Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
47Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Analiza Si Interpretarea Hartilor

Analiza Si Interpretarea Hartilor

Ratings: (0)|Views: 3,199|Likes:
Published by FloP

More info:

Published by: FloP on May 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2014

pdf

text

original

 
III. Analiza şi interpretarea hărţilor
În general, analiza şi interpretarea unei hărţi trebuie aibă în vederecâteva aspecte deosebit de importante, şi anume:-a analiza harta înseamnă a studia fiecare element al său, astfelîncât să putem extrage cât mai multe informaţii despre teritoriulreprezentat;-interpretarea presupune un efort suplimentar, de explicare alegăturilor cauzale dintre elementele şi fenomenele cartografiate.Pentru aceasta este necesar să facem apel la toate cunoştinţele pe care le posedăm;-hărţile nu apar din senin. Ele sunt realizate de cineva pentru aservi unui anumit scop. Dacă reuşim să pricepem care este acelscop vom face un pas important spre înţelegerea hărţii;-harta este o formă de comunicare între cel care o creează şi celcare o utilizea, dar ca orice formă de comunicare easimplifică şi fragmentează realitatea;-pentru a descifra harta este absolut necesar să cunoaştemlimbajul simbolic pe care îl foloseşte, cu alte cuvinte trebuie dispunem de o legendă;-harta şi realitatea nu sunt identice. Majoritatea greşelilor deinterpretare apar din cauza faptului că utilizatorii scapă dinvedere acest lucru şi se aşteaptă la o corespondenţă directăîntre ceea ce indică harta şi ceea ce este în realitate;-harta este o imagine momentană a realităţii. Aproape întotdeaunaharta pe care o avem la dispoziţie este deja învechită;-interpretarea hărţii nu trebuie să pornească de la ideea unuideterminism absolut. Proximitatea spaţială nu înseamnă în modnecesar că între diferitele elemente există o relaţie de tip cauză – efect;23
 
-interpretarea se bazează şi pe informaţie negativă. Uneori, ceea cenu apare pe hartă este la fel de important ca şi ceea ce estereprezentat;-interpretarea hărţii este o abilitate care se dezvoltă odată cu practica.
3.1. Analiza şi interpretarea elementelor de conţinut ale hărţii topografice
3.1.1. Analiza reliefului
Pe hărţile topografice actuale relieful este reprezentat prin metoda curbelor denivel. Aceasta înseamnă că avem posibilitatea să determinăm altitudinile punctelor,diferenţele de nivel dintre acestea şi pantele diferitelor suprafeţe, dar în acelaşi timp putem face şi unele observaţii de ordin calitativ asupra diferitelor forme de relief (interfluvii, versanţi, terase, lunci, etc). De asemenea, pe baza semneloconvenţionale specifice putem identifica caracterul şi amploarea intervenţieiantropice asupra reliefului.a)
Altitudinea
reprezintă distanţa măsurată pe verticală de la o suprafaţă dereferinţă până la un punct. Când această suprafaţă se confundă cu nivelul măriialtitudinea este absolută, iar când este vorba de o suprafaţă oarecare, altitudinea esterelativă. De exemplu, o terasă poate avea o altitudine absolută de 550 m şi oaltitudine relativă de 30 m, prima fiind măsurat faţă de nivelul mării, iar cea de-adoua faţă de nivelul râului care a creat terasa respectivă. Atunci când analizăm o hartătopografică din punct de vedere al reliefului este necesar mai întâi să vedem care estesuprafaţa de nivel zero faţă de care s-au măsurat altitudinile punctelor. Aceastăinformaţie apare înscrisă sub scara grafică a hărţii. Pentru teritoriul ţării noastre seutilizează un sistem de cote baltic, adică determinarea altitudinii punctelor se face înraport de nivelul Mării Baltice în portul Kronstadt. Începând din anul 1971, pentru planurile realizate în scopuri utilitare se foloseşte ca suprafaţă de referinţă nivelulMării Negre în portul Constanţa. De remarcat faptul că nivelul Mării Baltice este mairidicat decât al Mării Negre cu 0,529 m.Analiza altitudinilor trebuie să aibă în vedere câteva aspecte deosebit deimportante, şi anume: altitudinile maxime şi minime, amplitudinea reliefului şi gradulde extensiune al diferitelor trepte hipsometrice.
Altitudinile maxime
apar pe interfluvii, de-a lungul liniei care constituiecumpăna de ape ce separă bazine hidrografice alăturate, şi ele ne oferă informaţii cu24
 
 privire la etajarea elementelor climatice, vegetie, solurilor şi activiţiloeconomice.
Altitudinile minime
se întâlnesc de obicei de-a lungul albiei minore a râurilor,iar în cazul regiunilor litorale ele apar pe ţărmul mărilor şi oceanelor. Altitudinileminime joacă rolul unor nivele de balocale sau generale, care controlea procesele de eroziune de pe teritoriul respectiv.
Amplitudinea reliefului
reprezintă diferenţa dintre valoarea maximă şi ceaminimă a altitudinii sale. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât mai intense vor fi procesele de eroziune care afectează suprafa cartografiată. Prin contrast, oamplitudine mică indică o amploare mai redusă a eroziunii şi, implicit, a degradăriiterenurilor.
Gradul de extensiune a diferitelor trepte altitudinale
 poate fi determinat cuajutorul hărţii hipsometrice. Pe baza unei astfel de hărţi se pot face unele corelaţii privind repartiţia spaţială a altor elemente ele peisajului geografic.
b) Panta
este unghiul format de o distanţă înclinată cu proiecţia ei peorizontală. Pe hărţile topografice, distanţele dintre curbele de nivel sunt invers proporţionale cu mărimea pantei. Astfel, pantele mari sunt redate prin curbe de nivelfoarte apropiate, iar cele mici prin curbe de nivel aflate la o distanţă mai mare unafaţă de alta.Ca şi amplitudinea reliefului, panta este un element morfometric care poateaccelera sau frâna procesele de degradare a terenurilor. Pe terenurile orizontalesingurele procese de degradare sunt deflaţia, sufoziunea şi tasarea. De asemenea,atunci când roca care apare la zi este solubilă, sub influenţa apei care stagnează lanivelul suprafeţei terestre un timp mai îndelungat apar forme specifice de dizolvare.Când terenurile sunt slab înclinate încep să se manifeste eroziunea în suprafaţă,şiroirea şi chiar alunecările de teren, în timp ce pantelor mai accentuate le suntspecifice procesele torenţiale, curgerile noroioase, solifluxiunea, creepingul şi prăbuşirile unor mase mari de rocă. Toate aceste forme de degradare a terenurilor suntredate pe hartă fie prin diferite moduri de combinare a curbelor de nivel, fie prinsemne convenţionale specifice însoţite de informaţii suplimentare sub formă de literesau cifre.În cazul reţelei hidrografice panta de curgere a diferitelor organisme fluviatilecu caracter permanent sau intermitent ne permite să apreciem tendinţele de eroziunesau acumulare ale acestora.Ca şi în natură, pe harta topografică cele mai mici pante se întâlnesc peinterfluviile plate sau cu aspect rotunjit, pe terase, în lunci şi pe unele conuri dedejecţie, dar mai ales în zonele de câmpie, pe ţărmurile mărilor şi oceanelor sau pefundul unor depresiuni care în trecut au funcţionat ca lacuri.25

Activity (47)

You've already reviewed this. Edit your review.
Lavinia Cutinov liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Elena M. Ella liked this
Andrei MC liked this
Nicolae Peptea liked this
Sabina Iordan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->