

a) non-fizic

b) fizie

c) tehnic

d) influentat de pozitia evaluatorului

49. mobiliara include:

a) bunuri care nu se permanent de teren ~i constructii

b) bunuri necorporale care sunt proprietatii

c) bunuri care sunt de mobilitatea lor

~l

51.

Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de catre IFRS! lAS:

a) forta de munca instruita

b) de date

liste cu clienti

d) contract munca avantajos pentru

53. Prin interes financiar indirect in relatia client-evaluator se intelege:

relatia intre pretul raportului si volumul de activitate impl evaluarea

respective

b) relatia de asociere Intre pretul lucrarii ~i proprietatii ! evaluate

c) relatia de ~i relatia de rudenie cu persoane din firma care solicits raportul

de evaluare

d) relatia intre pregatirea ~i competenta evaluatorului, pe de 0 parte, ~i pretul lucrarii de evaluare

54. Metodele uzuale in abordarea pe de active sunt:

a) ANC (activul net corectat) ~i ANL (activul net de lichidare)

b) AN contabil ~i ANL

c) ANC ~i AN contabil

d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substantials bruta) ~I VSN (valoarea substantials neta)

55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifies si elirnina elementele speculative

b) ia In considerare utilizarile alternative adecvate

c) tine seam a de aspectele mentenabile intr-un viitor apropiat

d) toate cele de mai sus

56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins In definitia valorii de piata:

a) suma estimate

b) tranzactie echilibrata

c) proprietarul activului

d) marketing adecvat

pentru dispute

b) c) d)

abordari ale valorii au In vedere principiul substitutiei:

61.

sunt dispusi sa pentru actiunile unei

rnai mult decat investitorii financiari

b) eel mult cat investitorii finaneiari c) d)

cat investitorii financiari

nu este 0 informatie relevanta si

pentru evaluator

62. Termenul "activ din afara exploatarii" se refera la:

a) active care nu sunt neeesare exploatarii

b) acti ve in conservare

c) active subutilizate

d) a) si b)

63. In evaluarea unci intreprinderi, evaluatorul trebuie sa-si foloseasca rationamentul profesional

pentru:

a) alegerea celor mai adeevate metode de evaluare

b) utilizarea unor ipoteze credibile

c) asigurarea coerentei intre indicatorii utilizati

d) toate eele de mai sus

64. In evaluarea unei Intreprinderi, NU este 0 eroare:

a) omisiunea datei evaluarii

b) omisiunea declaratiei privind conditiile limitative

c) omisiunea opiniei evaluatorului

d) omisiunea metodei capitalizarii venitului

65. In evaluarea unei intreprinderi, NU este 0 eroare:

a) ornisiunea definitiei tipului de valoare

b) omisiunea valorii activelor din afara exploatarii, in evaluarea prin metoda DCF (fluxul de numerar actualizat)

c) omisiunea declaratiei privind conditiile limitative

d) ornisiunea metodei net contabil

b) eliminarea veniturilor ~i cheltuielilor generate de acel activ, din previziunea fluxului de nurnerar

c) inscrierea informatiilor In ipotezele ~i conditiile limitative

d) toate de mai sus

69.

Standardele Internationale

evaluatorilor sunt red ate ln:

a) Codul Deontologic

b) glosar

c) si principii de evaluare

d) Codul Deontologic si glosar

Evaluare,

conditiilor limitative ~l

70. Definitia ratei rentabilitatii, data in GN 4 ~i GN 6, este:

a) marirnea profitului (pierderii) si/sau modificarii valorii realizate sau anticipate a unei

investitii, exprimata in procente din valoarea acelei investitii

b) raportul procentual dintre profitul net curent si valoarea investitiei

c) raportul procentual dintre profitul net din exploatare ~i valoarea investitiei

d) raportul procentual dintre profitul brut total si valoarea investitiei

71. Teoria valorii are un postulat care precizeaza ca:

a) manifestarea valorii este conditionata de transferabilitatea proprietatii

b) valoarea este 0 trasatura intrinseca a unei proprietati ~i nu reprezentarea asupra utilitatii sale

c) valoarea este expresia monetara a utiliratii proprietatii, pentru vanzatori ~i curnparatori

d) toate cele de mai sus

72. Cand actioneaza pentru un potential investitor. (cumparator), pentru a fi util clientului,

expertul evaluator va propune:

a) de regula, 0 valoare maxima

b) de regula, 0 valoare minima

c) conform standardului de evaluare a afacerii, 0 valoare situata intre DCF (fluxul de nurnerar actualizat) ~i ANC (activuI net corectat)

d) nici un raspuns corect

Cand actioneaza pentru un potential va propune:

a) de regula, 0 de

pentru a fi util clientului, expertul evaluator

maxima

o

76. Principiul anticiparii arata cit

a) valoarea se bazeaza pe anticiparea modificarilor legislative favorabile investitorilor

se pe perceptiile participantilor pe piata asupra beneficiilor

ale intreprinderii / afacerii

se raportul anticipand ca pretul unui bun

direct proportional cu cererea ~i in invers proportional cu oferta

a ~i b

Principiul arata ca:

a) valoarea unei part] a unei ilntreprinderi depinde de cat de mult contribuie

aceasta la valoarea intregului sau, In conditiile in care n-ar exista, cat de mult ar reduce valoarea intregului

b) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de ponderea costurilor de inlocuire nete (eIN), In total CIN al intregului

c) valoarea unei parti a unei afaceri I intreprinderi depinde de ponderea activului net de lichidare (ANL), in total ANL a intregului

d) nu este un principiu utilizat In evaluarea intreprinderii

78. In abordarea prin plata, un principiu fundamental este "principiul substitutiei", care spune ca:

a) un investitor nu va plati mai mult decat valoarea estimata prin ANC (activul net corectat)

b) un investitor nu va plati mai mult decat costul unui bun de substitutie

c) un cumparator va plati eel mult valoarea estimata prin DCF (exclusiv activele din afara exploatarii)

d) In abordarea prin piata, primordial este principiul anticiparii

79. Principiul substitutiei cere ca intreprinderile comparabile sa fie:

a) apropiate ca dimensiune si plata de aprovizionare

b) sa actioneze in aceeasi ramura

c) similare ~i relevante

d) aj si b)

80. Principiul contributiei arata ca:

a) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de ponderea costurilor de reconstructie in total cost de reconstructie a intregului

b) valoarea unei parti a unei intreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatarii in ANC

unei parti a unei Intreprinderi / proprietati depinde de

la intregului sau, In conditiile in care n-ar

intregului

1.

c) principiul substitutiei, care spune ca un investitor nu va plati mai mult dedit valoarea estimata prin ANC (activul net corectat)

d) toate cele de mai sus

83. Principiul substitutiei cere ca 0 intreprindere de substitutie:

a) sa actioneze In dornenii de activitate diferite ~i sa aiba 0 dirnensiune apropiata

b) sa fie sirnilara

c) sa fie relevanta

d) bl si c)

84. Ultima etapa in procesul de evaluare este:

prezentarea anexelor care au fundarnentat valoarea

b) prezentarea eopiilor dupa bilant, autorizatiile de functionare, ridicarile topo etc.

c) reconcilierea rezultatelor si estimarea valorii finale

d) declaratia privind conditiile limitative ~i certificarea eompetentei evaluarorului

85. dintre elernentele de mai jos nu este cuprins In definitia valorii de plata:

a) vanzator hotarat ~i cumparator hotarat

b) tranzactie echilibrata

c) la data evaluarii

d) 0 parte a actionat prudent ~i tara constrangeri

86. Pentru un investitor potential, care solicita 0 rata de actualizare de 14%, identica cu rata

uzuala de piata, tipul de valoare calculat va fi:

a) valoarea de piata

b) valoarea de investitie

c) valoarea de utilizare

d) valoarea de liehidare

87. Metoda practicienilor apare In terminologia Standardelor Internationale de Evaluare:

a) numai In standardele europene

b) da

c) a aparut dupa 1990

d) nu

se prin valoarea capitalului investit

valoarea intreprinderi i

valoarea de a capitalului propriu,

terrnen lung sau imprumuturi net corectat

si a

l)IAGNOSTICUL INTREPRINDERII

I. Lichiditatea curenta se calculeaza prin raportul dintre:

a) active totale I darorii curente

b) active totale I datorii totale

c) active circulante / datorii curente

d) active circulante I datorii totale

2. Lichiditatea rapida (intermediara) se calculeaza prin raportul dintre:

a) active totale I datorii totale

b) stocuri plus creante I datorii curente

c) stocuri plus creante I datorii nefinanciare

d) creante plus disponibilitati I datorii curente

3. Rata solvabilitatii generale exprirna raportul dintre:

a) active totale I datorii curente

b) active totale I datorii totale

c) active imobilizate I datorii curente

d) active totale I datorii bancare

4. Rata autonorniei financiare este:

a) capital permanent I capital propriu

b) capital propriu I capital permanent

c) capital propriu I capital social

d) capital propriu I capital imprumutat

5. Rata de finantare a stocurilor este:

a) fond de rulment I stocuri

b) stocuri I fond de rulment net

c) capital social I stocuri

d) datorii curente I stocuri

8.

(nr. rotatii) se

a) cifra de afaceri I active circulante

venit uri I

c) cifra de afaceri / stocuri plus creante

d) active circulante capital propriu

6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente I active circulante

b) datorii totale I active totale

c) datorii totale I active imobilizate

d) datorii totale I capita! propriu

7. Rata de rotatie a datoriilor (In nr. de rotatii) este: totale

b) venituri din exploatare I datorii totale

c) cifra de afaceri I datorii curente

d) datorii totale I capital propriu

9. Rata rentabilitatii costurilor este:

a) profit net / capital social

b) profit brut / capital propriu

c) profit net / permanent

profit net / cheltuieli totale

10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilitatii) este:

cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din

b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante

c) cheltuieli fixe totale / (pre] unitar - cost variabil unitar)

d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]

II. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale active circulante

b) active totale datorii totale

c) capital propriu active imobilizate

d) active totale - active imobilizate

12. Rotatia activului total (In nr. de rotatii) este:

a) active totale / cifra de afaceri

b) cifra de afaceri I active totale

c) active totale I capital propriu

d) active totale I capital permanent

13. Durata medie de recuperare a creantelor (in zile) se calculeaza prin formula:

a) 360 zile I media creantelor totale

b) media creantelor totale / 360 zile

c) (media creantelor totale I cifra de afaceri) 360 zile

d) (venituri totale I media creantelor total e) 360

14. Rata rentabilitatii econornice este:

a) profit brut I capital permanent

b) profit net / capital permanent

c) profit net / capital propriu

d) profit /

15.

o

18. Necesarul de fond de rulment este:

a) stocuri + + active regularizare datorii curente pasive de regularizare

b) active circulante datorii curente nefinanciare + disponibilitati datorii curente curente

19.

circulante datorii curente

b) stocuri + disponibilitati datorii curente

c) disponibilitati - datorii curente

d) FRN (fond de rulment net) - NFR (necesar de fond de rulment)

20. 0 intreprindere industrials, care inregistreaza 0 crestere a stocurilor de produse finite si

productie neterminata de dimensiuni mad, cifra de afaceri fata de veniturile din exploatare este:

a)

b) mai mare

c) mai mica

d) sunt posibile toate variantele de mai sus

21. Care indicator poate avea 0 marime negativa:

a) trezoreria neta

b) lichiditatea intermediara (rapids)

c) a si b

d) recuperarea creantelor

22. Viteza de rotatie a activelor curente poate fi exprirnata in:

a) nurnar mediu anual de rotatii

b) durata in zile a unei rotatii

c) ambii indicatori de mai sus

d) nici unul dintre cei de mai sus

23. Care din nivelurile ratei lichiditatii generale curente este eel mai bun:

a) 0,5

b) I 1,5

d) 2

mare

NiveIul recomandat al ratei lichiditatii generale (curente) este:

a) 20 %

b) 1,8-2

c) sub 1

d) nu un nivel

Parghia financiara exprirna raportul dintre:

a) capital propriu ~i total active imobilizate

b) active imobilizate ~i active circulante

c) active imobilizate ~i total

d) total active ~i capital propriu

Amortizarea imobilizarilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:

a) cheltuieli fixe

b) cheltuieli variabile

c) cheltuieli anticipate

d) nici una din categoriile de mai sus

30. Calcularea dinamicii productiei in preturi constante din evolutia acesteia in preturi curente,

se face eel mai relevant cu:

a) indicele general al preturilor de consum

b) indicele general al productiei industriale

c) indicele preturilor grupei de produse

d) cursul de schimb valutar

31. Scopul analizei financiare In evaluare este sa penn ita:

a) urrnarirea evolutiei In timp a echilibrelor ~i performantelor afacerii

b) compararea cu afaceri similare •

c) ajustarea informatiilor financiare istorice

d) to ate cele de mai sus

Care din urmatoarele rate financiare este utila in estimarea fondului de rulment net (capital de lucru net):

a) lichiditatea generals

b) lichiditatea rapida rentabilitatea cifrei de

d) FRN (fondu!

