Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
I N T R O D U C E R E ................................ ................................ ................................ .................... 1
1 CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI ................................ ....................... 2
1.1 GENERALITATI................................ ................................ ................................ ............................. 2
1.1.1 Ce este bursa?................................ ................................ ................................ ............................. 2
1.1.2 Clasificare şi funcţiile bursei ................................ ................................ ................................ ....... 2
1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE ................................ ................................ ............................... 4
1.2.1 Obiectul bursei de valori ................................ ................................ ................................ ............ 5
Clasificarea burselor de valori ................................ ................................ ................................ .................... 5
1.2.2 Ordinele de bursă................................ ................................ ................................ ........................ 7
1.2.3 Cotarea la bursa de valori................................ ................................ ................................ ............ 9
1.2.4 Tranzacţiile bursiere ................................ ................................ ................................ ................. 11
1.2.5 Indicii bursieri ................................ ................................ ................................ .......................... 12
2 BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA ................................ .................. 16
2.1 SCURT ISORIC AL BURSELOR DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA .................... 16
2.2 MARILE PIETE BURSIERE VEST ± EUROPENE ................................ ................................ .... 17
2.2.1 Piata bursiera din Marea Britanie ................................ ................................ .............................. 17
2.2.2 Piata bursiera din Germania ................................ ................................ ................................ ............. 24
2.2.3 Piata bursiera din Franta ................................ ................................ ................................ .................. 26
2.2.4 Piata bursiera din Italia ................................ ................................ ................................ .................... 27
2.2.5 Piata bursiera olandeza ................................ ................................ ................................ .................... 28
2.2.6 Piata bursiera belgiana ................................ ................................ ................................ ..................... 29
2.2.7 Piata bursiera spaniola ................................ ................................ ................................ ..................... 31
3 BURSELE DIN EUROPA DE EST ................................ ................................ ........................ 33
3.1 GENERALITĂŢI................................ ................................ ................................ ........................... 33
3.2 PIETELE BURSIERE ................................ ................................ ................................ ................... 36
3.2.1 Piaţa bursieră a Bulgariei ................................ ................................ ................................ .......... 36
3.2 2 Piaţa bursieră a Cehiei ................................ ................................ ................................ .............. 38
3.2.3 Piaţa bursieră a Croaţiei ................................ ................................ ................................ ............ 39
3.2.4 Piaţa bursieră a Rusiei ................................ ................................ ................................ .............. 40
3.2.5 Piaţa bursieră a Ungariei ................................ ................................ ................................ ........... 43
3.2.6 Piaţa bursieră a Poloniei................................ ................................ ................................ ............ 45
3.2.7 Piaţa bursieră a Slovaciei ................................ ................................ ................................ .......... 46
3.2.8 Piaţa bursieră a Sloveniei ................................ ................................ ................................ .......... 47
3.2.9 Piaţa bursieră a României ................................ ................................ ................................ ......... 48
4 STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN BUDAPESTA,
VARSOVIA, BUCURESTI SI PRAGA ................................ ................................ ......................... 54
4.1 ROMANIA ................................ ................................ ................................ ................................ ..... 55
4.1.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 55
4.1.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 57
4.2 POLONIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 59
4.2.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 59
4.2.2 Cele mai importante sectoare la bursa ................................ ................................ ....................... 61
4.3 CEHIA................................ ................................ ................................ ................................ ............ 64
4.3.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 64
4.3.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 66
4.4 UNGARIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 68
4.4.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 68
4.4.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ ............. 70
5 CONCLUZII SI PROPUNERI ................................ ................................ ............................... 72
5.1 IN CE MASURA CONTEAZA BURSA NOASTRA PE HARTA REGIONALA? ...................... 72
5.2 PROPUNERI ................................ ................................ ................................ ................................ . 77
LUCRARE DE LICENŢĂ
INTRODUCERE
1
LUCRARE DE LICENŢĂ
1.1 GENERALITATI
Bursa este o componentă de bază a pieţei de capital. Ea este definită ca fiind instituţia
oficială, privată sau de stat, constituită pe baza unui act normativ şi supravegheată de stat, prin
mijlocirea căreia se efectuează tranzacţii cu diferite mărfuri fungiblie, după mostre şi
satndarde, se negociază diferite valori mobiliare , efecte de comerţ, valute străine, devize.1
Denumirea instituţiei bursiere provine de la numele unei vechi familii, van der
Boursen, care au înfiinţat la Burges (Flandra) actual Belgie, un local numit Hotel de Boursen
unde se negociau periodic metalele preţioase şi hârtiile de valoare. În esenţă, noţiunea de
bursa indică locul de întâlnire a cumpărătorilor şi vanzatoriilor.
În principui termenul de bursa desemnează o instituţie a economiei de piaţă, căreia i se
oferă un interes deosebit în lumea afacerilor, deoarece asigură un cadru oganizat pentru
realizarea tranzacţiilor.
1
Georgeta Buşe- Dicţionaul complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, 1994, pag.57
2
LUCRARE DE LICENŢĂ
Bursa este o instituţie ce reprezintă o economie liberă cu concentrare spre piaţă. Este
foarte important să cunoaştem structura bursei, modul ei de organizare, de administrare şi
mecanismele decizionale din cadrul instituţii. Bursa asigură un număr importat de de funcţii,
ce îi atribuie statutul de instituţie reprezentativă a pieţei de capital. Funcţia de bază a fiecărei
burse o reprezintă asigurarea unui cadru optim necesar efectuării tranzacţiilor bursiere.
2
Adrian Niţu- Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economica , Bucuresti 2002, pag. 45
3
LUCRARE DE LICENŢĂ
Legea 52/94 privind valorile mobiliare şi bursele de valori defineşte bursa de valori
astfel: Äeste oY instituţie cu personalitate juridică asigurând prin acţiuni intermediare
automatizate sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată,
transparentă şi echilibrată a tranzacţiilor cu valori mobiliare admise la cotă oferind garanţia
morală şi securitatea financiară prin măsurarea continuă a lichidităţii respectivelor valori
mobiliare´
Bursele de valori mobiliare denumite şi burse de fonduri, privite din punct de vedere al
conţinutului activităţii lor, reprezintă segmentul cel mai important al pieţei secundare de
capital. Tranzacţiile sunt generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor , iar la rândul ei,
generează efecte asupra cursului valorilor mobiliar.
Existanta şi funcţionarea burselor de valori mobiliare sunt condiţionate de emisiunea şi
utilizarea valorilor mobiliare ca active financiare , ca şi de diversificarea produselor bursiere
în calitatea lor de plasament al capitalurilor disponibile şi de acoperire a riscurilor.4
Bursa are un rol complex, asigură o circulaţie liberă şi intensă a valorilor mobiliare la
un curs care reflecata interesul pubicului pentru deţinerea anumitor valori mobiliare. Rolul
principal al bursei de valori este de a faciliata acumularea de fonduri necesare pentru a finanţa
activitatiile economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre direcţiile economice cele
3
Adrian Nitu-Burse de marfuri si valori, Tribuna Economica, Bucuresti 2002 pag. 48-49
4
Gabriela Anghelache- Piata de capital, Editura Economica, Bucuresti 2004 pag. 258
4
LUCRARE DE LICENŢĂ
mai rentabile. Ea îndeplineşte acest rol în special prin operatiuniile de vânzare şi cumpărare a
acţiunilor şi obligaţiunilor emise de societatiile pe acţiuni.
Prin prisma emitentului de valori mobiliare, bursa permite accesul la capitaluri proprii
şi împrumutate, iar din punct de vedere al investitorului şi deţinătorului de valori mobiliare, ea
oferă o mobilitate ridică în obţinerea de lichidităţi.
ùY Valute selective
Bursele de valori pot fi clasificate după multiple criterii. Dintre aceste pot fi
menţionate:
Y YYY
Y
YY
A. Bursa de valori oficială, este piaţa unde se negociază valorile mobiliare admise
la cotare, iar operaţiunile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat conform unui
regulament de funcţionare. Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile informării permanente a
clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se
un personal specializat în negocierea tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă de
5
LUCRARE DE LICENŢĂ
pregătirea negocierilor, evidenta contractelor şi urmărirea realizării lor. Accesul în bursa este
restrictiv.
B. Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puţin restrictiv. Pe această
piaţă se negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este vorba de societăţi
mici şi mijlocii care doresc să obţină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini condiţiile
severe de admitere la piaţa oficială.
Pe lângă acestea, la Bursa neoficială mai apar:
ùY societăţile radiate de la cotaţia oficială;
C. Piaţa la ghişeu (OTC - Over The Counter) este piaţa organizată direct între
operatori, în afara burselor organizate şi care se derulează printr-o reţea de telecomunicaţii. Pe
această piaţă se pot vinde şi cumpără valori mobiliare în cantităţi oricât de mici şi nu numai
pachete de acţiuni care să aibă la bază o unitate de măsură. Preţurile, deşi se formează pe baza
cursurilor cotate la Bursa oficială, sunt diferite, variind de la o firmă la alta.6
YYY
Y
YY
YY
YY
ùY Piaţa bursieră de negociere. Tranzacţiile au loc direct între brokeri, iar preţul se
stabileşte prin negociere directă.
5
Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004 pag .18
6
Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004 pag. 20
6
LUCRARE DE LICENŢĂ
YYY
Y
YYYY
Y
Y
Y
ùY Piaţă la vedere denumită şi piaţa Äspot". Este piaţa pe care se încheie tranzacţii
cu livrarea imediată (tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea
imediată, după caz;
Y Y
Y
Y
Orice tranzacţie bursiera este iniţiată de un ordin de vânzare sau cumpărare a valorilor
mobiliare. După deschiderea unui cont, clientul va completa şi semnă un ordin de vânzare sau
cumpărare pentru fiecare tip de valoare mobiliara pe care doreşte să o tranzacţioneze.
Transmiterea unui ordin se poate realiza fie prin prezentarea la agentul de valori mobiliare
care se ocupă de contul clientului ori de câte ori este necesar, sau prin alte mijloace, cum ar fi
telefonul, fax-ul, e-mail-ul, care sunt stabilite intre client şi agentul de valori mobiliare la
deschiderea contului.
