Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
31677005 Stefan Zeletin Burghezia Romana

31677005 Stefan Zeletin Burghezia Romana

Ratings: (0)|Views: 46|Likes:
Published by cristiana br

More info:

Published by: cristiana br on May 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2011

pdf

text

original

 
ŞTEFAN ZELETIN
Notă biografică
1882—1934
*
 f-
Puţini sînt gînditorii români moderni care, asemeniui Ştefan Zeletin, să fi fost atît de- discreţi în privinţaieţii particulare, iar dumoarte biografia lor să se firansmis atît de fragmentar, sărac, deformat ori lacunar,lele cîteva monografii ce i s-au consacrat, excepţie fă-ind într--o bumăsură —studiul lui Cezar Papacos-ea
1
, au perpetuat unele erori de informaţie. Se impune,i consecinţă, o clarificare biografică, astăzi, la primaetipărire integrală şi neştirbită a operei lui de căpete-
ie.
Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric.
Pe numele real Ştefan Motăş, Ştefan Zeletin _s-a năs-
ot la 19 iunie 1882 în satul Burdusaci din fostul judeţ"ecuci, actualul judeţ Bacău, şi a murit la Bucureşti îniua
de
20 iulie 1934. Nu a fost căsătorit.Fiul natural, aşa cumprecizează şi actul de naştere
2
,kl Catincăi
Motăş (1839—1912)
3
,
văduva
postelnicului Du-
trutrache Motăş (1820 sau 1821—1866), Ştefan Motăş, care
«vea -şi ia pseudonimul de la pîrîul Zeletin ce străbateBurdusacii, s-a născut în al 16-lea an de văduvie alinamei sale, însă a crescut în mijlocul celor 6 fraţi şi alamiliei Motăş, familie
de
răzeşi înstăriţi, ale căror răzeşii
'Erau
presărate
de
o parte şi de alta a Zeletinului, pe okstanţă de aproximativ 20 de km. De altfel, şi astăzi exis-
:
Cezar Papacostea,
Ştefan Zeletin. Viaţa şi opera,
Bucureşti,-' Arhiva C. D. Zeletin.
3
C. D. Zeletin,
Disertaţie istorico-jilologică asupra toponi-ului Burdusaci,
mss., circa 500 p.
 