Du

a) creante

b) avansuri primite

c) stocuri materiale

d) disponibilitati In

ale diagnosticului pentru sunt:

si distribuirea chestionarului, interviul si analiza informatiilor

b) obtinerea documentelor, interviul si informatiilor

c) diagnosticului, documentelor si inforrnatiilor,

concluziilor

d) un raspuns corect

37. Analiza S\VOT se bazeaza pe:

a) 2 niveluri de analiza: firma ~i industria

b) 3 niveluri de analiza: firma, industria ~i rnediul extern

c) un singur nivel de analiza: firma

d) 5 niveluri de analiza: analiza juridica, tehnica, analiza comerciala, analiza managernentului ~i resurselor umane, precum ~i analiza financiara

38. Analiza ~i separarea active lor din afara exploatarii se realizeaza in cadrul:

a) diagnosticului juridic

b) diagnosticului tehnic (operational)

c) diagnosticului econornico-financiar

d) diagnosticului managernentului

39. Cele 5 forte ale competitiei sunt:

a) concurentii potentiali, rivalitatea interna, furnizorii, clientii ~i amenintarea produselor I serviciilor de substitutie

b) politica statului, actiunile rnanagementului, furnizorii, clientii si amenintarea produselor / serviciilor de substitutie

c) concurenta, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clientii

d) rivalitatea intern a, barierele de intrare in ramura, puterea de negociere cu furnizorii, puterea de negociere cu clientii ~i pericolul produselor substituibile

40. Analiza calitatii produselor ~i serviciilor se urrnareste in:

a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul comercial

c) diagnosticul tehnic (operational)

d) nu prezinta interes inrreprinderii

41.

cu

43. Analiza capacitatii de productie ~i a gradului ei de utilizare se realizeaza In:

a) diagnosticul juridic

b) diagnosticul tehnic (operational)

c) diagnosticul management resurse-urnane

d) cadrul corectiilor din metoda ANC

44. de utilizare extrern de redus al capacitatii de producrie:

o explicatie pentru 0 valoare mai ridicata a ANC, cornparativ capitalului actionarilor, calculate prin metoda DCF sau capitalizarea venitului

b) reprezinta 0 explicatie pentru 0 valoare mai ridicata a DCF comparativ cu capitalizarea venitului

c) certitudine privind inexistenta unor active necorporale

d) explica un nivel redus de inzestrare tehnica a muncii (mijloace fixe pe salariat)

45. Aplicarea unui sistem de management al calitatii va avea ca efect:

a) diminuarea cheltuielilor de promovare

b) reducerea indatorarii firmei ~i implicit a AN contabil

c) cresterea cifrei de afaceri si a indicatorilor de eficienta

d) nu are influenta asupra performantelor si judecatii valorii

46. Analiza dimensiunii si structurii potentialului urnan are in vedere:

a) numarul de zile de greva

b) dinarnica numarului de salariati

c) dinamica productivitatii muncii

d) dinamica salariului rnediu

47. Analiza eficientei utilizarii potentialului uman are In vedere:

a) evolutia ponderii personalului TESA

b) evoluria productivitatii muncii

c) dinamiea raportului mijloace fixe I numar de salariati

d) dinamica mobilitatii personalului

48. Analiza dimensiunii ~i structurii potentialului uman are in vedere:

a) evolutiei numarului de zile de absente nemotivate si a salariului mediu net

b) evolutia personalului TESA si neproductiv, numarul de nernultumirile

salariatilor

eu

necesar,

~l dinarnica ~i structura In

L

are

b) va f evidentiata de diagnosticul juridic ~i diagnosticul managementului si are incidenta asupra valorii determinata prin DCF

c) va f evidentiata de diagnosticul juridic si economico-financiar ~i are incidents asupra valorii determinate prin DCF

d) va ff evidentiata de diagnosticul juridic ~I economico-financiar ~! are incidents asupra ANC

Existenta unui activ In afara exploatarii va fi evidentiata:

a) In diagnosticul juridic si nu va avea relevanta in metoda DCF

b) In diagnosticul tehnic ~i va avea relevanta in metodele pe yen it

c) in diagnosticul economico-financiar ~i va avea relevanta In estirnarea ratei de actualizare

d) in diagnosticul cornercial ~i va avea relevanta In ANC

Existenta unor salarii mult peste media ramurii va fi evidentiata In:

a) diagnosticul management resurse umane si va ave a impact asupra ANC

b) diagnosticul management resurse umane ~i va ave a impact asupra nivelului

venitului care se capitalizeaza

c) diagnosticul juridic ~i va avea impact asupra ANC

d) diagnosticul comercial ~i va ave a impact asupra metodei DCF

54. Existenta unei dotari tehnologice depreciata functional va fi evidentiata In: a) diagnosticuljuridic ~i va avea impact asupra ANC

b} diagnosticul tehnic ~i va avea impact asupra ANC

c) diagnosticul tehnic ~i va avea impact asupra ANC ~i valorii determinate prin DCF

d) diagnosticul cornercial ~i va avea impact asupra ratei de actualizare

55. Existenta unor litigii In calitate de pan it va f evidentiata In:

a) diagnosticul juridic si va avea impact asupra AN contabil

b} diagnosticul comercial ~i va avea impact asupra valorii determinate prin DCF

c) diagnosticul juridic si va ave a impact asupra ANC

d) diagnosticul economico-financiar si va avea impact asupra valorii reziduale

56. Forta de munca excedentara va fi evidentiata prin:

a) evolutia numarului mediu de salariati

b) evolutia ponderii personalului TESA

c) evolutia corelata numar de salariati cifra de afaceri

d) evolutia corelata nurnar de salariati profit

b) 0 data anterioara elaborarii raportului

c) 0 data ulterioara elaborarii raportului

d) toate cele de mai sus

Analiza active lor din afara exploatarii, inchiriate tertilor, se in cadrul:

a) diagnosticului juridic ~i diagnosticului econornico-financiar

b) diagnosticulul juridic ~i diagnosticului tehnic

c) diagnosticului management - resurse umane si diagnosticului econornico-financiar

d) diagnosticului management - resurse umane ~i diagnosticului comercial

61. 0 durata de recuperare a creantelor de 120 de fata de media ramurii de zile:

a) apare In diagnosticul financiar, prin calculul ratei Profit I CA ~i este confirrnata de diagnosticul cornercial, prin analiza clientilor lntreprinderii

b) apare In diagnosticul financiar prin calculul ratei Creante / CA x 360 ~i este

confirmata de diagnosticul cornercial, prin analiza pietei de ~i a clientilor

intreprinderii

c) apare in diagnosticul management resurse umane, prin calculul indicatorilor de conflictualitate ~i este confirmata de diagnosticul cornercial, prin analiza pietei de desfacere ~i a clientilor intreprinderii

d) nu este 0 informatie relevanta pentru evaluare afacerii

62. 0 durata de achitare a furnizorilor de 200 de zile, fata de media ramurii de 30 de zile:

a) apare In diagnosticul financiar, in analiza pe baza punctului critic ~i este confirmata de diagnosticul comercial, prin analiza furnizorilor intreprinderii

b) apare in diagnosticuI financiar, prin calculul ratei de eficienta a costurilor si este confirmata de diagnosticul comercial, prin analiza pietei de aprovizionare ~i a furnizorilor inrreprinderii

c) apare in diagnosticul financiar, prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 si este confirmata de diagnosticul comercial, prin analiza pietei de aprovizionare si a furnizorilor intreprinderii

d) apare In diagnosticul management - resurse urnane, prin calculul indicatorilor de dinamica ~i structura si este confirrnata de diagnosticul cornercial, prin analiza pietei de aprovizionare si a furnizorilor intreprinderii

o brutarie are 0 capacitate productie

variabile de 3 lei pe at rentabilitatii va fi

bucati/an. Cheltuielile sunt

jar este de 5

X / Cap. propriu Profit net I Y x CA ! Cap. propriu

a) X de afaceri (CA) si Y Profit net

b) X Profit net ~i Y CA

c) arnbii terrneni CA

d) X lichiditatea ~i Y rentabilitatea financiara

Un nivel al lichiditatii generale de reprezinta:

a) 0 situatie favorabila a rentabiliratii ~i perforrnantelor afacerii

b) un nivel din prisma finantatori lor pe terrnen scurt

c) 0 proasta a activelor curente, din prisma actionarilor intreprinderii

d) b si c

67. Situatia unei firme arata 0 pierdere neta de 200 mii lei si un capital propriu de minus 1.000 mii lei. Daca media ramurii prezinta 0 rentabilitate financiara de 5%, vorn considera ca:

a) firma are 0 situatie favorabila, pentru ca rentabilitatea financiara este peste media ramurii

b) firma are 0 rentabilitate financiara de 20%, peste nivelul asteptat de un investitor mediu

c) apare paradoxul numerelor negative, In metoda ratelor

d) a si b

68. Analiza In termeni de rate financiare este utilizata pentru :

a) ca este ceruta de Ministerul Finantelor Publice, in anexele bilanturilor agentilor economic:

b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor in abordarea bazata pe active

c) a cornpara riscul relativ al Iritreprinderii In cauza, de-a Iungul tirnpului, cu eel al intreprinderilor similare

d) a dimensiona riscul financiar In estimarea ratei de actualizare, In abordarea bazata pe venituri

Analiza in termeni proeentuali:

a) este utilizata pentru a stabili tendintele ~i relatiile intre conturile de venituri ~i

cheltuieli unei intreprinderi, de-a lungul tirnpului

b) este utilizata pentru a com para riscul relativ al intreprinderii in cauza, de-a lungul

timpului, ~i in eel al intreprinderilor similare

permite tendintelor relatiilor

~i cheltuieli ~i intreprinderilor similare ~I

a) Intelegerea structurii financiare -?i a riscului investitiilor efectuate de intreprindere

b) intelegerea situatiilor financiare -?i a riscului investitiilor lntreprinderii

c) lntelegerea tendintelor vanzarilor pe grupe de produse ~i a riscului investitiilor efectuate de intreprindere

d) situatiei econornice, a riscului In intreprindere ~i a

perspective lor de performanta financiara viitoare

Existenta Iicentelor, sistemelor si procedurilor necesare exploatarii reprezinta:

a) 0 dovada a unui management adecvat economiei de

b) factori de constituire a unor active necorporale in

exploatare

c) surse ale profitului net estimat in metoda capitalizarii

d) factori de constituire ai active lor necorporale de tipul fondului comerciaJ, intr-o intreprindere In exploatare

73. Intre factorii economici, ce ar putea afecta intreprinderea evaluate si care trebuie sa-i ia in

considerate evaluatorul, se numara:

a) rata natalitatii, gradul de ocupare al populatiei, dezvoltarea durabila

b) rata de schimb vaJutar, rata inflatiei $i rata dobanzii

c) stabilitatea -?i coerenta Iegislatiei, stabilitatea si securitatea geopolitics

d) a ~i b

I~

I'

I ABORDAREA BAZATA PE ACTIVE

I

I. In abordarea pe active, terenul va f tratat:

a) pe baza valorii din contabilitate, actualizata

b) pe baza valorii de profitabilitate

c) pe baza costului de achizitie

d) la valoarea lui de piata

2. In abordarea bazata pe active, masinile, utilajele ~I instalatiile de Iucru se estimeaza

intotdeauna, numai pe baza:

a) valorii de piata

b) valorii de inlocuire

c) valorii de randarnent

d) nici un raspuns corect

3. Valoarea recuperabila a unitatilor generatoare de numerar, conform lAS 36, este:

a) valoarea de piata In general

b) costul de inlocuire net

c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare ~i valoarea de piata minus cheltuielile de vanzare

d) valoarea de achizitie

4. Abordarea bazata pe active este prioritara:

a) la intreprinderile care I~i continua activitatea

b) la intreprinderile In dificultate financiara

c) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii

d) la Intreprinderile mici

5. Portofoliul de actiuni detinute de 0 intreprindere, ca active financiare, se trateaza in evaluare:

a) ca active din afara exploatarii

b) ca orice

nu se include In evaluare

sunt toate

sus

7

este:

b) capitalizare (actualizarea venitului)

c) comparatia de piata

d) nu se evalueaza

9.

din afara exploatarii (In surplus fa~a de necesitatile

a) valoarea de plata

b) valoarea de casare

c) valoarea de lichidare

d) valoarea realizabila nefti

10. Valoarea realizabila neta a activelor din afara exploararii este:

a) prerul estimat de vanzare costuri estimate de

b) pretul estimat de vanzare - costuri de eventualul impozit pe

castigul de capital din vanzare

c) valoarea de piata

d) valoarea de casare

se evalueaza la:

II. Corectiile asupra valorii contabile a unor creante se fac pe unor:

a) estimari asupra posibilitatii de incasare a lor

b) reglementari / norme

c) recomandari din standarde

d) Iegislatii In vigoare

12. La ce valoare se evalueaza productia In curs de executie:

a) costuI de productie

b) valoarea de piata

c) valoarea realizabila nets

d) pretul estimat de vanzare al produselor finite rezuItate minus cheltuielile estimate de finalizare a productiei minus cheltuielile de vanzare minus un profit aferent efortului de completare ~i vanzare