Ordinul este de fapt o ofertă (în caz de vânzare) sau o comandă (în caz de cumpărare)
şi are ca obiect tranzacţionarea unui anumit volum de valori mobiliare, în anumite condiţii.
Din acest punct de vedere ordinul trebuie să conţină următoare informaţii:
7
Pavel V. Ungureanu- Bănci, burse si profit pe piaţa finaciara, Editura Dacia, 2007, Cluj -Napoca, pag. 171
7
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY Tipul tranzacţie
Cea mai importantă indicaţie este cea referitoare la preţ, în practică s-au consacrat
urmaroare tipuri
Ordinul la piaţa (Ämarket order´) presupune un ordin de vanzare-cumpare la cel
mai bun preţ al pieţei. Un ordin de cumpărare la piaţa presupune cumpărarea la cel mai mic
preţ existent în bursa, în momentul în care intermediarul primeşte instrucţiunea de a introduce
ordinul la bursă, iar ordinul de vânzare la piaţă, trebuie executat la cel mai mare preţ existent
pe piaţă. Dacă intermediarul nu reuşeşte să execute ordinul, se spune că Äa pierdut piaţa´ şi
societatea de servicii de înveştii financiare, este obligată să despăgubească clientul.
Ordinul limita (Älimit order´) acest ordin presupune limitarea resurselor în
momentul efectuării unei tranzacţii. Clientul aplica un preţ minim de cumpărare şi un preţ
maxim de vânzare. Aacest ordin poate fi executat doar atunci când piaţa îndeplineşte
condiţiile impuse prin ordin de client. Ordinele limita sunt intodeauna însoţite de o clauză
specifică Äla un preţ mai bun´ ceea ce presupune că agentul poate să vândă la un preţ mai
mare sau să cumpere la un preţ mai mic decât cel din ordin. El este obligat să cumpere sau să
vândă imediat, în caz contrar intermediarii sunt vinovaţi de pierderea pieţii.
Ordinul stop (Ästop loss order´) are ca scop limitare pierderilor şi acţionează în sens
contrar ordinului cu limită de preţ. Acest ordin devine unul de vânzare sau cumpărare în
momentul în care preţul titlului funcţionează în sens contrar aşteptării clientului. Un astefel de
ordin stop de vânzare este plasat la un preţ inferior decât cel al pieţei curente iar un ordin stop
de cumpărare este plasat la un preţ superior cursului curent al pieţii.
Ordinul stop limita sunt ordine de tranzacţie stop, care la declanşare devin ordine
limita.
8
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY Dintr-o dată sau deloc (Äfill or kill´) tranzacţia se execută imediat la preţul
stabilit, în caz contrar se anulează.
Există şi alte situaţii care impun o menţiune specială, cum ar fi : Äîn jurul´, Äcu
atenţie´, Äcu grijă´.
Clientul are dreptul să anuleze sau să modifice ordinul său, oricând înainte ca acesta să
fie executat.
O problemă esenţială în executarea ordinelor de bursa o reprezintă respecatrea
regulilor de prioritate de preţ. Prin prioritate de preţ înţelegem că ordinele trebuie executate la
preţuri mai mari, înaintea celor la preţuri mai mici dacă sunt de cumpărare, iar dacă sunt de
vânzare trebuie executate cele la preţuri mai mici înaintea celor la preţuri mai mari. În cazul în
care ordinele sunt date la preţuri egale, atunci se procedează conform urmatoareleo reguli:
ùY Prioritate de timp sau precedentă. Primul ordin plasat va fi primul ordin
executat
Din punct de vedere al valabilitaţii ordinelor bursiere ele pot fi , ordine valabile o zi,
ceea ce presupune că aceste ordine trebuie executate în ziua în care au fost lansate. Ordine cu
valabilitate prestabilita (maximum 6 luni) pot fi anulate de investitor oricând înainte de a fi
executate şi ordine fără valabilitate precizata care se execută în general până la finele lunii
în curs pentru tranzacţiile cash, iar pentru tranzacţii la termen până la la finele angajamentului
asumat de investitor.
Într-o economie de piaţă o societate pe acţiuni devine importantă numai dacă acţiunile
şi obligaţiunile ei sunt admise să fie cotate la bursă.
9
LUCRARE DE LICENŢĂ
Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determină o societate
pe acţiuni să se introducă în bursa, ci a posibilităţii întrunirii unor condiţii impuse de legislaţia
naţională spre a putea ca acţiunile şi obligaţiunile emise pe piaţa primară să poată fi vândute şi
cumpărate la bursă.
Metode de cotare la bursă
Acţiunile şi obligaţiunile emise de societatea pe acţiuni (societatea de capitaluri) pot fi
cotate la bursa de valori în două situaţii distincte, cărora le corespund două metode diferite:
ùY Cotarea prin înscriere la tablă. În cadrul acestei cotari, ordinele sunt afişate
în aşa fel încât să fie văzute de toţi agenţii de bursa care participă la şedinţa
respectivă. Contractarea are loc atunci când un agent de bursa terţ acceptă o
cotaţie ce figurează pe tablă.
10
LUCRARE DE LICENŢĂ
A fost una din metodele cele mai spectaculoase de cotare, fiind folosită pentru
negocieriile cele mai intense, în special pentru contractele futures şi opţiuni.
8
Adrian Niţu-Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economica, Bucureşti 2002, pag. 300
11
LUCRARE DE LICENŢĂ
Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare
pe o anumită piaţă.
Introducerea indicilor bursieri a fost necesară şi determinată de existenţa unui produs
bursier, care să urmărească în ansamblu piaţa bursieră şi care să nu reflecte evoluţia unui
singur titlu cotat. Rolul principal al unui indice bursier este de a reflecta evoluţia unei anumite
pieţe bursiere per ansamblu. Primul indice bursier apărut a fost Dow ßones Industrial Average
la bursa din New York, urmat fiind de indicele FT-SE 30 la bursa britanică şi indicele Nikkei
la bursa japoneza şi mulţi alţii care aparţin primei generaţii de indici bursieri.
12
LUCRARE DE LICENŢĂ
Indicii pe acţiuni sunt indicii care se calculează în aproape toate tăriile în lume unde
există o piaţă de capital, printre aceştia se numără : Dow ßones Average, Standar & Poor¶s
500 şi Nasdaq în SUA, indicii FT-SE în Marea Britanie, DAX în Germania, Nikkei şi TOPIX
în ßaponia, CAC-40 în Franţa, BET, BET-C, BET-FI şi RAQ în România.
ùY indicii din a doua generaţie, care cuprind un număr mare de emitenţi, acţiunile
aparţin mai multor domenii de activitate şi se calculează ponderea acţiunilor cu
cursul bursier.
13
LUCRARE DE LICENŢĂ
4. În funcţie de perioada
În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi, sunt indici care se calculează în timp real,
la intervale de 15 secunde, şi sunt indicii care se calculează la sfârşitul zilei de tranzacţionare.
Indicii bursieri sunt de fapt portofolii compuse din acţiuni cu proporţii diferite de
participare. Modalitatea de stabilire a proporţiei de participare a actiuniilor în aceste
portofoliu se stabileşte folosindu-se unul din cele două criterii: capitalizarea sau preţul
actiuniilor.
Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influenţe pe care le
declanşează evenimentele de ordin economic sau socio-politic. Ele pun în evidenţă starea
14
LUCRARE DE LICENŢĂ
15
LUCRARE DE LICENŢĂ
16
LUCRARE DE LICENŢĂ
Piaţa valorilor mobiliare din Marea Britanie este cea mai veche piaţă din lume. La
sfârşitul secolului IX începutul secolului XX a fost cea mai dinamică piaţa, motivul fiind
supremaţia Imperiului Britanic. Anume la Londra a apărut prima bursă de valori în anul
1773.După războaiele mondiale, Marea Britanie şi-a pierdut rolul de lider mondial, dar
continue să fie în topul centrelor comerciale cele mai dezvoltate. După volumul capitalizării şi
tranzacţionării ocupă locul trei în lume fiind depăşită de S.U.A. şi ßaponia, însă după volumul
de tranzacţionare a hârtiilor de valoare a emitenţilor străini nu cunoaşte rivali, 40% din
volumul de emisiune a acţiunilor emitenţilor străini, aproximativ 500 emitenţi.
Bursa de Valori de la Londra a fost organizată în 1773. În 1802 au fost adoptate
regulile de tranzacţionare, care permiteau efectuarea de operaţiuni la bursă numai de către
membrii ei (de la început erau 550). Până 1986 regulile nu s-au modificat mult.
Paralel cu Londra burse de valori s-au mai deschis şi în alte oraşe, însă rolul principal
îl juca Londra care la începutul secolului XIX a devenit cel mai dezvoltat centru comercial din
lume.
După al II Război Mondial treptat s-au produs unificarea tuturor burselor şi în anul
1973 ele au devenit diviziuni în teritoriu ale bursei de la Londra.
Până în 1986 exista o delimitare strictă între membrii bursei în brokers şi jobbers.
Primii executau ordine în numele clienţilor, iar ultimii ± pe cont propriu. Membrii bursei
puteau fi numai persoanele fizice. Bursa percepea comisioane fixe şi se tranzacţiona Äprin
strigare´.
La începutul anilor ¶80 corporaţiilor li s-a permis de a participa în capitalul statutar al
membrilor bursei.
Până în noiembrie 1986 Bursa de Valori de la Londra era organizată sub formă de
asociaţie, după a fost reorganizată ca companie privată (private limited company). Acţionari
ai bursei erau membrii săi ± firme de broker-dealers, fiecare dintre care avea un singur vot.
Numărul total de membri este 410.
După fenomenul ÄBig Bang´ de pe piaţa de capital al Marii Britanii s-au produs
următoarele modificări: eliminarea comisioanelor fixe; s-a anulat delimitarea membrilor
bursei, atât brokers cât şi jobbers puteau efectua atât operaţiuni pe cont propriu cât şi în
17
LUCRARE DE LICENŢĂ
9
www.londonstockexchange.com
18
LUCRARE DE LICENŢĂ
Trezoreria
I.M.R.O. F.I.M.B.R.A.