6
Notă biografică
Notă biografică 7
tă satul Motoşeni, pe numele originar Motăşeni, atestînintrarea acestui patronimic în toponimie. Ştefan Moţăis-a înălţat într-o familie de tradiţie cărturărească. în neamul Motăş au existat numai bărbaţi ştiutori de carte şchiar cărturari. Unul dintre ei a fost Episcopul Ioanichjal Romanului (cv>1700—1769), bun cunoscător al realitaţi lor Moldovei, ctitor de biserici (cum este biserica Sfinţ Apostoli Petru şi Pavel din Oprişeşti) şi reputat expeiin chestiuni de, hotărnicie, un fel de inginer topograf q genul celuilalt ilustru tecucean, poetul şi cărturarul Coic.-iche Conachi. Vlădicăi loanichie i-au premers în scaunlepiscopal, printre alţii, Grigore Ţamblac, Anastasie Crin:ca, Dosoftei şi avea să-i urmeze Veniamin Costachi
4
.Familia e însă mult mai veche, Motăş fiind unul dicele dinţii nume întâlnite în documentele moldoveni'Mihai Costăchescu ne asigură că un străvechi Motăş, cai„era poate şi în veacul al XIV—lea", a dat numele
si 
tulul Motoşeni. Mihăilă Motăş este cel dintîi atestat dorumen tar,
o
dată cu satul Burdusaci, într-un urle din
mai 1555 emis de voievodul Alexandru Lăpuşneanu, 1Huşi
5
. .
Mama.
Catinca Motăş, născută Chiriac, a văzut kiminzilei în satul Ursa de pe valea Zeletinului, situat lakm sud de Burdusaci, satul în care avea să se, căsătoreascşi să-şi trăiască restul vieţii. Cei care au cunoscut
-o
voi beau despre ea cu evlavie. Era fiica lui Ştefanache Chiriac, zis Şchiopul, privighetor (subprefect) al Ocolului Zeletin, cu sediul la Ursa, boier fără moşie dar bogat, veniaici din Bălăbăneştii de Tutova, însurat cu
o
fată din famii ia Taşcă. Viitorul filozof Ştefan Zeletin purta deci
pre
numele bunicului matern, de la care va fi moştenit,
pro
 babil, şi un anumit spirit justiţiar, evident în viaţa şi îiopera sa. Tradiţia orală spune că Ştefanache Chiriac venis<din sudul Dunării, fiind ori macedoromân greeizat, or grec. Sever, uneori despotic, intrînd uşor în conflict cirăzeşii Ursei, el fusese adus în părţile Zeletinului de către unii membri ai familiei aristocrate greceşti Peţa, canavea o moşie la Ţăpoaia, sat de ngă Ursa. Unul din-* G. D. Zeletin,
Ştefan Zeletin în dialog cu Vasile Bogrea
„Manuscriptum", XIV, 2(51), 1983, p. 108—122.
* Mihai Costăchescu,
Documentele moldoveneşti înainte
di
Ştefan cel Mare,
II,
328, 1932.
|p« aceşti Peţa fusese administrator al imenselor moşiiin Mînăstirii Răchitoasa. La Ursa, Ştefanache Chiriac vii înălţa o casă imensă, întrebuinţată pe nd ca subpre-fectură, judecătorie, jandarmerie şi, permanent, dreptInuanţa personală. In timpul domniei lui Alexandru
loon
Cuza a
servit
de şcoală. Ascendenţa grecească a lui Ştefan Zeletin, care îi veneaBlidar din partea mamei, a avut însemnătate în viaţaIul spirituală. Conştiinţa elenică explică în bună parteUnitatea sa pentru gândirea Greciei antice, ilustrareaCatedrei de Introducere în filozofie şi Istoria filozofiei vi chi şi medievale a Facultăţii de litere şi filozofie din
liiuî,
traducerile sale din Sextus Empiricus
6
, apărarea traducerilor din Platon.ale lui Cezar Papacostea
7
, lecturaneistovită — chiar şi pe liniile frontului din primul răz-
Ixii
mondial — a scriitorilor 
Greciei
antice,
atestată
deflOrespondenţa cu Vasile Bogrea. „Sîngele elen ic -— va
«cric
Ştefan-,Zeletin
8
—, pe care nu
fără
fior îl
ştiu
pul-
Klnd.
în vinele mele, mi-a creat sălaşul'sufletesc în templul uman al filozofiei romantice germane, ea însăşiplămădită în spiritul şi pe temeliile elenismului."
Tatăl.
Postelnicul Dumitrache Motăş, mort cu 16 ani înainte de a se naşte Ştefan Zeletin, rămîne prin urmarenumai tată
de jure
al viitorului filozof. Era destul de bo-|Bt: Gh, Ghiţulescu, în
Monografia istoria Tirgului Tfcuci,
publicată în foileton
9
îl numără printre proprie -
larii
tecuceni de moşii în anul 1856.
După
moartea luitimpurie, moşia şi bunurile aveau să scadă, fie prin vîn-
Iftre,
fie prin împărţire între urmaşi. Din prima căsătorie, cu Marfa D. Brînzei, va avea un fiu, Mihalache Motăş(11(50-1908), erou în războiul din 1877,- iar din a doua călătorie, cu Catinca Chiriac, va avea pe Măria, căsătorităl'i'iinicheru (1859—1935) şi pe Alexandru (1860—1926),
fratele
mai mare,
„Bădia"
care 1-a
ajutat
în perioadaItudiilor din ţară şi din străinătate pe Ştefan Zeletin.
11
Sextus Empiricus,
Scurtă expunere
a
filozofiei sceptice,
din
pteeştede
Şt. Zeletin, Bucureşti, Cultura
naţională, MCMXXHI.
' Şt. Zeletin,
Platon în româneşte. Respect adevărului!,
„Ke~
 w .
I.I
(ic
filozofie", 1931,
XVI,
2, p. 180.
" Cuvînt de lămurire,
în: Şt. Zeletin,
Neoliberalismul,
1927,
Uit li tura „Pagini agrare şi sociale", Bucureşti, p. 274.
" „Curierul Tecuciului", 3 aprilie 1939, 5, 8—9, p. 5. ,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->