13. In acceptiunea evaluarii, deprecierea unui activ Nl.I este rezultatul:

a) trecerii pe cheltuieli a amortizarii acestuia

b) pierderii de valoare ca efect al invechirii cornponentelor

c) pierderii de valoare din cauza neadecvarii functionale

d) pierderii de valoare determinata de actiunea diferitilor

14. din exploatarii sunt:

a) cladirile din exploatare masinile ~i echipamentele de epurare a ape lor uzate titlurile de

a) terenul excedentar si construibil

b) rnij locul fix amortizat si utilizat stocul normal de produse finite

d) disponibilitatile banesti in numerar

J 8. Metoda de evaluate a unei cladiri din proprietatea unei intreprinderi, care este

inchiriata terrnen lung unei firrne, este:

a) costul inlocuire net

b) devizul de cheltuieli actual izat

c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie

d) de investitie

19. Pentru 0 lntreprindere care nu desfasoara 0 activitate de import-export, un activ din afara

exploatarii este:

a) autoturisrnul utilizat de manager

b) valuta din contul de la banca

c) stocul productiei neterminate

d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces

20. In cazul aplicarii metodei ANC, nu se face corectie pentru:

a) un teren liber ~i construibil

b) disponibilitarile In lei

c) stocul de materii prime necesare fabricatiei

d) certificatele de depozit la termen

21. Ce caracteristici trebuie sa fie luate in considerare in evaluarile profesioniste ale mijloacelor

fixe mobile:

a) fizice

b) functionale

c) econornice

d) toate

22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizata in ultimii 15 ani este:

a) valoarea de recuperare

b) valoarea de lichidare

c) influente externe (cererea efectiva de produse)

d) de utilizare

financiare ale unei societati, este:

a

este:

d) tehnica reziduala

26. In acceptiunea evaluarii, durata de viata utila ramasa estimata a unui mijloc fix este:

a) durata de viata utila totala minus varsta efectiva

b) durata de via~a utila totala minus varsta cronologica

cea conform legii

d) cea preluata din de specialitate

Evaluarea mijloacelor fixe are 0 importanta deosebita in evaluarile prin metode:

a) pe venit

b) pe de afaceri

bazate pe active

d) bursiere

28. Cea rnai adecvata metoda de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat constructiilor

de locuinte individuale, este metoda:

a) extractiei

b) parcelarii ~i dezvoltarii

c) capitalizarii rentei funciare (chiriei)

d) reziduala

Costurile segregate lnseamna:

a) costurile directe ~i indirecte

b) costurile unitare pentru componentele cladirii

c) costurile separate ale cladirilor ~i ale terenurilor

d) costul de reconstructie si costul de inlocuire

30. In evaluarea cladirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevanta:

a) In to ate situatiile ,

b) numai pentru hotelurile de categorie inferioara

c) in cazul constructiilor recente ~i amplasate In zone in care pot fi construite hoteluri

d) nu este 0 abordare convingatoare

31. Capitalul invest it reprezinta:

a) capitalul propriu plus imprumuturife cu termen mai mare de un an

b) capitalul social activul net corectat

sunt tratate

d) oricare din cele de mai sus

Valoarea de utilizare a unui bun mobil, care functioneaza ca 0 unitate numerar. este:

valoerea

de

a fluxului de numerar viitor

de

b) pretul solicitat de vanzator

c) costul platit de

d) nici unul din

de valoare, costul unui bun mobil poate fi:

a)

b) mai mic

c) rna! mare

d) oricare din cazurile de mai sus

37. Costul de inlocuire a unui bun mobil este:

a) costul de reproductie minus deprecierea

b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul sau

c) costul componentelor inlocuite prin reparatie

d) costul de Inlocuire cu un activ echivalent, modem, cu aceeasi utilitate

38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspectia este necesara pentru:

a) identificare acestuia

b) veri ficarea functionari i

c) verificarea parametrilor tehnici ~i a deprecierii

d) toate cele de mai sus

39. Deprecierea unui bun mobil este:

a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii

b) pierderea de valoare din cauza neadecvarii functionale

c) pierderea de valoare din cauza subutilizarii

d) toate cele de mai sus .

40. Durata de viata utila a unui bun mobil este afectata de:

a) regimul ~i mediuI de lucru

b) legislatia econornica

c) progresul tehnologic

d) toate cele mal sus

bun mobil care are 0 greutate de 30 de tone, de tone este:

de un

41.

economica a unui substitut care are 0 greutate

a) 1 b)

este:

d) niei unul din cele de mai sus

44. Cea mai probabila ordine de aparitie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:

a) fizica, economica, functionala

b) fizica, functionala, """r"'r..w>

c) functionala, econorruca

d) ordinea este indiferenta

45. In abordarea prin cost a unui bun mobil,

a) costurile directe

b) toate costurile directe ~i indirecte

c) pret furnizor + taxe ~i impozite

d) nici unul din cele de mai sus

normale incluse In estimare sunt:

46. Principiul de baza, aplicabil In determinarea costului de inlocuire a unui bun mobil, este:

a) contributia

b) concurenta

c) substitutia

d)cea mai buna utilizare

47. Abordarea prin pia~a este adecvata In evaluarea bunurilor mobile, daca:

a) bunurile mobile se vand pe pia~

b) exista suficiente tranzactii cu bunuri mobile cornparabile si inforrnatii despre acestea

c) piata este a vanzatorului

d) piata este a cumparatorului

48. Valoarea reziduala a unui mijloc fix mobil este data de:

a) pretul obtinut din cedarea activului la sfarsitul duratei lui de viata utila

b) costurile estimate de cedare

c) suma: a) + b)

d) diferenta: a) b)

49. In general, fata de valoarea de casare, valoarea a) mai mica

a unui bun mobil poate fi:

rnai mare sau

d)

a) activ care genereaza venituri, ce vor fi incluse in previziunea contului de profit si

~ pierdere

b) activ In afara exploatarii, cu de 4 mil. lei, realizabil irnediat

In cu 5 mil. lei, realizabil fa terrnen

d) activ In afara exploatarii, cu valoarea de 4 mil. lei minus bancare de

lichidare a depozitului, realizabil irnediat

53. Un stand de proba, utilizat 8 ore luna, intr-o firma industrials aflata in exploatare, se va

evalua prin abordarea pe de active, Ia:

a) tipul de valoare este in scopul evaluarii

b) valoarea de pia~a

c) activul net de lichidare

d) cea rnai mica valoare inrre a) si b)

54. In evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent aI unui activ modern echivalent, este:

a) costul de reproductie

b) costul de lnlocuire

c) valoarea de piata

d) valoarea de exploatare continua

55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii

b) neidentificabil al persoanei

c) neidentifieabil al afacerii

d) nici un raspuns corect

56. Ce fel de activ este un contract de inchiriere avantajos:

a) activ necorporal neidentifieabiI al afacerii

b) activ necorporal separat

e) este 0 proprietate intelectuala, d) nu este un aetiv

57. Conceptul de fond comercial (goodwill) este asociata, de obicei, cu:

a) existenta unui profit excedentar fa~a de eel normal

b) cIientela atrasa e) reputatia

d) toate cele mai sus

In evaluarea unui brevet a)

prin cost este:

61. Pierderea de fond cornercial, pentru 0 afacere ce poate fi rearnplasata, va fi:

a) costul de reconstituire a fondului comercial initial

b) fondul comercial inainte de reamplasare minus fondul comercial dupa reamplasare

c) capitalizarea supraprofitului inainte de reamplasare

d) a) sau c)

o firma inregistreaza In bilant, la "disponibilitati", un plasarnent financiar la un fond de investitii operational, la 0 valoare nominata de 8 mil. lei, pe termen de 1 an, eu 0 rata anuala

a de 25%. In evaluarea intreprinderii, acest activ este considerat ca fiind:

a) activ care genereaza venituri ce vor fi incluse In previziunea contului profit si

pierderi

b) activ in afara exploatarii, cu valoarea de 8 mil. lei, realizabil imediat

c) activ in afara exploatarii, cu valoarea de 10 mil. lei, realizabilla termen

d) activ In afara exploatarii, cu valoarea de 8 mil. lei minus costurile financiare de lichidare a plasamentului, realizabil imediat

63. 0 masina de rectificat este utilizata 5-6 zile, lunar, pentru finisajele speciale ale anumitor produse realizate de 0 firma industriala operationala. Acest activ:

a) este un activ din afara exploatarii $i se va evalua prin metoda activului net de

lichidare

b) este un activ din afara exploatarii si se va evalua la valoarea realizabila neta

c) este un activ In exploatare $i se va evalua la va loa rea de piata

d) nici un raspuns corect

64. In cadrul unei intreprinderi, exista 0 proprietate imobiliara construita tara proiect $i fiira autorizatie de construire. Aceasta este 0 proprietate din afara exploatarii, pentru care exista piata de vanzare. Evaluatorul va evalua aceasta proprietate:

a) la valoarea de utilizare

b) la valoarea realizabila minus cheltuielilede vanzare

c) la valoarea pe pia!a minus cheltuielile necesare pentru obtinerea autorizatiei minus cheltuielile de vanzare

d) nici un raspuns corect

Concluziile analizei gradului de utilizare a capacitatii de productie se reflects:

a) in ANC, pentru ca evidentiaza existenta unor utilizate la

capacitate ~i deci, aflate in afara exploatarii

In corectia asupra multiplicatorului

neinclusa pe ~l rata de

din

a

1.1

la

a) se face 0 corectie asupra datoriilor

fiind inregistrat In afara bilantului, va genera 0 corectie pozitiva asupra datoriilor purtatoare de dobanzi

c) fluxul de nurnerar din exploatare

influenteaza fluxul numerar din finantare

69. Activele irnobilizate prezentate In situatiile financiare, se

valori:

a) justa

b) subiectiva

c) de investitie

d) de utilizare

la una din urmatoarele

70. Cea mai credibila metoda in evaluarea unui teren liber, din proprietatea unei firme, este:

a) tehnica reziduala

b) capitalizarea rentei

c) alocarea

d) cornparatia vanzarilor

7 I. Termenul "active din afara exploatarii" se refera la:

a) active care genereaza venituri reduse

b) active care nu sunt necesare sau sunt In surplus

c) active subutilizate

d) toate cele de mai sus

72. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin insumarea costurilor anterioare

b) ca rnarime reziduala

c) prin capitalizarea profitului normal

d) nici un raspuns coree!

73. Valoarea intreprinderii, calculata prin metoda activului net corectat, este 0 valoare:

a) pe baza rninoritara

b) pe baza de control

c) fie pe rninoritara, fie pe baza de control

d) mCI una

De obicei, metoda relevanta de evaluare a unui brevet de inventie utilizat de titular, este: a) cornparatia de piata

c)

d) ANC nu poate fi negativ

77. Un indice de corectie de 0,75, aplicat asupra costului de inlocuire net a unei cladiri istorice din proprietatea unei afaceri, reprezinta:

a) un coeficient de incredere al evaluatorului, in costului de reconstructie a

unei asernenea proprietati

b) 0 datorata unei uzuri semnificative a acelui activ

o a raportului pe plata proprietatilor

d) nici un raspuns coreet

In abordarea prin cost a unei proprietati imobiliare (teren + cladire), din cadrul afaceri

reprezentand 0 casa de

a) valoarea proprietatii se obtine prin valorii estimative a terenului, la CIN

al cladirii plus profitul antreprenorului

b) valoarea proprietatii se obtine prin adaugarea valorii estimative a terenului, Ia CrN al cladirii

c) valoarea proprietarii se obtine prin adaugarea valorii estimative a terenului, Ia eostul de reconstructie al cladirii, fiind yorba de un aetiv din afara exploatarii

d) valoarea proprietatii se determine pe baza valorii realizabile nete, fiind yorba de un activ din afara exploatarii

79. Abordarea bazata pe active:

a) nu tine cont de activele necorporale

b) ia In calcuI toate aetivele necorporaIe mobile

c) estirneaza toate activele (corporale ~i necorporale) ~i obligatiile, la valoarea justa

d) estirneaza toate active Ie (corporale si necorporale) si toate obligatiile, la valoarea de plata

80. Corectarea valorilor contabile, In metoda ANC:

a) nu se refera la datoriile viitoare conditionate

b) nu se face la activele necorporale

c) nu se face la activele inchiriate tertilor

d) nu se refera Ia profitul deja realizat

81. In cadrul unei proprietati, terenul care poate fi considerat In exces este terenul:

a) neconstruit din cadruI proprietatii

b) Iiber, situat la extrernitatile proprietatii

c) pe care sunt amenajate constructii provizorii

care nu este necesar si care fi

evaluare a terenului, care ia in este

raportul

terenului ~i

d) uzuri accentuate

':85. In situatiile activele de natura stocurilor trebuie sa

a) b)

c) minimul dintre cost ~i realizabila neta

d) valoarea contabila

prezentate la:

86. Metodele de evidenta ale stocurilor ~i implicit de

a) metode ale inventarului inrermitent

b) metode ale inventarului permanent

c) rnetodele FIFO, Costul Mediu Ponderat

d) metoda cantitativ valorica

pe costuri

acestora sunt:

87. Activele din afara exploatarii sunt:

a) active care genereaza venituri reduse

b) active subutilizate

c) active amortizate integral

d) active de natura Iocuintelor de serviciu

88. Diferentele intre valoarea active lor evaluate de natura stocurilor ~i creantelor acestora se

constituie In:

a) fond comercial

b) provizioane pentru deprecierea acestora

c) ajustari ale acestora

d) rezultate

89. Ajustarile elementelor de activ, constand in stocuri ~i creante, se inregistreaza ca:

a) rezerve din reevaluare

b) alte rezerve

c) cheltuielil venituri

d) profit sau pierdere

I

IABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI

I

I, de capitalizare este mai mica decat rata de actualizare, cand:

a) venitul va fi constant, ca flux viitor

b) venitul va creste cu 0 rata anuala constanta

c) durata de previziune explicita este mare

d) fluxul de numerar net (FNN), pentru actionari, este In descrestere

2, Conditia de efectuare a unei corectii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli, este:

a) sa fie posibila statu tar / legal

b) sa fie fezabila tehnic I tehnologic

c) variantele a) ~i b) cumulativ

d) nici unul din de mai sus

3. In conditiile continuarii activitatii normale de exploatare, valoarea terminalii se va

determina, de obicei, prin:

a) abordarea hazara pe active (ANC, ANL)

b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net

c) alegerea valorii mai rnari, rezultata prin aplicarea metodelor a) $i b)

d) nici unul din cele de mai sus

4, Care din relatiile de mai jos este corecta:

a) valoarea capitalului actionarilor (VCA) >. valoarea capitalului investit (VCl)

b) VCl + credite pe termen lung = VCA

c) VCA - credite pe termen lung vcr

d) VCI - credite pe term en lung = VCA

5, Profitul net anual corectat ~i reprezentativ poate fi eel:

a) dintr-un an anterior sau 0 medie a anilor anteriori

b) din anul anterior

c) dintr-un an viitor

d) din sus

fi

8.