19
LUCRARE DE LICENŢĂ
Media zilnica a cifrei de afacere (in mii $) 20,351 22,531 30,046 40,684
Capital nou din ofertele publice initiale (milioane $) 13,831 31,169 55,807 50,026
Capital nou de la ofertele publice secundare (milioane $) 18,649 20,669 38,561 32,759
Sursa: www.wikipedia.org
V YY
Y
20
LUCRARE DE LICENŢĂ
Y
YYY
OY
Y
Y
YY
21
LUCRARE DE LICENŢĂ
Y
Y YYY YYYY
22
2
2 2 2 2
Y
Y
YY
22
LUCRARE DE LICENŢĂ
55.807
50.026
31.169
13.831
32.759
2007
38.561
2006
20.669
2005
18.649
2004
23
LUCRARE DE LICENŢĂ
24
LUCRARE DE LICENŢĂ
Piaţa de capital
Depozitarul
emitenţilor
străini
25
LUCRARE DE LICENŢĂ
Piaţa valorilor mobiliare din Franţa este una din cele mai vechi pieţe din lume. În
1724, 60 de agenţi de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzacţiona
acţiuni şi obligaţiuni. În 1807 această profesie a fost legiferat de către Codul Comercial al lui
Napoleon. Agenţii de schimb şi-au păstrat monopolul cu operaţiuni în baza de comision până
la mijlocul anilor ¶80 ai sec. XX.
În Franţa se emit un număr mare de valori mobiliare, însă piaţa obligaţiunilor
depăşeşte pe cea a acţiunilor de 4 ori.
10
www. deutsche-boerse.com
26
LUCRARE DE LICENŢĂ
După volumul capitalizării Franţa ocupă locul 4 în lume, poziţia dominantă ocupând
Parisul, căruia îi revin 100% din totalitatea tranzacţiilor cu acţiuni.
Până în 1967 în Franţa activau 7 burse de valori, fondate de agenţii de schimb, în 1967
a fost fondată prin fuziunea agenţilor de schimb Compania Naţională a Agenţilor de schimb
(Companie National des Agents de Change), care 1968 s-a renumit Societatea Burselor
Franceze.
Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost
introdusă la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. (Cotation Assistee en Contenu), ceea
ce a permis unificarea tuturor burselor franceze. Această sistemă este analogică ca sistema
CATS de la bursa din Toronto şi sistema japoneză CORES. Ea permite oricărui membru al
Societăţii Burselor Franceze să efectueze tranzacţii on-line la Bursa de la Paris.
În incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzacţionează titluri derivate:
MONEP şi MATIF.
Participanţii profesionişti pe piaţa bursieră franceză sunt Societăţile de Bursă (Societes
de Bourse). Numai ele au dreptul de a efectua operaţiuni pe piaţă.
Societăţile de Bursă au înlocuit agenţii de schimb, care erau nişte firme mici
organizate ca întovărăşiri, cu un capital statutar modest. În decembrie 1985 agenţii de schimb
au primit dreptul de a înfiinţa companii mixte împreună cu băncile şi alte instituţii financiare,
cu parteneri străini precum şi de a efectua operaţiuni de dealer şi a emite hârtii de valori.
Aceste modificări s-au datorat reformei financiare din 1988 când agenţi de schimb s-au
renumit Societăţi de Bursă.
În prezent pachetul de control al Societăţilor de Bursă sunt deţinute de instituţii
financiare străine , de obicei, bancă sau companie de asigurări. Până în 1992 nu s-a permis
înfiinţarea noilor Societăţi de Bursă, activau numai cele create în baza agenţilor de schimb.
Fiecare Societate de Bursă are dreptul de a efectua un tip de activitate sau chiar câteva,
operaţiuni pe cont propriu cât şi în numele clienţilor în baza licenţei acordate de Consiliul
privind Bursele de Valori.11
Bursa din Milano este cea mai veche bursa din Italia. A fost fondată în 1801de vice-
regele Eugene Napoleon, după modelul celei din Paris. Activitatea sa a fost limitată de
numărul scăzut de acţiuni cotate şi de volumul restrâns al tranzacţiilor. Abia după 1858, o dată
cu unificarea Italiei, care a antrenat nevoi importante de finanţare a lucrărilor publice, se va
27
LUCRARE DE LICENŢĂ
dezvolta şi bursa milaneză şi se vor crea şi altele. Importante reforme au avut loc în 1974,
1978 şi 1983, fiind însoţite de o creştere semnificativă a numărului de titluri cotate şi a
volumului tranzacţiilor. Legea din 2 ianuarie 1991 a antrenat o reformă şi mai completă a
bursei.
Caracteristica pieţei. Bursele italiene au o piaţă limitată dacă avem în vedere că
titlurile negociate sunt în cvasitotalitate italiene. Capitalizarea bursieră reprezintă procentul
cel mai scăzut în raport cu P.I.B. (12%) faţă de celelalte ţări comunitare europene. Este o
bursă rămasă captivă de-a lungul timpului, dar care este în prezent în plin proces de
schimbare. Bursa de la Milano se plasează pe locul 4 în europa şi pe poziţia a 9-a pe plan
mondial.
Organizarea şi intermediarii bursei.Y Sunt 10 burse în Italia la Milano, Roma,
Genova, Torino, Florenţa, Veneţia, Trieste, Neapole, Bologna şi Palermo. Toate sunt instituţii
publice, bursa din Milano fiind cea mai importantă (peste 90 % din tranzacţii). Activitatea pe
pieţele de valori mobiliare este coordonată de Y (Commissione Nazionale per la
Societa e la Borsa)]Y care supravegehază pieţele şi informaţiile financiare comunicate de
societate şi controlează modalităţile de transfer al blocurilor de acţiuni.
Până în 1990, numai agenţii de schimb puteau negocia pe piaţă. Băncile şi alţi
intermediari financiari puteau negocia în afara pieţe pe propriul lor cont. Pornind din 1993,
băncile pot forma societăţi intermediere financiară fără colaborare cu agenţii de schimb. Chiar
şi băncile străine pot participa în anumite societăţi de bursă, comparabile din punct de vedere
al activităţii, cu cele franceze. Activităţile specifice acestor societăţi se referă la: efectuarea de
operaţiuni diverse pe piaţa valorilor mobiliare; gestiunea portofoliilor de titluri; operaţiuni de
curtaj şi de garanţie a emisiunii titlurilor; participarea la operaţiuni de subscriere etc. Pentru
valorile de tezaur există, cu începere din 1988, 20 de specialişti care afişează în permanenţă
cursurile de cumpărare şi de vânzare a acestor titluri.12
Bursa din Amsterdam a fost creată în 1602 şi este cea mai veche din lume. Companiile
din India orientală au fost primele societăţi care s-au finanţat prin vânzarea de acţiuni la
public, încă de la debut această bursă are o orientare internaţională pronunţată, în secolele
XVIII şi XIX bursa se dezvoltă, permiţând finanţarea investiţiilor olandeze în străinătate şi
atragerea investitorilor străini pe piaţa internă. După 1876 bursa din Amsterdam, entitate
11
www.euronext.com
12
www.borsaitaliana.it
28
LUCRARE DE LICENŢĂ
legală, ia forma unei asociaţii private de Ädealers" de titluri, în 1978, aceeaşi bursă pune în
funcţiune o piaţă a opţiunilor negociabile, piaţa cea mai mare de opţiuni din Europa, în 1990,
sunt abolite comisioanele fixe şi cheltuielile de timbru, introducându-se şi un sistem particular
pentru tranzacţiile cu obligaţiuni de stat.
Bursa din Amsterdam este importantă, îndeosebi prin faptul că reprezintă o piaţă
semnificativă privind evoluţia dolarului şi a fenomenelor de conjunctură ale economiei
americane. Aceasta deoarece numeroase societăţi cotate la Amsterdam realizează o parte
importantă din cifra lor de afaceri în S.U.A. Capitalizarea bursieră din Amsterdam reprezintă
un procent destul de ridicat în raport cu P.N.B. (42,1%), bursa olandeză plasându-se pe locul
5 între bursele europene şi pe locul 10 între bursele mondiale.
Asociaţia bursei este condusă de un Consiliu compus din 17 membri. Preşedintele este
o personalitate independentă. Alţi 4 membri sunt, de asemenea, personalităţi independente,
care nu aparţin bursei şi care reprezintă 3 categorii de societăţi membre: băncile, brokerii şi
firmele specializate.
Comisia de valori creată în 1988 este însărcinată cu mai multe misiuni:
supravegherea pieţelor pentru contul trezoreriei; asigurarea protecţiei investitorilor şi a celor
care economisesc; verificarea respectării regulilor privind buna funcţionare a pieţelor şi
controlul aplicării lor.
Există, de asemenea, 3 categorii de firme membre la bursă: băncile, brokerii şi
firmele specializate. Băncile şi brokerii negociază cu investitorii, dar nu participă la firmele
specializate, acestea din urmă acţionând ca intermediari între bănci şi brokeri. Pot lua,
totodată, poziţie (de cumpărători sau vânzători), fiind comparabile cu specialiştii de pe pieţele
americane. Operatorii cei mai importanţi pe piaţă sunt grupurile americane ABN-AMRO,
MESS and HOPE. Există şi remizieri care încheie contracte cu membrii bursei şi sunt de două
categorii: remizieri A (care pun în legătură Clienţii cu membrii bursei) şi remizieri B (care
transmit ordinele pentru contul clienţilor lor) 13
Scurt istoric. Către 1360, negustorii din Bruges se reuneau pentru încheierea afacerilor
în faţa hotelului Van der Bourse. Acest nume de bursă a fost dat apoi operaţiilor de
tranzacţionare în ansamblul lor şi adoptat în alte oraşe belgiene şi străine. Bursa fondurilor
publice a fost creată în 1801.