9. Evaluarea rnijloacelor fixe din afara exploatarii se va face la:

a) activul net de lichidare

b) valoarea de inlocuire de uti I Hate

real

neta

10. Sernnificatia fluxului de numerar net la

a) dividende distribuibile actionarilor

b) resurse totale dezvoltare

rezerve

d) nici una din

actionarilor (FNNA), este:

trei sernnificatii de mai sus

II. Sernnificatia fluxului de numerar net la dispozitia capitalului investit (FNNCI), ar fi:

a) dividendo distribuibile actionarilor

b) dividende distribuibile actionarilor ~i flux de nurnerar disponibil pentru plata serviciului datoriei

c) rezerve plus profit net

d) nici una din cere trei sernnificatii de mai sus

12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea intreprinderilor In dificultate

financiara, dar redresabile, este:

a) fluxul de numerar net fa dispozitia actionarilor

b) fluxul de nurnerar net la dispozitia capitalului investit

c) fluxul de numerar brut

d) marja bruta de autofinantare

13. Investitiile previzionate in metoda DCF se refera Ia:

a) active corporale

b) active necorporale

c) active financiare

d) active corporale ~i necorporale

14. in perioada de previziune explicita, investiriile anuale, fata de amortizarea anuala, de

obicei, este:

a) egala

b) mai mica

c) rnai mare

d) oricare din situatiile de mai sus

15. In

de

investitiile

amortizarea

de

obicei, este:

b)

sus

numerar net

o rata constants

c) in orice situatie

d) nu este aplicabila 0 astfel de formula

18. Cea mai uzuala metoda de evaluare a unei rnarci de produs este:

de inlocuire minus deprecierea

b) capitalizarea supraprofitului generat de marca

c) metoda economiei de redeventa

d) economiei de cheltuieli de rnarca

19. Un brevet inventie generat intern ~i eu aplicabilitate la mai multe proeese tehnologice

din intreprinderea titulars, se evalueaza, de obicei, prin:

a) capitalizarea econorniei de costuri si/sau prin capitalizarea redeventa

UF'"prmp de brevet

b) costul curent de lnlocuire

c) cornparatia de piata

d) eostul recrearii minus deprecierea

20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilitatii:

a) capitalului propriu

b) capitalului imprumutat

c) capitalului permanent

d) companiilor care au un coeficient P

21. Diferenta de marime dintre rata de actualizare ~i rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net

b) pachet de control vs. pachet minoritar

c) cresterea sperata a venitului

d) profit net vs. flux de numerar actualizat

22. Ourata perioadei de previziune a fluxului de numerar trebuie sa fie:

a) 5 ani

b) 10 ani

c) durata unui ciclu economic

d) pana la atingerea unui nivel normal ~i mentenabil pe term en lung al ratei rentabi litatii capitalului investit

in

b)

26. In urmatorii 3 ani, firma SANTECH va inregistra urmatoarele rate de crestere a profit uri lor: 20% (In anul 1), 30% On anul 2) ~i 15% (in anul 3). Dupa aceasta perioada de firma are caracteristicile de profitabilitate si dezvoltare viitoare, asernanatoare cu cere ale principalului sau concurent, firma ECOTECH. Pe plata de capital, PER-ul firmei ECOTECH'este 10. In aceste conditii, stiind ca profitul curent aI firmei SANTECH este 100.000 euro, valoarea terminals a capitalurilor sale proprii, dupa cei trei ani de dezvoltare, va fi

a) 1.000.000 euro

b) 1.790.000 euro

c) 9.000 euro

d) 1.200.000 euro

In cazul evaluarii unei intreprinderi care apeleaza la imprumuturi pe term en lung, rata de actualizare reflecta:

a) costul mediu ponderat al capitalului

b) costul capitalului propriu

c) costul capitalului tranzactionat pe plata de capital

d) costul unui plasament Tara rise

28. Tn cazul evaluarii unei intreprinderi neindatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare

reflecta:

a) rata rentabilitatii exploatarii

b) rata norninala a dobanzii

c) rata de baza Tara rise

d) costul capitalului propriu (actionarilor)

29. In previziunea fluxului de nurnerar NU se inc Iud veniturile:

a) din exploatare

b) financiare

c) din afara exploatarii

d) nici un raspuns coreet

30. In previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare

b) financ iare

c) extraordinare

d) din activitatea normals

31.

(firmei)

nefti a

33. Pentru achizitionarea unui pachet de actiuni rninoritar, optica unui investitor se bazeaza pe valoarea rezultata din:

a) capitalizarea dividendelor estimate pentru 0 durata estirnata de rnentinere a

pachetului de actiuni

b) capitalizarea dividendelor estimate ~i acrualizarea castigului din

c) cursul actiunilor unor intreprinderi din acelasi dorneniu de activitate

d) valoarea patrimoniala ce revine la 0 actiune

Din fluxul de numerar brut previzionat, in metoda DCF, nu se

a) dividendele disponibile pentru actionari

b) investitiile necesare

c) modificarea anuala a fondului de rulment net (FRN)

d) ratele de plata pentru creditele primite

35. Care este sensul corect al eoneeptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:

a) puterea de cumparare realizabila

b) rata rentabilitatii ceruta de actionarii detinatori de actiuni ordinare

c) cea mai mare rentabilitare realizata in domeniul de activitate respectiv

d) cea rnai mica rentabilitate realizata In domeniul de activitate respeetiv

36. In cazul evaluarii unei intreprinderi, care functioneaza pe baza concesiunii unei resurse

minerale, epuizabile In 6 ani, valoarea terminala a intreprinderii se va calcula prin:

a) capitalizarea profitului net

b) capitalizarea FNN

c) activul net de lichidare

d) activul net eorectat

37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispozitia actionarilor, se calculeaza:

a) valoarea capitalului investit (firmei)

b) valoarea eapitalului actionarilor

c) valoarea neta a activelor corporale

d) fondu! comercial total al afacerii

38. Care din categoriile de rise, de mai jos, sunt specifice NUMAI intreprinderilor necotate, eomparativ cu 0 intreprindere cotata:

a) financiar

b) investitional de lichiditate

d) credibilitate a previziunilor

din categoriile de de rnai sunt

comparativ cu 0 intreprindere corata:

L

b) investitional

e) pozitia / segrnentul de piata d) credibilitate a previziunilor

de

de

sunt specifice NUMAI intrepr inderilor necotate,

cu 0 intreprindere cotata: financiar

a) b) e) d) credibilitate a previziunilor

investitional

diversificarea / flexibilitatea

Pentru estimarile care se fae intr-o moneda constanta, rata de actualizare se va ex prima In:

termeni nominali

a) b) termeni reali e) d)

terrneni nominali si/sau termeni reali

nu are legatura eu notiunile de exprimare nominata ~i exprimare reala

44. In ce stadiu de evolutie a unei intreprinderi viabile se aplica metoda capitalizarii venitului:

a) de dificultate financiara

b) de redresare

c) de crestere rapids

d) de stabilitate economico-financiara

45. Daca in formula Gordon Shapiro, venitul previzionat in termeni nominali se

capitalizeaza cu 0 rata norninala, iar venitul previzionat in termeni reali se capitalizeaza eu 0 rata reala de capitalizare, valorile capitalului rezultat trebuie sa fie:

a) egale

b) inegale

c) apropiate ca marime

d) oricare varianta de mai sus

46. Cresterea medie anuala pe termen lung a P.LB.-ului este previzionata In:

a) termeni nominali

b) terrneni reali

c) In ambii termeni

d) nici un raspuns corect

c) rata rentabilitatii scade

d) rata rentabilitatii capitalului investit este mai mica dedit rata de actualizare

50. Primul indicator care trebuie previzionat in aplicarea rnetodei DCF, este:

a) volumul investitiilor necesare

b) rnodificarea anuala a fondului de rulment net cifra de afaceri

d) cresterea perpetua a venitului

51. In a) b) c) d)

evaluarii unei afaceri de tip joint-venture, durata de previziune va fi: 5 ani

8 ani

nu este necesara

durata ramasa a contractului

52. In cazuI modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul 0 se aplica la:

a) rata de baza tara rise

b) rata rentabilitati i pe piata bursiera

c) prima de rise pe piata bursiera

d) rata medie a rentabilitatii unui domeniu

Metoda capitalizarii fluxului de nurnerar net se aplica in situatia:

a) in care firma se afla in faza de stabilitate economics

b) 'in care firma este In faza de dec lin

c) in care firma este la inceputul activitatii sale

d) oricand, indiferent de faza in care se afla firma

54. In previziunea fluxului de numerar net la dispozitia capitalului investit, NU se

previzioneaza:

a) modificarea anuala a fondului de rulment net

b) intrarile si iesirile de credite pe termen lung

c) investitiile necesare

d) cheltuielile generale ale intreprinderii

In care tip de flux de numerar net (FNN), se previzioneaza intrarile si restituirile de

credite termen lung:

a) disponibil pentru investitori

b) disponibil pentru '*V<'V""U

c) arnbele tipuri de Fl\TN

unul din sus

la

termen

este 0 rata:

b) reala

c) ~i nominala si reala

d) nici una din de rnai sus

59. in cazul intreprinderilor in dificultate, dar redresabile, rata de

a) mai mica decat ar fi fost Intr-o situatie normals

b) mai mare decat ar fi intr-o situatie norrnala

c) aceeasi cu cea din situatia normals

d) preluata de pe piata

este:

60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se refera Ia:

a) riscul de obtinere a creditelor

b) factorii de rise la nivel macroeconomic

c) riscu! pierderii oamenilor cheie

d) riscul de nelichiditate

61. Un factor de rise sistematic este:

a) modificarea cursului de schirnb valutar

b) riscul privind vocatia la credite

c) riscul nediversificarii productiei

d) riscul de nevanzare a actiunilor

62. Un factor de rise sistematic este:

a) riscul privind vocatia la credite

b) modificarea rate lor dobanzii

c) riscul pierderii oamenilor cheie

d) riscul nerealizarii previziunilor

63. Un factor de rise sistematic este:

a) riscul modificarii volumului cererii de consum

b) modificarea ratelor dobanzii

c) modificarea cursului de schimb valutar

d) toti cei trei factori de rise de mai sus

64. Investitia neta de capital este finantata din:

a) amortizare

b) profit net, credite ~i aport de capital

c) ambele surse de mai sus

d) nici un raspuns corect

b) Intotdeauna mai mica

c) egala sau mai mica

d) intotdeauna egala

68. Este posibil ca rata de crestere perpetua a venitului (notata cu sa fie mai mare de

rata de actualizare:

a) da

b) nu

c) uneori

d) lntre ele nu exista 0 de rnarime

69. Limitele metodelor inscrise in abordarea prin venit sunt:

a) se bazeaza pe previziuni care nu au 0 fundarnentare controlabila

b) nu sunt aplicabile intreprinderilor neprofitabile

c) necesita un aparat matematic complicat

d) nu tin cont de conditiile concrete ale economiei

70. Fluxul de numerar net (Fl\~) care va fi capitalizat, este:

a) 0 medie aritmetica a F1\~ viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de nurnerar

b) un FNN al unui an reprezentativ

e) un flux de numerar brut din exploatare d) un FNN eontabil raportat in ultirnul an

71. Cu cat durata de previziune explicita este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate in valoarea intreprinderii va fi:

a) mai mica

b) mai mare

c) nu este influentata

d) fie mai mica, fie mai mare

72. Daca rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24

b) 0,76

c) 4,16

d) 41,6

informatii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:

a) informatiile veniturilor raportate de firma

b) care au impact

coneurente mai sus

~I

se

76, Cand valoarea de piafa a unei proprietati libere se calculeaza prin metoda capitalizarii

chiriei, forma chiriei care se este:

a) chiria de contract

b) chiriade piata

chiria In surplus, fata de cea de piata

d) chiria din ch

Profitul extraordinar, In metoda DCF, este indus In:

a) profitul total

b) profitul curent

c) nu este inclus si previzionat

d) este indus In mod distinct

78. Metoda fluxului de nurnerar actualizat face parte din:

a) abordarea prin venit

b) abordarea prin pia~a

c) costul de inlocuire net

d) abordarea pe baza de active

79. Urmatoarele forme de venit sunt de regula utilizate In evaluarea intreprinderii prin metoda capitalizarii venitului:

a) FNNA ~i FNNCI

b) profitul net

c) fluxul de numerar brut

d) dividendele

80. Care dintre elementele urmatoare se refera fa definitia capiralizarii:

a) transformarea venitului in valoare

b) transformarea ratei de crestere a profitului net In valoarea activelor redundante

c) transformarea profitului in valoarea capitalului actionarilor

d) a) ~i b)

81. Care din urrnatoarele afirrnatii este corecta, in Iegatura cu estimarea ratei de capitaIizare:

a) atat In abordarea prin venit, cat ~i In abordarea prin plata, rata de capitalizare

In mod uzual, estirnata ca inversul multiplicatorului corespunzator venitului avut In vedere

b) atat in abordarea prin venit, si In abordarea prin piata, rata de capitalizare este

estimata, In mod uzual, calculand costul capitalului pentru venit

rata de crestere a venitului prin venit, rata

este corecta:

a venitului

f'Pc'tp,·p a

83. este rata de actualizare pe baza urmatoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet

minoritar):

- rata rentabilitatii la obligatiunile de stat (20 de ani): 6,7%

- prima de pe piata bursiera:

- coeficientul B: 1, 10

- prima de rise pentru lipsa de lichiditate:

pe termen lung a fluxului de numerar:

a) b)

c) 19,9%

d) I

84. nivel at valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF:

a) valoare pe baza minoritara

b) valoare pe baza majoritara

c) fie 0 valoare pe baza minoritara, fie pe baza majoritara

d) nici unul dintre raspunsurile anterioare nu este corect

85. Rata anuala de crestere a venitului:

a) poate fi mai mare decat rata de actualizare

b) poate fi eel mult egala eu rata de actualizare

e) nu poate fi mal mica decat rata de crestere a seetorului sau a economiei d) nici un raspuns coreet

86. Eliminarea din bilant ~i din contul de profit si pierdere a impactului active lor din afara exploatarii, se refera la:

a) corectia pentru cheltuielile financiare aferente dobanzilor, la linia de finantare curenta

b) corectii aferente activelor din exploatare

e) corectii pentru diferentele de curs valutar, la firmele care desfasoara aetivitate de export

d) nici un raspuns corect

Existenta unui aetiv din afara exploatarii

veniturilor de

b) cheltuielilor

corectii

m

90. Ordinea crescatoare a nivelului ratei de rentabilitate, ceruta de un investitor pentru

..

cornponentele capitalului investit, este:

a) fond de rulment net, active necorporale, active corporaJe

b) active riecorporale, active corporale , fond de rulment net

c) fond rulment net, active corporale, active necorporale

d) rata de rernunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii ~i datorii

91. Metoda capitalizarii economiei de costuri in evaluarea activelor necorporale este 0 variants a:

a) metodei costului de inlocuire

b) metodei contributiei Ia profit

c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial

d) metodei DCF

92. Formula Gordon-Shapiro este utilizata in:

a) estirnarea ratei de actualizare pentru intreprinderile necotate

b) estimarea valorii unei intreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit, care va inregistra 0 crestere perpetua constants

c) estimarea valorii terminale (metoda DCF), in conditiile unui flux de venit care va inregistra 0 crestere constants, in perioada de previziune non-explicita

d) b si c

93. Formula Gordon-Shapiro este utilizata in:

a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) In conditiile unui flux de numerar care inregistreaza 0 crestere constanta doar 'in perioada de previziune explicita

b) estirnarea ratei de actualizare pentru intreprinderile necotate

c) estimarea valorii terminale, In conditiile unui flux de numerar care inregistreaza 0 crestere constants, dupa perioada de previziune explicita

d) toate cele de mai sus

94. In situatia unei intreprinderi recent infiintate, evaluarea:

a) se bazeaza exclusiv pe planul de afaceri al operatorului

b) ar putea utiliza planul de afaceri al intreprinderii, cu 0 examinare critica a importantei acestei surse de informatii si dupa corectii adecvate

c) se bazeaza excIusiv pe previziunile intreprinderii, in primul an de previziune, dupa care estimeaza cele 3 stadii de evolutie

d) nu ia In considerare valoarea activelor necorporale

In evaluarea unci intreprinderi In dificultate, dar redresabila, se recomanda

a) fluxului de numerar la capitalului (FNNCI)

b) fluxului de numerar la actionarilor (FN'NA)

c) profitului net

<

nurnerar:

numerar

b) rata de capitalizare

c) rata de crestere a fluxului de numerar net

d) rata de rentabilitate economic a

98. dintre urrnatoarele informatii NU sunt implicate,

calcul a valorii intreprirrderii sau unor active

a) rata de actualizare ~i fluxul numerar

b) rata de capitalizare

c) rata de crestere dupa perioada explicita de previziune

d) costul de inlocuire net al activelor necesare exploatarii

99. In elaborarea previziunilor, punctul de plecare il reprezinta:

a) evolutia pietei pe care opereaza intreprinderea

b) diagnosticul intreprinderii

c) ratele de profit realizate pe piata

d) a) si b)

in formula de prin metoda

100. Valoarea calculata prin metoda DCF este afectata de durata de previziune explicita:

a) da, pentru ea 0 durata rnai scurta determina 0 valoare terminals mai mare

b) da, in conditiile in care previziunea nu se face in moneda constants (termeni reali)

c) da, in conditiile In care previziunea se face pe stadii

d) nici un raspuns corect

101. In metoda DCF, investitiile previzionate sunt:

a) investitii care asigura coerenta intre capitalul de lucru si cifra de afaceri previzionata

b )investitii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionata

c) investitii care Intotdeauna genereaza cresterea productivitatii muncii, prm inlocuirea vechilor mijloace fixe

d) investitii care inlocuiesc activele din afara exploatarii

102. Pentru 0 intreprindere care este scutita de plata impozitului pe profit ~i recurge la finantarea prin credite, costul creditului este:

a) rata dobanzii X (1 - TVA)

b) rata dobanzii la creditele primite

c) costul capitalului propriu rata dobanzii tara

se va

b) se utilizeaza doua scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21

c) evaluatorul evidentiaza si anexeaza bilanturile si programul de redresare destinat creditorilor

d) previziunile sunt fundarnentate pe analiza pietei

I 06. Cresterea fondului de rulrnent net (FRN) determina:

a) cresterea fluxului de nurnerar din exploatare si implicit a valorii prin DCF

b) fluxului de numerar din exploatare

c) cresterea profituJui net (PN) si implicit a fluxului de numerar din expJoatare

d) PN ~i implicit, a fluxului de numerar din investitii

107. In cazul in care rata de actualizare este 20 %, rata de crestere perpetua a fluxului de

numerar net este 3%, rata de capitalizare va fi:

a) 20

b) 23

c) 17 %

d) 19,7

108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare fata de RIR este:

a) mai mare

b) mai mica

c) egala

d) oricare din relatiile de mai sus

109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), caleulat pe baza structurii capitalului invest it, pe de 0 parte, ~i pe baza rentabilitarii cerute a categoriilor de active, pe de alta parte, este:

a) egal

b) diferit

c) mai mare eel pe baza structurii capitaluIui investit

d) mai mare eel pe baza rentabilitatii normale a aetivelor

110. Daca evaluarea se face pe baza actualizarii I capitalizarii dividendelor, se poate aplica:

a) prima de control

b) discount pentru minoritate

c) ambele

d) nici 0 corectie

111.

rata

cand:

sunt

113

este 0

c) fie pe baza rninoritara, fie pe baza de control

d) nici una

114. prin venit are ca fundament:

a) principiul anticiparii

b) principiul substitutiei

c) principiul cererii ~i ofertei

d) toate trei principii

115. Abordarea prin venit este axata pe:

a) teoria valorii-munca

b) teoria utilitatii

c) arnbele teorii

d) pe nici una

116. Daca exista informatii suficiente ~i credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculeaza

prin:

a) metoda capitalizarii dividendelor (modeluI Gordon)

b) DCF

c) ANC

d) capitalizarea profitului net

117, Daca venitul supus capitalizarii va avea 0 tendinta de diminuare:

a) rata de capitalizare (c) rata de actualizare (k)

b) k > c

c) c > k

d) c < k

118. In metoda capitalizarii venitului generat de un activ necorporal, schema evolutiei viitoare

a venitului poate fi:

a) 0 anuitate constanta Ia infinit

b) 0 anuitate crescatoare, cu 0 rata constanta la infinit

c) 0 anuitate descrescaroare, cu 0 rata constanta la infinit

d) 0 anuitate constants, crescatoare sau descrescatoare, pe durata de viata utila ramasa

1 J 9. In metoda capitalizarii fluxului de numerar net norrnalizat este pe baza:

a) de control

b) minoritara

de f'r\lntr,'\!

valoarea

I I.

net

122.

Factorul de capitalizare este:

a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului In valoare

b) raportul 1/(l + k), In eare k este rata de actualizare

c) un divizor utilizat pentru venirului In valoare

d) nici uria din cele trei variante

Deosebirea intre evaluarea unei intreprinderi, In ansamblul si evaluarea unui

necorporal separat, prin metode venit, se refera in primu! rand, la:

a) durata ramasa de viata economics

b) marimea venitului supus actualizarii / capitalizarii

c) riscul asociat eu 0 investitie intr-o Intreprindere versus intr-un activ necorporal separat

d) a)+b)+e)

124. Un indice de corectie de 0,9, aplicat asupra valorii rezultate prin DCF, reprezinta:

a) un coeficient de incredere al evaluatorului in scenariul construit

b) 0 corectie datorata existentei unor active din afara exploatarii de 10% din ANC

c) 0 apreciere profesionista a raportului eerere - oferta pe plata fluxurilor de lichiditati

d) nici un raspuns coreet

125. Un indice de corectie de 1,25, aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului, reprezinta:

a) un coeficient de incredere al evaluatorului, In scenariul construit pentru estimarea

profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluarii)

b) 0 corectie datorata faptului ca exists active redundante de 25% din ANC

c) 0 corectie datorata faptului ca raportul PER este situat cu 25% peste media rarnurii

d) nici un raspuns coreet

126. Care din urrnatoarele relatii este INCORECT A:

a) profit I rata de capitalizare = valoarea capitalului

b) (profit minus rata de crestere g) I rata de capitalizare ::::: valoarea capitalului

c) profit x rnultiplicator= valoarea capitalului

d) multipJicator =: 11 rata de capitalizare

127. Care din urrnatoarele relatii este CORECTA:

a) FNN actualizat plus VaL terminala actualizata Valoarea capitalului

b) F1\TN capitalizat plus Val. terminals capitalizata Valoarea capitalului

c) F1\TN actualizat plus Val. terminals actualizata minus active din afara exploatarii Valoarea capitalului

d) FNN actualizat minus Val. terminals actualizata plus active capitalului

rata g

130. Rata de capitalizare reflecta relatia dintre valoarea intreprinderii si:

a) capitalul propriu investit

b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ

c) viitoare anuale

d) patrimoniul net al intreprinderii

13 I. Rata de capitalizare este:

a) cu rata de actualizare

b) 0 rata de rentabilitate a activelor

c) 0 rata de venit

d) 0 rata de crestere a venitului

132. Care din urmatoarele afirmatii, privind indicatorul PER, este adevarata:

a) este sensibilia variatiile cursului bursier

b) nu este afectat de practicile contabile "creative" ("cosmetizare" a profitului obtinut de catre intreprindere)

c) se aplica pentru societatile care au pierderi

d) reprezinta rata rentabilitatii capitalului investit

133. Valoarea de pia!a a capitalului investit este:

a) capitalizarea bursiera a firmei

b) activul net corectat + credite pe termen lung

c) valoarea de piata a capitalurilor proprii + vaJoarea de piata a imprumuturilor pe term en lung

d) activuI net corectat

134. In anul N de activitate, firma TERAP a obtinut un profit curent net de 100 mil. USD.

Investitiile (de rnentinere si dezvoltare a capacitatilor de productie existente), ce au fost realizate de intreprindere in acest an, s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, in conditiile In care nivelul amortizarii echipamentelor existente trecuta pe cheltuieli, a fost de 25 mil. USD. Aceste investitii au implicat 0 majorare a active lor curente nete cu 15 mil. USD ~i contractarea unei datorii suplimentare catre banca, in suma de 80 mil. USD, la 0 rata de dobanda de 15%. In aceste conditii, care este nivelul fluxului de numerar disponibil pentru actionari, In anul N?

a) mil. USD b) 65 mil. USD milUSD

15 USD

ABORDAREA PRIN PlATA

,

1.

in abordarea prin piata, intreprinderile cornparabile trebuie sa fie:

a) asernanatoare ~i in localitate

b) similare ~i relevante

c) identice ~i In aceeasi tara

d) cu acelasi profit net

Sursele uzuale de informarii, folosite In cornpararea intreprinderilor, sunt:

a) pietele organizate de valori mobiliare

b) piata de fuziuni ~i achizitii

c) tranzactiile anterioare ale subiectului evaluat

d) to ate cele de mai sus

3.

In abordarea prin piata, intreprinderea relevanta raspunde la:

a) dorintele si asteptarile cumparatorului probabil

b) caracteristicile medii ale intreprinderilor din aceeasi ramura

c) caracteristicile intreprinderilor cotate

d) cerinta existentei unei piete active, pentru cornparabilele sirnilare selectate

4.

Abordarea prin piata foloseste rata:

a) pret I profit

b) cifra de afaceri I numarul de salariati

c) nurnarul de salariati I active imobilizate

d) valoarea adaugata I activ net

5.

Abordarea prin piata foloseste ratele:

a) pret I cifra de afaceri, pre! I profit, pre! I datorii

b) pret I profit, pret / activ net, pret I imobilizari necorporale

c) pret I cifra de afaceri, pret I profit, pre] I activ net

d) profit I cifra de afaceri, datorii I capital social

6.