13
www.bsn.eu
29
LUCRARE DE LICENŢĂ
14
www.euronext.com
30
LUCRARE DE LICENŢĂ
Scurt istoric. În calitate de instituţie oficială, bursa există din mijlocul secolului XIX.
Bursa de la Madrid a fost fondată în 1831 sub regele Ferdinand al VII-lea, cea din Bilbao în
1889, pentru ca din 1915 să funcţioneze o bursă de valori şi la Barcelona. În prezent există,
alături de cele 3, încă o bursă la Valencia. Bursa din Madrid reprezintă 92% din capitalizarea
naţională. Vin în ordinea importanţei Barcelona, Valencia şi Bilbao. Acelaşi titlu poate fi
cotat pe mai multe pieţe, dar interconexiunea informatică dintre ele suprimă diferenţele de
curs care se produceau înainte. La Barcelona există o piaţă secundară pentru întreprinderi mici
şi mijlocii.
Caracteristica pieţei. Ne putem aştepta la o creştere a importanţei burselor spaniole în
viitor, în măsura în care nevoile de investiţii sunt importante, întreprinderile vor recurge mai
substanţial la bursă pentru a-şi finanţa expansiunea lor. Mai mult cererea trebuie să dezvolte
produsele prin care să fie atraşi tot mai mult investitorii instituţionali. Capitalizarea bursieră la
Madrid reprezintă un procent scăzut în P.N.B. (20%). Bursele spaniole se situează pe locul 7
între cele europene şi 15 între cele mondiale.
Organizare şi reglementare. Autoritatea tutelară este Comisia Naţională a Pieţei
Bursiere, însărcinată cu supravegherea pieţei, veghind la aplicarea reglementărilor privind
activitatea membrilor săi. Funcţionează şi Consiliul Superior al Burselor, în calitate de
administrator comun al tuturor burselor spaniole. Este compus din reprezentanţi ai
autorităţilor publice şi din preşedinţii asociaţilor agenţilor de schimb, având funcţia de
consiliere şi coordonare.
31
LUCRARE DE LICENŢĂ
15
www.bolsamadrid.es
32
LUCRARE DE LICENŢĂ
3.1 GENERALITĂŢI
Pieţele de valori mobiliare din Europa de Est au trebuit să fie construite de la zero,
după căderea comunisnului. În timp ce banciile au evoluat lent, devenind prima sursa de
finanţare pentru afaceri, pieţele de valori mobiliare au crescut la un ritm şi mai modest. Totuşi
există o creştere concentrată asupra rolului crucial care îl pot avea pieţele de valori mobiliare
asupra dezvoltării economice.
Istoria pieţelor de valori mobiliare în această regiune datează din secolul 19, când
bursele au existat în majoritatea ţărilor care acum sunt în tranziţie economică. Dar aceste pieţe
au fost închise sub guvernarea comunista şi au reapărut datorită programelor de privatizare la
începutul anilor 1990.
Slovenia, Ungaria, Bulgăria şi Polonia au deschis pieţele de acţiuni foarte timpuriu în
anii 1990-1991, fiind urmate de Republică Ceha, Slovacia şi Lituania în 1993. Tranzacţiile la
bursa de valori Bucureşti au început abia în 1995.
Tăriile au urmat politici foarte diferite în dezvoltarea pieţelor bursiere la începutul
tranziitilor. Acest lucru poate fi explicat de diferenţele politicilor de privatizare în fiecare ţară.
Majoritatea companiilor listate erau companii privatizate , şi nu companii abia apărute.
Printre ţările din regiunea estică putem distinge trei abordări diferite, în Bulgăria,
Republica Ceha, Slovacia, România şi Lituania listariile au fost obligatorii după o privatizare
în masă. Bursele de valori în aceste ţări au fost caracterizate iniţial de o creştere rapidă a
companiilor listate şi după aceea una treptată. În faza incipienta, foarte puţine din acţiuni au
fost tranzacţionate, dar din momentul în care pieţele deveneau tot mai stabile, actiuniile
nelichide au fost de-cotate, acest lucru fiind urmarea unor reglementări stricte (ex minimul de
capital şi de lichidităţi cerut)
A doua abordare, al grupurilor de tari ± Estonia, Ungaria, Polonia şi Slovenia ± au ales
să înceapă cu un număr redus de acţiuni listate, număr ce a crescut odată cu dezvoltarea
pieţelor. Actiuniile listate erau deseori oferte pubilce voluntare.
A treia abordare a Rusiei şi Ucrainei a fost o combinaţie între celelate abordări.
Dezvoltarea capitalizării pieţelor, de asemenea reflecta metoda privatizării. În tăriile
unde a existat o privatizare treptată, piaţa de capital a crescut lent, pe când în ţările cu
privatizare în masă, piaţa de capital a sărit la niveluri foarte ridicate şi apoi a scăzut ca urmare
a de-cotarii actiuniilor nelichide. La sfârşitul anului 2000 capitalizarea pieţei bursiere din
33
LUCRARE DE LICENŢĂ
Rusia a atins cel mai mare prag din Europa de Est, urmată fiind de Polonia, Ungaria şi
Republica Ceha. Celelate pieţe bursiere în această regiune au avut o creştere de neglijat,
probail datorită faptului că sunt ţări de dimensiuni mici sau cu un cadru de reglementare slab.
Cu toate acestea, chiar şi cele mai mari tranzacţii în economie de tranziţie sunt relative mici la
scara mondială.
.
.
.
.
.
4 .
4
34
LUCRARE DE LICENŢĂ
àolonia
Cehia
Romania
Ungaia
Slovenia
Bulgaia
Lituania
Slovacia
Es tonia
Letonia
àolonia
Cehia
Romania
Ungaia
Slovenia
Bulgaia
Lituania
Slovacia
Estonia
Letonia
35
LUCRARE DE LICENŢĂ
36
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY bursa continuă să resimtă lipsa unor investitori activi, atât autohtoni, cât şi
străini; o parte a investitorilor străini de portofoliu s-a retras la un moment de
pe piaţă;
Progresele făcute de Bulgăria în plan bursier în ultimii ani pleacă de la adoptarea unei
noi legi a valorilor mobiliare, aliniată cerinţelor europene şi care încurajează participarea
investitorilor instituţionali.
Spre deosebire de B.V.B., la Sofia, pe piaţa oficială, condiţiile de listare sunt extrem
de stricte în ceea ce priveşte raportarea financiară şi difuzarea informaţiilor, în consecinţă aici
fiind listate numai 32 de societăţi. Pe piaţa liberă sunt cotate peste 800 de societăţi,
majoritatea privatizate ± parţial ± prin programul de privatizare în masă. Lichiditatea pieţei
este scăzută, multe tranzacţii fiind realizate cu blocuri mari de acţiuni (deal).
ùY pe piaţa oficială, 30% pentru acţiunile mai puţin lichide (cele netranzacţionate
trei sau mai multe zile);
37
LUCRARE DE LICENŢĂ
16
www.bse-sofia.bg
38
LUCRARE DE LICENŢĂ
Multe din cele aproape 2000 de societăţi cotate pe diferite segmente de piaţă sunt
netranzacţionate sau tranzacţionale doar în cazul celor mai multe societăţi, devenite publice în
urma celor trei Valuri de privatizare, concentrarea acţionariatului este un proces firesc.
Şi în Cehia se respectă regula Ä20-80". Întreaga piaţă gravitează în jurul a câteva
acţiuni, care monopolizează piaţa în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor. SPT Telecom cu o
pondere de 45,03%, CEZ cu 12,83%, Komercni Banka ± 12,46%, Unipetrol ± 9,15%, Ceska
Sporitelna ± 7,10%, Ceske Radio Kommuunikace, ± 6,92%. În anul 1999, aceste şase societăţi
realizau împreună 93,50% din volumul tranzacţiilor, iar primele 50 de societăţi (din totalul de
283) realizau 99,80% din total.
În ceea ce priveşte capitalizarea bursieră, situaţia este asemănătoare, cinci societăţi
reprezentând 55,39% din total, cu următoarea structură: Telecom ± 28,26%, CEZ ± 10,94%,
Ceske Radio Kommunikace ± 8,44%, Ceska Sporitelna ± 4,87% şi Tabak ± 2,88%.
La bursă sunt cotate multe societăţi cu capital majoritar. Procesul de privatizare a
acestor societăţi a avut un puternic impact asupra volumului tranzacţiilor. În Cehia sunt cotate
unele dintre cele mai mari şi mai profitabile societăţi cu capital majoritar de stat, care au
devenit vedete ale bursei. Acesta este cazul a două mari bănci, Ceska Sporitelna şi Komercni
Banka, al companiilor naţionale de telecomunicaţii, SPT Telecom şi Ceske Radio
Kommunikace şi al rafinăriei Unipetrol ± societăţi care, după cum am văzut, monopolizează
volumul tranzacţiilor şi capitalizarea pieţei.
Un aspect complet aparte, unicat pentru ţările în tranziţie, ţine de deschiderea, în 1999,
a unui segment de piaţă destinat numai întreprinderilor mici mijlocii. 17
Croaţia se poate remarca între ţările din regiune în primul rând prin succesul politicii
de stabilizare macroeconomică. După 1993, şi mai ales după 1994, rata inflaţiei a fost
definitiv ţinută sub control, sub nivelul de 6% ± că medie, cea mai scăzută dintre ţările
analizate. Trebuie remarcată însă influenţa nefastă pe care a avut-o războiul, care a afectat
grav performanţele economiei croate şi a grevat şi începuturile dezvoltării pieţei de capital.
Mai ales după semnarea Acordului de la Dayton, din decembrie 1995, pe fundalul
redresării economiei reale în condiţiile păcii, şi piaţa de capital a dat semne de revigorare.
Ceva mai târziu, criza din Kosovo a afectat din nou, substanţial, atât economia reală, cât şi
bursa de valori.
17
39
LUCRARE DE LICENŢĂ
Scurt istoric. În Rusia de până la revoluţia din octombrie 1917, piaţa valorilor
mobiliare (P.V.M.) se deosebea de P.V.M. ţărilor dezvoltate, deoarece existau circumstanţe
istorice. În această perioadă în majoritate se cereau valori mobiliare (V.M.) ale
întreprinderilor industriale şi obligaţiuni cu caracter public (emitenţii erau reprezentanţii de
stat, oraşe, întreprinderi industriale private şi alte organizaţii). În 1820 a fost înregistrat primul
împrumut, care constă numai din V.M. nominative. Un timp oarecare, obligaţiunile de stat nu
aveau concurenţi pe piaţa de capital. Datoria statului rus (internă şi externă), tot era prezentă
de P.V.M. Unul din instrumentele financiare principale emis de guvern, ce se cota pe piaţa
rusă şi internaţională erau obligaţiunile creanţelor de stat. Existenţa lor a avut început încă de
la primul împrumut extern, primit pe timpurile Ecaterinei II în Olanda în 1769, care ulterior a
fost rambursat. Apoi au mai urmat astfel de împrumuturi şi rambursări.
Guvernul lui Nicolae I s-a adresat cu propunerea către guvernul Franţei despre
permiterea plasării obligaţiunilor împrumutului de stat în Rusia. Aceste V.M. erau procurate
de persoane fizice şi juridice, iar cursul lor era stabilit în franci prin raport de aur la rublă, liră
sterlină şi marcă germană. Guvernul stabilit de revoluţia din 1917 s-a dezis de datoriile Rusiei
40
LUCRARE DE LICENŢĂ
ţariste, de aceea aceste obligaţiuni se mai păstrează la urmaşii investitorilor, acei ce pot să
ceară restituirea lor în dolari la preţul aurului. În cei 70 de ani cu dobândă se va primi aproape
150 mlrd. dolari.
Până la sfârşitul secolului XIX în Rusia nu existau burse de valori specializate.
Tranzacţiile cu V.M. se efectuau la bursele de mărfuri, în condiţiile vânzării mărfurilor. La
burse se efectuau două feluri de operaţiuni cu V.M. private: abonarea la valorile noilor
emisiuni şi cumpărarea şi vânzarea lor. Cel mai mare volum de operaţiuni cu V.M. se
efectuau la bursa din Petersburg. În anul 1892 la această bursă circulau acţiunile a 32 S.A. şi
obligaţiunile a 5 companii. Ulterior o mare cantitate de V.M. circulă la bursele de valori din
Moscova, Riga, Odessa. Primele zile ale Revoluţiei din Octombrie au fost ultimele zile ale
bursei din Petrograd. În prezent în Federaţia Rusă activează peste 800 de burse.
Piaţa valorilor mobiliare a U.R.S.S. În această perioadă P.V.M. practic nu există.
Guvernul emitea careva împrumuturi cu caracter obligatoriu de tip câştigător. Din 1922 ±
1957 s-au emis 69 de împrumuturi, majoritatea pentru populaţie. Deoarece erau obligatorii
pentru procurare de către populaţie numărul deţinătorilor ajungea la 70 mln. persoane. În 1957
preşedintele Hruşciov a anulat aceste împrumuturi şi a îngheţat achitarea pe ele pe 20 de ani.
Achitările s-au efectuat în 1974 ± 1991. În 1982 a fost emis împrumutul câştigător cu rata
dobânzii 3%, care ulterior în 1992 a fost convertit în împrumutul intern al Federaţiei Ruse.
Banca externă de economii a U.R.S.S. a emis eurovalori în două tranşe a câte 500 mln. mărci
germane, care au fost stinse în 1995.
Primele burse pe teritoriul U.R.S.S. au apărut la sfârşitul anului 1990 până la apariţia
în circulaţie a V.M. Au fost fondate de entuziaşti, ce se aşteptau la apariţia industriei V.M.
Prima bursă apărută era bursa internaţională de valori din Moscova, apoi a apărut bursa
centrală de valori din Moscova, ambele în 1990.
În 1991 apare bursa de valori din Leningrad (ulterior din Sanct-Petersburg). În prezent
P.V.M. din Rusia reprezintă un segment important în economie. În comparaţie cu pieţele
europene există o rămânere în urmă. Principalul rol în fondarea P.V.M. ruse l-au avut
întreprinderile de stat, care au oferit populaţiei posibilitatea de a deveni proprietari de V.M.
prin waucere.
Participanţii profesionişti la piaţa de capital. Participanţii profesionişti pe P.V.M.
sunt reprezentaţi de următoarele categorii:
1.Ybroker-dealer;
18
41
LUCRARE DE LICENŢĂ
2.Ybursa de valori;
3.Yregistratori;
4.Ydepozitari;
5.Yestimatori;
6.Yfonduri de investiţii;
7.Y companii de trust.
În 1998 Comisia Federală a V.M. a primit hotărârea, conform căreia toţi participanţii
profesionişti erau obligaţi să devină membri ai organelor de autoreglementare.
În 1991 la Bursa Centrală de Valori din Moscova, s-a început cotarea certificatelor de
depozit a Băncilor Comerciale ³Autobank´, ³Inconbank´, ³Menatep´. În ceea ce se referă la
cambiile bancare, veniturile pe ele în 1997 depăşeau veniturile pe instrumentele financiare de
stat. De exemplu, venitul pe cambiile bancare a unor bănci până la criză cu termen de
scadenta de la 2 ± 7 luni constituiau 90-100% anual.
Cotarea la bursele de valori din Rusia reprezintă fixarea preţurilor tranzacţiilor
încheiate la bursă, analiza informativă a pieţei, care caracterizează conjunctura pieţei.
Cotarea se stabileşte de o comisie specială pe baza datelor comercializării precedente.
Comisia de cotare stabileşte nivelul de sus şi de jos a preţurilor de vânzare şi cumpărare
pentru fiecare V.M.
Indicii bursieri. Tendinţele pieţei de capital îl reflectă indicii bursieri. O mare
importanţă în analiza pieţei de capital ruse îl au următorii indici:
1. indicii ³Skeit-Press´ pentru companiile rezidenţi, se calculează de către agenţia de
consulting ³Skeit-Press´. Au cea mai îndelungată istorie de existenţă. Primul indice ³Ⱥɋɉ-
12´ a început să fie calculat din 1992. Drept criteriu de calcul au servit:
a)Y capitalizarea de piaţă a companiei (peste 10 mln. dolari);
b)Y dividende achitate în ultimii 3 ani;
c)Y existenţa pieţei extrabursiere pentru titlurile acestei companii;
d)Y dezvăluirea informaţiei financiare de către companie, ş.a.;
Din 1994 se calculează ³Ⱥɋɉ-General´;
2. indicii ³ȺɄ@Ɇ´ se calculează din 1993. Aceşti indici presupun calculul pe baza
capitalizării componenţilor din 1993. În prezent reprezintă o familie de indici financiari,
industriali şi combinaţi;
3. indicii Interfax descriu schimbarea preţului mediu al acţiunilor anumitor
întreprinderi, ce se cotează pe piaţa secundară, în perioada curentă în corporaţie cu perioada
42
LUCRARE DE LICENŢĂ
Caracteristica pieţei. Ungaria este considerată ca fiind una dintre fostele economii
socialiste cu cel mai mare avans în procesul de reformă; experţii apreciază că în prezent aici
se întâlneşte o economie de piaţă funcţională.
Reforma a fost făcută gradual, lucru benefic pentru evoluţia mai multor indicatori
economici, care au rămas la niveluri acceptabile sau cel puţin suportabile pentru populaţie.
Rata inflaţiei a fost păstrată sub control (cu un nivel maxim înregistrat în 1991, de 35%),
ajungând în ultima vreme la o singură cifră. În consecinţă, şi deprecierea monedei naţionale
faţă de dolar pe parcursul ultimilor 10 ani a fost modestă (de la 61,4 la 252,5 HUF/USD).
Scăderea P.I.B. a fost de ceva mai lungă durată, recesiunea de transformare fiind depăşită abia
după 1994, apoi an de an înregistrându-se o creştere economică. Nivelul investiţiilor e a
crescut semnificativ în 10 ani, contribuind la susţinerea dezvoltării economice. Totuşi, rata
şomajului se păstrează la un nivel ridicat (peste 9% din populaţia activă), iar datoria externă,
în continuă creştere, atinsese un nivel îngrijorător (84% din P.I.B. în 1995, pentru a scădea la
60% din P.I.B. în 1999).
În prezent, P.I.B. în Ungaria se situează peste nivelul premergător tranziţiei,
exporturile sale au crescut substanţial, iar ponderea proprietăţii publice în P.I.B. a scăzut de la
75% în 1989 la 15% în 1999. Este însă interesant de semnalat nivelul înalt al ponderii
proprietăţii private în P.I.B. în 1989, explicaţia ţine de unele reforme care au fost începute în
Ungaria încă din 1987.
Investitorii instituţionali au căpătat şi ei amploare. Dezvoltarea lor s-a făcut pe fondul
creşterilor înregistrate de piaţa de capital, care la rândul ei a avut un suport în economia reală,
iar piaţa derivatelor le-a permis să-şi acopere riscul. Fondurile de investiţii ocupă un loc
important în preferinţele de plasament ale persoanelor fizice ± aproximativ 10% din
plasamentele lor în anul 1999. Dintre fonduri, peste 30 sunt cotate la B.S.E. Reforma timpurie
43
LUCRARE DE LICENŢĂ
a sistemului de pensii a dus la apariţia unor noi actori pe piaţă, fondurile private de pensii şi
fondurile de pensii voluntare, care s-au orientat în plasamentele lor şi spre piaţa de capital.
Faptul că două societăţi străine au mobilizat capital de pe piaţa maghiară şi sunt cotate
la B.S.E. denotă încrederea pe care o au şi emitenţii străini, mai ales luând în considerare
faptul că în 1999 era singurul caz în zona Europei Centrale şi de Est. Valoarea tranzacţiilor cu
cele două titluri a fost în 1999 de 53,1 milioane USD.
Performanţele superioare ale economiei maghiare sunt oglindite şi de numărul mare de
acţiuni negociate pe pieţe din străinătate ± în SUA, sub forma ADR, dar şi la Londra,
Stuttgart, Munchen şi Viena, sub forma GDR.
O caracteristică a pieţei de capital din Ungaria, neîntâlnită pe celelalte pieţe ale zonei,
este că dintre societăţile cotate un număr semnificativ îl reprezintă societăţi nou-create (la un
moment dat, acestea reprezentând aproape jumătate din total la BSE), deşi acţiunile
societăţilor privatizate sunt mult mai tranzacţionate.
Piaţa bursieră din Ungaria este cea mai lichidă piaţă din Europa Centrală şi de Est,
fiind preferată şi de investitorii străini. Aici s-au concentrat în timp investiţii de portofoliu
estimate la peste cinci miliarde USD.
Tipuri de titlurile mobiliare. Având drept fundament situaţia economică bună şi
perspectivele de îmbunătăţirile a indicatorilor macroeconomici, piaţa acţiunilor a fost multă
vreme în creştere. Indicatorii bursieri arată şi ei o piaţă care progresează:
ùY volumul tranzacţiilor ca procent din P.I.B. a crescut de la 0,8% în 1995 la 34%
în 1998;
44
LUCRARE DE LICENŢĂ
45
LUCRARE DE LICENŢĂ
Mai trebuie observat că piaţa de capital în Polonia şi-a îndeplinit şi rolul principal, în
timp, majoritatea societăţilor cotate mărindu-şi capitalul prin emisiuni publice.
Tipuri de titlurile mobiliare. Fondurile naţionale private de pensii reprezintă investitori
constanţi pe piaţa de capital, iar investitorii străini sunt, de asemenea, activi. Câteva dintre
cele mai mari societăţi cu capital de stat sunt cotate şi atrag tranzacţii pe măsură (de exemplu,
PKN, cea mai mare rafinărie, sau PZV ± o mare societate de asigurări. Investitorii au la
dispoziţie o gamă variată de titluri tranzacţionate la bursă pe lângă acţiuni: obligaţiuni de stat
± cu rata dobânzii fixă şi scadenţa de doi şi cinci ani sau cu rata dobânzii indexabilă în funcţie
de indicele preţului de consum sau randamentul certificatelor de trezorerie şi scadenţă la unu,
trei şi zece ani ± obligaţiuni municipale, dar şi titluri pe termen scurt emise de filialele unor
companii multinaţionale.20
19
20
46
LUCRARE DE LICENŢĂ
încă din lună martie 1991, a primit autorizaţia de funcţionare ca bursă pe vremea
Cehoslovaciei, în 1992, şi a început substanţial tranzacţiile din 1993. După crearea Slovaciei
ca stat naţional, a fost continuată cu succes politica de liberalizare şi stabilizare a economiei,
contribuind la un bun demaraj al pieţei bursiere.
Bursa de Valori Bratislava are, două segmente principale de piaţă, denumite sugestiv
Äsenior" şi ,junior", pe lângă acestea, al treilea segment fiind considerat cel al necotatelor.
Pe lângă Bursa de Valori Bratislava, există şi un alt segment secundar al pieţei, RM ±
S Slovacia, pentru a fi deosebit de acel RM existent în Cehia. Impulsul iniţial în dezvoltarea
pieţei bursiere a fost dat de tranzacţionarea acţiunilor a aproape 600 de societăţi implicate în
privatizarea în masă.
Investitorii instituţionali au un rol important pe piaţa de capital slovacă, existând peste
200 de societăţi şi fonduri de investiţii, fonduri iniţial de privatizare, rezultat al primului val
de privatizare în masă. Plecând de la acest început, multe fonduri au devenit în prezent o
alternativă de investiţii viabilă.
Tipuri de titlurile mobiliare. Chiar dacă primele două titluri cotate la bursă (în 1992)
au fost obligaţiuni emise de bănci, urmate apoi de obligaţiuni ale statului, municipale şi ale
societăţilor, acţiunile au o pondere mult mai mare în totalul tranzacţiilor.
Creşterea volumului total al tranzacţiilor s-a făcut, prin alimentarea pieţei cu noi
societăţi cotate, mai ales după ce, în urma modificării legislaţiei, a devenit obligatorie cotarea
pe o piaţă organizată a societăţilor rezultate din primul val al privatizării în masă. În special pe
piaţa titlurilor necotate, au ajuns astfel acţiunile a câteva sute de societăţi.
Titlurile derivate s-au tranzacţionat numai în afara Bursei de Valori Bratislava, prin
Bratislava Options Exchange, prima bursă de derivate apăruta în zonă, în toamna anului 1993.
Creată ca societate pe acţiuni cu participare străina, a oferit spre tranzacţionare timp de trei
ani diferite contracte futures şi de opţiuni având drept activ suport acţiuni. La expirarea
licenţei, societatea organizatoare a pieţei, în urma schimbării legislaţiei, nu a mai primit
autorizarea să-şi continue activitatea, astfel încât, începând cu anul 1996, piaţa derivatelor a
dispărut complet.21
47
LUCRARE DE LICENŢĂ
21
22
48
LUCRARE DE LICENŢĂ
duce la pierderi masive de curs, recuperate însă ulterior; în timpul primului război mondial
bursa rămâne închisă.23
În octombrie 1918, bursa se redeschide şi cunoaşte o activitate deosebit de intensă:
cursurile sunt în continuă creştere; localul bursei devine neîncăpător, Äo psihoză atrage lumea
spre speculă". Întreaga perioadă 1919-1925 a fost caracteristică pentru o Äpiaţă a taurului´,
creşterea fiind impulsionată, pe rând, de diferite categorii de valori: la început acţiunile
societăţilor de transport, apoi cele bancare şi ale societăţilor de asigurare.
Din 1926 scăderile încep să reapară la acţiuni, mai întâi lente, apoi precipitate. Celor
şapte ani de piaţă în creştere le urmează alţi şapte ani de scăderi dezastruoase. De la o cursă în
plină fierbere se ajunge la un număr de operatori ce Äputeau fi lesne număraţi".
În 1929 se votează o nouă lege bursieră, aceasta fiind necesară, înainte de toate, pentru
a asigura adaptarea cadrului legislativ la noile realităţi rezultate în urma Marii Uniri. Legea
din 1929, care a unificat legislaţia bursieră, a adus şi o serie de modificări de concepţie soluţie
juridică, impuse de cerinţele dezvoltării activităţii bursiere în România, în primul rând, a fost
mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate instituţii publice, beneficiind de
personalitate juridică şi autonomie, ele fiind puse sub supravegherea şi controlul Ministerului
de Industrie şi Comerţ. O inovaţie importantă o constituie separarea burselor de mărfuri.
Revoluţia din 1989, care a însemnat o nouă cotitură importantă în istoria României, a
impus cu acuritate, prin programul de reformă ce i-a urmat, şi necesitatea reclădirii pieţei de
capital şi a instituţiilor acesteia, printre care şi Bursa de Valori Bucureşti.
Un grup de specialişti din diferite sectoare economice au avut şansa, uneori unică într-
o viaţă de om, de a reconstrui această piaţă, care îşi găseşte începutul în anul 1992. Procesul
de reconstrucţie nu a fost uşor, din toate punctele de vedere, începând cu cel legislativ; au fost
necesari doi ani până la adoptarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de
valori ± completat cu cel de educare a publicului larg cu noţiuni de mult uitate sau nicicând
cunoscute. Acest proces continuă şi astăzi ± toţi cei implicaţi învaţă zilnic, ceea ce le impune
un dinamism deosebit.
După o întrerupere de cinci decenii, bursa de valori a fost reînfiinţata pe piaţa de
capital a României, în anul 1995. Ca o componentă a aşa-numitei Äeconomii simbolice", bursa
de valori este o instituţie indispensabilă a economiei de piaţă.
23
49
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY participanţii auxiliari;
ùY infrastructura.
ùY persoane fizice sau aşa-zişi Ämici investitori", care îşi investesc economiile
personale de mărimi relativ reduse în acţiuni, obligaţiuni şi titluri de stat.
Emitenţii sunt persoane juridice sau organe ale administraţiei publice centrale şi locale
care fac emisiuni de valori mobiliare.
Fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii sunt intrinsec legate de piaţa
de capital, această legătură urinând să fie privită sub două aspecte:
ùY atât fondurile deschise de investiţii, cât şi societăţile de investiţii investesc
fondurile băneşti pe care le au la dispoziţie în produse ale pieţei de capital;
50
LUCRARE DE LICENŢĂ
Bursa de Valori Bucureşti şi-a început activitatea operaţională în toamna anului 1995,
beneficiind de asistenţa experţilor canadieni în elaborarea reglementărilor bursiere.
Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995, accesul la
sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de tranzacţionare aflată în incinta Bursei
de Valori Bucureşti. Au fost tranzacţionale acţiunile emise de 9 societăţi comerciale prin
interj mediul a 28 de societăţi de valori mobiliare, în cadrul unei singure şedinţe pe
săptămână.24
Activitatea de înscriere la Cota Bursei a fost realizată, iniţial, de către Comitetul
Bursei, deoarece nu există un organism care să exercite atribuţiile specifice acestui proces.
Cel mai important eveniment al primului an de funcţionare al Bursei de Valori
Bucureşti îl reprezintă însăşi reapariţia acestei instituţii în peisajul economic românesc. Aşa
cum s-a întâmplat şi în celelalte ţări din centrul şi estul Europei, activitatea bursieră din
24
Gabriela Anghelache- Piteţe de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004, pag 280
51
LUCRARE DE LICENŢĂ
52
LUCRARE DE LICENŢĂ
Data de referinţă a indicelui BET este 19 septembrie 1997, iar data de start 22
septembrie 1997. Valoarea preţurilor din fiecare zi este raportată la preţurile corespunzătoare
ale datei de referinţă începând cu 17 aprilie 1998.
Bursa de Valori Bucureşti a introdus un al doilea indice oficial, indicele compozit
denumit abreviat BET-C, care este calculat folosind aceeaşi formulă. Data de referinţă este 16
aprilie 1998, iar valoarea de start va fi tot de 1000 de puncte. 25
25
Adrian Niţu- Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economică, Bucureşti 2002,pag 53
53
LUCRARE DE LICENŢĂ
Acest mini-studiu işi propune sa evalueze global nivelul la care se situează la acest
moment piaţa bursieră romaneasca prin comparaţie cu alte cateva pieţe vecine luate drept
referinţă, pieţe din ţări care au intrat în Uniunea Europeana în mai 2004.
Intrebarea care se pune este: după o evoluţie apreciabilă a capitalizării si lichidităţii în
ultimii 4-5 ani, în ce masura conteaza bursa noastră pe harta regională?
Au fost utilizate 4 criterii:
a)Y dimensiunea pieţei acţiunilor ± reprezentată de capitalizarea bursieră a
acţiunilor de la sfarsitul lunii iunie 2007;
b)Y evaluarea medie a acţiunilor ± cuantificată prin indicatorul P/E de la finele
lunii iunie 2007; în cazul Romaniei s-a utilizat drept baza de raportare
profiturile estimate pentru anul 2008 şi s-a estimat un indicator mediu P/E ai
primilor 15 emitenţi ponderati după lichiditatea primului semestru; s-a adoptat
pentru Romania aceasta soluţie datorită relevanţei scazute a unui P/E istoric
2006 în condiţiile în care un emitent important precum SNP a inregistrat o
pierdere contabilă semnificativă;
c)Y lichiditatea pieţei acţiunilor ± dată de volumul mediu al tranzacţiilor zilnice
din primul semestru din 2007;
d)Y posibilităţile de diversificare a unui portofoliu, privind din perspectiva unui
investitor mare, care este dispus să aloce sume de ordinul zecilor de milioane
de euro pe fiecare din pieţele enumerate. S-au considerat aici doua nivele de
diversificare, menţionând pentru fiecare din pieţe caţi emitenţi au avut
lichiditatea medie zilnică > 1 milion EUR şi caţi >100.000 EUR în primul
semestru al anului 2007.
Ponderea criteriilor în scoringul final: 25% pentru fiecare din cele patru, ultimul fiind
împarţit în 2 (0.125 respectiv pentru cele doua nivele) Punctajul pentru fiecare criteriu s-a
situat intre 0 si 1: cea mai bună valoare din cele 5 a primit 1 punct, cea mai slaba 0 puncte.
54
LUCRARE DE LICENŢĂ
4.1 ROMÂNIA
4.1.1 Indicatori
INDICATORI MACROECONOMICI
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
55
LUCRARE DE LICENŢĂ
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
ùY anul acesta trei societăţi s-au listat la BVB prin IPO, iar la bursa de la Viena a
început tranzacţionarea indicelui ROTX (in RON, USD si EUR) construit pe
baza celor mai reprezentative, lichide şi mai capitalizate şase societăţi listate la
BVB;
56
LUCRARE DE LICENŢĂ
a. Bancar
BANCA ROMÂNĂ PENRU DEZVOLTARE- cea mai împortanta bancă privată din
România şi a doua ca valoare a capitalizării bursiere pe BVB;
ùY activele totale ale băncii se ridicau în 2006 la 2,9 mld Euro, cota de piaţa 13%
ùY în 2006 banca a avut profit de 89 mln Euro; la începutul lunii august, P/E04
este 22.2 iar P/E 05 estimat este 19.3
BANCA TRANSILVANIA ± una din cele mai importante banci cu capital privat din
România, prima banca listata la BVB, în anul 1997;
ùY în 2006 active totale de 642.5 mln Euro; cota de piaţă 2.8%
ùY profitul net 2006 a fost de 15 mln Euro, indicatorul P/E 2006 a ajuns la
începutul lunii august la 40.3, iar datorită îmbunatăţirii rezultatelor in primul
semestru 2007, raportul P/E05 estimat devine 20.7;
c. Petrolier
PETROM ± cea mai mare companie de petrol din România; în 2004 a înregistrat o
cifră de afaceri de 2,143 mln Euro şi o pierdere contabilă de 240 mln Euro; compania şi-a
bugetat profit de 270 mln Euro pe anul în curs;
ùY capitalizarea 7,981 mln Euro, lichiditatea medie zilnică fiind de aproximativ
720,000 Euro; indicatorul P/E 2005 BVC este de 29.6;
57
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY capitalizarea bursieră se ridică la 616 mln EUR, iar lichiditatea medie zilnică
este de peste 1 mil Euro,
d. Varmaceutic
ANTIBIOTICE IAŞI ± companie în proprietatea statului, având o cotă de piaţă de
4%; cifră de afaceri a anului 2006 a fost de 33.6 mln Euro, cu un profit de 3 mln Euro;
ùY capitalizarea bursieră ajunge la valoarea de 89 mln Euro, cu lichiditate zilnică
de 35,000 Euro,
YYY
: Impact (Construcţii, Cap. 77.2 mln Euro), Turbomecanică
(Piese & servicii aeronave, Cap. 40 mln Euro);
58
LUCRARE DE LICENŢĂ
România
126 127
114
65
4.2 POLONIA
4.2.1 Indicatori
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
59
LUCRARE DE LICENŢĂ
INDICATORI MACROECONOMICI
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
Y YY YY
YY YY
60
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY Lichiditatea medie zilnică a pieţei acţiunilor este de ordinul a 100 ± 200 mil
euro. öDeşi principalul indice a urcat doar 4.4% în primul semestru, indicatorul
P/E a devenit mai atractiv, coborând la 14.0, ca urmare a unei îmbunătăţiri
substanţiale a profiturilor câtorva emitenţi importanţi (TPSA, PKN Orlen)
a. Bancar
Sectorul bancar este cel mai bine reprezentat la Varşovia, cele cinci mari bănci listate
fiind incluse şi în componenţă WIG20.
Bank Polska Kasa Opieki (Bank PEKAO) - este a doua bancă ca mărime în
Polonia. Acţionar majoritar ± Unicredito cu 53%;
61
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY cota de piaţă 34.5% (valoare active la sfârşitul 2004: 13,132 mln Euro.);
creştere venituri nete 46%; profit net: 297.2 mln Euro;
ùY cu o capitalizare bursiera de aproape 5,934 mil Euro, PEKAO s-a aflat este
permanent între primele trei cele mai capitalizate societăţi (lichiditatea medie
zilnică a variat în primul semestru între 9 şi 20 mil euro), în timp ce indicatorul
P/E (cu profitul pe ultimele 12 luni la sfârşitul lunii iunie) este de 17.4 (P/E
sector bancar: 19; P/E WIG20: 13.3); P/BV 2.92.
PKO Bank Polski este cea mai mare bancă comercială din Polonia ± acţionarul
majoritar, cu 62.3% din acţiuni este statul, restul reprezentând free-float-ul pe bursă
ùY bancă a fost listata anul trecut la bursă prin IPO, fiind astfel transformată în
companie publică, iar cu banii obţinuţi acţionarul majoritar a făcut investiţii
serioase pentru câştigarea unei cote de piaţă serioase pe segmentul corporate,
ajungând la sfârşitul anului la 25%;
ùY active totale la sfârşitul anului 19.5 mld Euro; profit net 2004: 334.4 mln Euro;
ùY capitalizare la sfârşitul sem I peste 6,700 mln Euro; P/E 17.9; P/BV 3.23
ùY PKN Orlen înregistrează cea mai mare valoare a lichidităţii zilnice; valoarea
zilnică a tranzacţiilor se situează în general în intervalul 20 ± 30 mil Euro.
c. Telecomunicaţii
TP ± este cea mai capitalizata companie de la bursă poloneză. La nivel de capitalizare,
TP este cel mai mare grup de telecomunicaţii din Europa Centrală. Acţionarul principal este
France Telecom cu 47.8%, free-float: 38.65%;
62
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY profit net 538.7 mln Euro; capitalizare aprox 7,200 mln Euro; P/E 13.1; P/E
sector 12.7. - este pe locul doi la lichiditate medie zilnică in acest an, după
PKN Orlen, cu variaţii la acest nivel între 17.9 si 33.7 mln Euro;
÷ YY]Y Y
àolonia
230
225
221
198
63
LUCRARE DE LICENŢĂ
4.3 CEHIA
4.3.1 Indicatori
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
INDICATORI MACROECONOMICI
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
64
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY Deşi piaţă a crescut în ultimele 18 luni P/E global rămâne atractiv, datorită
unei
65
LUCRARE DE LICENŢĂ
a. Bancar
Komercnibanka este una din cele mai importante bănci pe piaţa ceha şi în CEE; a
fost privatizata în anul 2001 prin preluarea de la stat a pachetului majoritar de către GSG;
ùY Activele bilanţiere la sfârşitul anului trecut erau de peste 14,000 mil Euro,
profitul înregistrat fiind de 296 mil Euro; 335 de sucursale şi peste 1.4 mil de
clienţi;
ERSTE BANK ± chiar dacă a ajuns la sfârşitul primului semestru pe primul loc ca şi
capitalizare pe piaţa ceha (peste 10 mld Euro adică aproape o cincime din capitalizarea totală
a pieţei acţiunilor), lichiditatea medie zilnică este mai mică, de aproximativ 5-6 mil Euro (cu
excepţia lunii martie când a atins 12.4 mil). La sfârşitul lunii iulie, ERSTE BANK a fost
depăşită la nivelul capitalizării de CEZ.
b. Energetic
CEZ ± este companie cu capital majoritar de stat, printre primele 10 grupuri energetice
din Europa. În 2004 a achiziţionat pachetele majoritare la trei companii de distribuţie a
energiei electrice din Bulgăria, iar prin achiziţia pachetului de 24.62% din acţiunile Electrică
Oltenia ^ EZ a urcat pe locul 8 între companiile europene de energie electrică, ca număr de
clienţi.
- este în prezent cea mai capitalizata companie de la bursa din Praga, cu o valoare de
10,3 mld Euro, lichiditatea medie zilnică în primul semestru fiind de aproape 36.5 mil Euro.
- cu profitul din 2006 (aproximativ 387.6 mil Euro), indicatorul P/E este de 26.5, mult
peste media pieţei, cifra de afaceri în creştere cu peste 18% a depăşit la sfârşitul anului trecut
3,1 mld Euro.
c. Telecomunicaţii
66
LUCRARE DE LICENŢĂ
Cesky Telecom ± este singura companie din Cehia care oferă toată gama de servicii de
telecomunicaţii. În iunie anul acesta a fost finalizata privatizarea prin preluarea pachetului de
51.1% de către grupul spaniol Telefonică.
Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu aprox 20% a cifrei de afaceri, până la
1,950 mil Euro, profitul net situându-se la nivelul de 253.7 mil Euro (P/E 19.3 ).
67
LUCRARE DE LICENŢĂ
4.4 UNGARIA
4.4.1 Indicatori
INDICATORI MACROECONOMICI
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
68
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY indicele BUX este printre primii indici din lume în componenţă căruia
ponderea fiecărui titlu participant este stabilită în funcţie de free-float şi nu de
capitalizare;
69
LUCRARE DE LICENŢĂ
ùY deşi piaţă a crescut în ultimele 18 luni P/E global rămâne atractiv, datorită
îmbunătăţirii semnificative a profiturilor câtorva dintre marii emitenţi.
a. Bancar
Sectorul bancar la bursă maghiara era la sfârşitul primelor şase luni cel mai capitalizat
(32% din total), cu cea mai mare valoarea a free-float-ului (peste 4,6 mld Euro).
OTP - cea mai mare bancă din sistem, cu un volum al activelor de 19.3 mld Euro;
ùY capitalizare bursiera de peste 7.8 mld Euro, în condiţiile unei lichidităţi zilnice
de circa 20 mln Euro şi a unui indicator P/E 04 la finele semestrului I de 18.3;
VHB - prima bancă locală de credit ipotecar din Ungaria. Volum al activelor de 1.7
mld Euro; acţionarul majoritar, cu peste 50% din acţiuni este statul;
ùY capitalizare burisera de 335.3 mln Euro, lichiditate zilnică de 0.3 ± 1.2 mln
Euro şi P/E cu profitul din 2004 de 10.9;
b. Petrolier
MOL cifra de afaceri 2004 7.7 mld Euro şi capitalizare bursiera de 7.5 mld Euro;
lichiditatea medie zilnică depăşeşte 24 mln Euro; profit net 2004 de 824 mln Euro şi P/E04 de
9.1;
c. Varmaceutic
Richter - cea mai mare companie farmaceutica din Europa Centrală şi de Est, prima
companie din această regiune listata pe piaţa SEAQ de la Londra prin intermediul Bursei de
Valori din Luxemburg în 1995. În 2004 cifra de afaceri a companiei a înregistrat în jur de
478.7 mln Euro;
ùY capitalizarea bursiera se ridică în jurul valorii de 2.3 mld Euro, lichiditatea
zilnică este cuprinsă între 3 - 7 mln Euro, cu în indicator P/E04 de 15.3;
EGIS - după cifra de afaceri, de 260.7 mln Euro în 2004, se situează pe locul al treilea
în sectorul farmaceutic;
ùY capitalizarea bursiera: 598 mln Euro, lichiditatea medie zilnică între 1 şi 3 mln
Euro iar P/E04 este 23.5;
70
LUCRARE DE LICENŢĂ
Ungaia
66
60
56
55
71
LUCRARE DE LICENŢĂ
5 CONCLUZII SI PROPUNERI
În cele ce urmează sunt sintetizate câteva caracteristici ale burselor din România,
Polonia, Cehia, şi Ungaria, urmărind ierarhizarea lor pe baza câtorva criterii de evaluare a
atractivităţii respectivelor pieţe.
Pentru fiecare din ţările studiate au fost menţionaţi cei mai importanţi indicatori
macroeconomici şi bursieri, intervalul de valori al randamentelor ultimilor patru ani,
sectoarele bine reprezentate la bursă respectivă, încheind cu un scoring care să evalueze acea
piaţă, relativ faţă de celelalte 4 .
Pentru fiecare din criterii se pot formula câteva concluzii:
ùY la capitalizare, cel mai bine stă Polonia, cu un nivel la 30.06.2007 de 5 ori mai
mare decât România, şi cu lichiditate medie zilnică a pieţei acţiunilor de
aproape 20 de ori mai mare;
ùY la acelaşi moment de referinţă, cel mai atractiv indicator P/E mediu îl avea
Ungaria, cu 11.9, iar cel mai puţin atractiv Cehia cu 17.2
Scoringul final pentru fiecare bursa s-a situat între 0 şi 1. Interpretarea valorilor
trebuie făcută în sens relativ, un scoring mai apropiat de 1 având piaţa care a înregistrat valori
maxime la majoritatea criteriilor aplicabile celor 5 pieţe. Nu se pot aşadar formula concluzii în
termeni absoluţi privind gradul de dezvoltare al pieţelor respective.
După cum se observă în final, Polonia a înregistrat cel mai mare punctaj (0.9), fiind în
fapt un pol bursier în estul Europei, cu 30-40 de IPO-uri pe an şi cu câţiva emitenţi străini
aduşi la cota bursei din Varşovia. România a cumulat 0.1 puncte, ocupând ultimul loc în
eşantionul selectat.
Dacă s-ar fi luat în calcul criterii similare pentru pieţele din Slovenia Bulgăria şi
Croaţia, acestea ar fi obţinut un punctaj inferior Bursei de la Bucureşti fie şi numai datorită
unei capitalizări mai reduse
Studiul releva următorul clasament:
72
LUCRARE DE LICENŢĂ
Y Piata Scoring
1Y Polonia 0,90
2Y Ungaria 0,50
3Y Cehia 0,44
4Y Romaia 0,10
S o ng p ud a
09
05
0 44
01
73
LUCRARE DE LICENŢĂ
România 4 3 4 4 4
Polonia 1 2 1 1 1
Chehia 2 5 2 2 2
Ungaria 3 1 3 3 3
74
LUCRARE DE LICENŢĂ
Turnover_2007
Capitalizare 2007
Poz. Tara medie_zilnica
(mld. Euro)
(mil. Euro)
1 Polonia 144.3 255.5
÷
75
LUCRARE DE LICENŢĂ
u
76
LUCRARE DE LICENŢĂ
1.2Y PROPUNERI
Analiza GMMA
26
GMMA - Un indicator folosit în analizarea modificarilor unui current, Daryl Guppy
77
LUCRARE DE LICENŢĂ
27
EMA ± Exponential Moving Average ± media exponenţială a mişcărilor
78
LUCRARE DE LICENŢĂ
Cu ani în urmă în SUA, căile ferate conduceau lumea transporturilor între state.
Făceau profit deoarece nu aveau concurenţa. După aceea a apărut un competitor remarcabil
sub forma camioanelor interstatale care puteau muta marfa la costuri mai mici pe milă. Ce au
făcut căile ferate? Nu altceva decât să-şi plângă soarta. Afacerea lor de monopol s-a diminuat
datorită percepţiei proprii asupra afacerii lor.
Pur şi simplu, problema lor a fost că s-au considerat ca fiind parte din branşa căi
ferate. Dacă ar fi acceptat paradoxul şi ar fi reuşit să se considere că făcând parte din branşa
transportatorilor de marfă, ar fi putut să îşi diversifice serviciile, ar fi putut pune bazele
propriilor firme de transport rutier. , continuând să înregistreze profituri.
Aproape orice afacere din lume poate profită de privirea cuiva din afară, liber de
prejudecăţi şi idei preconcepute, diferită de privirea celui direct implicat, din interior.
Ideea potrivită la momentul potrivit vă poate ajută să vă reevaluaţi felul cum priviţi
bursa.
Cât de mult valorează ideea perfectă pentru dumneavoastră?
79
LUCRARE DE LICENŢĂ
BIBLIOGRAVIE
1.Anghelache, G.-
Y Y Y Y
Y , Editura Economica,
Bucureşti 2004
2. Anghelache, G. ±
Y Y, Editura Economică, 2002
3. Buşe, G. Y
Y YY Y Y
, Informaţia Business Books, 1994
4. Dalton, M. ß. ± Y Y÷ Y
Y
, Third Edition, New York Institute Of
5. Duţescu, C.
Y
Y Y, Editura CH Beck, 2008
6. Frâncu, M. ±
Y Y, Editura Tribuna Economică, 1998
7. Gallois, D. Y
, Editura Teora, 1990
8. Michie, R.C.- Y
Y÷ Y , Oxford, 2001
9. Niţu, A-
Y YYY, Editura Tribuna Economică, Bucureşti 2002
10. Niţu, A.-Pieţe de capital, Editura Economică, 2004
11.O¶Neill Wyss, B. -
YY Y÷ Y
, Mc Graw Hill, 2001
12.Ungureanu, P.V.- ]Y
Y
Y Y Y
Y , Editura Dacia, Cluj-Napoca
2007
13. Stoica, V., Ionescu, E. ±
Y YYY
Y Y, Editura Economică, 2002
14. Stoica, V. ±
Y YYY
Y
, Editura Universitară, 2006
15. Trenca, I. ± Y , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006
Finance, 2001
16. http://www.bvb.ro ± 2 Bursa de Valori Bucureşti.
17. http://www.bse.hu - Site-ul oficial al Bursei de Valori Budapesta, Ungaria
18.http://www.bse-sofia.bg Site-ul oficial al Bursei de Valori Sofia, Bulgaria;
19.http://www.bsse.sk/ - Site-ul oficial al Bursei de Valori Bratislava, Slovacia
20.http://www.gpw.com.pl- Site-ul oficial al Bursei de Valori Varşovia, Polonia;
21.http://www.kmarket.ro - Site-ul pieţei de capital din România
22.http://www.ljse.si - Site-ul oficial al Bursei de Valori Ljubljana, Slovenia;
23.http://www.pse.cz -Site-ul oficial al Bursei de Valori Praga, Cehia;;
24. http://www.wall-street.ro Site-ul redacţiei Wall-Street
80
LUCRARE DE LICENŢĂ
81