Daca metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei intreprinderi cotate este cornparatia cu cursul recent de tranzactionare a unor pachete minoritare, Ia intreprinden similare cotate NU se va

a) prima control

b) discount pentru lipsa

8.

e) lntreprinderile cornparabile intre ele d) nici unul din cele de mai sus

9. Daca procentajul de ajustare a valorii de baza este 0 dirninuare eu 15 simplificat prin multiplicarea valorii de baza cu:

1,15

b) 0,15

c) 0,85

d) 0,085

calculul poate fi

10. Daca prima de control este 35%, valoarea estirnata prin capitalizarea dividendelor se

ajusteaza cu:

a) 0,65

b) 0,75

c) 1,35

d) 1,25

I 1. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre urmatorii multipli NU sunt, In

mod uzual, utilizati in abordarea prin piata:

a) valoarea de piata a capitalului propriu / profit inainte de impozit ~i dobanzi (EBIT)

b) pretul actiunii / profit net pe actiune

c) valoarea de piata a capitalului propriu / cifra de afaceri

d) valoarea de piata a eapitalului propriu / aetiv total (exelusiv active din afara exploatarii)

12. Care dintre urmatoarele surse de inforrnatii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului investit al lntreprinderii (necesar pentru estimarea eostului rnediu ponderat al eapitalului):

a) situatiile financiare medii pe ramura (pe baza valorii contabile ale capital uri lor proprii ~i imprumuturilor pe termen lung)

b) situatiile financiare medii pe rarnura (pe baza valorii de piata a capitalului ~i datoriilor)

c) rapoarte anuale de firma (RlYfA, Dun & Bradstreet)

d) a) sau b)

13 Conform precizarilor din Standardele Internationale

Evaluare (IVS), in

pnn

a, se iau in considerate

vanzarile unor

sirnilare,

b,

c,

15. Utilizarea ratei Pret ,' Profit:

a) incorporeaza ipotezele referitoare la riscul, cresterea si rata de distributie a dividendelor

b) este preferata / contabil, pentru ca apare rnai frecvent In literature de

specialitate

c) esre utila In fundarnentarea corectiilor asupra activelor firrnei

d) este In evaluarea intreprinderilor mici

16. Dezavantajul utilizarii Pret / AN contabil este:

a) valoarea contabila po ate f influentata de deciziile managementului ~i alti factori (inflatia, sistem de contabilitate etc.) si deci, ratele nu sunr cornparabile cand politicile ~i practicile contabile sunt diferite

b) rata nu poate avea 0 valoare negativa

c) comparabilitatea intre tari cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate dezvoltare, In evaluarea de intreprinderi din tari in curs de dezvoltare)

d) nu este relevanta pentru firmele capital intensive

17. Abordarea prin piata:

a) utilizeaza datele tranzactiilor inregistrate de cabinetele notariale

b) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe piata

c) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise In bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor

d) b) ~i c)

18. In abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/ cifra de faced pe actiune, este adecvata

cand:

a) ponderea cheltuielilor de exploatare In CA, este asemanatoare

b) valoarea activelor corporale este mica

c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar

d) toate raspunsurile de mai sus

19. In abordarea prin plata, un principiu fundamental este eel al substitutiei, care spune ca:

a) un cumparator nu va plati mai mult decat valoarea unui flux de numerar net similar, ca marime ~i rise, cu fluxul de numerar net generat de firma evaluata

b) un investitor va plari eel mult ANC al firmei evaluate

c) un cumparator nu va plati mai rnult decat valoarea estirnata prin DCF, la 0 rata de 21%

d) in abordarea prin plata, primordial este principiul contributiei

In

neta a

In abordarea prin piata, in cazul utilizarii unei comparabile la care tranzactia s-a realizat in familie, evaluatorul trebuie sa analizeze corectia care se irnpune pentru:

a) ale proprietatii

b) utilizare

c) conditiile de

d) conditiile pietei

prin folosirea rnultiplului curs! profit net pe actiune (PER) este adecvata

a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare

b) impozitarea venitului este aceeasi

c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare

d) toate raspunsurile de mai sus

24. In abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/ profit brut pe actiune este adecvata cand:

a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare

b) cota de impozitare a venitului este diferita

c) profituI brut este foarte mic

d) a) ~i b)

ALEGEREA METODELOR DE EV ALUARE.

RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA EV ALUATORULUI

I. Criteriile de a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informatiilor ~i rationarnentul profesionaI al evaluatorului

b) cantitatea inforrnatiilor, data evaluarii ~i tipul valorii estimate

c) diferentele intre rezultatele obtinute

d) competenta evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reala

2. Valoarea capitalului actionarilor, estimata prin metoda fluxului de nurnerar net, trebuie sa fie

apropiata de:

a) activul net corectat

b) activul net de lichidare

c) valoarea estimata prin capital izarea profitului net contabiI

d) nici una din cele de mai sus

3. Daca ANC = 6 mil. euro, valoarea calculata prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar

activul net de lichidare este 5 mil. euro, valoarea finala propusa va fi:

a) 6 mil. euro

b) 4 mil. euro

c) 0 rnedie ponderata a celor trei valori

d) 5 mil. euro

4. Stabilirea valorii finale a unei intreprinderi se face prin:

a) ponderarea valorilor diferite obtinute

b) prezentarea unui interval de valori intre minimul si maximul obtinut din aplicarea metodelor de evaIuare

c) selectarea valorii aferente ceJei rnai adecvate metode de evaluare

d) precizarea unei valori minime

5. Valoarea de plata a unei intreprinderi vs. valoarea ei de investitie este:

a) egala

b) mai mica c) d)

mare

se

8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:

a) se refers la intreaga lucrare de evaluare

b) este pasul final al procesului evaluare

c) a), ~i b) sunt corecte

d) nici un de mai sus nu este corect

9. In exprimarea valorii piata finale, este rnai important:

a) rezultatul din formulele financiare

b) rezultatul din abordarea prin piata

c) rezultatul din abordarea bazata pe active

d) rezultatul din compararea eu alte rapoarte de evaluare

10. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui cabinet stomatologic, In scopul vanzarii

acestuia, este:

a) DCF

b) capitalizarea fluxului de numerar net

c) Activul Net Corectat

d) metode combinate

11. Valoarea estimate a unei intreprinderi este credibila cand:

a) s-au folosit eel putin patru metode de evaluare

b) rationamentul evaluatorului s-a bazat pe informatii credibile

c) rationamentul evaluatorului s-a bazat pe informatii verificate

d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate seopului evaluarii

12. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui teren agrieol pentru exploatatia vegetal a, este:

a) capitalizarea rentei funeiare

b) pareelarea e) extractia d) reziduala

13. In cazul unor intreprinderi eu potential adeevat de profitabilitate:

a) valorile rezultate prin metoda ANC (aetivul net corectat) ~I pnn eapitalizarea fluxului de numerar la dispozitia actionarilor, vor fi apropiate

b) valorile rezuitate prin metoda ANC ~i AN contabil, vor fi apropiate

valorile rezultate prin AN contabil ~i profitului, vor f

apropiate

d) valorile

prin

ANC ~i ANL

vor fi

14,

este:

1 ,

b) cand capitalul investit 0 rentabilitate egala cu costul capitalului investit

c) cand firma 0 constants g, eel put in Ja nivelul cresterii PIB

d) se corect rata de actualizare capital

I . Metoda DCF f utilizata pentru estimarea valorii de atunci

previziunea veniturilor reflecta ca intreprinderea a ajuns la stabilitate (croaziera)

b) previziunea veniturilor asteptari Ie si perceptiile participanti lor pe

veniturilor intreprinderii a-~i achita platile

restante

d) previziunea veniturilor

o rentabilitate

18. In contextul reconcilierii rezultatelor evaluarii unei intreprinderi, afirmatia ca "valoarea esre subiectiva'' se traduce prin:

a) valoarea este expresia unei selectii subjective, realizate de evaluator, a rezultatelor mai multor metode aplicate

b) valoarea se refers la un anumit subiect (intreprindere), la 0 anumita data ~i in anumite circurnstante

c) valoarea poate f diferita pentru diferiti cumparatori si acelasi subiect, dar piata este alcatuita din suma acestor decizii subiective

d) este 0 afirmatie gresita, doar pretul este subiectiv

19. Reconcilierea rezultatelor inseamna:

a) analiza unor rezultate alternative, pentru a ajunge la estimarea valorii finale

b) selectarea unei valori intre ANC ~i DCF

c) utilizarea unor formule tehnice si financiare, pentru estimarea finala a valorii

d) realizarea unor teste de coerenta, prin care evaJuatorul elimina rezultate!e unor metode insuficient fundamentate

20. Criteriile fundamentale, prin care evaluatorul ajunge la estirnarea valorii finale, sunt: a) coerenta, consistenta ~i cantitatea inforrnatiilor

bjcoerenta, precizia ~i perioada de diagnostic

c) adecvarea, precizia ~i cantitatea informatiilor

d)scopul evaluarii, data evaluarii si conditiile limitative

21. In estirnarea valorii finale, criteriul "adecvarii" se refera la coerenta:

a) fiecarei abordari cu scopul si destinatia raportului

b) fiecarei metode, la condiriile limitative din raport

c) fiecarei abordari, Ia cantitatea de informatii disponibile

d) fiecarei abordari, la evaluatorului

~l

24. In evaluarea unei intreprinderi, 0 eroare este:

a) aplicarea unei prime de control asupra valorii capitalului actionarilor, rezultate prin capitalizarea fluxului de numerar net corectat, cand scopul evaluarii este pachetul majoritar al unei firme cotate

b) includerea valorii realizabile neta a active lor din afara exploatarii, in fluxul de nurnerar net din exploatare, In primul an al perioadei de previziune explicita (metoda DC F)

construirea unui scenariu pe 5 ani, care, in estimarea ratei de porneste

de la 0 rata a rentabilitatii rara rise corespunzatoare rentabilitatii igatiunile

de stat, pe termen de 5 ani d) toate de cele de mai sus

o eroare, In evaluarea unei intreprinderi:

a) ornisiunea rnetodei activului net contabil

b) ornisiunea aplicarii corectiei pentru lipsa de lichiditate, la 0 firma cotata la bursa de valori

c) omisiunea aplicarii unei corectii asupra creditelor pe termen lung, contractate In conditiile pietei

d) realizarea unei corectii negative, la activele necorporale separate, cu valoarea cheltuielilor de constituire

26. Un crematoriu pentru gunoaie, din

evalua:

a) b) c) d)

patrimoniul unei afaceri (activ in exploatare), se va

pe baza comparatiei directe prin costul de inlocuire net

ca diferenta intre DCF si ANC (exclusiv acest activ) la activul net de lichidare

27. Cand actioneaza In ipostaza de consultant pentru un potential investitor, expertul evaluator va propune:

a) valoarea de lichidare ~i valoarea de ipotecare, pentru a-I ajuta pe client sa ia 0 decizie inteligenta

b) valoarea de asigurare ~i valoarea de plata, pentru a-I ajuta pe client sa ia 0 decizie inteligenta

c) valoarea de investitie si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia 0 decizie inteligenta

d) valoarea prin DCF (fluxul de numerar actualizat) ~i prin net

pentru ajuta pe client sa ia 0 inteligenta

~OD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EV ALUARE.

I

I RAPORT DE VERIFICARE

1. Raportul evaluare este un document care inregistreaza:

a) instructiunile pentru 0 anumita rnisiune de evaluare

b) tipul de si scopul evaluarii

c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea

d) toate cele de rnai sus

2. Un raport de evaluare este bun, cand:

a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispozitie de intreprindere

b) evaluatorul evidentiaza autenticitatea unor documente juri dice, puse Ja dispozitie de intreprinderi

c) fundamenreaza diagnosticul ~i previziunile pe analiza pietei

d) utilizeaza un singur scenariu de previziune

3. Daca evaluatorul are un interes in intreprinderea de evaluat:

a) trebuie sa refuze lucrarea

b) trebuie sa declare aces! lucru

c) trebuie sa mentina confidentialitatea

d) trebuie sa actioneze neutru

4. 0 deficients a raportului de evaluare este:

a) neutilizarea date lor de Ia Bursa de Valori

b) omisiunea includerii ipotezelor ~i conditiilor limitative

c) omisiunea de a folosi instructiunile salariatilor de Ia A VAS

d) neluarea In considerare a opiniei actionarilor principali

5. Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata:

a) se va baza pe informatiile puse la dispozitie de client

b) se va situa pe pozitia investitorului mediu

c) va respecta metodologia de evaluare data de stat

d) va face 0 medie intre valoarea pentru vanzator si valoarea pentru curnparator

a

8.

b) la cererea unei instante de judecata

c) exista dubii asupra corectitudinii valorii estimate

d) toate cele de mai sus

9. evaluatorului inseamna:

a) sa 0 lucrare integral

b) sa fie onest si in limitele confidentialitatii

c) sa nu se pe colaboratori

d) sa accepte numai informatii complete

10. Sunteti consultat in legatura cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrarilor de evaluare. Apare ideea ca pentru fiecare evaluare, sa fie angajati doi evaluatori, iar daca valoarea estimate de evaluatori depaseste ± 5 sa nu platita contravaloarea Iucrarilor de evaluare.

a) respingeti din start ideea

b) propuneti ca diferenta acceptabila sa fie ± 15 % si sunteti de acord ca evaluatorii sa nu fie platiti, daca diferenta lntre valorile estimate depaseste aceasta limits

c) propuneti ca in cazul in care diferenta depaseste ± evaluatorii sa suporte

costul rnedierii sau arbitrajului unei terte parti

d) propuneti sa fie acceptati exclusiv membrii ANEV AR care au asigurare profesionala

11. Cornpetenta evaluatorului:

a) este data de diplornele obtinute

b) este data de vechirnea in activitate

c) este declarata in oferta

d) este evidentiata de recomandarile altor clienti

12. La verificarea rapoartelor de evaluare:

a) se pun in evidenta toate erorile

b) se fac referiri la competenta evaluatorului

c) se analizeaza raportul de evaluare, in relatie cu misiunea ~i standardele profesionale

d) se refac acele parti din raport care nu corespund

13. Un raport de evaluare bun:

a) este redactat conform reglementarilor

b) este conform cerintelor clientului

c) da posibilitatea beneficiarului sa

d) cuprinde nurnai datele culese de pe teren si

faptele,

~i concluziile

14.

eu

d) este la latitudinea evaluatorului

17. In redactarea raportului evaluate, expertul evaluator:

va concluziile reate

b) va incertitudinile, pentru a nu deruta clientul

va nurnai elementele pe documentele oficiale

d) va prezenta rezultate care sunt dupa dorinta clientului

18. La stabilirea onorariului icitat pentru evaluare, se are In vedere:

a) valoarea Intreprinderii

b) costul intreprinderi i

c) volumul de munca necesar pentru realizarea misiunii

d) veniturile generate intreprindere

19. Care din factorli de rnai jos NU trebuie sa influenteze onorariul solicitat de evaluator pentru

un raport de evaluare:

a) cornplexitatea evaluarii

b) valoarea estimata

e) cheltuielile necesare evaluarii

d) timpul necesar pentru realizarea raportului de evaluare

20. 0 diferenta acceptabila intre doua valori ale aceleiasi intreprinderi I afaceri, este de:

a) 5-20%

b) 10-50%

c) 40-50%

d) sub 50%

21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:

a) de a stabili consecventa si. corectitudinea evaluatorului in functie de scopul evaluarii

b) de a stabili consecventa ~i coerenta concluziilor, eu standardele de evaluare, a informatiilor continute in raport, eu alte informarii eunoseute

c) de a stabili abilitatea evaluatorului in apliearea procedurilor ~i standardelor reeunoseute

d) toate eele de mai sus

Evaluatorul verificator trebuie:

a) sa aiba experienta superioara fata de eea a autorului raportului de evaluare

b) sa aiba experienta superioara fa~a eea a autorului raportului de evaluare ~i sa fie

rnembru acreditat ANEV AR

eel putin Ia nivelul ~i

d)

b) va preciza necesitatea unei noi evaluari

c) va include un capitol distinct In raportul de verificare, eu 0 declaratie privind conditiile limitative

d) a ~i c

25. Prin transparenta, In raportul de evaluare, se intelege:

cornunicarea permanenta cu clientul

b) dezvaluirea surselor de inforrnatii pe care a fost fundamentata valoarea

c) dezvaluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii lntreprinderii

d) comunicarea Iirnitelor de sau a conflictelor de evaluatorului

26. Prin consistenta, in raportul de evaluare, se intelege:

a) fundamentarea rationamentului evaluatorului pe relevante ~i exhaustive

b) fundarnentarea rationamentului evaluatorului pe informatii verificabile si relevante

c) fundamentarea rationamentului evaluatorului pe date ~i informatii verificate si credibile

d) fundarnentarea rationarnentului evaluatorului pe informatii exhaustive ~i verificabile

27. Prin coerenta, In raportul de evaluare, se intelege:

a) selectarea metodelor in functie de scopul evaluarii ~i corelarea indicatorilor inclusi in cadrul formulelor de caJcul

b) selectarea metodelor in functie de clientul evaluarii ~i corelarea indicatorilor inclusi 'in cadrul forrnulelor de caleul

c) selectarea surselor de informatii in functie de definitia valorii ~l corelarea indicatorilor inclusi 'in cadrul formulelor de calcul

d) selectarea definitiei valorii estimate in functie de scopul evaluarii ~i eorelarea indicatorilor inclusi in eadrul formulelor de calcul

28. Intr-un raport de evaluare, declaratia privind conditiile limitative se introduce pentru:

a) a obtine 0 prima de asigurare mai mica, de la firrna de asigurare profesionala

b) a fundamenta valoarea de piata

c) a proteja evaluatorul, a inforrna ~i proteja clientul si alti utilizatori

d) a permite reconcilierea rezultatelor

29.

Iipsit de etica si profesionalisrn:

a) acceptarea unei lucrari a carei plata este tarif / zi consultant

in numar

consultant x

lipsa de colaborare cu un

pentru evaluare

a

evaluator mernbru

1.

d) nici un raspuns coreet

In raportul de evaluare, evaluatorul ~i proteja clientul ~i alti utilizatori ai raportului

nu se include 0 asemenea intr-un raport de evaluare

privind conditiile limitative se introduce pentru:

b) c) d)

tn a) si b)

din caracteristici trebuie urmarite la unui raport de evaluare:

a) ~i relevanta datelor utilizate

b) modul de editare a raportului

c) exprimarea conditiilor in care evaluatorul si-a desfasurat rnunca

d) nici un coree!

LICHIDAREA INTREPRINDERII

I. In estimarea valorii de a creditului ipotecar:

a) se elimina elernentele speculative

b) se considers numai elernentele ce se pastreaza pe termen lung

c) se ia in considerate utilizarea curenta si cele alternative

d) toate cele de mai sus

2. Obiectivele lichidarii societatilor comerciale sunt:

a) finalizarea operatiilor comerciale

b) incasarea creantelor

c) plata datoriilor

d) to ate cele de mai sus

3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspectia, identificarea, cuantificarea ~i estimarea

gradului de depreciere sunt:

a) necesare uneori

b) obligatorii

c) inutile

d) nici unul din cele de mai sus

4. In caz de lichidare, creantele nerecuperabile se evalueaza Ia:

a) valoarea contabila

b) un procent din valoarea contabila

c) valoarea zero

d) nici unul din cele de mai sus

5. Val oarea de casare este:

a) Tara Iegatura cu valoarea de lichidare

b) mai mare ca valoarea de Iichidare

c) limita inferioara a valorii activului net lichidare, in

d) nici una din de mai sus

6, intreprinderilor dificultate ~i este:

fluxului de numerar net de lichidare

d) eel mult egala eu valoarea terenului

9. In caz de a) b) c) d) e mai m

valoarea stocurilor:

dedit contabila

contabila

10. In caz de lichidare, valoarea rrp"nlep

a) este mai mica decat valoarea lor contabila

b) nu f mai mica dedit valoarea contabila

c) este zero, pentru ca debitorii nu mai pot f obligati sa plateasca

d) este mai mica, pentru ca nu s-a incasat la timp

II. Valoarea participatiilor la 0 alta societate, In caz de lichidare, este:

a) proportionala eu proeentajul detinut

b) proportionala cu puterea de vot

c) influentata de puterea de vot

d) nesernnificativa la lichidare

12. In eaz de lichidare, creditele contractate:

a) se reevalueaza fa data rambursarii

b) se evalueaza la data lichidarii

c) se negociaza separat cu banea creditoare

d) se tree la datoria publica

13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:

a) valoarea de pia!a

b) valoarea de vanzare fortata

c) valoarea de recuperare

d) valoarea de cas are

14. Faza preliminara a evaluarii pentru lichidare, euprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluare

b) definirea sarcinilor si echipei de evaluare e) obtinerea acceptului adunarii creditorilor d) inventarierea bunurilor

IS.

pentru lichidare este lt1<:'''''''O" ln pe active

pe venit

~I

stare

d) se considers ~i utilizarea existents

18. La evaluarea activitatilor viabile:

a) este data de abordarea prin venit

b) este data de abordarea bazata pe active

c) se considers numai valoarea activelor cornponente

d) nu se ia In considerare fondul de rulrnent

19. pentru lichidare:

a) considers cea mai buna utilizare a fiecarui activ

b) considers cea mai buna utilizare In combinatie a activelor

c) tine cont de hotararile Adunarii Generale a Actionarilor/ Asociatilor

d) tine cent de deciziile judecatorului sindic

20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:

a) se ia In calcul numai valoarea de casare

b) se compara eu preturile obtinute fa licitatiile recente

e) se considers preturile oferite la curnparare, de furnizorii acestor utilaje d) se consults cataloagele de utilaje la mana a doua

21. Anumite activitati din intreprinderea in Iichidare sunt viabile, daca:

a) nu au nevoie de investitii suplimentare

b) au nevoie de fond de rulment e) au nevoie de management

d) sunt acceptate la Registrul Cornertului

22. Obligatiile speciale catre salariati:

a) nu se mai iau In considerare

b) raman sa se achite dupa finalizarea lichidarii e) se evalueaza la data lichidarii

d) vor fi achitate de actionari

23. Veniturile inregistrate in avans, In cazul Iichidarii:

a) se restituie celor ee le-au constituit

b) se irnpoziteaza si se tree la active se considers profit

se anuleaza

la

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL

1. Capitalul social al unei comerciale reprezinta:

a) valoarea societatii la un anum it nivel al preturilor

b) suma valorii norninale a actiunilor I partilor sociale ce apartin actionarilor

asociatilor

c) valoarea investitiilor

d) a si b

de actionari I asociati

2. Capitalul social al unei societati cornerciale po ate fi majorat prin:

a) aport In nurnerar

b) aport 1n natura

c) Incorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferentelor din reevaluare

d) una din caile prezentate la pet, a, b si c

3. Capitalul social al unei societati comerciale poate fi majorat prin:

a) aport in creante asupra altor persoane juridice

b) aport In natura

c) incorporarea rezervelor legale

d) prin una din caile prezentate Ia pet. a, b si c

4. In cazul majorarii capitalului social, dreptul de preemtiune poate fi exercitat prin:

a) aport In natura

b) aport in nurnerar

c) incorporarea rezervelor legale

d) In toate cazurile, conform Legii nr. 3111990

5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie In cazul:

a) aportului In numerar

b) aportului In natura

c) incorporarii fondurilor proprii

d) In toate cazurile

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL

1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a prirnei pentru un

rnajoritar, elementul esential II reprezinta:

daca este inchisa sau deschisa

b) nivelul valorii (pe baza de control sau rninoritara), estimate in procesul evaluare

c) structura actionariatului / asociatilor

d) nici un raspuns corect

2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinata prin:

a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF, cu un procentaj bazat pe rationamentul si experienta evaluatorului

b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obtinute ca urmare a drepturilor derivate din detinerea pachetului majoritar

c) capitalizarea dividendelor distribuite actionarilor

d) nici un raspuns corect

3. Valoarea unei actiuni pe baza de control, poate fi deterrninata prin:

a) metoda DCF, dupa corectarea contului de profit ~i pierdere

b) metoda ANC

c) metoda capitalizarii dividendelor distribuibile actionarilor

d) prin metodele de la pet. a) si b)

4. Marimea discontului pentru nelichiditate este influentata de:

a) marimea participatiei - pachet minoritar sau pachet majoritar

b) structura activelor ~i gradul de lichiditate a acestora

c) marimea intreprinderii

d) toate elernentele prezentate la pet, a), b) si c)

5. Valoarea unui pachet minoritar de actiuni poate fi determinate prin:

a) metoda dividendelor distribuibile

metoda cornparatiilor cu de

Iii

o

a ~i b

d) 0 suma sau un procentaj care reflects lipsa de decizie asupra fluxului de Iichiditati de firma evaluata

8. Ordinea apl asupra unei valori pe baza de control a actiunii uner

intreprinderi • este:

a) discont pentru minoritate ~i discount pentru nelichiditate

b) nelichiditate si apoi eel pentru minoritate

e) diseont pentru nelichiditate

9. Daca se un pachet rnajoritar, solatia eea mai adecvata este:

a) calcularea valorii minoritare $i aplicarea unei prime de control

b) utilizarea unei metode de calculare In mod direct a valorii pe baza de control

c) utilizarea metodei capitalizarii dividendelor

d) oricare din doua variante de mai sus

10. Care este diferenta intre valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet de control ~i valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet minoritar:

a) prima de emisiune

b) fondul comercial

c) prima de control

d) valoarea prezenta a profitului reinvestit

1 I. In evaluarea unui pachet minoritar, 0 corectie neadecvata se refers la:

a) salariile managerilorl proprietarilor

b) impozitul pe profit

c) amortizare

d) nici una din cele de mai sus

EV ALUARE PENTRU SITUATII FINANCIARE

,

1. Evaluarea In scopul intocmirii situatiilor financiare are drept

a) valorii de piata a societatii

b) recunoasterea valorii aetivelor in bilantul contabil

c) determinarea discontului pentru pachet minoritar, prin cornparatie eu valoarea piata a unei actiuni cotate, ernisa de 0 intreprindere cornparabila

d) toate raspunsurile de mai sus

2. Pentru recunoasterea in bilant a activelor,

criterii:

a) b) c) d) to ate criteriile de mai sus

acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele

sa aiba un cost sau 0 valoare care poate fi evaluaua) In mod credibil

sa genereze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active sa aiba 0 durata de viata utila cuantificabila

3. Valoarea contabila a unui activ irnobilizat este reprezentata de:

a) costul de achizitie plus costurile necesare punerii In functiune

b) valoarea de intrare rezultata In urma reevaluarilor administrative

c) valoarea amortizabila

d) valoarea fa care un activ este recunoscut dupa ce se scade amortizarea cumulate ~i orice pierdere cumulata din amortizare

4. Valoarea de inregistrare in contabilitate a unui activ cumparat de la 0 societate unde a fost

utilizat ~i arnortizat partial, este data de:

a) valoarea contabila (rarnasa de arnortizat) inregistrata la vanzator

b) costul de achizitie plus costurile necesare punerii in functiune la cumparator

c) valoarea de intrare (amortizabila) inregistrata Ia vanzator

d) valoarea determinate printr-un raport de evaluare, la data achizitiei

5. Valoarea de intrare (valoare arnortizabila) poate fi rnodificata prin: investitii ulterioare

ca urmare a influentei inflatiei

de care sa reduca gradul uzura

cazurile a sau b

6.

d) valoarea de vanzare fortata

intreprindere cu achizitia unui mijloc fix

un corporal imobilizat In bilantul sau contabil

o cheltuiala In cadrul contului sau de profit ~i pierdere

o res ursa (element de pasiv) In cadrul bilantului sau contabil

o diminuare a capitalurilor proprii

pentru aceasta:

9. facturilor la clientii lntreprinderii reprezinta, pentru aceasta:

a) 0 a veniturilor sale totale

b) 0 dirninuare a creantelor sale

c) 0 majorare a profirului din exploatare

d) 0 scadere a cheltuielilor de exploatare

10. Contractarea unui imprumut de catre intreprindere reprezinta pentru aceasta:

a) 0 crestere a veniturilor sale financiare

b) un activ In cadrul bilantului sau contabil

c) 0 resursa (element de pasiv) in cadrul bilantului sau contabil

d) 0 crestere a cheltuielilor sale de exploatare

11. Plata de catre intreprindere a ratelor de credit reprezinta:

a) 0 cheltuiala in cadrul contului sau de profit ~i pierdere

b) 0 diminuare a resurselor sale imprumutate reflectate In cadrul bilantului sau contabil

c) 0 crestere a cheltuielilor sale finaneiare eu sum a de plata

d) 0 dirninuare a eapitalurilor proprii ale acesteia

12. Cheltuielile eu amortizarea reprezinta:

a) 0 iesire de numerar din trezoreria intreprinderii

b) alocarea sistematica a valorii depreciabile a unui activ, de-a lungul duratei de viata utila

c) venituri pentru intreprindere, ce asigura recuperarea capitalului investit in active le acesteia

d) cheltuieli inregistrate In avans, de catre intreprindere, pentru reeuperarea capitalului invest it in activele sale

13. In acceptiunea IAS 2 Stocuri, stocurile trebuie evaluate la:

c)

cost ~i

neta

4.

la

cu

la

monetare

b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate

c) cresterea veniturilor din exploatare

d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate

16. In cazul leasingului financiar, rata de plata:

este considerata cheltuiala de exploatare, pentru lntreprinderea care I-a contractat

b) dirninueaza valoarea contabila a activului Iuat sistern de leasing financiar

c) este deductibila din veniturile firmei

d) este deductibila partial din veniturile firrnei de dobanda

plata)

17. In acceptiunea lAS 2 - Stocuri, stocurile includ:

a) materialele ~i consumabilele destinate utilizarii In productie

b) productia aflata In curs de executie

c) terenuriIe ~i alte proprietati imobiliare detinute pentru a fi revandute

d) toate cele de mai sus

I.

este valabila indiferent de forma sub care se incheie

b) este valabila daca In contract se mentioneaza suma imprumutata

c) trebuie sa prevada in continutul ei atat sum a lmprumutata, cat si imobilul care imprumutul

d) po ate avea ca obiect bunuri mobile ~i imobile, aflate In circuitul civil

2. Bunurile dobandite In timpul casatoriei:

a) sunt comune indiferent de modul de dobandire

b) pot fi bunuri proprii, in anumite conditii

c) regimul juridic al acestora este stabilit de catre soti

d) dear cele obtinute de soti, prin cumparare, sunt bunuri cornune

3. In cazul constructiilor facute de 0 persoana, cu materiale proprii, pe terenul apartinand altcuiva:

a) proprietarul terenului poate fi obligat sa devina proprietarul constructiilor realizate

b) constructorul poate fi despagubit, chiar daca proprietarul terenului nu doreste sa devina ~i proprietarul constructiilor

c) constructorul, care stia ca nu-i apartine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor plus pretul muncii, fie sporul de valoare dobandit de teren

d) dear constructorul de buna-credinta poate pretinde 0 despagubire, care poate reprezenta manopera ~i pretul materialelor sau sporul de valoare

4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publica:

a) bunurile mobile si imobile apartinand persoanelor fizice ~i juridice

b) doar bun uri Ie imobile apartinand persoanelor fizice

c) bunurile imobile apartinand persoanelor fizice si juridice ~i cele aflate In proprietatea privata, apartinand comunelor, oraselor ~i municipiilor

d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic

5. In

a)

o constructie:

pentru

d) acesta inceteaza prin vanzarea terenului

8, Contractul de Iocatiune incheiat anterior vanzarii irnobilului:

a) nu trebuie respectat de noul proprietar

b) este respectat de noul proprietar, doar este inscris In cartea funciara

c) are 0 durata mai mare de 3 ani, trebuie inscris la cartea pentru a f

respectat de noul proprietar al imobilului, pe intreaga durata

d) trebuie respectat doar daca are forma autentica

9. Bunurile care parte din patrimoniul statului:

a) pot f vandute in conditii restrictive ~i doar prin licitatie publica

b) se pot vinde prin Iicitatie publica numai cele din domeniul privat

c) nu pot f vandute, ipotecate sau concesionate

d) dear cele din domeniuJ privat al statului pot fi vandute similar celor apartinand persoaneJor private

10. In cazul coproprietatii obisnuite:

a) fiecare coproprietar poate vinde 0 parte din bun, tara acordul celorlalti

b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalti coproprietari

c) fiecare eoproprietar i~i poate vinde, In mod valabil, cota din dreptul de proprietate

d) instrainarea bunului tara acordul celorlalti, este sanctionata intotdeauna eu nulitatea actului

INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU

•

I. In cazul evaluarii unei intreprinderi a activitate mediul, prin de

substante toxice in atmosfera, evaluatorul are obligatia:

a) sa aduca la cunostinta conducerii intreptinderii acest fapt

b) sa aprecieze (estimeze) modul in care acest fapt influenteaza valoarea intreprinderii

c) evaluatorul nu are nici 0 obligatio, acest aspect nu intra In dorneniul sau de activitate

d) toate cele de mai sus

2. Existenta substantelor toxice sau periculoase reprezinta factori de mediu ce pot afecta:

a) valoarea de piata a intreprinderii, cauzata de reducerea vandabilitatii

b) valoarea estirnata pe baza activului net corectat, din cauza existentei un or obligatii extrabilantiere

c) valoarea estimata pe baza venitului, din cauza reducerii fluxurilor de numerar

d) toate cele de mai sus

3. Responsabilitatile evaluatorului fata de client, in relatie cu influenta factorilor de mediu asupra valorii, sunt:

a) declararea cornpetentei fata de to ate aspectele potentiale de mediu, care afecteaza

valoarea proprietatii

b) mentionarea rezultatelor investigatiilor realizate ~i a naturii celor de realizat

c) nu are responsabilitati in acest dorneniu

d) punctele a) si b), cumulat

4. In cazul evaluarii unei intreprinderi, a carei vaIoare este afectata negativ de factorii de

rnediu, riscurile asociate activitatii sunt:

a) mai mici decat in cazul intreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu

b) mai mari decat in cazul intreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de rnediu

c) factorii de mediu nu au influente asupra riscurilor

d) nici una din cele de mai sus

5.

PROBLEME

1. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi, pe 0 perioada nedefinita tn

viitor, este 100 mii. lei, rata de este iar rata anuala de perpetua a

profitului net este Valoarea intreprinderii calculata prin metoda profitului

va fi:

a) 555,6 mii lei

b) 500,0 mii lei

c) 454,5 mii lei

d) 599,9 mii lei

Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi, pe 0 perioada nedefinita In viitor, este 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata anuala de crestere perpetua a profitului net este Daca valoarea activelor necorporale este 100 mii lei, valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii profitului va fi:

a) 555,6 mii lei

b) 500,0 mii lei

c) 454,5 rnii lei

d) 600,0 mii lei

3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe 0 perioada Iirnitata (3 ani) este de 100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfarsitul celor 3 ani este zero. Valoarea intreprinderii prin metoda capitalizarii profitului va fi:

a) 210 mii lei
b) 500 rnii lei
c) 750 mii lei
d) 599 mii lei 4. Fluxul de numerar net actualizat la 0 rata de 20%, pe perioada explicita de previziune (3 ani), este 1 mil. lei. Afacerea nu va mai continua dupa cei 3 ani, iar valoarea realizabila neta a activelor, la sfarsitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea intreprinderii, prin metoda DCF, va fi:

a) 1,289 mil. lei

b) 1,500 mil. lei

c) 0,711 mil. lei 0,868 mil. lei

5

d) 8,333 lei/actiune

"

'7. 0 apropiata de data evaluarii arata ca actiunile unei intreprinderi s-au

vandut eu 5 lei/ actiune.Tn conditiile: 20% plata ~i 80% plata peste 1 an, fiira dobanda, Conform definitiei valorii Ia 0 rata de actualizare de valoarea unei acriuni

este: a) b)

5 Iei/actiune

3 Iei/actiune 4,1667 lei/actiune

d) 5,6667 lei/actiune

8. 0 intreprindere chimica de tine un stoc de prod use finite care a fost refuzat de client si care nu rnai poate fi valorificat. Valoarea contabila a acelui stoc este de lrnil. lei, iar costurile de neutralizare a produselor respective sunt de 1,2 mil. lei. Corectia aplicata asupra valorii cantabile a acelui stoc este de:

a) minus I mil. lei

b) minus 1,2 mil. lei

c) minus 2,2 mil. lei

d) plus 1,2 mil. lei

9. 0 firma detine 0 creanta neincasata in termen de I mil. lei, care va fi incasata totusi peste I an. Rata de actualizare utilizata pentru scenariul construit este de 20%, iar rata inflatiei prognozata de Guvern pentru anul urrnator este de 7%. Corectia asupra creantei in cadrul metodei ANC va fi:

a) minus 333 mii lei

b) minus 167 mii lei

c) minus 500 mii lei

d) plus 167 mii lei

10. Multiplicatorul PER la 5 lntreprinderi similare si relevante este: 3, I; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5.

Profitul brut al intreprinderii evaluate este de I mil. lei. In conditiile unei cote de impozit pe profit de 16%, valoarea estimata prin metoda cornparatiei directe va fi:

a) 3,3 mil. lei

b) 2,77 mil. lei

c) 3,4 mil. lei

d) 3,1 mil. lei

11. Multiplicatorul PER la 5 intreprinderi similare ~i relevante este : 2, I; ; 2,4;

Profitul brut al intreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In conditiile existentei unor

cu 0 valoare de mil. lei si retinand irnpozitul pe profit are 0 cota

prin metoda comparatiei directe va fi:

12.

putem avea

d) primele patru firme probabil nu si-au reevaluat activele irnobilizate. Nu putem avea o indicatie a valorii prin comparatie

13. cu chirie un spatiu comercial, la un pre] de I mil. si durata I an, In conditiile In

care pe se lnchiriaza spatii sirnilare cu 1,5 mil. Aceasta situatie implies (costul

capitalului =

a) 0 corectie eu minus 0,4 I 7 mil. lei asupra datoriilor

b) 0 cu plus 0,500 mil. lei asupra aetivelor circulante

c) 0 corectie de minus 0,417 mil. lei asupra active lor necorporale

d) 0 corectie de minus 0,500 mil. lei asupra cladirilor

14. 0 firma detine un contract de inchiriere avantajos pentru un depozit, platind un pre] de I mil. lei si durata 1 an, in conditiile In care pe pia~a se inchiriaza depozite sirnilare cu 1,5 mil. lei. Aceasta situatie irnplica (costul capitalului = 10%):

a) 0 corectie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF

b) 0 cu plus 0,5 mil. lei asupra cladirilor

c) 0 corectie cu plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporale

d) 0 corectie cu minus 0,5 mil. lei asupra cladirilor

15. Daca rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 55,5

b) 0,555

c) 5,55

d) 4,45

16. Care este rata de actualizare pe baza urmatoarelor informatii: - rata dobanzii la obligatiunile de stat: 5%

- coeficientul beta: 1,1

- prima de rise pe piata bursiera 6%

a) 11,6%

b) 11,0%

c) 11,5%

d) nici un raspuns corect.

17. Care este valoarea terrninala a unei intreprinderi pe - fluxul de numerar net in ultimul an al perioadei de

- rata dobanzii la obligatiunile de stat:

coeficientul beta: 1,4

urrnatoarelor informatii:

I mil.

18.

19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe 0 perioada limitata In viitor (3 ani) este 500 mii lei, valoarea activelor necorporale este 500 mil. lei, valoarea nets de realizare a active lor, in anul N+ 3, este de 500 rnii lei, valoarea realizabila nets a activelor din afara exploatarii

500 mii lei. Valoareaintreprinderii, fa un cost al capitaJului de va fi de:

a) mil. lei

b) 2,896 mil. lei

c) 3,296 mil. lei

d) 1,843 mil. lei

In conditiile In care se 0 firma necotata, de dimensiuni mici, care este rata de

actualizare a fluxului de numerar net la dispozitia actionarilor (FNNA), stiind ca:

• randarnentul obligariunilor guvernamentale pe termen lung 6

• prima de rise pe plata bursiera 5,5 %

• coefieientul pal dorneniului 0,9 %

• prima de rise pentru intreprinderi mici cot ate 5 %

• prima de rise specific pentru intreprinderea necotata 4

• cresterea perpetua sperata a n,JNA = 5 %

a) b)

c) 25,5%

d) 19,5%

19,95% 14,95%

2 I. Daca 0 rata nominala a dobanzii este 1 0% si rata anuala a inflatiei este 6%, rata reala a

dobanzii este:

a) 4%

b) 2%

c) 3,77%

d) 4,53%

22. Daca dividendul anual sperat I actiune este 15 lei si va creste cu 2 % pe an, iar cursul actiunii

este 105 lei, costul eapitaJului propriu va fi:

a) 14,2 %

b) 16,2 %

c) 12 %

d) nu se poate calcula

Se cunose urmatoarele informatii privind trei tranzactii cu intreprinderi comparabile:

Pe baza informatii 1

de

RASPUNSURI

STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE

,

I - c

I - b

c

1 - a

4t a

44 - a

50 - a

61 - b

ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI

22· d 23· b

• b

c

. d

ALEGEREA METODELOR DE EV ALUARE.

RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA EVALUATORULUI

11- d

20 - c

COD DEONTOLOGIC. RAPORTUL DE EV ALUARE.

RAPORTUL DE VERIFICARE

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL

EV ALUAREA PENTRU SITUATII FINANCIARE

INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU