Editatde:

Institutul Naponal de Cercctare-Dezvoltare in ConstnJc~i Ii Economia Construcpilor

Bum ..... ~ PanteUmon Dr. 266 Teleloa 61:1.40.851176 • redaqie 116 • difuzare

BULETINUL CONSTRUCTIILOR

Vol ')

I')');

1. PRESCRIPTII TEHNICE

{;hid pt·nu'li ('aklilul I~J ~\,ll"l limit.a (i t~knll'n\(·lfir st rurtu rak- din l.nm .ndrcat i- j\'[,()LJ-'Ji. apl'oil<Ji d, MLI':\'1' ell ordmul JlI' ();)'!\'

din ~k aup:\l~1 1996. :~

Teate drepturile asupra acestei cdit ii Bunt rezervate INCERC Bucurestl.

Nu este permisa reproduce rea integrata sau partiala a materialelor din Buletinul Const.ructrilor tara consimt amantul seris al INCERC Bucuresti.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 65/N din 28.08.1996

Avllnd in vedere:

- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, Hotararea Guvernului Romaniei nr. 399/1995, privind elaborarea reglementarilor tehnice in constructii pentru componentele sistemului calitatii.

In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994, privind organizarea I?i functionarea Ministerului Lucrjirilor Publice f?i Amenajarii Teritoriului.

In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 1111992 I?i a Decretului nr, 223/1992.

In baza Raportului Directiei Generale de Reglementari I?i Atestari Tehnice, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, emite urmatorul

o R DIN:

Art. 1 - Se aproba: "Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn" , indicativ. NPOI9-97.

Art. 2 - Ghidul de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Bulentinul Constructrilor si in "Colectia de reglementari in constructii".

Art. 3 - Direct ia Programe de Cercetare I?i Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MARIN CRISTEA

2

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE f)I AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA PROGRAME CERCETARE

sr REGLEMENTARI '1:EHNICE

GHID PENTRU CALCULUL LA STARI LIMITA A ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN INDICATIV NP 019-97

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE $1 TEHNICA DE CALCUL iN CONSTRUCTII IPCT - SA

Director general:

Director general adjunct:

Sef departament rezistenta:

Responsabil lucrare:

Elaboratori:

ing. $ERBAN STANESCU dr. ing. DAN CApATlNA ing. CRISTIAN BALAN ing. MIHAELA PAPA

ing. MIHAELA PAPA

ing. CORNELIA GRADINARU conf. dr.ing, MARIA DARIE

Avizat de:

DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $1 REGLEMENTARI TEHNICE

Director ing. OCTAVIAN MANOIU

Responsabil de lucrare M.L.P.A.T.

ing. VICTORIA ARDELEAN

3

CUPRINS

Gener al itat.i. Prezentarea lucrarii 7

II Prezentarea general a a normei de ealeul

la stari Iimit.a. Notatii l\Ii simboluri 9

III Strueturi de rez iate.n ta tip sarpante

pe saeune .

................................ ~i4

IV Strueturi de rez iatent.a eu ferme din lemn 76

V Plansee cu grinzi din Jemn 145

ANEXA.

VI. Sinteza strueturii de rez istent.a din lemn 157

5

GHID PENTRU CALCULUL LA STARI LIMITA A ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN LEMN

INDICATIV NP 019-97

I. GENERALITATI

1.1. PREZENTARE

Stadiul avansat de elaborare a normativului de calcul a structurilor din lemn (nivel de specificatie) care revizuieste STAB 856-71 si care prezinta importante modificari de fond si completari fata de acesta din urma face indispensabila elaborarea unui ghid care sa cuprinda:

- materialul ajutator necesar aplicarii practice a noilor prescriptii;

- metode si procedee detaliate de calcul in vederea satisfacerii cerintelor de proiectare ale utilizatorilor.

1.2. BAZELE GHIDULUI DE PROIECTARE

Prezentul ghid de proiectare are la baza "Specificatie tehnica pentru proiectarea si calculul constructiilor din lemn'', Principalele deosebiri in conceptia de calcul a elementelor I?i structurilor din lemn cuprinse in prezentul ghid fata de principiile de calcul din STAS 856-71 sunt detaliate in capitolul II.

Beneficiul efectuarii calculelor conform specificatiei de calcul la stari limita a structurilor din lemn it prezinta alinierea acestei norme la modul de pre zen tare si continutul normelor interne pentru calculul structurilor alcatuite din alte materiale (beton, metal) I?i de asemenea ale normelor internationals.

Elaborat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE, CERCETARE ~I TEHNICA DE CALCUL IN CONSTRUCTII S.A.

Aprobat de:

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI cu o rdi nul nr. 65/N din 28.08.1996

7

1.3. SCOP ~l CONTINUT

Specificatia 1A~,niea mai sus mentioriata cont.me toute dut.ele si ipotezele obligato rii pont.ru proiectare si calcul; ghiduJ prezent contine facilitati puntru proiectarea in pract.ica: srstemat.izarr ale calculelor, exc-m pl« numerice,

1.4. DOMl<~NIU DE APLICAH.E

Prezentul ghid de proiectare st.abileste pruverieri de proiectare (calcu] , dctali i construe: iv- I ale «lerncntelor structu rule din lernn. aliniate ia prescript.iile d« pruiectare ale celorlalte mat.criale de constructii ntilizate rn tara noast.ra ~i la me-todologiilc de C'ilkui

. 1'. . I (., d' " ()

si proiectare utilizate ill norrnr-ie internat rona C t!,Ul'OCO ('. ,.;').~ .' J

si in normele unor tari ell prescriptii t.ehnic« avansate in dorneniu (Canada. S. U .A. J.

Sunt facute precizari de calcul ;;;J constructive pentru ruzolva-

rea solut.iilor pentru:

alc~tuil'ea sectiunilor de lemn ale elerne-ntclor de const.ructii alcatuirea imbin~'.rilol t nodurilor l dint.re pii-scle de lernn alcatuirea ansamblulu i sol ut.iei constructive.

Avand in vedere cele ment.ioriate mai sus, prezcntul ghid de proiectare va acoperi urrnatorul dorneniu:

1. sarpante de acopeiis:

specifice cladirilor de locuit

structuri de rezist.ent.a variate funct.ie de modul de rezemare (pe scau ne, pe ferme )

2. plansee specifice cladirilor de locuit.

8

II. PREZENTAREA GENERALA A NORMEI DE CALCUL LA STARI LIMITA

Norma conform careia se calculeaza elementele de constructie din prezenta lucrare este "Specificatie tehnica pentru proiectarea si calculul construct iilor din l emn" elaborata in faza de anteproiect.

In cadrul acestui capitol se prezinta principalele elemente de proiectare si caleul a elementelor de constructie din lemn conform acestei norme.

ILL CLASE DE EXPLOATARE A CONSTRUorULOR DIN LEMN

Din punctul de vedere al conditiilor in care functioneaza elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare:

clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi e = 20:t2Co si a unei umiditati relative a aerului $~65%;

clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi e = 20~2C() si a unei umiditati relative a aerului ~80(fo;' clasa 3 de exploatate, caracterizata prin umiditatea continuta de materialullemnos superioara celei de la clasa 2 de exploatare.

11.2. ACTIUNI ~I GRUpARI DE INCARCARI

Valorile actiunilor si ale coeficientilor actiunilor se stabilese pe baza standardelor de actiuni in vigoare.

Gruparile de incarcari pentru calcululla stari limita al elementelor, subansamblelor si a constructiilor din lemn, eu exceptia elementelor sarpantei se alcatuiesc conform STAS lOlOl/OA-77.

Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane, popi, contrafise, clesti si talpi) se calculeaza la incarcarile de calcul

9

grupate in urmatoarele ipoteze de calcul: '

ipoteza I = incarcarea permanenta + Incarearea din zapada; ipoteza II = .incarcarea permanents + rncarcarea din vant (cu

presiune) + jumatate din actiunea incarcarii cu zapada;

ipoteza III = rncarcarea permanenta + 0 forta concentrica (cu valoarea normata de 1000N);

ipoteza IV = cazul acoperisurilor foarte usoare, amplasate in zone cu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vantului = mcarcarea permanenta + tncarcarea din vant (cu suctiune)

II.3.REZISTENTELE CARACTERISTICE ALE LEMNULUI

NATURAL .

Rezistentele caracteristice in Nzmm", pentru diferite solicitari ale diverselor specii de material lemnos sunt date in tabelul II. I.

Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pe directie longitudinal a fibrelor si-modulul de elasticitate transversal pentru diferite specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemnului avand valoarea de 12% sunt date in tabelul II.2.

REZISTENTELE CARACTERISTICE ALE LEMNULUI NATURAL CN/mm") Tabelul 11.1

~r •. )lolld, bmd, Rlop In.jar, ~run. :rag ... 88'S.cAn
.. tun. 001101 U>;U lar1oe, pill oer, .. loim t •• 1D. caxpen
"ri. 81001
018"8 do ca11tate
I II III '1 II III I II III 1 11 III
1 ~_ •• t'" ~ 24,0 16,8 9,6 20,0 14,0 8,0 40,0 28,0 16,0 45,0 )1,5 18,0
2 I.Uadan in 1uI!jpU Ub_
lor ~ 14,4 e. 4,) 21,0 12,6 6, 22,5 1),5 6,8 27,' 16,7 8,4
) g .. _1I.lllllS"l U-
~~ aOI 15,0 12,e 4,5 13,8 U,O 4,1 19.8 15,8 5,9 24,0 19,2 1,2
4 Clclllt.-.1_ 11. plaa ... _1'
!Ie ..u. .... tsa t1ltCeler ROot. 3,) 3,0 - ),2 2,9 - 10,4 9,4 - 11,2 10,0 -
5 "_br.~u_
lor lin ),0 2,1 - 2,7 2,5 - 6,4 5,1 - 5.0 4,5 -
6 .. "'_ br. plaa ",,_l lO,~
!Ie 41ftotsa timler a,J.. 12,~ - 10,. 9,~ - 24,0 21,6 - 16,0 14,4 - 10

Tabelul 11.2

Spacia ModuIuI cia alasticitale paralal cu ModuIuI cia alasticitale
matarialului Iam,_ diraqia fibralor E" la limita cia transversal G(Nhnrn2)
proporlionalitate (Nlmm2)
E"O,O~; E" 80.05 G
Mdid, brad, lance, Din 9 COO 11COO
PloP 8. COO lO.COO 4.COO 5. COO
Stelar, oorun, car, sacam 9.500 11500
Faq, mesleac~ 12.COO 14300 B.COO 1D.COO 11.4. REZISTENTELE DE CALCUL ALE LEMNULUI NATURAL

, Rezistentele de calcul Ri' ale diferitelor specii de material lemnos, la diverse solicitari, in functle de conditiile de exploatare a elementelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:

(II.l)

in care:

sunt coeficientii conditiilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti

pe baza conditiilcr de microclimat in care sunt exploatate elementele de constructie care se proiecteaza !;li a carer valori sunt date in tabelul II.3;

co.eficientii conditiilor de lucru, stabiliti .in fuhctie de durata de actiune a mcarcarilor, cu valorile specificate In tab~lul 11.4

rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diverse solicitari, care au fost specificate in tabelul II.1;

m.

Ul

coeficientii partiali de siguranta, definiti in functie de tipul solicitarilor, cu valorile din tabelul II.~

11

Tab(!lul tt.s

Valorile coeficientilo
Nr. 81m· m •• pentru clasa
crt. Sollcltarea bol Esenta de e~loatara
1 2 3
-
1 Incovoiere statistics m. Rasinoase 0,75
u, 1--.-----
Foioase
2 Intindere in lungul m" Rasinoase 0,90
.. __ ._
fibre lor Foioese
3 Compresiune in lungul m uull Rasinoase 0,75
fibrelor Foioase 0,70
4 Compr. in plan normal m u.l Rasinoase , 1 0,70
._-------.---
pe directia fibrelor Foioase
5 Forfacara in lungul mUfll Rasinoase 0,80
fibrelor FOioase
6 Forfecare in plan nor- m or , Rasinoase 0,80
~ .. --- .. -
mal pe directia fibrefor Foioase
7 Modul de elasticitate muE Rasinoase 0,90
la incovoiere statica FOioase Tabelul,JI4

Valorlle coeflcientilor
Clasa de durata md• pentru esenta:
Sollcitarea a Incarearllor Simbol
rasinoase, feloase
foioase mot ta..-i
incoveiere Permanente 0,55 0,60
statrca. Lunge durala mo. 0,65 0,70
Forfecare Scurta durata 1,00
Permanente 0,80 I 0,85
Compresiune Lunga cureta moo 0,85 090
Scui"ta durata 1,00
permanen e o.so _O,9~
Tensiune Lunga durata m •• 0,95 I 1.00
::>cu a tJra a 1.00
'1\IIoauiul de
elaslicitate Toale clasele m •• 1,00 Tahdul lIS

Nr. Slm- Valorile coeficientilor
crt. Sollcitare bol y.
1 Incovoiere -y 1,10
Tensiune: ,
2 - in sectiuni fara stabm: Y, 1,20
- in sectiuni cu slabiri 1,40
r- Compresiune in lungul
3 i trbr e lor si perpendicular '1< ' ,25
p e directia fibrelor I
I Forfecare in lungul fibre lor:
4 1 - urutater a ta: :"11 1 25
--.-~ .. --
- bilaterala. 1 10
Forfecare in plan normal
5 pe directia fibrelor 'I. 1,10 11.5. PREVEDERI GENERALE DE CALCUL 11.5.1. Deformatii admisibile

Deformatiile maxime finale ale elementelor incovoiate, stabilite pe baza rel~tiei (lI.2) nu VOl" depasi valorile sagetilor admisibile date in tabelul II.6

Tabdul II.6

j Valoarea deformatlilor adm.
(f,l. in functle de desch. (LI.
Nr. Elementul de constructi. , pt. elem. de constr, cu caracter:
crt. Oefinitiv Provizoriu
Grinzile planseelor dintre etaje:
1 - cu fin.saj din lamn, L I 250 L 1200
cu finisaj din lencuiala. L {300 L I 250
Elemente de s ar p ant a:
- astereala si sipci, L { 150
2 - pana si caprtort: L 1200 L 1150
- pane la doli r. L 1 400 L 1300
Rigla s i st atpi la p e r e ti:
3 - cu finisaj din lemn; L {250 L {200
- cu finisaj din tencuiala L 1300 L 1250
4 Sprosurile terestrelnr L {200
Ferma lamn, gr. CU inima plina:
5 - cu imbinari cu lije; L 1400 L 1350
. -~----- - .. -~------ .
- cu alte tlpuri de imbinari. L I 500 L 1400
6 Grinzi realizate Drin inclaiere L {500 13

Deformatiile maxime finale din incovoiere se stabilesc cu relatia:

fmax.finaJa;:;;f1 + f2 + fj + fc (II.2)

in care:

f1 reprezinta sageata datorata Incarcarilor permanente;

f2 reprezinta sageata datorata tncarcarilor temporare;

G reprezinta sageata datorata deformatiilor imbinarilor;

f, reprezinta contrasageata initiala a grinzii neincarcate.

Deformatiile f1 si f2 se stabilesc ca valori finale, tinand cont de fenomenul de fluaj si de umiditatea de echilibru a materialului lemnds, cu relatiile:

f1 =flfinst.( 1 + Kdef);

f2;:;; f2inst.(1+Kdof); (II.3)

in care:

flinst. se stabilesc pe baza mcarcarilor normate, neafectate si f2in•t. de coeficientii de Incarcare, pentru sectiunea bruta a elementului, luand in considerare modulul de elasticitate mediu Ell;

kdof este coeficientul care tine cont de durata de actiune a mcarcarilor I?i de clasa de exploatare a constructiei si are valorile specificate in tabelul II.7.

Tabelul II. 7

Nr. Clasa de durata elasa de exploatare
crt. a incarcarilor a constructillor
1 112 3
1 Permanente 0,80 2,00
2 Lunga durata 0,45 1,25
3 Scurta durata 000 000 Deformatra din curgerea lenta a imbinarilor, f, are valorile din tabelul II.B, in functie de tipul tmbinarilor si 1 de diametrul tijelor.

14

Tabelul 11.8

Nr. Deformatia maxima in
crt. Tipul tmblnartt Tmblnar. (mm)
1 Imbinari prin chertare 1,5
Imbinari cu tije cilindrice:
- cuie; 0,5 , (L I Lc) 2 2,Dmm
2 - buloane: 0,1 ~ + 1mm 22,Omm
- suruburi. . 0,1 ~ <!: 2,Omm
3 1mbinari cu oene 30 Observatie: <I> - reprezinta diametrul tijei; L - efortul efectiv

in tija; L, - capacitatea portanta minima a tijei.

II.5.2. Lungimi de flambaj ~i coeficienti de zveltete Iimita Lungimile de flambaj, If ale barelor cu sectiune simpla, solicitate la compresiune se iau din tabelul II.9, in functie de modul de rezemare la capete.·

Lungimile de flambaj, If ale barelor grinzilor cu zabrele se iau conform tabelului II.10.

Coeficientii de zveltete, Z(' ai elementelor comprimate, definiti ca raportul dintre lungimea de flambaj si de dimensiunea corespunzatoare a sectiunii elementului pe directia de calculla flambaj, nu vor depasi valorile maxime admisibile, Z., prevazute in tabelul II.ll.

15

TabeJ Il.l1

Nr. Coeficienti de zveltete maximi
crt. Denumirea elementelor admisi, Za, pentru:
!--- Constructii Constructii --
definitive provizurii
1 La grinzi eu zabrolo si arce:
talpi, diagonale si montanti de 150 175
rcazam
t---~--- --~---------.----- .. ~- f---- .. ---.~ .--~--_ ~------------
- cclelaltc clemente 175 200
2 Stalpi principali 120 1;'0
3 Stalpi secundari (la perct i, lumi-
natoare, etc.) si zabrclc stalpilor
eu sectiune compusa 1;'0 17;'
4 Contrava ntuiri 200 II.S CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA

II.S.1. Relatii generals de calcul

.Capacitatea portanta a barelor simple din lemn, la diferite solicitari, se stabileste cu relatia generala - de calcul:

(II A)

Fi

in care:

este capacitatea portanta a barei din lemn masiv la solicitarea i (tensiune, compresiune, incovciere, forfecare, etc.), in N sau N .

mm"

rezistenta de calcul la solicitari i, stabilita in functie de

specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditrile de exploatare a elementelor de constructia, conform relatiei (V.l), in Nzrnm-;

caracteristica sectionala (arie, modul de rezistent.a) in mm" sau mm";

coeficientul de tratare, care introduce in calcul modificarea rezistentelor materialului lemnos, la solicitarea i, in functie de metodele de prezervare, dimensiunile pieselor si cla~a

S

,

16

de exploatare a constructiei, cu valorile din tabelul 11.12; coeficientul de stabilitate laterala, care introduce in calcul riseul ca elementul sa intre in colaps prin pierderea stabilitatii laterale (flambaj lateral), cu valoarea 1,00 pentru rapoartele optime dintre dimensiunile elementelor in sect.iune transversala (inaltime h, latime b) date in tabelul 11.18.

Tnbelu! II.12

Nr. Clasa de exploatare
crt. Procedeul de tratare a constructiei :
-1-;i2-T---3-- --
1 Lemn netratat 1,00
2 Lemn tratat pe suprafata 1,00
Lemn tratat in masa, avanc
maximum 1 OOmm grosime. pentru: .
3 - modulul de elasticitate; 0,90 0.95
- a Ite caracteristici. 0,70 0.85
4 Lemn ignifugat 0,90 0,90 TabeJul IUS

Nr. Conditii de asigurare la flambaj Raport VaJoarea coefi-
crt. lateral maxim h/b cientului mL
Cano nu exista reazeme inlermediare
1 pe latura comprlmat . 4 I 1
Cand se aSigura rigidizarlla laturii
2 cornprimate cu pane sau tiranti. 51 1
Cand se asigurii ri gidizarea laturii 1.00
3 comprimate prin platelajul 61 1
elementului de planseu.
Cand 59 asigurii rigidizarea
4 elementului in planul flambajului, 911
atat in zona comprirnata, cal si
in zona tensionatii. 17

11.6.2. Bare solicitate la intindere axiala paralel cu fibrele Capacitatea portanta a elementelor din lemn masiv solicitate la intindere axiala paralel cu fibrele T,., in N, se stabileste cu relatia:

m.5)

in care:

R\ este rezistenta de calcul la tensiune paralel cu fibrele. care se stabileste conform relatiei (ILl);

- A A .

- .... .a.hrllt - slahi n'

este suma ariilor tuturor sl abirrlor cumulate pe 200mm, in mrn";

este coeficientul de tratare a lemnului (vezi tab. V.12J.

11.6.3. Bare solicitats la compresiune axiala paralel eu fibrele

Capacitatea portanta a elementelor din lemn masrv.-cu sectiune simpla, solicitate la compresiune axiala paralel cu fibrele, C, in N, se stabileste cu rmatia:

C, = R~II . Acalcul . <Pc . mTC in cart:

ur.s:

este rezistenta de calcul la compresiune axiala paralel cu fibrele, care se stabileste cu relatia (II. 1);

aria sectiunii de calcul a barei slabite, in mm", calculata astfel:

pentru sectiuni fara slabiri sau cu slabiri care nu depasesc 25% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la flambaj A"nieni = 1\".",; pentru sectiuni cu slabiri, care depasesc 25% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj AnJ""i = 4AIlet /3 :9\''''t;

pentru s~C;.tiuni cu slabiri simetrice, care sunt pe fetele paralelesi~ directia de flambaj A"alclli = Allet; pentru slabiri nesimetrice, care sunt pe fetele paralele

18

Z

I

<Pc

cu directia de flambaj, barele se calculeaza la compresiune excentrica;

coeficientul de tratare (vezi tab. II.12);

coeficientul de flambaj, subnnitar, calculat cu relatia:

[ ( 3) (II )]-1

<Pc := 1,0 + R~II . Zf / 35Eo.05 . mTE

(II.7)

fin·:

in care:

coefieientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre lungimea de flambaj 11 si dimensiunea corespunzatoare a sectiunii transversale pe directia de calcul la flambaj (t, =l/b), cu valorile maxime din tabelul II.ll; modulul de elasticitate caracteristic, cu valorile din tabelul 11.12;

coeficientul de influent a a tratamentelor asupra modulului de elasticitate la incovo!ere static a (vezi tab. II.12).

11.6.4. Bare solicitate la compresiune perpendicular pe fibre Capacitatea portanta a elernentelor din lemn masiv, cu sectiunea simpla, solicitate la compresiune perpendicular pe directia fi.brelor, Q" in N, se stabileste cu relatia:

Q, = R~j_ . Ac . mTc . m, in care:

(II.8)

m

este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune perpendicular pe directia fibrelor, stabilita cu relatja (Il.L); aria de contact dintre cele doua elemente; coeficientul de tratare (vezi tab. II.12);

coeficientul de reazem - m = 1,00 pentru elemente la care aria de contact este egala cu aria elementului comprimat si la imbinari 'cu crestari laterale;

= 1,60 in imbinari cu pene perimetries care au fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor imbinate si la suprafete de reazem ale constructiilor din lemn;

= 2,00 la striviri sub saiba.

fir

19

11.6.5. Bare solicitate la strivire oblica

Capacitatea portanta la strivire, N, in N, cand forta de compresiune face un unghi a cu directia fibrelor, se deterrnina cu relatia:

01.9)

in care:

R;tr IX este rezistenta la strivire sub unghiul n , care se stabileste cu relatia:

R~tr ex := R~ II / [1 + (R~ II / R~j_ -1) sin3 m.1O)

sunt rezistentele la compresiune paralel cu directia fibrelor. respectiv perpendicular pe directia fibrelor, stabilite

cu relatia (Il.L);

aria de contact intre piese;

coeficientul de tratare (vezi tab. II.12); coeficientul de reazem (v paragraful II.6.4);

unghiul dintre directia fortei de compresiune (strivire) si directia fibrelor,

A

r-

•

11.6.6. Bare solicitate la forfecare

Capacitatea portanta la forfecare perpendicular pe directia fibrelor, a elementelor din lemn masiv, cu sectiunea simpla, Yr' in N, se stabileste cu relatia:

Vr = Rfj_ . i\f . mTf in care:

Rf j_ este rezistenta la forfecare perpendicular pe directia fibrelor, stabilita cu relatia 01.1);

A,. aria de forfecare;

fiT,. coeficientul de tratare (vezi tab. 11.12);

Capacitatea portanta a pieselor din lemn masiv cu sectiune simpla, la forfecare in lungul fibrelor, Fr, in N, se stabileste cu relatia:

(II.12)

20

in care:

Rfu

este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu direct fibrelor, stabilita cu relatia (II. 1);

caracteristica sectional a a elementului (aria de forfecare),

A,.

in mm-;

mIT coeficieneul de tratare (vezi tab. II.12).

11.6.7. Bare solicitate la incovoiere

Capacitatea portanta a elementelor din lemn masiv cu sectiune simpla, solicitata la incovoiere, M;., in Nmm se stabileste cu relatia:

Mr = Ri . Wcalcul . mTI . m[_ in care:

(Il.13)

reprezinta rezistent a de calcul masiv la incovoierea statica, stabilita cu relatia 01.l);

W"ah'nl modulul de rezistenta pentru sectiunea cea mai solicitata a elementului (Wbrut daca elementul nu prezinta slabiri . in sectiunea de calcul, respectiv W,WI daca elementul are slabiri in zona de calcul;

coeficientul de tratare;

coeficientul pentru stabilitate laterala, cu valoarea 1,00 pentru rapoartele bib maxima specificate in tabelul II.13.

La elementele incovoiate se verifica in mod obligatoriu si conditia de rigiditate (deformatie) cu relatia:

R·

I

(Il.14)

in care:

fmax.linnla este deformatia maxima finala din incovoiere, stabilita cu relatia (II.2);

~'dm. sageata admisibila, cu valorile din tabelul II.6.

21

Lungimi de flambaj la bare comprimate axial

TabeI II.9

Nr. Tipul de rezemare Simbol lUungimi de
crt. rezemare flambaj
Translatie si rotire impicdica- {[
1 te la ambele extremitati Ip = 0,65 I
'I'r an sl.at.ie impiedicata 1a {[
2 ambele extremitati, rotire im- Ip = 0,80 I
.piedicata la 0 extremitate
Tr ansl at ie i mp ied ic at.a Sl ~Tr
3 rotire la arnbele extremitat.i Ip = I I
+~
Translatie si rotire impiedica- {V
4 ta la oextremitate, translatie Ip = 1.20 I
libera si rotire impiedicata la
cealalta extremitate
Translatie f?i retire impiedica- {y
5 ta la 0 extremitate, translatie Ip = 1.50 I
libera f?l rotire partiala la
cealalta extremitate
Translatie impiedicata si roti- ~IV
6 re la 0 extremitate, translatie Ip 2.00 I
lib era si rotire Impiedicata la =
cealalta extrernitate
Transl at.ie f?1 rotire i mp ie- iY
7 dicata la 0 extremitate, tran- Ip = 2.00 I
slatie rotire libera la cealalta
extremitate 22

Lungimi de flambaj la barele grinzilor cu zabrele Tabel 11.10

Grinzi cu zabrele simple
Schema grinzri Di rectia de Lung. de flambaj (IF' a elem
fl ambaj Talpa Diag. si montanti
\ .A" In planul
r: _.- \ \ I I
, t).:;.-- \ grinzii
, i=;;l--1
,
I
I
I I Tr a n s v e r-
r -, .! I --,..- sal planu- 11 I
1-- lui grinzii
l.__. i n care: I hmgime,l elemont.ului intn: nodurile uoreticc de la capcu-

1]- dist am a diner" nodu ri lc fixate impotriva dep lasa rii elemcntului, transversal planului grinzii en z a hr«l«

Grinzi eu zabrele Incrucif,late prinse Intre ele
in punctul de intersectie
Schema grinzii Direct.ia de Re latiile in- Lung. de flam
Il ambaj tre N ~I N. baj (I~ a diag
r<, In planul grin- - I]
Zll
~ ~ In planul nor- N2 < 0 I
_--- I mal pc planul
~ grinzii In cazul 1\., = ° 0,8 I
,.- ca nd:
/

~ N2 > Q N1KN2 I]
N:1 > Q j~~ 0,8 I in care:

efortul la compresiune in bara co so calculeaza la Flamhaj cfort.ul in contradiagonala, valorile pozitivc reprczinta in! inderi, cele negative compresiuni

valorile absolute ale eforturilor N) si N,

II.6.B. Bare solicitate 1a incovoiere oblica

Barele simple din lemn masiv solicitate la incovoierea oblica se verifica eu relatia:

±M~f / M~ ± M~f s 1,0

(Il.15)

in care:

M\f si reprezinta eomponentele momentului ineovoietor efectiv, MYef corespunzatoare axelor principale de inertie x-x, respectiv y-y,

eapaeitatea portanta a barei la mcovoierea statica, pe directia axelor principale de inertie x-x, respectiv y-y, stabilite eu relatia (Il.13).

Deformatia maxima finala la elementele solicitate la incovoiere oblica se calculeaza prin insumarea vectoriala a deformatiilor maxime de pe cele doua directii principale, eu relatia:

fmax finala

,-----------------

'(' ,2· 2

~ f~ax finala ,) + (f~axfinala) $; fadm

en.is:

in care:

f\",x_final,\ si f\.ax_finala se stabilesc cu relatia (11.2)

~'dno sageata maxima admisibila, eu valorile din tabelul II.6.

11.6.9. Bare solicitate la intindere !?i incovoiere (mtindere excentrica)

Barele simple din lemn masiv solicitate la .intindere excentrica se verifica eu relatia:

+Tpf/T,±Mpf/Mr$;l,O (lI.17J

in care:

Tef este incarcarea axial a de calcul in bara, in N;

T capacitatea portanta a barei la tensiune, stabilita eu

r

relatia (II.5);

Mef momentul incovoietor de ealeul, stabilit in raport cu axa principala de inertia, perpendiculara pe directia de actiune a fortei, in Nmm;

M, eapacitatea portanta a barei la incovoiere in raport cu aceeasi axa, stabilita eu relatia (II.13), in Nmm.

24

11.6.10. Bare solicitate la compresiune fiji incovoiere (compresiune excentrica)

Barele simple din lemn mas iv, solicitate la eompresiune exeentrica se verifica in raport eu axa perpendiculara pe directia fortelor care pro due incovoierea, eu relatia:

-Cpf IC,±Mfpf IMr$;I,O (II.18)

in care:

C pi este incarcarea axiala de ealcul in bara, in N;

C, eapacitatea portanta a barei la compresiune, stabilita cu relatia (II.6);

M. capacitatea portanta a barei Ia incovoiere stabilita cu relat ia 01.13) in raport cu axa prmcipala de inert.ie, perpendiculara pe directia de actiune a fortei, in Nmm;

M'pi momentul ineovoietor maxim final, in Nmm, stabilit in raport eu aceeasi axa, cu relatia:

(II.19)

.

care:

momentul incovoietor maxim de caleul, in Nmm; mcarcarea critica de compresiune, pe directia de aplicare a momentului, in N, stabilita eu relatia:

CE = rr2 - E~,05 - muE ,mTE - I / It

0I.20)

in care:

modulul de elastieitate earacteristic, cu valori]e din tabelul II.2;

coeficientul conditiilor de lucru, cu valorile date in tabelul I1.3;

coeficientul de tratare a lemnului, cu valorile din tabelul II.12;

momentul de inertie in raport eu axa perpendiculara pe directia de aplicare a fortelor care produc incovciere, in mm";

lungimea de flambaj a barei, stabilita conform indicatiilor din paragraful II.5.2., in mm.

25

11.7. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE COMPuSA

11.7.1.. Bare compuse solicitate la intindere axial a Capacitatea portanta pentru fiecare element component, 1. la intindere axiala se stabileste eu relatia:

Tr.1 ::: Rr . Anet,i . mTt . mR (II.21 )

in care:

este capacitatea portanta a elernentului i. in N; rezistenta de ealeul a lernnului masiv la mtindere axiala. stabilita conform relatiei <ILl), in Nmm ';

A,wt.i aria neta a sectiunii de caleul pentru bara i, In mrn-:

mil coeficientul de tratare, eu valoarea din tabelul II.I2:

mH coeficientul de repartit ie a incarcarilor, ell valoarea 0,90.

Capacitate a portanta a barei compuse solicitata la intindere axiala se stabileste prin insumarea capacitatilor portante al« elernentelor componente stabilite cu relat ia (II.21):

T R~'

t

n

r, = IT"

m.22.1

1~1

Pentru verificare a fiecaru i «lament a1 b arelor co mpu s«

tensionate. forta efectiva Tel; se stabileste prin repartizarea fort.ei totale Tel proportional ell sectiunea hruta a barelor:

m.2~~)

II. 7 .2. Bare compuse solicitate la compresrune axiala 11.7.2.1. Bare paehet

Capacitatea portanta a barelor pachet, in raport eu axa x-x. norrnala pe rosturi, C". in N. Sf' stahileste cu relatia:

Crx = R~ II . Acaiclil . lPcx . m Ir'

m.24)

in care: .

este rezistcnt.a de calcul a lemnului masiv la cornpresiune axial a, paral el cu fibrele, st.abilita eu relat.ia (Il.L). j I1

R

ell

Nzrnrn":

26

aria sectiuriii de ealcul a tuturor elementelor componente ale barei, in mm";

eoefieientul de flambaj, calculat eu relatia (11.7) in raport cu

axa x-x:

m coefieientul de tratare.

!~ •

Capaeitatea portanta a barelor pachet III raport eu axa y-y,

pal'alela ell rosturile Cry' in N, se stabileste eu relatia:

0I.25)

in care:

R,II' A.d,,,1 si m au aceleasi sernnificatii ca in relatia (II.24);

trev eoeiicientul de flambaj, calculat cu relatia (II. 7), in raport cu axa y-y in funct ie de coefieientul de zveltcte al bare]

transform at Z~~ . carp se stabileste cu relatia:

7. tr - tv

m.26)

7 L-fy

lTl care:

p coeficientul de majorare a zveltetei barei compuse, care se stabileste eu relatia:

p
in
k
b
h
J'
II
n
c m.27 )

care:

coeficient, de calcul, cu valoiile din tabelul II.14; dimcnsiunea sectiu nii transversale a barei, paralela ell rostu rile, in mm:

dirnensiunea sect iu nii in suns perpendicular pe rosturi, in mm;

numarul de rosturi de-a lungul carora elementele de i mbinare deformandu-se pot permite lunecarea reciproca a elementelor componente ale barei:

lungimea de flambaj a barei, in mm;

numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1.0 m lungime a barei, in fiecare rost,

TabeJuJ 11.14

Nr. Valorile coeficientului k pentru:
crt. Felullegaturilor Compresiune Compresiune si
incovoiere
1 1
--- ---
1 Cuie 10 d2 5 d2
Dornuri, suruburi si 1 1
--- ---
2 buloane din atel 3 d2 1,5 d2
1 1
---
3 Dornuri de stejar 15 d 10 d d - reprczinta diamet.rul tijci in mm

11.7.1.2. Bare cu fururi lungi si bare cu eclise continue Capacitatea portanta a barelor cu fururi lungi si a barelor cu eclise continue in raport cu axa x-x normala pe rosturi se stabileste cu relatia tII.24) in care A"nlt'ul = A (aria elementelor principale) si CPt'x se determina cu relatia <11.7) in care:

z , = If / L hp + L hs (ll.2S)

hp fiind grosimea elementului principal iar h grosimea ele-

mentului secundar. •

Capacitatea portanta a barelor cu fururi lungi si a barelor cu eclise continue in raport cu axa y-y paralela cu rosturile, se stabileste conform paragrafului II.7.2.l, cu preqizarea ca ACalcul=Ap (aria elementelor principale),

11.7.2.3. Bare cu fururi scurte

Capacitatea portanta a barelor cu fururi scurte in raport cu axa x-x, normala pe rosturi se stabileste cu relatia (II.24) in care Acalcul=A (aria elementelor principale), iar CPcx se determina

cu relatia o'I.7) in care: .

z, = If / L hp (II.29)

hp grosimea elementului principal.

28

Capacitate a portanta a barelor cu fururi scurte in raport cu axa y-y, paralela cu rosturile se stabileste conform paragrafi ; 1I.7.2.1, cu precizarile ca A"alclll=Ap (aria elementelor principals iar In . se determina in functie de coeficientul de zveltete echi-

't'r)

valent Z\y' care se calculeaza cu relatia:

r--

e I; ) n 2

Zfy = V(IJ . Zfy + 2' . Z1

(II.30)

II

in care:

este coeficientul de majorare a zveltetei barei compuse, care se stabileste eu relatia 0I.27);

coeficientul de zveltete al barei in raport cu axa y-y; numarul de elemente principale componente; coeficientul cu zveltete al unui element izolat, datde relatia:

11

Z1 =-- (II.3!)

hp

in care:

distanta intre doua fururi scurte; grosimea unui element principal.

II. 7.3. Bare compuse solicitate la incovoiere

Capacitatea portanta a grinzilor compuse solicitate la incovoiere, tin and seama de deformabilitatea imbinarilor, Mr, in Nmm, se stabileste cu relatia:

(II.32)

in care:

este rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica, stabilita cu relatia (Il.L);

modulul de rezistenta corectat, pentru sectiunea cea mai solicitata a grinzii, in mm", stabilit cu relatia:

W·

calcul

W~alcul = kw . Wnet

(II.33)

in care:

kw coeficientul de reducere, care tine seama de deformabilitatea imbinarilor si are valorile O,S respectiv 0,7 pentru

29

W

n .. t

grinzi din doua, respectiv tr ei el emente dispuse lara interspatii 1n1,1'e ele si 0,8 respectiv 0,6 pentru grinzi din doua, respectiv trei elemente dispuse cu interspatiu intre ele:

modulul de rezistent.a al sectiunii nete a barei, consideraLa ca () grinda unitara, Imbina rile fiind considerate indeforrnabile;

coeficientul de tratare a lemnului, cu valoarea din tabelul II.] 2:

m!. coeficientul pentru stabilitate laterala, ell valoarea 1,00 pentru rapoartele h/b maximo specificate in tabelul Il.LS.

Verificarea rigiditatii (sagetii) Ia gnnzile cornpuse se face cu relat.ia (II.141. cu observat.ia ca I a dcterminarea deforrnatiei maxime finale SP ia in ca1cul rnomentul de inert.ie corectat, stabilit cu relatia:

dI.:J4)

in care:

k, este coeficieritul de reducere a momentului de inert.ie. care ia in consideratie deformatia irnbinarilor, avand valoa rea 0,7;

Illro:, mornentul de inert.ie al sectiunii brute, in raport cu axa neutra, considerand intreaga sect.iune a barei, in mm '.

II.B. CALCULUL IMBINARILOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN

II.B.l. IMBINARI PRIN ClmRTARE LA PIES1<: AMPLASATE PERPENDICULAR

Capacitatea portanta a imbinarrlor la piese amplasate perpendicular se stabileste cu relat ia:

m.35)

R

,.

in care:

este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) perpendicular pe fibre, stabilita eu relatia 11.1;

30

A,. aria de contact iritre cele doua elemente, in mm";

m., coeficientul de tratare a lemnului;

rn, coeficient de reazern, cu valoarea 1,60.

II.B.2. IMBINARI PRIN CHERTARE LA PIESE AMPLASATE SUB UNGHIUL u

Capacitatca portanta la strivire se calculeaza cu relatia:

Rc A

str.« s m Ic

in care:

A. ill, f_;l m, au aceleusi semnificatii ca in relatia OLi5):

H'"" este rezistent.a de caleul la strivire sub unghiul

u.

Capacitate a portanta a pragurilor la forfecare se stabilcste cu relat.ia:

III care:

R'II este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele, stabilita eu relatia (H.Li;

A, aria pragului de forfecarc, in mm-; coeficientul de tratare a lemnului;

In, coeficientul de Iorfecarc.

11.8.3. Imbinari eu tij-:

Capacit.atea port anta ;_; :itahilef?te ell r,"latia:

unei imbinari eu tije L"f' ,. in N, se

L up I

01.:37)

in care:

'j) este coeficientul partial de siguranta , C' valorile din tabelul 11.15:

L

1111111

capacitatea portanta minima a unei tije, intr-o sect iune de forfeeare. in N. stabilita ell relatiile date in tabelul Il.16:

numarul de tije din imbinare:

n

,

.11

numarul sectiuniilor de forfecare in care lucreaza tijele; coeficientul de tratare a lemnului:

coeficientul conditiilor de lueru, definit in funct ie de conditrile de mieroelimat in care functioneaza imbinarea cu

tije, eu valoarea 1,00 pentru clasa '1 de exploatare a constructiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a constructiei si eu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a constructiei;

mH coeficient care introduce in calcul repartitia neuniforma a incarcarilor la tije, cu valoarea 0,90 pentru rmbinari cu euie, imbinari eu suruburi pentru lemn si pentru imbinari cu dornuri si buloane dispuse pe doua randuri, eu minimum doua buloane pe un rand si eu valoarea 0,80 pentru imbinari cu dornurr si buloane dispuse pe patru randuri, eu minimum t.r ei buloane pe un rand.

Tabelul II.15

.
Valorile coeficientului ell
Clasa de durata a pentru :
incarcarilor Buloane si Cuie si suruburi
dornuri pentru lemn
Permanente 0,70 0,60
Lunga durata 0,85 0,70
Scurta durata 1,00 0,85 32

Tahelul II.16

Capacitatea portanta a
tijelor, in N, pentru:
Tipul Buloane, Dornuri
imbinarii Conditia de calcul Cuie suruburi si de
dornuri de stejar
otel
Strivirea elementelor 4cd 4ed 2ed
trnbinar i centrale, Leape
s.rnetrice Strrviraa elementelor Sad Sad 3ad
marglnaie, L ,~
Strvrr aa elementelor 3ed 3ed 2cd
lmbinar : ne si- centrale, L .
metrice Strivlrea elementelor 5ad 5ad 3ad
marginale LeoD m
lmbinar i simetri- Incovoierea tijei, 3 d2 2 d2 0,5 d2
ce si nesimelrice L cap Inc Notatii:

c grosimea celei mai subtir i piese centrale, in mm;

a grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm; d diametrul tijei cilindrice, in mm.

33

III. STRUCTURI DE REZISTENTA TIP ~ARPANTE PE SCAUNE

111.1 GENERALITA':fI

Acest capitol trateaza rezolvarea constructiva si calculul aco perisurilor eu panta mare, cu structura de 1 ez istent.a de tip sarpanta pe scaune (dulghereasca i.

lmplicatiile ce Ie aduc rezolvarea problemelor legate de: forma in plan a acoperisului

pantele acoperisului functie de tipul invelitorri

in modul de rezolvare structurala a sarpantei sunt prezent.ite in cap. VI.l.

In capitolul de fata se VOl' trata urrnatoarele aspecte: alcatuirea sarpantei

proiectarea sarpantei

calculul sarpantei

detaliile de sarpanta.

111.2. ALCATUlREA E;lARPANTEJ: 11EFINIRE ELEMENTE STRUCTURALE

Structura sarpantei este alcatuita din popi vr-rticali sau iriclinati, legati intre ei in sens transversal cu clesti, care, irnpreu na cu capriorii asezati in dr ept.ul popilor realizeaz a un cont.ur indeformabil in sens transversal - longitudinal, pe popi reazerna pane ce sustin capriorii, legate de popi prin contrafise care asigura stabilitatea longitudinala, a sarpantei.

In functie de modul de dispunere a z.idurilur port.ante ale cladirii, deci de posibilitatile de rezemare ale popilor care transmit i ncarcarile sarpantei la aceste ziduri se distmg:

cladiri cu ziduri portante transversale, dispuse regulat, la care sarpanta se realizeaza cu po pi vesticali, asezat i in sect iune treansversala la distant.e optime din punct de vedere al deschiderii capriorilor si amplasat.i longitudinal cladirii in dreptul zidurilor transversale:

cladiri eu ziduri port.ante Iongitudiriale. la care sarpanta

34

se realizeaza cu popi verticali sau/si inclinat.i- care reazema

pe zidurile longitudinale. .

In ambele cazuri, elementele de rezistent.a ale sarpantet sunt

urmat6arele: a: capriorii

_ dispusi dupa linia de cea mai mare panta

_ s ust.in elementde secundare ale acoperi~ului (sipci, astereala)

b: panele

- reazema pe pane si cosoroabe

_ interax recomandat. 0.70 - 1,20m

. deschidere recomandata 2,00 - ;3,50m. _ dispuse longit.udinal cladirii

- reazema pe popi

_ int.erux recomandat 2,0 - :i,50m (dt;schideri capri-

uri)

_ deschider« recom aridata (distanta dintre po pi ) :i,O

- 5,Om.

Observatie:

panele pot. fi orizontale (de coarna sau intermedia1'e) sau

inc1inate (Ia coame inclinate sau dolii),

in cazul in care in dreptul coamei orizontale nu sunt dispusi popi, se va prevedl~a 0 rigla de coarna, agatata de capriori cu ]'01 de rigidlzare a acestora.

c: cosoroabe - dispuse pe z'idu r'ile exterioare ale eladirii

(babe) - se ancoreaza de centurile ziduiilor exter'ioaie.

d: popii - asezati veitical san mclinat

reazema pe zidurile portante

e: clestii - solidarizeaza popii si cap rior'ii

se amplaseaza sub pane si se pi-ind de pOpl ~l

capriori prin buloane sau cuie

f: contrafi!?ele (de contravimtui1'e)

_ realizeaza in mod curent contravantuil'ea longitu-

dinala a sarpantci:

_ se pot prevedea si in sens transversal cand elestii

sunt lungi

_ pre'iau inca1'carile care actioneaza perpendicular

pe plan ul ~arpantei (vantul).

Ansamblul transversal alcatuit din po pi si clestii si capriori din dreptul popilor poarta denumirea de "scaune".

111.3. PROIECTAREA f?ARPANTEI

Proiectarea sarpantei va cuprinde, in mod sintetic, urmatoarele

etape:

trasarea zidurilor port.ante, a streasinii, coamelor si doliilor amplasarea popilor

dispunerea pandor si cosoroabelor

In plansele IIl.2, IIl.:3 este prezentata alcatuirea de ansarnblu caracteristica pentru 0 sarpanta cu rezemare pe ziriu ri transversale; analog, in plansele III.4, si IlI.5 este prezentata alcatuirca de ansamblu caracteristica pentru 0 sarpanta cu rezemai P pe ziduri longitudinale.

IlIA. CALCULUL f?ARPANTEI - GENERALITNfI Calculul s arpantei se face conform "Specifcatie tehnica pentru proiectarea si calculul conatructiilor din lemn", Metoda de calcul este metoda starilor lirnita.

11104.1. Incarcall

Calculul sarpantei se face luand in consideratie urmatoarele

incarcari:

permanente (invelitoare, elemente secundare de sust inere a invelitorii, greutate proprio sarpanta);

utile (circulatie pe invelitoare a unui om, in vederea reparatiilor ):

climatice (vant, zapada) STAS 10101/20-91: STAS 101011 21-92.

Incarcarile se iau in calcul conform STAS 1010111-78, iar gruparile de mcarcari conform specificatiei tehnice mention ate mai sus (pet, 3.2.2 si :3.2.3)

III.4.2. Rezistenta de calcul

In cap. III sunt date rezistentele utilizate la calculul elernen-

36

telor din lemn, in functie de natura solicitarii ~i specia de material lemnos folosit,

III.4.3. Calculul elementelor sarpantei

A.stereala (str at continuu de scanduri pentru sust.inerea

i nvulit.urilor din tabla, olane):

se determina incarcarile pentru o scandura de latime "b" s. f'e proiecteaza dupa axele x-x si y-y (vezi fig. III.I) se calculeaza la ineovoiere oblica pe doua directii (fig. Il1.2) se verifica la deformatiu max-ima

Sipci (rigle pentru sust.inerea invelitorilor din tigle): s(, considera simplu r ezemate pe capricri;

se deterrnina incarcar'ile pentru () sipca si se pastreaza dupa axele x-x si v-v (fig. IIU3).

Cepriori:

se consider-a ca grinzi simplu rezemate pe pane;

sunt incarcati eu reactruni din astereala sau sipci - considerate ca sarcini uniform distribuite (se determina incarcarea preluata de un caprior, de pe suprafata lui aferenta) fig. IIl.4.

Capriorii se calculeaza ca grinda orizontala de deschidere el2 incarcata ell sarcini verticale uniform distribuite sau ca grinda mclinata de deschiderp 1." incarcata cu sarcini normale pe axa grinzii si uniform distribuite pe lungimea inclinata a grinzii.

Pane:

se considera ca grinzi simple rezernate sau continue, rezemand pe POP);

Bunt mcarcate cu react iun ile din capriori.

Incarcarea se deterrnina de pe suprafata aferenta panei; incarcarile permanente, zapada, utila sunt verticale, iar cele din vant actioneaza in plan inclinat.

Schemele de calcul sunt conform fig.IlL5 Popi preiau reactiunile panelor:

sistemul de preluare a reactiunilar panelor de catre popi difera dupa cum popii sunt verticali sau rnclinati (fig. III.6J;

37

I

1:- IT -::--: -~.c:._::_~1ir

I df _ C~I'(,!"I'

I

I

I

I. d4 I

I Fig. III.l. Stal.lilina incarcarilo.r pentru. caIC.\lIU.I!

L ~~~~~rcalcl $1 ~:~'~~(' cal~~~a~sten~:J

~~r

: '(I' f "'... ~ ., ... \.s;\/ I

I • • ~ I Fig. III.2 Stabilirea eiorturilor umtar«

l_~_ ' ;;/> J

A- -A

-~- ...... -

~~-----

!pa (d8N,1n1'/

,------.-- --,- ad (elo/>'/;n")

~1.tif~i_...l....!.i..'!'-'!!.~ .. V1 .. )'.'h~"., J'tI I I

r.~ .. . ------- ... ,..-- . s: /ds:v'/m")

*;.Y 'II'" ". It., ~ ,,·u...r v.LY.J.iJ_~_f_l'~~_"! !_W'_" Z. '

r------:-----· , . i} (dill< !mz)

~.U_~1jt(ll,.YII'Y:u_U'!.Lr...f.._:,Q.r_'.Y~SF· r

normak- in scanduri/e asLerell/ei

38

A-A

____ S~Cd

- ..

- _-

-_.__.__.__. --

d~ -~= ... __ ~ J

I_~ __ . Fig. tn.s

St.abilirea i ncarcarilor pcnt.ru calculul sipcilor ~i schema de calcul a sipcilor

39

Fig. 1I1.4 Stabiliroa incarca rilor pentru calculul capriorilor ~i schema de calcul a capriorilor

40

/~

/ -. <,

::::=\lr~::/::' =::?";::::7::::/:-:~J~~=T::~=" =/:;~='='=' =' ::-··i· /,

!~ i.

'ii '.

I;

c

-,

y:

,

cia

~:ic:!,

Fig. IlLS Stabilirea incarcarilor pentru calculul panelor si schema de calcul a panelor

,-: -~ - oF" IrJ~/m ;

lw.,)u'" "vy'" _ .. _!.Lit 1Y_tr.1...lt.JtK'II' ~r

~-,---- ---,o.P1dtJIJJm/ j.,J. i".' ..... ,-="U._I...u...~..!u-ut-c. • •

'~~f"/~AlI,",J ~;lh.r,j!J('r.k"Y,!'''h'Y t/"

~~.--------------'~

. Ie "/-a

41

42

_. __ ._-_---

1

~'!/3.,-~ fad_~

..5t'I'~ "'Ire

eel=>

-----r-----'.

__ t~/ta~ _.

f>C>P ~!--·-I -

k~

I

i

L- - b -

- --_._._-----_. ------------ --- _. '._---

~~":PI <'J/al~ ~~ :::'1,,' 1/; r't

Fig. IlI.6 Stabilirc-a de r alculul a popilo r a - popi vert.icali

lJ - POP' i ncliriat.i

Fig, III.7 Stabilirta suprafotui de st rivire

43

Popii verticali sunt elemente comprimate centric, articulate la ambele capete, astfel ca lungimea de flambaj Ir=H; se verifica la compresiune cu flambaj.

Popii inclineii (plan II.1, schema b, c) preiau conf. schemei III.6 reactiunile din pane (Np). Popii (comprimati si coarda intinsa) se considera articulatio

Talpa preia prin eforturi de strivire eforturile transmise prin popi.

Se va avea in vedere luarea in considerare a ariei nete a popului in cazul in care imbinarea pop-talpa este prevazuta cu cep (fig. III.7).

III.S. EXEMPLU PENTRU CALCULUL UNEI ~ARPANTE PE SCAUNE

I1I.S.I. Date de tema

• ~arpanta care se proiecteaza (plansa II.4) are deschiderea (latimea intre axele zidurilor portante exterioare) de 9,00m ~i posibilitatea de rezemare pe zid longitudinal median.

• Invelitoarea se realizeaza din tigle solzi asezate in doua randuri pesuport alcatuit din: sipci orizontale la 25 em, sipci verticale la 70 em, astereala f?i carton bitumat.

• . Amplasarea constructiei: Birlad intravilan (amplasament

II)

Zona B privind zonarea teritoriului din punct de vedere a actiunii vantului, avand: gv =42 daN/m2; ~= 1.6, Ch (2)= 0,65;

Zona C privind zonarea teritoriului din punct de vedere a actiunii zapezii, avand g2= 150daN/m2, Ce=0.8; Zona B privind zonarea teritoriului din punct de vedere

al valorilor 1~cientilorKs(K.=0.25; Tc=1.0sec) Elementele f?arp~i se impregneaza superficial si se ignifugheaza

Pentru realizarea elementelor structurale ale sarpantei se folosesc lemn de molid sau de brad, avand:

- clasa I de cali tate la elementele intinse;

•

•

44

clasa II de cali tate la elementele comprimate f?i incovoiate;

clasa 1 de exploatare din punct de vedere al conditiile . de umiditate (pet, 1.2.2. din specificatia tehnica)

III.5.2. STABILIREA INCARCARILOR

III.5.2.1. Incarcarile permanente sunt date de elementele de inchidere ale acoperisului si sunt stabilite in tabelul IlL1 in daN/m2 suprafata rnclinata.

Tabelul III.1

Incilrcilri pennanente

Incarcar. Incarcare
Nr. normat. Coeflelentil d. eateul
crt. ELEMENT (daN 1m') rncarcarilor (daN 1m')
5uprafata suprafata
inclinata n lnellnata
1 Invelitoare din tigle solzi 85,0 1,3 110,5
pe doua randuri
2 Hidrolzolatie 60,0 1,3 76,0
3 Sipci 3" x 3B - 2 ranourt 5,0 1,1 5,5
4 Capriori 8,0 1,1 9,0
TOTAL 158,0 203,0
I I1I.S.2.2 Incarcarile din zapada (cf STAS 10101121-92)

p~ = YF (CZi ' c , '9z)

in care gz=150daN/m2

c =0,8 c·,=1,0(a=300)

Cf. Tabel 3 din STAS 10101121-92 pentru varianta 2 1,25 czi=1,25

0,75 czi=O,75

45

't « ': 0,4 . 9p / c , 9z .2 0,3Ya 0,3 2,2c 0,66

2.2 - 0,4 203 / 0,8 150 = 1,52 > 0,66

Rezulta sarcina de calcul: p', == 228daN/m2

Yo " Yc - 0,2 Qp I c , Qz 2' 0,3'fc: 0,42 I, 0 == 1,4 - 0,2 203 / 0,8 . 1,50 = 1,06 > 0,42 Rezulta sarcina normata: p'p == ] 65daN/m:!

III.5.2.3. Incarcarile din vant

p ~ Yr (1:1 . C ru . C h (z ) 9 v )

in care: r~ == 1.6lcategoria (1)

ch(z) = 0.65 (amplasament II) g, == 42 dan/m-

pt HlL = 2,61/10,50 == 0.25 si (X = 30"

C"l == 0.125 cn" = -0,4

-:34 daN/m"

Varianta 1

Varianta 2

p",-exl. = 1,6 = 1,6

0,65 0,65

42 (-0,4)= -17,5 daN/m'! 42 - (0,125)= 5,5 daN/m2

Efectul actiunii interioare:

P"villlt = ±0,6ch(hme) gv== ±0,6Cll - 0,65 42= ±16,5 da N/m"

Rezulta incarcarile normate din vant:

f--

_~1~05o_;O'--_----1

46

Pentru sarcinile de c:alcul: -I, = Y, == 1,4 Rczult.a incercarile de calcul din vant:

,1,5 daK/m' ..,,,_ :31 daN/m"

=»: .. ""-'~ .. ---

X ·<'::;-."",1

£. .'''''(> -,

~ ~~~

L-- -- <.Q:.

Varianta 2

..

Varianta 1

III.5.2A Observat.ii

Avand in verleie ipotezele de ealeul care trebuiesc luate in conslderatie (cf. specificat.ie tehnica - pet. :3.2.2_: 3_2.3.) rezulta urrnatoarele:

ipoieze I

rincarcari perrnanente + incarcare din zapada) este ipoteza de dimensionare. In cadrul acestei ipoteze se ia in considerat.ie variants 2 de incarcare (din tabel :3 - STAS 10101/21-92);

ipoteze]« II.

sunt nesemnificative.

III. I','

Suctiunea datorita vantului are efect favorabil asupra elementelor sarpantei.

Presiunea datorita varitului este nesemnificativa fat.a de incarcarea cu zapada.

III.5.3 Dirner.sionarea elemeij:~elor de sarpanta

III.5.3.1 Calculul sipcilor la rncovoierea oblica (vezi fig. llI.:3)

c == 25 em d, :=: 90 ('TIl

• incercari perrnanerite

P, - ] 94 da Nzrn" rt. = :HY'

g~ pC c 194· 0.25 48,5daN / m2

g~x g~. cos u 48.5 0,84 -r- 41daN / m2

g~y - g~ sin fI' 48.5 0.5- 25daN / m2

47

• tncarcari din zapada P", = 228 daN/m2

g~ = p~ . c . cos a == 228 . 0,25 . 0,84 == 48 daN I m2 g~x == .. g~ . cos a == 48 . 0,84 == 40,5 daN I m2

g~y == g~ . sin a == 48 . 0,50 == 24 daN I m2

• mcarcari totale de calcul

g"x = 41 + 48 = 89 daN/m2 g" = 25 + 24 = 49 daN/m2

y

• calcul eforturi in sipci

g~ . d~ 89.0,702

- == 9daNm

8 8

M~ x

g~ . d2

M~ - Y 1

Y - 8

Se aleg sipci 38x38 W =W =914 em"

x s:

• verificarea rezistentei

MX MY ±~±~:.,; 1,0;

M~ Mr

49.0,902

---- == 5daNm 8

9 5

±--±--:.,; 10

1078 1078 '

in care:

Ri M~ == R~I . Wx . mTi . mL cu R~I == mui -

'Yi md; == 0,55 (incarcari permanente)

md; = 1,00 (incarcari din zapada)

md == 0,55 . 48,5 + 1,0 ·48,0 == 0,78

48,5 + 48,0

m. == 1,0 (clasa 1 exploatare)

R~l == 168daN I cm2; Yi == 1,10; mTi == 1,0; mL == 1,0 Rezulta

MXr == 1,0·0,78 ·168 .914 ·10 ·10 == 1078daNcm

1.1 ",

M; == 1078daNcm

48

Dimensiunile 38x3H impuse din conditiile de fixare a invelitorii din t.igla sunt sufieiente pentru conditia de rezistenta,

• verificarea sa etii. .

fmax ff + f: ==~0,502 + 0,262 == 0,62cm

fx== f1x + f2x == 0,30 + 0,20 == 0,50cm

fy == f1y + f2y == 0,144 + 0,166 == 0,26cm

f1x := (1 + kdef1) . f1xinsl == (1 + 0,8) . 0,167 == 0,30em f1y == (1 + kdef1) . f1yinsl ,-co (1 + 0,8) . 0,08 = 0,144cm f2x = (1 + kdef1) . f2xinsl .~-' (1 + 0,45) . 0,136 == 0,20em

,

f2y == (1 + kdef2)· f2yinst == (1+ 0,45)·0,08 == 0,116cm

kdef1 == 0,8

kdef2 = 0,45

gn~ . d4

f 5 .. ~_1

1xinst. == 384 E . Ix -

5 384

38,5 . 904 . 10-2

4 -- == 0,167cm

11,3 . 10 . 17,37

f1yinst

5 384

gn~ . d4 py 1

-----

E ·Iy

5 19 . 904 . 10-2

384 '1-1,3. 104 .-17,37 == 0,08em

5 gn~. d4

f2. t - _. zx 1

xmst., - 384 E . Ix

.

5 31,5· 904 .10-2

384 4 == 0,136em

11,3 ·10 ·1737

f. _ 5

Zyinst - 384

gn~ . d4 zy 1

E ·Iy

0,08cm

18,75 .904 .10-2 11,3 . 104 . 17,37

5 384

eu: gn~ == 150· 0,25 cos a == 38,5da N I m
px
gn~ == 150· 0,25 sin CI. "" 19,OdaN I m
py
gn~ == 165· 0,25 cos (~ == 31,5daN I m
zx g~~ = 165 ·0,25 sin a == 18,75daN I m Ix == Iy = 17,37cm4

49

E = 113000 daN/cm2 Rezulta:

fmax = 0.62cm == f<ldm = 0.60cm

L 90

fadm = _- = - = 0.60cm

150 150

111.5.3.2. Calculul capriorilor la incovoiere (vezi fig. III.4J

d, = 90 cm; L2 = 2,57 m; d2 = 2,25 m

• incarcari permanente P" = 203 daN/m2

g~ = pC . d1 . cos2 n 203 ·0.9 .0.842 129daN I m

• incarcari din zapada

P~ = 228daN I m2

g~ 0= p~ . d1 . cos2 {l = 228·0.9 . 0.842 = 145daN I m

• incarcari utile

Pu '-= 1.2 ·100 = 120daN

Pu = Pu . cos n =- 120 ·0.84 :=. 100daN I m

• incarcari totale '

ipoteza I g"l = 129+145=274 daN/m

ipoteza II pen = 100 daN

• calcul eforturi in capriori

C . L2 2

MC 91 2 = 274 . 2.57 = 226daNm

188

gc . L2 C L 2

C P 2 PII' 2 129 . 2~ + .100 ·2.57 = 174daNm

Mil = 8 + 4 4 4

Dimensionarea se face la momentul incovoietor maxim eorespunzator ipotezei nr. 1).

Se aleg capriori 10 x 12; Wx=240cm:i·

• verificare rezistenta

Mr = Rj . We . mTi . mL = 289daNm ~ 226

168 . 1.0 . 0.79 . 240 . 1,0 . 1.0 1.1

50

md, =: 0,55 (i ncarcari permanente) md; = 1.00 (incarcari din zapada)

C?_.?~ ·1?~ :.\~_:_~_4 5 = 0.79

md 129 ~ 145

• verificare sageata

fmax ~~ f1 + f2 =

f1 (1 + 0,8) . fp

0.016cm ~ fadm o.c 1.28cm

1.8 0,005 O,OO9cm

(1 + 0.45 )fz

1.45 0.005 0,007cm

5 g8C d~

. ---,-----_._--

384 E i,

0,005cm

384 11.3. 104 1440

5

fz c-c

384

5 384

95 . 904 . 102 .------.-~------------ ~~- O.005cm

11.3 . 104 . 1440

111.5.3.3. Calcu1u1 panelor 1a incovoiere

III.5.3.3.l. Pana centrala (de coama) - vezi fig. III.4

d, = 2,25m; 1 = 2.70 m:

I =1-a=2,70-0,75=1,95.m

c ~

a = 0,75 m

4- ~ contrahsl._

~-t J

I I ~I

~, pop dentral

f.... --r-

! I=l.95m 1 I, ".

. -t'--- J.._ ------ i . ,-'- ---

-_.;..i __ --"1-""2 .... 7Om. ...

Observatii: cf. fig. IIl.4. sc remarca dispuncrea longitudinala, i ntre popi si pane. de contrafiso can, asigura stahilitatea longitudinala a sarpanu.i si reduccrea lungimii de calcul a panei,

5]

• incarcari permanente Pc == 203daN I m2

P~r == 1,1 . 0,12 . 0,15 . 6,00 == 11,8daN I m

gPP == pc . d~ + pP = 203·2,25 + 1188 555daN 1m

cos C1. pr 0,84 '

• incarcari din zapada

p~ == 228daN I m2

g~ == p~ . d2 == 228·2.25 == 513daN I m

• mcarcari utile

PP" = 1,2 x 100 = 120daN

• Incarcarea' din vant - nu se ia in consideratie UII.5.2.4.J

• incarcari totale

ipoteza I g"l = 555+513=1068daN/m

ipoteza 11 pPli• = 120daN

• calculul momentelor

P .12 2

MP ~_~ 1068 . 1,95 = 507daN

188

MP _ g~ . I~ + P~ . Ie 555 . 1,952 + _130 . 1,952 == 328daNm

II - 8 4 8 4

Dimensionarea se face la momentul iricovoietor maxim (cores-

punzator ipotezei I).

Se aleg pane: 12 x 17 em

W = 578 em'

• verificare rezistenta

Mr == Rj . We . mTi . mL

== 671daNm ~ 507daNm

168 . 1 ·0,76 .578.1 .1 1,1 °

md; = 0,55 (incarcari permanente) md; = 1,00 (incarcari din zapada)

52

m =c 0,55 ·555 + 1,0 . 5~ == 0,76

d 555 + 513

• verificare sageata

fnoox = fl + f2 = 0,23+0,16=0,39cm

f1 ::: (1 + 0,8) . fp =.1,8·0,13 == 023cm

f2 == (1 + 0,45) . fz == 1,45 . 0,11 = 0,16cm

5 g8p· d4

---' -_.---

5 384

434 .10-2 .1954 ------- == 0,13cm

11,3 . 104 . 4913

384 E . Ix

f __ 5_ . g~P ~ 5 338.10-2.1954 == 0,11cm

z - 384 E· Ix 384 11,3.104.4913

g8P = 158 . 2,25 . 11,88 == 434daN I m

0,84 1,1

== 165 . 2,25 := 338daN I m 3

~.2.?__ = 4913cm4 12

fmax == 0,39cm ~ fadm == O,48cm

111.5.3.3.2. Pana curenta

P!l_l!a ~y.rc.illa

_ _,.. __ ,t- .. _ -

I I 1

_j_

i pop 1 nclinat i

I

1,~2,70 -'--

-~---.------.- -.--- "

d., ~ 2,25m r, = 2,70m

Intrucat popii pe care reazema panele curente sunt inclinati,

nu se pun contrafise. '

• incarcari permanente p' = 20:1 da Nzm:'

p

g = 555 daN/m

p

• mcarcari din zapada pP, :::; 228daN/m~

g", = 513daN/m

• incarcari totale

ipoteza I g"1 = 555+513=1068daN/m

• calcul momente

gi . L~ 1068 2,702

MP -- --,,---- ------.--- -- -: 973daNm

,- 8 8

Se aleg pane 15 x Hl em W = 902 em"

I :::; 8573 cm '

• verificare rezistent a

M - ~~~_~~~_~,~6_ . 902 . to 1.0·c 1046daNm .> 973daNm

r - 1.1

• verificare sageata

fmax '" f1 -t- f2 '" 0.90cm f1 = 1,8 . 0,31 =' 0.56cm f2 = 1,45 . 024 =- O,34cm

5 434 . 10-2 . 2704

f1 - - . -------- ------ == O,31cm

- 384 11.3 . 106 . 8573

338 10-2 . 2704

5

. -----_-----_._._--

384

0,24cm

fadm

L 200

11.3 106 8573 270

--- = 1.35cm 200 '

fmax == 0,90cm < 1,35

111.5.3.4. Calculul popilor (vezi fig. IlL6)

111.5.3.4.1. Po pi centrali verticali (conform fig. IIl.4) Aaf = (2,25 x 2,70)m~

d, = 2,25m; t = 2.70m

• incarcari permanente

54

NPOP - ~ . d2 . t + gppar na . t + gPOP

P - cos a pr

gp=203daN/m2; g~~na =1l,88daN/m; g~~P =17,6daN Rezulta pop eu sectiunea 0 12em.

NgoP == 1517daN

• incarcari din zapada

N~oP == Pz . d2 t -z: 1384daN Pz "-' 228daN / m2

• incarcari totale

NPOP = NgoP -t N~oP = 2901daN

• verificare rezistenta

Compresiune axial a paralela eu fibrele

C. == R~ . (jlc . mTc

R

RC" == mui . mdi . _I

Ii

mui = 1,0 md = 0,8 md = 1,0

md = 0.8·1517 + 1,0·1384 = 0,90

1517 + 1384

R,f = 120daN / m2; Yc = 1,25; mTc = 0,9

Apop = 113cm2; 1= 2,36m

(jlc = 1 - 0,8· (1~Ot = 0,775

cu: z = !!_ < 75 L

If = 2,36 - 0,75 = 1,61m; i = 0,25<1> = 3cm

z = 161 = 53

3

55

RezultaCr := 86,4 ·11,3·0,775·0,9 = 6810daN > 2901daN III.5.3.4.2. Popi rnclinati (conform plan IlI.4)

Aaf =(2,252,70)n2

d2 = 2.25m; t = 2,70m

• incarcari permanente

NPoP- gp d . t -t gpan5 . t :=

P- ~~s-~· 2 pr

203·2,25 .270 + 1188.270 = 1500daN

0,84 ' . .

• incarcare din zapada

N~oP = 1384daN

• incarcari totale

Ngana = 1500 + 1384 = 2884daN

Incarcarea din pana (de mai sus) se descompune pe direetia celor doi popi mclinati, la care se adauga greutatea proprie a popului (vezi schema II.6-b).

J. K r =2884daN

4,50

•

Npana

Npop = P + gPOP

2 sin a pr

• verificare rezistenta

C. = R~ . Ac . <Pc . mTc

R~II = 86,4daN / cm2

2884

2 .0,481 + 19,25 = 3017daN

3813daN

56

Lf = 2,58m; i = 3cm; z = 35; !Pc = 0,434 C, := 3813daN > 3017daN

I1I.5.3.5. Calculul talpilor III.5.3.5.l. Talpa po pi verticali

Talpa 15 x 15 x 50 em, Conform schita III. 7, pentru imbinarea

cu cep (3 x 3cm) rezulta:

A - Astriv _ 3,14 .122 3 3 2

P -- . =0 1 04cm

c -- po - 4 .

verificare rezistenta

Or = R~J. . Ac . mTc . mr

(

Ri R~J. := mui . mdi . -~

mucJ. := 1,0; mdc:= 0,90

RcJ. ~.= 300daN / cm2; fc '" 1,25; mTc 0,9

rn, = 1,6 (a > 17 > h = 15)

R~J. = 1,6 ·0,9 . f2~ = 34,5daN / cm2

Or = 34,5 ·104 . 0,9 . 1,0 0= 3234daN > 2901daN III.5.3.5.2. Talpa popi inclinati

Talpa 15 x 15 x 50 em

N = 1500 x 1384 = 2884daN

pop

A~~p = 113cm2

a := 28°44'; sino = 0,48; cosp = 0,88 verificare rezistent a

NCr' Or

r -----------------

Cr' sin2 a + Ocos2 a

C, = R~II . Ac . mTc = 8796daN

Or := R~J_ . Ac . mTc . mr = 3508daN Rezulta: N =6502rlaN>2884daN

r

57

DE SARPANTE

I SCHEME DE SARPANTE CU REZU,1AREA

ZIDURI SAU' GRINZI TRANSVERS.J\LE

~

.t-- . d2 d..,; JOO

. - -t--"-- ---: _<: i ""'--1-

i I I _ I

SCHEME

;CHEME DE SARPANTE C U ZEMAREA PE ZIDURI MEDIANE

~

, L - t. 00 .. Q.2Q__:

0_

C? 't-"

.--~~.----.-

,;:l<_L-_j2---__._ .:,:2QQ____

I '~~

L - 6 50 .... 7 50 b.

~ • 6.5C .. 8,50

f

9

PE

h.

d d d ~

+---2 _ + __ 2'-----+-- __ ].. ...

i

1-----·--

L

__ ---"L._--"1~O_._ .. ._1]'Q9_. . __ ~

I.

NOTA

Pentru detolii scr pontc

vezi p:an!?ele 11.'5 11.6' ll.7 II.A· 11.']

1

PLAN SARPANTA CU REZEMARE PE ZIDURI TRANSVERSALE

E-O=~

I F F= -, r - - l r - r, 1(;( Iso OA [A/ 1 r - - -l;- - r- - "1, ITI ,.

I I ; I ' I I 17 10 I ' , I

I 'II II P' P II I M~ .... I',·

I -, I PArA I I Cv I"" Fbi I: I

I ~ II 1/ iii

V IN rrn ED! RJ! I

"

,I

II

I:

L_

II ,

II

-'

I

I I

II J L

- - -- --- - -

v

SECTIUNE LONGITUDINALA 0-0

d, ::70 120 em

d1- 40 3,5 m·

t = 3, 0 : 5,0 0')

2

SARPANTA PE SCAUNE CU REZEMARE PE ZiDUAt TRANSVERSALE

I

PLAN SARPANTA scaro 150

.._ 'N 90 1!b=90 I 90

~j-l~--.J.7L_

l , I

(})

I 90 t 10 90 I 10 II 99_ ,-~__'___'&_~--t-- 90 , SQ ,90 I _l();'<"-+-J:!L.-t-;r,;_-+'4-.:2':L+-~

t 02'70 ~ r.·;nQ j ,t· ~70 _+' _!.:._t=.=·2_:_.:."=';_ -_---!..._--L:.£..r:!___.~ ~u :

7.725 , 2.70 ' " ----'.' ---'_-"""-

-----.- -----l '6.90 :-I-_._--

~ Q)

SECTIUNE LONGITUDINALA

n

1

H j \ / I \

, ' \

I

I

PLAN: SARPAtJT! 1::.. (I) r'" 7::1'·1, A. D \

. 1 r' '.._ \_' r\~ .. :..... ~_; ! I -v \ L-.

score 150

~

v

II

(est; I,I,IS In

I 9Q 90 Idp90d 90 -+ 90 90
t= 2'1 ' 90
• 7,725 I
(£
n n n &t 0 0 n
II
/ ,

I

II

{\ ',J

"'LJ[)!1""': I~ L E

.

~ARPANTA PE SCAUNE CU REAZEME PE ZIOURI LONGiTUDiNALE

+

I.

scooba

ana

de.s!1 2.il.15

def cliu in Ian so IV 13

veli detaliu in / plan\>alV8

co nor

.

--. - .. ~------------ . . ----92-. -

." f:_S_~ :.~; I '

· . kJe.tiUi

fi

OETALiu PE ZiOURi

SECTIUNE a-a

DE REZEMARE TRANSVERSALE

PANA DE. COAM.l"E POP LA ~RPANT A

SAU PE ZIDURI LONGiTUDiNALE CU pOP CENTRAL

SECTiuNE b-b

s.cooba \,

rpana

~<;.oobL //

" .'

, I

p_oQ_<l_ .'

.~_CUl~_!.2100 '

con'raf~ ~'O -12 I

~;

"

contrQfise010-~'2 Ri

\\S_onlrafls.e <)10<tlt2 \ --

\gpcbe_

---+

cles.li 2g8.15

70 ... 100

I • • I I I

tJ

a,-

DE TAL ii CARAC T ERisTicE LA

CU REZEMARE PE ZIDURI

DETALIU DE REZEMARE A PANEl

INTER~-1EDiARE PE POP

ana

90 ... 120

I.. cuie I.. .100

","contrafise ~10-~ 12 I

cant raftle / q. (j ,

?ARPANT E PE

TRANSVERSALE

SCAUNE

OETALIU DE COAMA L.I~ SARPANTA

,

FARA POP CENTRAL

r I _gJ Q rf3x.,s

- ---~

DE T ALiu OC REZEMARE

A POPULUI PE Z iDUL

S'I ANCORARE

.

TRANSVERSAL

f.,:':--;r:~£\..t ;:'fir\ b:?~!jn. (!:-r:".:")! r:~~r:~.il

~_.:'~~.!'.'~~' - i:r.~;:';hf~QT~--·:j;t--··'~:~~:.··; ~ ~~~.~. --

7

cuil' I.. .10Q_,~12-¢V

OETALH CARACT ERISTICE

CU REZEMARE PE ZIDURI

LA ~ARPANTE PE SCAUNE LONGITUDINALE

sectiune c-o

I

,pana

""SCoat;O inioorsa '"c\esll_ 2.28.1~_

"" pop_ ~ 12 - ~ 1~_

/ _Jl_QP _ ~12 -_ Q_ 11.._

scooba ~- .. -

»>

S)

-_--_.---

8

DETALII CARACTERISTICE LA SARPANTE PE SCAUNE CU·

.

REZEMARE PE ZIDURI LONGITUDINALE

( sc hem a d don plQn~o NJl

ana

scoaoo ¢> 12 mm

\

"

nrcorul ¢> 6mm

\ I

\ c'cnseu n,efabn: Jt merle;" '"Y\zGHm- ,C:: __ , __

___ J"'..!::: _

(Ml00)

o ¢i12ci>;L.

c1.estl 2 x.,p" 'fJ

encore: ~6mm

,r-'---'-

,

'""r- --- -- r-

I

SCOtlOO 912mm

I I

J

pca<!>V <!ill.

.1

L_

IV. STRUCTURI DE REZISTENTA CU FERME DIN LEMN IV.I. GENERALITATI

IV.I.I. Scheme geometrice si statice •

Fermele din lemn se prevad static determinate exterior si J interior. Se evita sisteme static nedeterminate (Ia care eforturile depind de deformatii) dat fiind ca cedarea mijloacelor de imbinare ale constructiilor din lemn este greu de apreciat, aparand la sisteme static nedeterminate posibilitatea supraincarcarii necontrolate a unor elemente.

Dupa forma de elevatie, fermele pot fi triunghiulare (fig.IV.l,a), dreptunghiulare (fig.IV.l,b), poligonale (fig.IV.l,c) sau cu talpa superioara curba (fig.IV.l,d).

h=..1.···.l.. 4 5

aJ

dJ

h:J... 6

oj

Fig. IV.I

75

Inaltimea eonstruetiva h a fermei se stabilel?te din conditia de rigiditate (de limitare a sagetii fermeil I?i de economicitate (suma consumului de material in talpi I?i zabrele sa fie minima).

Schema geometric a a zabrelelor se alege astfel ca inclinarea

diagonalelor sa fie cuprinsa intre 20° si 60u.

Marimea panoului "a", adica distant a intre doua noduri alatu-

rate, masurate Ia talpa superioara a fermei se incadreaza in

limitele:

a = 1,5 .,. 2,5m, la ferme cu imbinari in tije sau pane inelare;

a = 2,0 .,. 3,Om, Ia ferme eu imbinari prin ehertare;

a = 3,0 .,. 6,Om, la ferme inginere&ti,

la care prinderea zabrelelor se realizeaza cu elemente melalice

(zbanturi, platbande etc.).

Traveea construetiei, "t", depinde de capacitatRa POltanta a

fermer &i de modul de rezolvare a inehiderii la acoperif}, adieu de natura elementelor seeundare ale aeoperi!?ului, ast.fel.

t = 3,00 6,00m pentru acoperil?uri cu pane;

t = 2,00 .. , 3,00m pentru acoperif?ul'i ell pane - capriori: t = 0,90 .. , 1,2Om pentru acoperif?uri cu astereala af?ezat(.,

direct pe ferme.

Calculul fermelor se face in ipoteza nodurilor articulate, cu

toate ca talpile tree continuu prin noduri (lungimea de !hmbu.j a barelor comprimate se considera egala cu distalltn dmtre noduri). Pentru ferme cu eforturi marl in zabrele, nodurile trehuie centrate; se .admit noduri descentrate Ia tipurile de fcrme slab

solicitate.

IV.l.2. Incareari

Incarcarile care se tau in considel'ai;.je 4l fennele din bmT!

sunt:

incarcari permanente, care apar din:

greutatea acoperi&ului (invelitoare, izolat1e termica, shat

suport pentru izolatia termica, elementele secundare de acoperif?), care actioneaza 13 talpa supel."ioanl a fe~el; greutatea tavanului suspendat, care ac~ioneaza la talpa

inferioara a fermei;

76

- greutatea proprie a fe .

la talpa superioara a ;:r:' ~~e se consider a ca actioneaza

er 1?1 care se eval -

(IV: 1 . _ ueaza cu relatia

. ). 9pr - Ikgp(9p + P2) I (1000 - k I)

in care: gp (IY.l)

este

~eutatea proprie a fe . . . - ~

de masura in care se int~el, s~b~li~ l~ aceleasi unitati

pe ferma (daN/m2 sau rla~/~c). incarcartle ce actioneaza

gp fg" este suma incarca '1 . '

, n 01 permanente . te

neaza pe ferma: . !?l mporare ce actio-

este coeficientul greutatii .

, • w:1 11 prop' f .

~r~ctle de tipul fermei: rn a ermei ce variaza in

- :>,0 ... 8 0 Ia ferrn

, e eu consum d

... 6.5 la ferme eu consum m di dre us de otel, k =40

la ferme c e lU e otel !?i k -3 5 IW '

tnca .. u consum mare de .. 1 gp-' ." 5,0

~carcarea din zipadi .' ove;_

distribuita pe suprafa;acar~ dctl0n~aza ea sarcina verticala

evalueaza v onzontala de a' • :- lue~a co~form STAS 10101/21-92' coperis wi care se

rncarcarea din vAnt . '

,<0 . ' care actioneaza .

'~', pe suprafata Incl}'nafo' . ca sarcina perpendicula

fi v 1 .,.. a acopen lui . -

~(m~or::n STAB 10101/20-90' su Ul !?1 care se evalueaza

lncarcarea utili . ~ ~

" 1 1 • Cal e se ra m" . d

(", en lul elemenl.elor secund consi erare numai pentru

:w~C'P,ntrata de 1110 daN m . ar; ,~e ac~)peri!? este 0 fort a n"l.~ uplicata in pozi\la ~orata ,~coet>c>e~tul de Incarcare G:rur'f;::~ de incarcari -, . a mal . efavorabila de solicitare

::;1 "Uit'H,. im, de rr-zist enta ··ccafl.e .. sc considera ca actioneaza asupr "

" __ ... v '1 "rm .... 1 v' I:> a

,,,, ,\S ~;\ 101 "\ \' -' to e rnn emn ~c stabil '

::. ,. . I v" _ t i . • 1 esc conform

l'..ki:lf!nt.c.[e secundar d .

,.1 .•. , re e acoperrs . 1

"",a~. '!.~IV- ccnforr-i stan i .' .. 1 "{ se caicu eaza la inca r - '1

, ' •• ".t, arneior de. f-' ,'. "' ' can e

Jpot>:'ze de '-'dieu]: " aCylUU, grupate in urmatoarele

'T' I' I !

'fl" :.:,.t[1 ~'!"'L~arcare3 p;·· .... ~ane·nt ~

;n!k~' .• " iI "" .. ' _ ,.,4' a + incarcare di -

.. ''::L'c"n~a ptTu.ane ~<~ ~. _ H.. a In zapada;

, , nva + iucarcarea xf A,

e"':'i'!Un~'i ; jumatate eli, ""', '._' r, I:-~i .... '11 vant (cu

ipotez« fP ,'. ~ .. ' n a~~l(i,nt:' i"''''''';' .. -

• ,,,~ ,'l'.;i:U,o:;rea 'J' ,,~., ~,.ru('Uzapfl""·

. __ 1 ermanenta + i . ' . ' , ' ,aa.,

truta. ncarcarea ut.ita ..:n:I',·c;"l-

k

!{P

I

77

.~),

Se subliniaza faptul ea dimensionarea elementelor componente ale fermelor cu consum redus I?i mare de otel trebuie sa aiba in vedere dimensionarea imbinarilor si consecintele aeestora asupra lor. De asemenea, fermele se vor alcatui astfel Incat dimensionarea sub actiunea gruparilor de incercari (ip. I, II, III) in exploatare sa fie cea care dicteaza alcatuirea sectiunilor elementelor componente in comparatie eu ipoteza dimensionarii la solicitarile rezultate din transport si montaj.

Din gama de tip uri de ferme utilizate pentru rezolvarea structurilor de rezistenta pentru acoperisurile cladirilor cu deschideri libere medii si mari s-au ales fermele triunghiulare cu deschiderile de 9,00 ... 2I,00m pentru care in plansele IV.I ... IV.3 se dau schemele geometrice, iar in plansele IV.4 ... IV. 7 sunt calculate eforturile in barele fermelor pentru incarcarea de IdaN/m. Atat schemele geometrice, cat si eforturile in barele fermei pentru incarcart. unitare, sunt prezentate pentru diferite inaltimi ale fermelor, care se incadreaza in limitele admise. Eforturile in barele fermelor sunt stabilite pentru incarcari unitare uniform distribuite pe intreaga deschidere a fermei, cat si pentru incarcari unitare pe jumatate din deschiderea fermei (ultimele fiind necesare in cazul incarcarii nesimetrice din actiunea zapezii).

78

r

ELEME~T[

GEOMET~'Ct

L= 10,5Om

® @

-+-=!,'7!5 ~ -1,76 ~ 1.7S~5

1.75 1 1,'7'!S-+ ----+

--t------

L-12,oom ..

2.00 l 2.00

2,00 l 2.00

'2,00

"H2..00

+------

./.-':':l()

--~. ...

'2=

ELEME~TE:

GEOMET~'CE

fEJeME DE L[M~

L= 15,oom ®

L=18,oom. (j)

®~~~~~~--~~----~~--~--~~t--+G)~~~~==~~---=~~--~~~--~~----~~~

I ~ i

l 2.SO ~ 2.00 -t1-----'3=.OO=-_-t-_~OO

-16,00

~~~~~~~--~~----~--~~--~~+G)~. ~~~~~~~--~~----~~--~~----~~

! I

f 2.SO. 2.'30 + '2.'50 l '0.00 __ ~--",=o~.0"",0::__-+------",3~.O~O_-----+-_,___;o~,~00~ . _ _..J3""',OO""'--.__._--'"'o"--".O=0_+

~--~----------~~---------------+

15.00

---------+-

I

~~I ~~~~~L_~~~ __ ~~ __ ~ __ ~~

@ ® ® 11~

it---________::~~-----=2=5~0~I---~Z~.5_:::::_O-W,?E __ ~ __ 2:.'.30 +______2,~ __ +

-1'3.00 .

-t-----------

~ - I

3,OQ

•

-'

(6

~ 1'~~~~~~~~~--~~X-------~----~L-----~~~

~ __ 3.0"-- ~ __ 3.00 ---+- ".00 ! 3.00 T 3.00 ! ".DO F·

--t ----- ------ ___J~ .0Q +

p~a 1\/2

ELE:MEtJTE

L=18.oom.

ID~~~~~--~--~~

I t

_._ '1~SOO

5,~ t

18,00

--+@)~~~~~~----~----~.~:l-

I I

I '5,b2 6r7b 5,bQ---+-

1 I

_-+__ -1S,CO _+_

GEG.1ETIe\CE

FEJeM~ DE

L= 19.50m. @

_@0~~~~~----~----~

'Y~ '"'_ •

.- I

. t

~ 9,'5=-.=0 __

@0~~--~~~--~----~~

I '. .

t ~,9Q. ~_~_'7,bb:_ + __ 5,92-+

+--_~ ""9,~Q_ + ~

--+-'------- -

L=21.oom.

•

@

~~. ~~~~~--~~----~

I

i

ope,

b,O~

®~. ~=-~~~----~----~~

I

~. 6,!?E:: __ ~ B,~ --+ b=,=3Q=----------+

+- -; __ ___?1.00 _____+_

@'

planSO\.3

E

g

~

• __J

r--
f
10
...()
~
p
..r:
1
f--
I
I
E
e ~
,t-l
I u
i~ c

<-

HK1il~J~ ~i~"~];~ ot ~ 2j ~ll;1 Q ~ ~ ~ ~
, ~ i r- i r ~! ill Co ! f: 51'"- C' o-, ~ ~ Q-- . 't \Y_ 2J a:l - <l)_
!" \ I, ie-- r--lui ui t'iCl' co C(; 1"-0 co Iii '\ '0ili\l '\ 00.7 0 6
'k!f'"''<'''++''''''' +,
01£ f£ ~ ~ ~ ]I~ ~ ~ §'~ § § * ~ ~ ~ ~ ~
- rl<J ~ 1"" -Q «I~ 0" "" 6 lit o 0 ~ 0 0
~ 1111111+- .... ~+-.ftl ,I' 1++1"-1-+
~ .1~@I£u£ H rnn~* ~§§ § ~ t § 8
-B l"l ~I N N Ii c-J -e --1)- -f c:--l (I[ <i ~ t-..) 6" 6 ~ 0 , c (J
..- ,\,1\'11+1'+"-+-+,,,1 +++-.f-
~~ -.1),..- --n ~ ~ ~ <1') ~ § ~ iQ ~ltJ ffi~ ~ 8~ °Ul §
1) ~I~ ~ m ~ ~ l(l J1_~
ID '-0 ~
_, (\J~ N Q(j (00 6
~1051"-O '-1l to a ~ 0-- K t' 0.:- ~~
1 1 1 1 1 'I + + + -I- + + \ 1 I 1 + -I- -t -t +
,~~ ~ I~ ~~ fR ~ ~ ~ f<! g! ~ b ~ 89 ffi ~ o 0 &~ a
..-: ~ <!l Ill. l."- oa '- 8~ t'O:J
,- ,- to l{l t' N N ~ ~ ~- 66 C'l (fO ,0
I~- rOn) 01 0
I 1 I 1 \ + + + ~ -I- + I 1 I I + + +- -t +
IW ~I~ rll[fl lR ~ cD "--"-- --nN f:!_ ~~ $8 o 0 ~~ ~~
~L: 111 ~~ ~r-- 08
v; ..-: v- _co G:l. _ 0_ 86
it;- 10(f) co (f) Ii) '-01',1) ~N I),j ci "i NO cJ\
I I I 1 1 +- + + +- +- + I , 1 I· + -I- -I- + +
I~ ~ I hR f J <l Ii> ~ li ~ ~ ~h s ~ 8 ~ ~ ~ §
~\ 1~1'o-'o't~"'o:_t'-- _0:"'_ - -;tQI<XlriJctJ-
'< ~ " 'T I" o- , " o co 00 0 0 '" « ~ 0 <5 Q 0
r--~ "; -'-, I 1 1 ';" ~.~ + + '\." '+ ill I .. -I- + -I- +
1.,-J 110 iD ~ 'if! ~ c- N.~ eJ ~ lQ' v- 0 lD 8
I ~~ I.~!~ ," 'rl~I1{Ii<lI&- '" ~ I" §_ §_~~ § ~- ~ <l 0
I !~~" - "00 ~ ~ ~" I'Tlc IO'~ OJ 0 ,~<f 0
* I \ I . I I I 1 1'+ -+-' + ~ + i + + I i'l 1 -r + + + +
~<11 T~ -¥t ~I. ~ ~i~ ~ ~ il ~ 8 s g~ S B §
1 ~ JI'lI0J (.0 l!l_ ~ ~l -0 <.0 N d) _ 0 ~ _ eo t: Q __
i . ~~ri~~~~~~~~d)~~dOOO,OO
JctV ' ,~ , , , , · , · <+ , , , , , + + , +
'2. 00 ~_
_j - I CJ 8 0 a 0 -e
=> ~ ICJ CLC· Q_Q ES _g
CL - .,., oJl en ~
i=Cli . E ~ -+--' C ~
- -1~H[:f~ -l-rtr-l1' '
-cC I! ill 1'. o, v- ;'! 0J ,t ~ <lJ ;J ~ -t ..j) o- "" to l!l ~ ~ <;-
~ r-rO c- 111\ 111111 0
_~ ____ L _~ ~l ~{ ~i~ '~ ~ ~ ~ ~£l:e ~_ ~ ~_L~ -0 ~ , E o

r:.

'~ I II !...c:

I ,-

I i-

L_

+

®

E
8
cJ ~
--- n
-~ __J
>-- c9
\Y
~ f
'()!
~ c
\0 :J
L __.j
0 cO'
JJ ~
c: (5
-1-'
C
l.- ::::l
:J
t L
.0 10
4- 2
l..L1
.0
~
{- · ~ l ~I~~. ~I~ * al$r~1
\~II:J~'-IlIXl"'OO<IJU)~'
§ t~ I 0 ~ ~ I~ ~ ~ ; ; ~ ~ i; I~r
«5 ,,- rti <0 I'" to ('i t:'-- «i ('() '" i0 t t
~]~ ,,' I " , " , "
d -'. -t-
_c I ~ ~ i~ ~ I~ ~ ~ 8 8 8 ~!rg
I co _.<) eo ({\ (() .
1 ~ , ~ I"' ~ ~ I~ " t- H' '" "'"
001-'.'." , , , , , .. ,
I i()J l!li~l~i:01()J 0 0 dl ~ a
I ~ ~. t;: I _ _I~!~. ~_ ~_ ~ __ ~-"
~'JI+I~lc ~ <I~ f,
E I I, I , ·1 i ,- .. + + + ~
1 " I II J ;r
;! I Ie' II~ ~..- '" 1C1t:'-
R /'! .~IG5I~I\!l '6 ~i~ ~I~ 101t--1~
I J 't")I~_1 .e __ I('_ ~ «>. «: ~'C-It---
<0 :0 'COI«) ,--I) ~ en cn «) 10 ~ t'
I ~ \ I II I I I') I I: I + + + + + 1+
1-'" I 11 V 1~1 I' $ 'Iq ~
I~I~I€ .~~:. ~ "I~I~
I ft~<f)lcnl«' <0 t'-' t- \rl1<0 ~I
!--W I, ,I" i' , 'l"'I'
I '! ~'II
,i'€ i Ij!;:-Ie?' i~ 'tj ~ N
lEi ~~ IPi"'>i~I~I" '!I~iololg ~I
i i !~!$i<l:)();)I~~i$:'!~ $1$ '"
I 0 I'" I! I I I I \ II , I ~tt~
~IE 1111 !T 11 I I
• / I ,\)-.!il'- ()o.1 : l!J!", .. ~ I-I E
8
lri'
\
•
0 -'
-'
tY ~
E
"-- (t1
J?: c
::J
_'i ___;
t:J
L-
a
. ..0 t9
>-
c 0
+:
.-- c
._. :;
:..- ·c
r)
~. 0
-_. U
1..-
iO
U
( .. >

r-lJ ,I~'; ~ 21~. ~ "'8 41~ ~~ ~ <1 g ~r8~ c
~ r • v- < . 'r $. ~ Q O. ~,~~, <. <" Q NON Q 0
~ f (() ~_ ex) \t) " c<i '" Q.J a 0 ~ ~ (\j ItO (() ~ 0 " 10 <:- 10 IP-
E ~ ~ I I 1~~t~::~:1 I I I ++++
- f-'-'~ _ f-'-+-'-·
~ ~~~~~~~~~~~~ ~~8 ~g
r-, J( o c. C C ~. >. ~ e- "f;I~. r-, § §~. ~'" g~. ~ Q
I~ r~~~~~~~~~ ~~oo(()~oO~,o
I " '~" ,;" H " " '" ,. ..
1-'" 1 EN 1 ~i~ J lot ~" ~ ~ ~ "' :; ~ ~ ~ 0 s 0 ~ goo,
I <, I'" t-._ 0: 'C '- _ ""'. t'~ t'_ ~ t-. r-. _ t-: at: ~ o_ S. <:.'J ~ 25 g I
~ ~ o- -e ~ ~ -t '-S co <0 --0 -o ~ ~ ~ to 0 0 0 ,_ (\j c5 10
... '1.,111 I +++++,. I I I I +-<+1+1
-I!~ I'I*~~ U~ H~~~~~U~ §~g~'&l
~' •• dC' •• O~ •• _ ••• OC<FO
\ r, 'C'"''r'\ "
E ~ '\,1",+++ ++1,1,+++++
1$, : l~ I' ,~ ~i~ ! ~- ~ g iiF ~ ~ g~. ~ ~ & g ~ ~. g
1Q>lr I ~-,J!~-tt'-I°'-:t'-:tI't~C'C)-.oo.o~-oO~'IQ
i " I ii' I ~ + ... + + + .. I I I I + + + -e l+
I _:, I ~ I, ~ ~1~1~1~ ~ ~ ~I~~ ii ii.~~ g g ~ ~ ~ ~1* ~
c
I -B II ol'~'1~,,\t-()----!.l'-f'.t--r~t0000,~OO :J
I I"" ~I \11,111+++1+++", ,++++1 .. 'iJJ
~
I 'I ~~ [, I&i~ ~1~1§,t ~,~ ~I~ ~ 8j ~ £ ~ ~ § ffi ~ ~ia ~
I I I'" 101 <n10' o-ilt0 -<tl-t " '" -.r -.r "' t<l to (0 0 ~ to ,- (0 0
\" ~t, '1;:'-.", I 1
IE\' '~-+ I';' I",' I I I i ~ + + ,1._ ... .) Iii I I I + -I- ... +, + l o
i tfl [l(J I 1.1 •• Irol i'l it'. 2;1" 0 8181"1. im 0 0 8 ~ '§ I
It'{, I !"~ir: 1~I~ijig" ~_ ~_I0)'I~( ~_~I8_ CQI~ g_ ~ T~-' -
I -o I ' " ,"", ~'""'" r ~ ." 0100 "1.'• 0 °IN .-0 .-
I 't' I I I ' ,"::;'""".' ,. •
I II ~ II l'lllll~111 +i+l+i~:+'TI'11 'i' + "'11-i+-r
i -_~_~ - r _~t---t t-t-l ~
I~ I! I ,,: I 11 I
! 1* 11! iti~l;I~I~i~,gl~i~12Ji~!~J~1818Ic; 212 gig
, '%, in; o_UJt':...t>-,C'_'t'_~ \_C'-J,r0_Cfl __ "' __ 0_0:0_ -' 00 u @

E
8
(~
C1 '.
__, ,
...J
.~ ~
~ E
EP
t:.l c
~ _3
_8 ....
~
c 0
<- _._.,
C
L ::)
::J
""t Its
J2 o
uJ L
0
Ll
c
c-r-: E
8
<0 ..
\
·0 j
__,
1I to)
E E
L- (jJ
~ C
::J
t:J _j
~
.s ~
s 0
-r-"
C C
:J
:J
-+-'
>- C-
eg :0
l-d V
L.
~ C

(-

E

8

~

~

u

..J

IV.2. FERMA CU CONSUM REDUS DE OTEL

Fermele cu consum redus de metal sunt utilizate in intregime din lemn, atat talpile, cat si zabrelele, metalul fiind utilizat numai la elementele de imbinare: cuie, buloane, inele. Fermele imbinate cu cuie sau buloane se recomanda pentru deschideri mid (l~12,OOm). Pentru a utiliza tijele sau inelele ca mijloace de imbinare, lemnul se prezinta sub forma de scanduri sau dulapuri, iar pentru a realiza prinderile, talpile se executa, de obicei, descen-

trate, momentele din descentrare fiind reduse. •

Exemplu de calcul

IV.2.1. Date de tema

Se proiecteaza ferma de acoperis a unei constructii, avand urmatoarele date de tema (fig. IV.2):

1. Deschiderea fermei 1=10,50m lnaltimea fermei h=2,40m

Traveea de amplasare a fermelor t=3,00m

Schema geometrica a fermei este prezentata in plansa IV.1

2. Elementele de constructie din lemn funetioneaza in clasa II de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi 8=20o±2"C si a unei umiditati relative a aerului 8±80%.

3. Constructia care se proiecteaza este amplasata in localitatea

Campina, amplasamentul fiind caracterizat prin:

zona II climatic a', cu temperatura conventionala de calcul in timpul iernii 8.=-15nC;

zona B din punctul de vedere al greutatii de referinta a stratului de zapada - gz=120daN/m2 (vezi STAS 10101/ 21-92);

conditii normale de expunere - c.=0,8 (vezi STAS 10101/ 21-92);

zona B din punctul de vedere al actiunii vantului, cu amplasament intravilan de tip II, avand gr=42daN/m2, ~=1,6 si ch(z)=O,65;

94

- ~~~~;O d~ _P1unctul de vedere al protectiei antiseismice s • , r- ,5 sec.).

4. Constructia se Incadreaza in clasa III de importa t - C'.

I ifi - .. d' n a conlorm

c asi caru In normativul P 100-92 t b I I 5 1

5 D' ul ' a e u ..

• In punct de vedere al variatiei presiunii interio f

?aragraful~i 2.11, STAS 10101/80-90 constructia s:~~c~~~e= In categona cu permeabilitate normala,

95

6. Invelitoarea este din azbociment ondulat, izolatia termd.icap~~ placi de vata minerala amplasate pe. strat suport Ill. dur in grosime de 6 mm, prevazut cu folie de alumIll~u cal?erat~ pe fata interioanl, cu rol de bariera contra ~aponlor de apa sau din placi de polistiren expandat in grosrme de 6mm pe strat suport din PFL dur in grosime de 6mm. ~ezemar~a termoizolatiei ~i a stratului suport pe pane se reahzeaza pn.n intermediul unor sipci de lemn 38 x 38mm, fixate cu cure in lungul panelor. ..

7. Fermele sunt amplasate pe stalpi din beton arm~t .adI?pl~satl la travee de 3,00m sau pe zidarie portanta, rrgi izata cu

samburi ~i centuri din beton armat. '. .

8. Elementele din lemn componente ale acoperisului (stfruc~urale ~i nestructurale) se impregneaza superficial si se igni ,:g e~za.

9. Pentru realizarea elementelor structurale ale acopedxl~ull':l Ste va folosi lemn de molid sau de brad, avand clasa I e ca Ita e la elementele tensionate i?i clasa n de calitate la elementele comprimate si la cele incovoiate,

IV.2.2. Stabilirea incarcarilor

Incarcarile permanente date de elementele de i nchidere al: acoperi~ului sunt stabilite in tabelul IV.1, in daN/m2 suprafat a

mclinata.

Tahciul IV.J

Nr, crt.

EI.mltnhJI

\ IncarcaA C~lfic;entii de ca.cut rncucilrlior ~ (da N 1 mIt

Inci rc are ncrf1lIlU. (c.f\lI!T1')

supraf.t3 I' &uprafeai.a

lnctinlta n ~ncllnat~

~~ ~ ~~----4-----~

in,ve'iloa.re d r az coci-nenr c: , .•... , I 1. J I ;:6,00

ond.Jial cu ond~la ma·; [.

T~rmoiZOja:il1'·di"1 o'acl de 1 Co JO 1\3 13.00

vala m,neraia 0.10.< 1 CO I ... -----'---.- ----1

$trat 5UpOr. din PFL du( ; G,40 i ' ,~3 8_32 j

I----+-"O'-O_O~ +-----+ --- -------

4 S,pci 2.0.038xO,03S"S,OCI1 ,55J__,-,-~O __ i--_'l 1 '~ 32

5 Pane 0,15)(0,19>.£.00:155 i 11.0:' __ f-- ',1 12~-;__

6 Conlravan'u"i.) DhB 00 '1 6.00 • ,3 !.2£..__

Total (daN I m'j 54.6:', 6B.58

2

3

96

Observetii:

se apreciaza dimensiunile panei la 15 x 19cm; Contravantuirile, necesare rigidizarii fermelor de acoperis in plan orizontal si vertical, realizate din lemn, dau un

A consum de aproximativ 1cm grosime/Im" de acoperis. Incarcarea permanenta de calcul data de elementele de i.nchidere la acoperis, stabilita pe m2 de suprafata orizontala este:

ggc = g~i / cos ex == 68,58 / 0,909 == 75,44daN / m2 Greutatea proprie a fermei se stabileste cu relatia (IV. 1): mcarcarea normata din greutatea proprie a fermei:

g8r (54,63 / 0,909 + 0,8 ' 120)6 ·10,50 / 1000- 6 ·10,5

= 10,62daN / m2

incarcarea de calcul din greutatea proprie a fermei:

ggr == 1,3 ·10,61 == 13,79daN / m2

Incarcarea permanenta de calcul pe m de ferma are valoarea:

~ gperm = (75,44 + 13,79) x 3,0 = 268 daN/ m

Incarcarea din zapada se stabileste conform STAS 10101121-92:

p~ == ce . Cz . gz, daN / m2

gz :;: 120 daN/m2

c. = 0,8

cz1 = 1,00 pentru varianta 1 de i'ncareare cu zapada

gz2 =0,75; cz3 == 1,25 pentru varianta 2 de incarcare cu zap ada . YF = 2,2 - 0,4 . 70,71 / 0,8 . 120 ;::: 0,3 ·2,2

YF == 1,91

Incarcarea de calcul din actiunea zapezii pe m de [erma are

valoarea:

Varianta 1:

Pz1 == 1,00 x 0,8 x 120 x 1,91 x 3,00 = 550 daN/m Varianta 2:

P,2 = 0,75 x 0,8 x 120 x 1,91 x 3,00 = 413 daN/m

F'z;j = 1,25 x 0,8 x 120 x 1,91 x 3,00 = 688 daN/m Incarcarea din vant se stabileste conform STAS 10101120-90.

97

pC = cn ' ~ , ch (z) , 9v, daN / m2

~ = 1,6; Ch(Z) ,= 0,65; 9v = 42daN / m2

Pentru HJl = 3,50/10,50 = 0,33 si ex = 24°56' tabel 3-STAS 10101/20-90) rezulta:

cnl =-0,07; cn2 =-0,40

Din suprapunerea cu efectul act.iunii interioare a vantului (fig. III.3,b) rezulta schema de incarcare cu vant din figura III.3,c.

+

=

"~ .. "" .. -,,.,..~

1= J,),5D '

() -~

Fig, IV,3

". "_''', .. ,,' " ~>r. ..

-I.- {!! ~ S-Q___l

c.

Q,

Se observa ca din sumarea actiunii vantului pe cei doi versanti ai acoperisului rezulta un efect de suctiune, favorabil, care descarca elementele de acoperis, deci vantul nu se ia in consideratie la calcululfermei.

Ipotezele de caIcul pentru proiectarea fermei de acoperis sunt:

I. g + p I (incarcare eu zapada uniform distribuita pe eei

perm. z

doi versanti ai acoperisului)

II. g(H'rm + PzI + Pz2 (incarcarea cu zapada variabila pe eei doi versanti ai acoperisului)

Cu valorile reale ale Inearcarilor permanente ~i din zapada, folosind valorile eforturilor in barele fermei stabilite pentru 0 incarcare unitara (vezi plansa III.4) s-au determinat in tabelul III.2 valorile eforturilor reale in barele fermei, precum si eforturile maxime care rezulta din cele doua ipoteze de mcarcare a fermei.

98

VI
:":)
0
....
CIt:
~,..
V1
X
0
'-'
<C
~
CIt:
~ ....
u.. L" J U"iol!e ~1~,~,.;;t'-lliti~I~lpl I I I '~I! bl
axz .... , ..... ~,.,.. ,M ,'" ~ §<"o-o ~
a.i ~"f ., -;g :8i~l;:;:; ~Io; ~ ~:~ CD'&l .... ~ N ~ ~!;::: ""~
..ul': :g • I • I • I +: + •• + • I '" : + ~ +'
e ~ - ,... ~!, -.I I " J
';C ::;,
~ e- M 1l2'o~"if. 0 0\1'0 .... ~!CI ..... 1:8 .... N '
i :3 :::: ~~~~:~r:::"- ~m~~ ...... ~i;-i~lf>g~'9ir~
f; ':' .I~j. c::'.'+ ~1~t:O~""""NNoi~~~GQO
... . • I I I I + ' ••
·c c §!~ ~I~
u.; ;: ~ ~ !O IC:~ $2 .... m~'11&=i"" 8' J .... I-o g
] r-;
u.. - ';r ;g -0 ~ ~'!3 ii: ~ <01 ~ ~I: '"' ,!~~,~=
5 ,_ ..... -.o~1Q N .... I~
Ii I • • • , • ••• + <t, + • il ~~7 c'rt"' .... p
Q. 1 I ... ·1"
w.l Jl $1;;: ~!~
iii ~"'r- ..... ,._V>~ ~ ~ '" JOt' ~I . I i
~ N ~.~ ~6! '_'_~-.I~~ 8~~'~o
e -;- V'lj "-8 . ...:t' : ..0 'ti'i";i+,~ ~:e c:>1~ ~I g
L. CP> 'I' I • I I , !_~ '71";" I + • +
GJ '1 ~I~~,&,~'" --'--1·'
.. """"1"1"1 .
~ ~ t:: ~ ~~'~ 80"'::1 ggcg'N'g
QJ ~r:-"NN""" _ .... 1-4' ::i c~l~r o;!oi~~'c;;
11 + +! + ., + + ........
...... I. I t I : .: .
_J ~~] ~I~'_ ~I~,-.o ! ! i
d ~ ~.4'~: ,~
~ c: ~ ~~: ;e8~ $~~ 8 S CDI . 100
~;i!I::~~~~ C!. "'-""'10.1°
.S "'. t , +:PLt T ~~ac::i oOl~~ic~
ii ~ t- w ! • ,'" J_~
.!! :) ~~;o!:g:NO- ~j~!j'~ j !
d .... · - ~r ~,'" :- ~~i"'~~'~ ~::o~~g
c£ LI'I-z,.-, .............. ~ ~I~ ~O::&4
~ a ~i-;- -:-1:- 0.-.4'.-
LL. I , I , I • +,+,+ +'+j'+ +1· +{=>
w }J ~ ~~ ~1;fS'~
'i: ~Illj ! ' : ~LI'II$!'" i
.2 ... "'~'£r\'$i:S 8 l'l'~ ~g
'- t;": I i~:-r;-:~it '9iil} 7'~~~ ,,",$' I~ o!~'C: ~I<=>
2 I ~ l + ~ I • 'i' • ; I
-0, ll;,~"'!-'" I' , ~I~!~l~ 01 ",: i
141 ~K ~:ffil~ ~ ,.., ~
~'~r-:~I~I~ 8'~:~:t;8
...... ~ '~ ... ~~I':ci;~lcO~ "" ,..a..a '" '"
::! cr r- 0':0-- ~" 0\0 Q'I- ~I";':<;"N olo'''';lojeo
~ I • It. ~ I ~ + + + ... I +. + .. ,
~ "I" ~~rIR ,-j- .'
~ ~ ~l 1 'J .
- ~ / 10)1 CD ~ <lO rr+'8 §~r ,I I
:= ~J ""~ ~ '-I~ ~".., DQ Q) Q:) f'. I I §:§i~'~;§
'" g ITlj""."",I'f"lU'l,....; <"'liN N ~~..o OONN o,o--:j~io
~ I ': I , I I • + .. + +1 + I I --.J_ .. _ ... ,
~I,..., GO eo q:j Cb I 1 : , J._ •. ~ ....
£!: ~ gi~~18io
f4 0 ~N ~ "",-.0 'U"I '" ~ ~ .... '-·:I~:§5:~ ~ ~C£ S'g
LL. ~~~I~~ ~ R ~ '"':i ,:"" 'lC ,,~~O a ~I ' 10,8
~ I'"'j"" m m,..; M -4''-0 .3. N ('o.f N NNdd o ~i:,dic:i
... ~ •• • I I + • + + ...... . ,
'"
wve ~~~i~ <r~~i~ ... '~I~I'b~i~ ...:t~,o.-. ..... ~I ~i ~,.,_ ;::
- t I I .L'N:,""* ,c'ab * 1 " .....
- iT"> '" t-o.,c "'..n!..o I ~~J:~~
~\ ....
. ~t1\"g 1""1 f/v'Jie3dfS ~l'Vl ~~;li! YdlV 3l\fNC~'of!a !il\~lNOH
1rldll
- 99

IV.2.3. Calculul panelor

Se apreciaza ca pana are dimensiunile 15 x 19cm.

Jpqtag % p,_,

1;"""",·6,,111"1

I "d.ocm I

eza 0 3-0

e PmtJ,.3 1'4';4'4.111,.611"'1

I t=3fXJm I

dt\-~ _ ~

Fig.lV.4

Schema statica de calcul a panelor este grinda simplu rezemata, inc arcata cu sarcina uniform distribuita din greutatea elementelor de acoperis si din zapada - Ipoteza 1 - sau cu sarcina uniform distribuita din greutatea elementelor de acoperis si -cu Incarcarea utila concentrata - Ipoteza 3 - (fig. IV.4)

Pentru calculul panelor, se da un exemplu de calcul in para-

graful IV.3.3. '

IV.2.4. Dimensionarea barelor fermei

IV.2.4.1. Talpa inferioara

• Element compus realizat din doua elemente identice, distantate intre ele.

• Solicitata la eforturi din tensiune (fig. IY.5).

Avand in vedere ca tal pile au aceeasi sectiune pe toata lungimea lor, verificarea acestora se face in panoul cu solicitari maxime, cu relatia:

Tcap > Nt, in care:

fl.

Nt = 8362daN

Tcap RC A

n = i : net : m T e . m R

100

_!i_ 1_° ..!!!_. 10

Fig.lV.5

Se propune sectiunea 2 x (4,8 x 14)cm

2 ·4,8 . 12 2

Anet = -·-1~1--- = 104,73cm

m, =- 0,90; rn, = 0.90

R~ = Rt . mut . mdt / It

mut 1,00

268 . 0,90 + 550 . 0,95 268 + 550

0,93

Q-a
II ~
l48148j~8~ Yt = 1,20

R~ = 144 . 1,0 . 0,93 / 1,20 = 111.6daN / cm2

Tr~ap = 111,6 . 104,73 . 0,9 0.9 C~ 9467daN > 8362daN

IV.2.4.2. Talpa superioara

Element com pUS, realizat din doua elemente identice, care au intre ele 0 furura continua care nu patrunde in nod. (fig.IV.6)

Verificarea se face astfel:

compresiune excentrica in raport cu axa x-x compresiune cu flambaj in raport cu axa y-y pentru solicitarea maxima din panoul II-12 (vezi tabelul IV.2)

101

Fig.IV.6

In raport eu axa y-y

_ se tine seama de efectul eedarii in timp a solidarizarilor

Net = 9194 daN

"

_ sectiunea 2 x (4,8 x 26) + 4,8 x 24 em Capacitatea portanta:

Cry = R~II . Ap . Ycy . mTc

R~II = 120 . 0,83 . 1,0 / 1.25 = 19,68daN / cm2 mdc = 268· 0,80 + 550 . 0,85 = 083

268 + 550 '

muc = 1,00; mTc = 0.90; y c = 1,25

Ap = 2 . 4,8 . 26 = 249,6cm2

Zfytr = IlZfy

Z - ~ 192 7_C 13,33

ty - I b 4,8 . 3

102

Se aleg cuie d = 3.6mm, L = 160mm. amplasate pe doua randuri la distants de 15 cm.

11" r1-~--=)~=- 144 ·?60~;-~L~~_- = 248

V 10.5,62 19202 ,13,3 .

Ztytr - 2.42 - 13.32 = 32,30 < 75

Ycy 0.9165

Cry 79.68 249.6·0,9165· 0,9 16405daN

Rezulta: C'''P > N"'

'" I

In raport ell axa xx

Verificarea se bCI:: conform rulat.iei:

c., M~f

< 1.00. in care:

c., Mrx

'{ex mTc

Mrx Rf Weoleul mTi mL;

R~II 79.68daN! cm2

A e cc 249.6cm2

mTe- MTi 0.9

Ztx

192

7.38

'{ex c.,

26 0.9955

79.68 249.6 0.995~· 09 17.420daN

2 4.8 262 4.8 242

- ------+05·

6 ' 6

Wcolcul

1312cm3

Rj cc 168 - 1,0 . 0,62 / 1,1- 94,7daN / cm2 mL -= 1.0

Mrx 'Cc 94.7 . 1312 ·0,9 . 1,0 = 111.822daNcm

Incarcarea din greutatea proprie a talpii superioare:

p=(2 x 0.048 x 0,26 + 0,048 x 0,24) x 480=17,5daN/m (fig.

IV.6).

Reactiunea din pana:

Pp max = (68,58 + 230)1,55 ·0,9095 = 420daN I m

Rp = 420 . 3,0 = 1260daN

1260 . 1,75 17,5.1,752

Mefx == --4'---- + -8--' = 558daNm

3 3

Ix = 2 . 4~~; 26 _ + 0,5 . 4,8 ~~4 . ::: 16825cm4

rr2 . E" . mu[ . mn:: . Ix

C 0,05

E = ----'--2 -------

If x

rr2 . 90000 ·1,00 . 0,90~~6.82~ = 364869daN 1922

= Mef'xlf 1 "= 55J 1 1 = 572daNm

Cef Il1 9194

1 - Ca J - 364869

9194 57200

- 17720 ± 111822 = -0,52 ± 0,52 = -1,03

Intrudit depasirea se incadreaza in limita de ±3%, sectiunea stabilita initial in fig. IV.6 ramane valabila.

IV.2.4.3. Diagonale; Montanti

- realizate ca bare compuse, eu eclise continue;

- se verifica la compresiune eu flambaj

Diagonalele 3-4 si 8-11

Se adopta sectrunea 4,8 x 10 + 2 x (3,8x8)em (Fig. IV.7)

104

b-b.

l I

I

l _

Fig. IV.7

In raport eu axa y-y Verificarea se faee eu eel = 2012daN

Cry = R~II . Ap Ycy' mTc R~II = 79,68daN I cm2

Ap = 4,8·10 = 48cm2

relatia: e -c

... , ry'

in care:

rnTc = 0,9

If = 1,92cm 192

Zfy = - -------- --_. 0= 15,48

4,8 + 2 . 3,8

Se aleg euie <p 5,6mm, amplasate pe doua randuri, la 20 em.

·-1-·-12~-.·100-.-2~1Q6-

11 = . _. =177

° . 5,62 19202 ·10 '

Zfytr = 1,77 > 15,48 = 27,43

Y cytr = 0,9395

Cry = 79,68 . 48 ·0,9395 . 0,9 = 3234daN > 2012daN

105

.in raport cu axa x-x

Verificarea se face cu relatia: Cr~>C~t' in care:

C.t ::: 2012daN

Crx = R~II . Ap . Yx . mTc

R~II = 79,68daN I cm2

2 Ap = 48cm

mTe= 0,9

192 = 19,2

z., 10

'(ex = 0,97

Crx = 79.68 . 48 . 0,97 0,9 = 3339daN > 2012daN

Diagonalele 5-6 si 6-9

Se adopta sectiunea 4,8 x 18 + 2 x(3,8x16)cm. In raport eu axa y-y

Verificarea se face ell relatia: CPI<C,.,., in care:

C . :: 2481daN

.1

Cry = R~II . Ap . Yytr . mTe

R~II = 79,68daN I cm2

2 Ap = 4,8 . 18 :: 86,4cm

237

Zfy = - = 19,11

12,4 1 20

Se aleg cuie <l> 5,6mm, amplasate pe doua randuri, a em.

[-----1 -124-:180-.-2~106:1,88

f.l :: f + 10 . 5,62' 23702 ·10

Zfylr = 1,88 . 19,11 35,93

Yeylr :: 0,896

Cry = 79,68 . 86,4 . 0,896 . 0,9 = 5551daN > 2481daN

106

In raport cu axa x-x

Verificarea se face cu relatia: Cp,>Crx' in care:

Crx :: R~" . Ap . '(cx . mTc

Z ~37 = 1317

fx 18 '

'(ex :: 0,98

Crx :: 79,68 ·86,4 . 0,98 5824daN > 2481daN

Montantu1 8-9

T.f=837daN

T, = Rf . Anet . mTt . mR

Rf :: 144 ·1,0 . 0,93 I 1,20 :: 111,6daN I cm2 mn :: 0,9

mR :: 1,0

Se a1ege sectiunea 4,8 x 1lcm avand in vedere ca aria sectiunii barelor supuse la eforturi de intindere trebuie sa fie min. 50cm2:

4·8·11 2

Anet = :: 48cm

1,1

T,=11l,6 x 48 x 0,9:::4821daN>831daN Montantu1 6-7

Se alege aceeasi sectiune ca si la montantu1 8-9, care satisface relatia: T,>Tpj•

IV.2.5. Dimensionarea imbinarilnr 1a noduri IV.2.5.1. Nodu1 1(12)

Imbinarea se realizeaza cu euie.

Se a1eg cuie <l> 8mm; L=250 mm, care satisfac condit.iile: a a. 48 48

- > d . > - adica - > 71 > -

4 - CUI -- 1 ° 4 - , - 10

• Stabi1irea efortu1ui de ca1cu1 al tijelor

L . =minlL.· I L . L I

nnnt I' str.c , str.m

Lj=30d2=30 x 82=1920N

107

L == 4cd == 4 x 48 x 8 = 1536N L·1r.c = 5ad = 5 x 48 x 8 = 1920N

str.m

Rezulta:

L = 1536N = 153,6 daN

nun ..

LYcap == <1>. Lmint . nt . nf . mTc . mu . mR _ 268 . 0,6 + 550 0,7 == 0,67

<I> - 268.550

Nf ,~4; mTc = 0,9; l11u = 0,85; mR co:: 0,9

• Determinarea numarului necesar de cuie 9164

nts

t 0,67·4 ·0,9 ·0,85 ·0,9 . 153,6

nt i .- .~ __ .~_~~~ .. _ .... = 30 cuie

t .... 0,67.4 ·0.9·0,85 ·0,9·153,6

Amplasarea tijelor in imbinare se r~alize~za prin baterea acestora, cu gaurire prealabila, respectand distantele mm~me prevazute intre tije pentru a se evita despicarea le~mu~Ul la executia imbinarii si forfecarea elementelor de lemn III timpul exploatarii oonst.ruct'iei.

= 32 cuie

IV,2.5.2. Nodul 4 Nn, =837daN

I

Nd =2012daN

Se" aleg cuie <I> 5mm; L=150mm L=30 x 5~;;;;750N

L' =4 x 48 x 5=960N Lst!.'. =5 x 48 x 5==1200N

str.m

L . =750t=75daN

nunt

837

0,67 . 2 . 0,9 . 0,85 0,9· 75 2012

= 14 cuie

= 30 cuie

0,67 . 2 . 0,9 . 0,85 . 0,9 . 75

108

IV.2.5.3. Imbinarea de prelungire a talpii inferioare Avand in vedere ca talpa inferioara are lungimea mare, pentru a putea utiliza dulapi din lemn de max. 6m lungime, se dispun imbinari de eontinuitate a elementelor de talpa inferioara in panourile 4-6, respectiv 6-8.

imbinarea se realizeaza eu buloane, prin dispunerea a doua eclise cu grosime de 4,8cm de 0 parte si de alta a elementelor de talpa si a unei fururi eu grosimea de 4,8em intre cele doua elernente de talpa.

Se aleg buloane eu d=16mm.

• Stabilirea capacitatii portante a buloanelor L== 20d~ == 20 x I6:! == 5I20N

,

L.,",== 4ed :;:; 4 x 48 x 16 :;:; :m72N

L ::: 5ad = 5 x 48 x 16 :;:; ;381ON

str.ru

l_'icap '~<I> Lmmt Ilt rlf· mTc . mu . mR

268 0,7 j 550 0.85

<I> '= .• _.. 268. 550 " 0,80

6531

nt ~..- ..... _ .. - ...

0,8 . 4 . 0,9 . 0,85 . 0,9 307,2

10 buloane

• Distante minime intre buloane

S1 = S2 ::> 7d '" 7·16 = 112mm: S1 = S2 = 120mm

S3 ::> 3,5d ."C 3,5 16 co·c 56mm: S3 7 60mm

S4 :> 3d ~ .; 3· 16 c·. 48mm: S4 cc 50mm

Rezulta ea inalt.imea talpii inferioare trebuie sa fie de min.

16cm.

• Verificarea talpii inferioare in zona slabita

A,wt=2 x 4,8 x 16 - 2 x 4,8 x 16 x 4 :;:; 92,16cm2

T = 92,16 x 104,7 x 0,9 x 0,9 = 7815daN>6531daN

i~' plansele V.8 si V.9 se prezinta schema, elevatia si detaliile caracteristice de noduri pentru ferma cu eonsum redus de metal calculata,

109

IV.3. Fernie cu con sum mediu de otel

Fermele cu con sum mediu de otel sunt realizate din lemn masiv (rotund sau ecarisat), cu imbinari pasuite (chertari), care pot transmite numai eforturi de compresiune. Din aceasta cauza, zabrelele tensionate se executa metalice, din ot.el beton, preferandu-se pentru usurinta prinderii schemele cu montant ii intinsi.

Capacitate a portanta a imbinarilcr cu chertare fiind destul de mare, aceste tipuri de ferrne sunt rationale pentru deschideri de 10,0 ... 20. Om in cazul celor triunghiulare, respectiv 10.0 ... 25.0m la cele dreptunghiulare sau trapezoidale.

Utilizarea imbinarilor prin chertari frontale ce transmit numai eforturi de compresiune necesita scheme care sa asigure pentru toate combinatiile de incarcari numai efortu ri de compresiune in diagunale; pentru Iermel« tiiunghiulare, diagonalele descendente sunt intotdeauna compiimate.

Exemplu de calcul IV.3.1. Date de terna

i I

~I I

]1 I

I !

______________ ~jg. IV.~ _

110

Deschiderea fermei 1 :: 15,OOm, inaltimea h :: 3,50m, traveea = 3,OOm.

Schema geometric a a ferrnei este prezentata in plansa III.2.

Celelalte date de temasllnt sirnilare fermei cu consum redus de otel (vezi pct. 2 + 9, paragraful III.2.l).

IV.3.2. Stabiliraa incarcarilur

• Incarcal'ile permanents date de elementela de i nchiriar« ale acoperisului sunt stabilite in tabelul IV:~, in daN/m" suprafata

inclinata. .

INCAHCAHI PERMA~ENTE

lnc arc are Inca rcare 1
Nr. norm at a Coef; c ientil de calcul
crt. Elementul (daN 1m') incarcarilor • (daN 1m')
suprafata suprafats
inclinata n inclinata
,,_
1 ic)vel<toar" din azbocimenl 20,00 1,3 26. ()(:
or.outat cu oncura man
2 Terrnotzotaue din p1aci de 1.20 , ,3 --------
1,56
polistiren 0 06 x 20
.. _----- __ . -.--_.-- - -.-.
3 Stral sucort d.n PFL our ..
4,80 1,3 6,24
0.006 x BOO
4 Sipc: 2)(0 038xO, 038)(6, 0011,2: - __ ------- -_._------
1,39 " ,1 1,~;3
5 Pane O,12)(O,19x6,OO/l,25 10,94 1 ,1 12,04
6 ContravimtUlrl0.01x6,OO -
600 1,3 7 8:~
Total (daN I '11Z) ~4,33 .55,11 Observatii:

se apreciaza dimensnrnil« panei la 12 X 19cm: ?ontravant.uirile. neces are rigidizarii fermelor de acoperis In plan onzontal si vertical. realizat« din lernn. dau un

. consurn de aproximativ lcm grosirne/I m ' de acoperis. Incarcarea permanenta de calcul data de elernentele de inchi-

111

dere la acoperis, stabilita pe m" de suprafata orizontala este: g" ",,55, 17/0,9063:;:;60,87daN/m':

G~~utate proprie a fermei se stabileste cu relatia OV.l):

• incarcare norrnata din greutatea proprie a fermei: gllpr=(44,33/0,9063+0,8~120)5xI5/1000-5xl~=11,75daN~m2

• incarcare de caleul din greutatea propne a fermei: trp, == i.ssn. 75=15,28daN/mc

Incarcarea permanenta de calcul pe m de ferma are valoarea:

Q' .=<55,17 + 15,28) x 3,0 ;.;: 21ldaN/m

S?Pt'rfll

Incarearea din zapada, cu valuarea de calcul este similara

cu cea de 111 ferrna de con sum redus de otel:

coeficientul partial de siguranta are valoarea:

YI.= 2,2 - 0,4 x 61,88/96 = 1,94 pentru starea limita ult.ima si gruparea fundamentala.

P"1=] ,OOxO.8x120x1,94x:j,OO=-559daN/m p",,,==O, 75xO.8x120x1 ,94x3.00=419daN/m 1?",:I=I,25xO,8xI20xl,94x3,OO=698daN/m

Incarcarea din vant se stabileste conform STAS 10101120-90

p~ = c., 11· ch(zj . gv, cu:

~ = 1,6; ch(z) = 0,65; gv -=- 42daNI m~

Pentru H / 1= 2.60 115,00 = 0.173 ~i ex = 25°. rezulta cn1 =c +0.08; cn2 0= -0,40 (fig. IV.9a)

..

=

;;.-'/. "".0'''' .. ,,, ............ ,. //,...-_" .. (

I::: i5,X

b.

112

Din suprapunerea eu efectul actiunii interioare a vantului (fig.Ill.S.b) rezulta schema de incarc~re cu vant din figura IV.9.c.

Se observa ca din sumarea actiunii vantului pe eei doi versant! ai acoperisului rezulta un efect de incarcare a constructiei redus, care se neglijeaza, dat fiind faptul ca in gruparea de incarcari eu actiunea simultana a vantului si a zapezii, aceste incarcari se multiplica eu coeficientul de grupare n,,=O,9.

Ipotezele de calcul care se iau in considerare la proiectarea fermei de acoperis sunt aceleasi ca si in cuzul fermei cu consurn red us de ot.el (v, par. IV.2.2.).

Cu valurile rr-ale ale incarcarilor perrnanente !?1 din zapada, folosind valorile efortm-ilur din barele ferrnei stabilite pentru () incarcare unitara (vezi plansa IV!)) s-au deterrninat in tabelul IVA valorile reate ale eforturilor in barele fermei, precum si eforturile maxime care rezulta din cele doua ipoteze de i ncarcare ·ct fennei.

IV.3.3. Calculul panelor

Schema statica de caleul a pandor este grinda simplu rezemata, incarcata cu sarcina uniform distribuita din greutatea elernentelor de acoperis ~i din zapada - ipoteza 1 - sau eu sarcina uniform distribuita din greutau.a (·innent-dur de acoperis si cu incarcatura utila conccntr.u.i - ipoteza ;) (vezi fig. IVA).

Ipoteze 1

• incarcarea din calcul din gl'putateu «lementelor de acoperis: ~( = 55,17 x 1.25 = 68,9bda ,"'1m

pp

• incarcarea de caleul din act iunea zapezii:

44.33

YF = 2,2 - 0,4 .- 96-- .C_ 2,02

g~P = 1,25 ·0,8 . 120 . 2,02 ·1,25 . 0.9063 = 275daN I m

• rncarcarea perrnanenta totala:

g"tp = 68,96 + 275,0 = 343,96daN/m

113

Q,I

-

Q,I

~ d .Q

c::

-

114

Protectia Incarcai-ii pe axele principale de inertia g,p, == 343,96 x 0,9063 == 311,73daN/m

g' h = 343,96 x 0,4226 = 145,36daN/m M;imentele efective pe pan a (ip. 1)

311,73 3.02

--------- = 350.69daNm 8

ale panei:

145.36 . 3.02

~ -----_--

8

163.53daNm

Ipot.e;;:a 0

•

mcarcarea de calcul din gn~ututea elementalor de acoperis: g' PI' .=: 68,96daN/m

• incarcarea utila: p'." = 100 x 1.2 = 120daN

Prut('ctia incarcarilor PI' ax«l« principals de inert.ie all' panei g'PP' = 68.~)6 x O,906:i = 62,:"50daN/m

g'pp> = 68,96 x 0.4226 .=: 29.14daNim

P,,,= 120 x, 0,906:, = 108.76daN

P,,, = 120 x 0,4226 = 50.71rlaN

Momentels efective pe pana:

2 62.5 . 3,0

8

+

108.76 3.0

- ~--------. ~ 151,88daNm 4

M~ _ ?_9.!~ ~_~~Q~ _ 50.71 . 3.0

8. 4

Momentele mUX1m(' corespurid

Calculul mumentelor capabil« Se alege 0 pan a cu dimensiunile 12 x 19cm.

Mcap c-c Rj . Wca1c . mTi mL in care:

Rj nlu nld· Rj / rj cu:

70,81daNm ipotezei 1.

mu 1.0

0.55 61.84 - 270 0.65

0.63

61.84 + 270,53

Rj =0 168daN I cm2 (cia sa II calitate)

115

WX calc

1.0 . 0.63·168 I 1.10 '" 96,22daN! cm2 ~__:1~ .C: 722em3

6

6

mTi'· 0.9 (Iemn ignifugat); mL= 1.0 M~ap =, 96~22 722· 0.9 =0 625daNm M~ap =, 96,22 . 456 0,9 =-c 394,89daNm

M~f M~f

Verificarea panei: :t -- ;-_.- ~. - y-- < 1,0

Mcap Mc:ap

350.69 163,53

+ -------- + -.---- " 098 < 1.0

.. 625,24 - 394.89 '

Verificarea la sageata fn,ax = f1 + f~ + ~. - f

f,=O(pana realizata dintr-un element, fara imbinari)

(=0 (Ia pane nu se realizeaza coritras ageata I

f1 = f1,ns' (1 + Kdel)

f~ = f~",", (1 + Krier)

Sagetile se stabilesc pe baza incarcarilor norm ate .

• incarcarea normata din greutatea elementelor de acoperis gn = 44,3:3 x 1,25 = 55,41daN/m

rr

gn = 5541 x 09063 = 5022daN/m

PP'" ' , ,

gil = 55,41 x 0,4226 = 23,42daN/m

ppy

• incarcarea normata din actiunea zapezii

Yo = 14 - 02 44,33 -c: 1,31

, '96

g~z = 1,25 . 0,8 . 1,31 . 120 . 1,25 0,9063 == 178,08daN I In

g~xz = 178,08 . 0.9063 = 161,40daN / m

116

n

gpzy 0: 178.08 . 0,4226 = 75,26daN / m

• incarcaraa utila pll" = 100daN

pn"x = 100 x 0,9063 = 90,63daN pn"y = 100 x 0,4226 = 42,26daN Ipoteza 1

5 . 50,22 . 10-2 . 34 . 108

f1x = 3 (1 + 0,80) =., 0,12em

384 .113000. 12 ·19

12

5 . 161,4 . 10-2 . 34 . 108

f2x = ----------------3- (1 + 0.45) = O,32em

384 113000. 12 . 19

12

5 . 23,42 . 10-2 . 34 . 108

-3-~· (1 + 0,80) :::: 0,14cm

384 . 11 3000 . 12 . 1 9

12

5 . 75,26 . 10-2 . 34 . 108 -----------------3------ (1 + 0,45) == 0,37em

384 . 11 3000 . 12 . 1 9

12

200 200

Rezulta - f -cf

max ndm

Ipoteza 3

f1. = 0,12cm

90,63 . 33 . 106

f2x 3 - . 1,0 = 0,07em

48 . 11 3000 . 12 . 19

12

f1y = 0,14cm

117

3 06

42,26 . 3 . 1 . 1,0 ~, 0,08

f2y = 19 .123

48 . 11 3000 . 12 . .

k ::: ° ° pentru incarcarea utila concentrata, care se considera

def ' .

ca 0 incarcare de scurta durata .. _

f~ox = J(f1X + f2x)2 + (f~--:--~y)2 ,= 0,29cm

Rezulta: fimax < ~'dm

IV.3.4. Dimensionarea barelor fermei IV.3.4.1. Talpa interioara

Efortul maxim este in panoul (10-12), N,=1106:~daN

- Se propune sect iunea 15 x 10em.. . " '.

Capacitatea portanta la intindere axiala, se stabileste cu 1 elatia:

Tr := R~ . Anet . mTt in care:

R~ = Rt . mut . mdt I Yt cu:

Rt = 144daN I cm2 (cia sa I ealitate) mut zz: 1,0

211 . 0,9 + 559 . 0,95

mdt = --211 +559-------- 0,94

Yt =,1,20

Rezulta: • 2

RC = 144 . 1,0 . 0,94 I 1,20 = 112,8daN I em

t

2 Anet = 0,67 ·15 ·12 = 120,6cm

mTt = 0,90 (lemn ignifugat)

Tr = 112,8 ·120,6·0,9 = 12243daN Tr = 12243 > Nt = 11063daN

118

IV.3.4.2. Talpa superioara

Este un element eu sectiune simpla supus la eompresiune cu flambaj in raport cu axa Y-Y si la compresiune excentrica in raport eu axa x-x (fig. IV.l0)

- - ------------- - ~ ~ ---~-- -I

~ I L-I~_xl

%[f;::_/ _ _2.S0 J_ll~ :,,"rv.l0

Se alege 0 bara cu dimensiunile 15 x :·Wcm, cu A"H=285em". Mx se det.ermina conform fig. 10, consider and sit.uat ia defavorabila cand pana este amplasata la mijloeul desehiderii.

R1) 34396 . ~,O~ 2 'co 103188daN

. 2,00 '

P 0.15 0.30 600· 1.1 '" 29.70daN I m

Rg 1031,88 . 1.5 + 29,!Oi~,7~ = 1.589daN

Mrnax 15,89 . 1.25 - 1031,88 1,133· 0,9063 - 29.7

1.133 . 0,9063 1,25 ~ 888,56daNm· •

Capacitate-a portanta a barei in raport cu axa x-x se determina cu relatia:

CX Mf

ef -I- efx < 1,0 in care:

CX MX
r r
Cef -12.206daN
CX .~ R~II Ac Ycx . mTc
r
R~II -- Rell muc mdc I y c 119

Yex = 0,992

120 - 0,84 15 - 30 - 0,992 - 0,9

Crx .;'; - ------ ----- ----------------

1,25

32090daN

md- = _~_:1_!_~ 0,55 ~~~_ 0,65 = 062

I 211 + 559 '

Ri = 168daN I cm2

Yi = 1,10

R~ == 168 - 0,62 - 1,0 I 1,10 co 94.7daN I cm2

I

Rell = 120daN I em2 (lemn clasa II de calitate) mue = 1,0

211 - 0,8 + 559 - 0,85

-------_._----

211 + 559

0,84

Ye = 1,25 275

== 9,17;

z.,

r

= MJ 1

\_1 _ Cet CE _

15 - 302

W = --6---- = 2250cm3

mTi= 0.9; mL == 1,0

Mr= 94,7 - 2250 - 0.9 - 1,0 = 191768daNcm

12206 92006

32090 ±-191 i6S- 0,39 t- 0,48 .z: 0.87 < 1.0

Observatii:

• se mentioneaza ca pentru sectiunea 15 x 25 a talpii superioare, relatia de verificare a capacitatii portante nu este satisfacuta.

• se observa ca din actiunea momentului incovoietor apar eforturi unitare care depasesc 50% din capacitatea portanta a barei; se recornanda ca, ori de cate ori este posibil, panele sa fie amplasate in noduri, astfel incat talpa superioara a fermei sa fie solicitata numai la compresiune centrica,

30

cu:

M ;:;: 888,56daNm

ef

C.r;:;: 12206daN

1(2 - E00511

- muE - mTE - I If

15 - 303

- 90000 - 1,0 - 0,9 12

-_._----_._--

356412

Capacitatea portanta a barei in raport eu axa yAy se determina eu relatia:

C'( = R~II - Ac - 'fey mTc

R~II = 120 - 1.0 - 0,84 I 1,25 == 80,64daN I cm2

275

lfy

14.47:

mTc = 0,9

Rezulta:

Mf = 888 5~l 1 11 = 920,06daNm

ef ' 12206

1 - 354412

Mr = Rj - Wcaleul - mTi - mL

R~ = mui - mdi - Rj I Yi

I

muj = 1,0

19

Yey 0,983

C'( = 80,64 - 15 - 30 - 0.983 - 0,9 == 32104daN

120

121

IV.3.4.3. Diagonalele Sectiune simpla

- Sect iune minima T' x ] 5em (fig. IVll) Se verifica la compresiune eu flambaj

i

I Nc

l~

! .\ ~

, \

~\

\ 'x-

a. - Q.

IY

m-T

v 1,1') L_, _ .s:

~.- ~I

,

--+

Jz:q~

I IY

Fig. TV.l1

Observatie: . , .,

Toate barele din lernn ale fermei trebuie sa aiba aceeasi latime pentru a se putea realiza irnbinarile prin chert-are la noduri.

Diagonalele 3-4 si 6-9 C = ~~:332daN

_I'

L, = :~.42m

Se alege sectiunea 10 x 15cm

342 _. 34.2

Yc

10 0.908

120 0,84 ,15 10 0,908 0.90 9796daN

Cr -- ------

1.25

c, > Cef

122

Diagunalele 5-6 si 8-11 C_I = 3332daN

L, = 3,42m

Se alege sectiunea 10 x 15em

Zt 342 34.2
10
Yc 0,908
Cr 120 ' 0,84 15 10 ' 0,908 0,90
1,25
Cr > Cet 9884daN

IV.3.4.4. Montantii

Sectiune din ot.el-beton OB37 Sectiune minima </l12

Se verifica la tensiune

Verificarea capacitatii portante se face cu relatia:

T =: A X R": in care:

(Oap 111-'1 f'

A = aria neta a tirantului, luandu-se in consideratie slabirile

11 .. 1 •

din zona filetata

= A,,,jl.25

- Montantii 2-:~ si 10-11

Tel = 0.0 d,,,=12mm

- Montantii 4-5 si 8-9

T = ll:ndaN d =12mm

... j III

A = Ai /1.25 = 1.13/1.25 = 0.90em~

Ill-'t It'ul

T = 0.9 X 2100 '" 1890daN

(Oar

T > T

cap l-'I

Montant 6-7

Tel = 3850daN d",=18mm

Ane, = 2.54/1.25 = 2.04cml

T =: 2,04 X 2100 = 4284daN

cap

T"ap> Tel

123

IV.8.5. Dimensionarea imbinarilor la noduri

Nodu1 de razem se proiecteaza cu imbinare frontala cu prag dub1u (fig. IV.12). Centrarea nodului se face dupa axa neta a talpii inferioare.

IV.8.5.l. Verificarea nodu1ui din conditia de strivire

Prin incercarr succesive, se determina, prin verificarea capacitatii portante a nodului la strivire, marimile pragului de chertare, care au rezultat: h, = 4cm; h"2 = 6cm ..

In aceste conditii, pentru a respecta conditia h<~<hinF:1' talpa are inaltimea minima constructiva de 19cm.

Capacitatea portanta a nodului la strivire se stabileste eu

relatia:

N~P = (Astr1 + Astr2 )mTc . Rstux; in care:

Astr 1 = hc1 . b I cos (f. = 4 . 15 I 0,9063 = 66,20cm2 Astr2 = hc2 . b I cos a.'-= 615 / 0.9063 = 99,30cm2 mTc .-= 0,9

RC R~tr.1I

str.« = ~-JR~tril---:in3-~

\ R~tr .l.

cu:

R~trll = Rell . rno . muc I Ye = 150· 0,84 ·1,0 I 1,25 = 100,8daN I cm2

R~tr _l = Re_l . rnn . muc t t« = 150 . 0,84 . 1,0 i 1,25 = 22,2daN / cm2

100,8 2

Rstr.lX = -------- 79,54daN I em

1 + (100,8 _ 1) 042263

22,2 '

Rezulta:

124

NcaPr == (66,20 + 99,30)79,54 . 0,9 = 11847daN Net = 12206daN

Neap N A Iimit b

r == et In um a a aterii de max. 3%

IV.3.5.2. Verificarea nodului din conditra de forfecare Stabilirea capacitatii portante a nodului de reazem la forfecare

se face cu relatiile:

- ,pentru pragul 1: F,.up = An x Rem X mTf X 0,7

- pentru pragul 2: P = A X R X m

r ap f2 t1I TI'

A_ = 1 X b: A = 1 X b 'In care:

I, n' j:.! 1'2 ~ ... ,

b = I5cm; In = 10h,1 ::: 10 X 4 ::: 40cm

ll~ == lOb,,, z; 10 X 6 = 60cm An = 40 X 15 ::: (':)Ocm2

AI~ = 60 X 15 ::: 900cm2

R~i' Rm . md / Yf

Rfli 30daN I cm2

211 . 0,55 + 559065

md ----21-1-+-55-9---' - 0,62

Yf =-= 1,25

R~I '''' 30 . 0,62 / 1,25 == 14,88daN.I cm2 rnTi1 = 0,9

1

Fcap 600 . 14,88 . 0,9 . 0,7 = 5625daN

2

F-eap 900 . 14,88 . 0,9 == 12 053da N

F1 Nef Astr.1 4 15

ef e cos a. = 12206 --'--- 09063 =

Astr.1 + Astr2 15(4 + 6) ,

-. 4425daN

F2 Nef

ef = c cos f'I. = 12206 . 0,9063 = 11063daN

Rezulta: F" .« FJ, F2 .. < P

tIt lonp' ~f e.lp

125

In p!ansde IV.lO si IV.1l sunt prezentate: schema si elevatia ferrnci, precurn si detaliile pentru nodurile caracteristice.

: '-- ~~...,_-_-----...:::a..

l_. . ... Fi_g._I_V.12_ _ '. .. _. _.

IV.4. FERME CU CONSUM MARE DE OTEL

Fermele cu consum mare de otel sunt ferme mixte alcatuite din lernn !;li metal, folosind optim proprietatile fiecarui material: sunt astfel alcatuite incat to ate elementele comprimate (talpa superioanl si zabrelele comprimate ) sunt din lernn si toate elementele i ntirise (talpa inferioara si zabrelele tensionate) sunt din ot.el.

Prinderea zabrelelor de talpi se realizeaza eu elemente metalice care au capacitati portante mario In aceste condit.ii, fermele eu consum mare de otel pot acoperi deschideri mari (I ~ 40,Om), eu panouri mari (3,0 ... 6,Om), ceea ce conduce la un numar redus de noduri si simplifica executia. Ca si la fermele eu eonsum mediu de ot.el. piesele tension ate permit reglarea in timpul exploatarii, deci redresarea deformatiilor, Toate detaliile de noduri se pot executa in ateliere, asamblarea pe santier realizandu-se usor, ceea ce reprezinta un grad de industrializare ridicat, Elementele de lemn folosite la realizarea barelor comprimate pot fi eu sectiuni simple din lemn masiv rotund, cioplitura sau ecarisat sau cu sectiuni compuse din lernn lamelat incleiat (eventual sectiuni compuse imbinate cu placute metalice flexibile).

Fermele cu eonsum mare de utel sunt tipul eel mai rational

126

de grinzi cu zabrele, realiz ate din lemn. avand (1 sigurunt.a mart' ~n expl~a~are. fiind economice si prez ent.and posibil itat i de industrializare a execut.iei,

Avand 'n vedeie aportul important al ::ctiunii mornentului irh:ovoiet.l;l· asupra marirnii efortuiilu: unitar« ia talpa supcrioara a ferrnei. pan ele s-au dispus ]" noduri, astfe l 'jndt talpa 8';iJerioara ~';', fie solicit.ata nurnai la compresiun«.

1'1 ':i·olJ:·c CT c.zt~C\"',~r)~ :n::tJ;:'~ {'_i N'rjl)f>

;:;,1)":",_1-'-';' Qfi V~~I'::~'t--- --------.-~~,.-

1.~·~O_jlJ:_Q.!I~ din pt6ci I.± ~Jt:s'lr:'l1 ei 'J' .• "(it.,l;

:.~~~ ~_t:,':r~ ~2:~ [1\.'" ,"'j_~.,~~r:I,,-~r'ri

Fife

-4 r \'. 1:~

-- ,...-~---:-:::---:~'~,

j

IV.4.I. Date de terna

Se proiecteaza ferrr.a 'de acoperis a unei constructii avand ur.natoarele 03te de tema (fig. IV. 1:3):

1. Deschiderea ferrnei I = ]8,OOm. inalt.imea h = 4.0m, traveea t ;:.: :i,OCm Sche-ma geornr-trica a ferrnei este prezentata" In plansa 1\'.2.

Celelalte date de tcma sunt similare ferrnei eu consum redus

elt' otel (vezi pct.2.,.9. paragra: 1V.2.1). .

127

IV.4.2. Stabilirea mcarcarilor

Incarcarile permanente date de elementele de inchidere de acoperis, stabilite pe m2 de suprafata inclinata sunt stabilite in tabelul IV.4.

TabeluI IV:4

Incarcari permanente

Incarclre . lncarcare
Nr. normala Coetlclentii de calcul
crt. Elementul (daN I m'l fncarcarilor (daN'm')
aupr.r.t. supra,.t.
inclina'a n inclinatil
1 Invelitoare din azbocimenl 2C.OO 1,3 26,00
ondulat cu ondule marl
2 Ter'Tloizolatie din placi de 10.00 1.3 13,00
polistiren expandat O,10x 100
3 Strat suport din PFL dur 6,40 1,3 8,32
0008 x 800
.- Sipci 2xO,038)(O,038x600/1 ,35 1,30 1,1 1.43
5 Pane + capr.ort 12,67 1 1 1393
6 Contravinluin O,01x600 6,00 1,3 7,80
Total (daN I rn') 56.37 - 70,46 Observatii:

se apreciaza dimensiunile panei la 15 x 19cm; contravantuirile, necesare rigidizarii fermelor de acoperis in plan orizontal I?i vertical, realizate din lemn, dau un consum de aproximativ 1cm grosime/Im" de acoperis

Incarcarea permanenta de calcul din .elementele de inchidere la acoperis stabilita pe m2 de suprafata orizontala este:

g" = 70,4810,9136 = 77,15daN/m2

G~eutatea proprie a fermei se stabileste cu relatia (IV. 1):

• mcarcarea normata din greutatea proprie a fermei:

128

g" pr=(56,37/0,9136 + 0,8 x 120)4 x 18/1000 - 4 x 18=12,24daN/m2 incarcare de calcul din greutatea proprie a fermei: rpr=1,3 x 12,24 = 15,91daN/m2

!ncircarea permenenti de calcul pe m de ferma are valoarea: 6p•rrn. = (77,15 + 15,91) x 3,0 = 279daN/m

Incircarea din zipadi, cu valoarea de calcul este similara

ce cea de la ferma de consum redus de metal:

YF = 2,2 - 0,4 ·61,70 I 96 = 1.94

P~1 = 0,8 . 120 . 1,0 . 1,94 . 3,00 = 559daN I m2

P~2 := 0,8·120·0,75 ·1,94 ·3,00 == 419daN I m2 P~3 = 0,8 . 1'20 . 1,25 . 1,94 . 3,00 = 698daN I m2

Incircarea din vant se stabileste conform STAS 10101120-90 P~ = cn . ~. ch(Z)· gv, cu:

~ = 1,6; ch (z) = 0,65; gv = 42daN I m2

Pentru HIl = 3,00/18,00 = 0,167 si a = 24°, din tabelul 3 (STAS 10101/20-90), rezulta:

cn1 = +0,07; cn2 = -0,40 (fig. IV.14a)

Din suprapunerea cu efectul actiunii interioare a vantului (fig. IY.14.b) rezulta schema de incarcare cu vant din fig. 1V.14.c.

=

b.

Fig. IV.I4

1= 800

=

129

..
-:
; (IJ
e
... .;c
c
e
'L:
-E
~
I..U
'5:)
c::
".
OJ
..._
OJ
"al
...
.s
.5
GI
-
~
·C
..2
~
I.*J 130

IV.4.3. Calculul panelor

Pvnt.ru calculul panelor, in paragraful III.3';'L s-a prezentat UL -xernplu de calcul,

1V.4.4. Dimensionarea barelor ferrnei IV.4.4.1. Talpa superioara

Este un element cu sect iune simpla supus la eompresiune eu flambaj;

Se verifica in raport eu axa y-y (fig. IV.15) eu relatia:

C,; > N,.

._ ... _ . __ -.-_----.------------ .. ----~

i-

I i

in eare:

Np = 14636daN;

Cry = R~II . Ac . Ycy . mTc

Se alege 0 sectiune de 15 x 30cm

R~II = 76,68daN / cm2

Ac = 15 30= 45Ocm2: mTc

492

0,90

Zfy

15 0,913

32,8

Ycy

131

2

11: . 2,0 == 2.51cm2

4 . 1,25

T = 7,85 x 2100 = 16485daN > 13398daN P~ntru panoul 2-4 se alege 2<1>18

A ~~ == 407cm2

net == 4. 1,25 '

T, = 4,07 X 2100 = 8546daN > 8449daN IV.4.5. Dimensionarea imbinarilor Ia noduri Nodul 0

Transmiterea efortului de compresiune de la talpa superioara se realizeaza prin intermediul unui profil metalic [ de care se fixeaza talpa inferioara alcatuita din 2<1>25.

Calculul la strivire pe suprafata I-I

/14636~--

Cry == 79,68 . 450 . 0,913 . 0,9 == 29463daN > 14636daN

IV.4.4.2. Diagonale Diagonala 1-2 (4-5)

- Sectiune simpla 15 x 15cm

Se verifica la flambaj cu relatia: Cry> N.. in care:

N = 4016daN

c

Cry == R~II Ac' Ycy mTc R~II == 79,68daN

2 Ac == 15 ·15 = 225cm

mTc = 0,90

Zfy 538 == 3587

15 '

Ycy = 0,89

Cry = 79,68 . 225 . 0,89 . 0,9 = 14520daN > 4016daN Diagonala 2-3 (3-4)

- Sectiune din otel-beton <l>2Omm N = 4949daN

t

Anet

R ~tux . -'-[-:--R-C---'::':':_~' ---

1 + ell - 1J sin3 a

• R~.l

Fig. IV.~

T, = 2.51 . 2100 = 5275daN > 4949daN

R~II == 79,68daN

R~.l == 30 . 0,83 . 1,00 / 1,25 == 19.92daN / cm2

RC - 79,68 = 66,31daN / cm2

str. (;t - ( 7968 )

1 '- 1 .040663

+ 19,92 '

Cm == R~tr.u . As . mTs

Se alege inaltimea suprafetei de strivire h.=IBcm. A = 15 x IB =270cm2

•

m,!,. = 0,9

Crd = 66,31 x 270 x 0,9 = 16114daN > 14636daN

IV.4.4.3. Talpa inferioara - Sectiune din ot.el-beton

Se verifica cu relatia: T', > Nt' in care:

N = 13398daN - panoul 4-6

I

8449daN - panoul 2-4

T = A x R"

r net ---... Olf.'l

• Pentru panourile 0-2; 4-6; se alege 2<1>25

TC • 2.52 2 == 7.85cm2

Anet == --4~-5-

132

133

ELEVA'TiE FERi'llA

•

scora ~1: '20

~-------f------ ------ --L--- 5715 ----r---- -

-t-----

75

2,b"5

-- ---r---------------------

-- _ _ _ _1'Z~ ------t -- - ,------- __ 1_,Z'?_

'10,50/£2

----._-----_ ._-_.----_- .. _---_ -'

--- i-------- - -~

- ---+------ -~--f

- ------------------ ---t------ --------j

NOTA: Pentl'"u detolii nodur i veZl ~?lon~o. \V.9

-p\on~a !\'. 8

I
~i
<-'0'
-...\
)


;. ~

...:;,
I
,
~\ \ \
\
~~ ,/ ':;t •. ,
--. \.
r- -,
...
~I --l-~-

~

'Q
~
~ ~ ~
.,..1 <:
~ ~ t::ll
l,
~ ~ -,
~ <: cSl'
I
"
j,/ •
.... /' X
\ .... //
/~// f ,-
! I ,,~ /
.....
.' ~
¥- ELEVATIE FERMA

M

_--ZoL_-+-_______ <52_ . ... ... ~_ j~/~ _____Q"_O __

__________________ 5.._25__

------_

,~- .

______________ 25Q ---'

420 I

_-+----------_--~_------~-------~--

NOTA-

• Pentru detolii nodurl vezt planpa TV1!

PLANSA i 10.

NOD i

Sg Sub rindo 5)( 10 L=90mm

NOD 3

T:

\

\

\ /'_/ _.\;--'

\

\,

15x 7 //0,

NOD 2

. .

IHB/NARE DE PRELUNGIRE.

( TAlPA

SUPER/OARi)

15)( 30 T'

I

Bu/oane de

sofidanzare

-_ NOD 6

I

_.

15x 30

NOD 5

S d.60mm 1S -tomm "

15x 30

T.z ~

s

15x 10

~Hz

NOD 7 d· 90mm ----~f=f;--;: ~~o mm- S,

_sfu p[CJLaj{1_~

5 rfVfre '~

I

I

r/

\

PLANSA .v.n

SCHEMA FERMi:. 5C 1.1CC

r/

cosoroabd

foaie carton _JIJJJPaf

suprafatd pasudd EJ rx15

•

• Verificarea profilului [

Profilul metalic [luereaza la mcovoiere in rapurt cu axa y_y, reazemeJe fiind realizate din tirantii care alcatuiesc talpa inferioara (fig. 1V.17).

" 14636 ,,54,21da N I em 2 [-- -- ~- ~----:- """"',,;, '-1

Ref str 18 . 1 5 /

P == 5421·15 == 813daNI em I " -+

, ,

I == 19cm; a = 15cm -1-.... I \'

Mma, : ~::1:~t ~. 1:) F;: :Vl; u_1

• 35061 3 ---------- -_

Wy -- ----- == 167cm

nee 2100 '

Se alege un profil [ 16 cu W\t~18,:3cm:l

NodulI

Efortul de compresiune din diagonala 1-2 se transmite la talpa

superioara prin aparit.ia unui efort de strivire pe suprafata de contact, care este pasuita.

Verificarea suprafetei de strivire, perpendicular pe fibre, se

face cu relatia: C, 1. > Nc, In care:

Ne == 4016daN

Cr 1. =.: R~1. . Astr .. mTc (vezi plansa IV.12)

4034daN > 4016daN

IV.5. REZOLVAREA ACOPERI~ULU1

Sarpanta de acoperis la structurile de reziaterita p:ezentate, alcatuita din ferme si pane este un sistem defavorabil. Pent~~ asigurarea stabilitatii si rigiditatii acestuia, cat !?! a c?~structl,el in ansamblu, se prevede un complex de contravantUlrI care, m raport cu modul lor de dispunere pot fi orizontale (transversale si longitudinale) si verticale.

Contravantuirile preiau i ncarcarile orizontale din act iunea vantului sau seismului si le transmit structurii de rezistenta verticals a cladirii.

144

Contravantuirile orizontale transversale se prevad in traveele finale ale halelor, la rosturi, precum si intermediar, la distante maxime de 40-,,60m. Aceste tipuri de contravantuiri se dis pun in mod obisnuit Ia nivelul talpilor superiuare ale fermelor, care indeplinesc si rolul de talpi all' contravantuirii.

Panele alcatuiesc muntantii, iar diagonalele se realizeaza in mod obisnuit din bare de otel beton <j>12mm, dispuse in sistern incrucisat E?i prevazute en mansoane de strangere.

Contravantuirile orizontale transversale se dispun in zona panourilor extreme ale ferrnelor, tot la talpa superioara, asigurand legatura intre contravantuirile orizoritale transversale. La aceste tipuri de contravantuiri, panele alcatuiesc talpile, montantii sunt constitu iti din tal pile superioare ale fermelor, iar diagonalele He realizeaza similar contravantuirilor orizontale transversale.

Sisternul de contravantuiri orizontale transversale si longitudinale asigura stabilitatea generals a sarpantei acoperisului.

V. PLAN~EE CD GRINZI DIN LEMN V.l. DOMEN1UL DE UTIL1ZARE

Datorita faptului ca lemnul este un material care poate fi valorificat superior prin prelucrare industriala si are, ca material de constructie, 0 rezistent.a scazuta la foe, planseele eu grinzi din lemn se folosesc pentru:

cladiri eu regim redus de inaltime;

cladiri in mediul rural, unde lemnul este material local de constructie.

V.2. ALCATUIRE CONSTRUCTIV A

Subansamblul de planseu este alcatuit principial din doua serii de clemente:

1. elemente principale - grinzi de pl anseu, amplasate la

0,70+6,OOm interax si realizate din: lemn rotund tivit pe 2 fete; cioplitura;

lemn ecarisat (dulapi sau grinzi).

145

PLA N

.

ACOPERIS

,

3.00

t--t----- _A1._l5_ __ + -t--l

@]

PL ANSA 'V 13.

Grinzile se dispun, in functie de distant a dintre reazeme: _ dupa 0 singura directie, paralel cu latura scurta a tncaperii si rezemfmd pe zidurile longitudinale ale acesteia. Pentru deschideri mid, de I,O+2,Om I?i mcarcari reduse se folosesc ca elemente portante dulapi de lemn asezati alaturat pe lat, fara elemente de umplutura;

dupa doua directii, cu grinzi principale asezate la interax de 3,0 - 6,Om, paralel cu deschiderea mica, pe care reazema grinzile secundare (fig. V.l.).

Distributia grinzilor la plaseele din lemn a. dupa 0 singura directie

h. dupa doua directii • . c. dupa doua directii, cu grinzile principale rezemate pe stalpi

1. grinzi 3. grinzi sccundare

2. grinzi principals 4. stalpi Fi . V.I

Grinzile planseului dispuse pe 0 singura directie si grinzile secundare la plansee cu grinzi distribnite dupa doua directii se aseaza la distante de O,70.;-1,20m, in functie de marimea deschi-

derilor si incarcarilor utile. '.'

La alcatuirea planseului se asigura un J'patiu de 5+ 10cm de la fata laterala a grinzilor de margine pana la fata peretelui paralel cu grinzile, spatiu necesar pentru ferirea grinzilor de umezeala I?i pentru a asigura prinderea, fara iesire in consola a elementelor pardoselii si tavanului.

148

Rezemarea grinzilor se realizeaza pe minimum 15+20cm, in lacasuri prevazute in pereti.

Grinzile se pot alcatui cu seetiune simpla sau compusa prin dispunerea. elementelor alaturate pe vertical a sau orizontala . (fig.V.2).

• Grinzi cu seetiune compusa @ Cu clemente alaturate pe verticala

• Grinzi cu sectiune ~Qmpusa

Fig. V.2

2 Elemente secundare (de umplutura), care asigura: rezistenta planseului intre grinzi;

protectia fonica (in cazul planseelor intermediare); protectia termica (Ia plansee spre spatii cu temperaturi reduse - pod uri, pivnite),

Se pot alcatui astfel (fig. V.3, VA):

podina simpla rigidizata de grinzi; _

astereala de tavan si podina de pardoseala cu termoizolatie

usoara intre grinzi. .

V.3. CALCULUL ELEMENTELOR DE PLAN~EU v.s.i. Incarcari

Incarcarile si gruparile de incarcari se iau in calcul cf. STAS 1010111-78; STAS 1010112-75; STAS 10101/0A-77.

Se subliniaza obligativitatea dimensionarii si verificarii

149

-2 ---J--S---·-----j

./ --.// ! 1. GI!IAJ/),f.· I

.--':::;. .... ¥.~..._._~- -::·-E~~p:.~.~~. . 2. ~I)()SEt4J.t1r

--~. .:.:' ~. f"Oli}.l+Af)J sciNlJlll1

.~~==::t=-=-:::-:=-==~S;~.:')<. I 4-. 5iFd

~ ~. IzouT1£ FoNfGJt·

~ . TJ!NC(JiAU. I't! ~i'ti si 1PESTff.

7. SCJiv~ UtTIJ~ Mel Si1"CJ ~u S lJ$riAJtI!a TtM:I). I~Lli· • I

I

...

I

@

f. CII/A/()rf ~L1.N~t!tJLVi

2 . ~Ri"'l).f 1';\V.A;'" til .. vi .

3. l"O.Di~'" [)I/J 5clNDUHI

4. "ZOL"'ri~ f't>NiC4. 5 P",R[)OSt!ALA.

,: SCiNI)Vei

7. TekC£JiAL,Ii.. Pe 7~£sri£ CU ~lrOiT.

Fig. Y.3

.150.

PL"'NSf!~ co GI!IN2I DIN LeIMN {JMPi./)TU~4 .

~i nEM£ /'iTt=. l>E I

a. b.

co Puci DIN IPSo.s CU CORPUI€"I OIN OE1bN lISO,e, co t;OJ..(}RI

( c;eINZI

2 SIAci .

3. PLt4ci DIN /PSOS

~. co~p l?lN ljli70N U~O~ 5. /ZOLA!!E. FONICA

6· TJ!NCUiMA ~I!! 7"R:ESTIE SA" letlrelr

7. SC/ND()ei I L-'rrvl2OrI.iE. 51P tpiI"'C.j Ptt:"N7RV Susri,vfRE" 7ENCUI.EUI.

Fig. VA

151

elementelor de planseu la gruparea de inoarcari care cuprinde sarcini concentrate.

V.3.2. Scheme statice

In proiectarea curenta,elettlentel~ de planseu se consider a simplu rezemate.

In cazul grinzilor compuse, realizate din dulapi (fig. V.2.a), grinzile se considera continue.

V.4. EXEMPLU PENTRU CALCULUL UNUI PLAN~EU CU GRINZI DIN LEMN

V.4.1. Date de tema

Planseul care se proiecteaza reazema pe ziduri portante si are dimensiunile de 4,50 x 5,5Om.

Alcatuirea constructive serealizeaza prin distributia grinzilor pe 0 directie - pe latura scurta - la interax de O,lm, aparente.

Pe aceste grinzi reazema podina de pardoseala din scandura (vezi fig. V.3.a).

• Elementele planseului se impregneaza superficial si se ignifugheaza.

• Pentru realizarea elementelor structurale se foloseste lemn de molid sau brad, avand:

- clasa II de calitate;

- clasa I de exploatare din punct de vedere al conditiilor

de umiditate.

V.4.2. Stabilirea incarcarilor

V.4.2.1. Incarcari permanente si variabile sunt date de elementele componente ale planseului si sunt stabilite in tabelul V.l in daN/m2•

152

Tabelul V.l

fNcA.RCARI PERMANENTE ~I VARIABILE

Nr. Inearear! Co.flel.nt Incarealii'
crt. Element pormat. incareare de c.lcul
dlN/mz daN/m!
1 podlna de pardoseala
scAndura 2.6cm (2,8+Q,2cml 15,6 1,1 17,16
0,028 x 600
2 lermoizolatie "
0,08 x 100 8 1,3 10,40
3 podina de tavan
0,022 x 600 13,2 1,1 14,52
4 sipci .
'2 (0,038 x 0,038 x 600/1,00) , 1,73 1,1 1,90
5 sarcina uti'. 150 1,4 210
TOTAL 254 V.4.3. Dimensionarea elementelor de planseu V.4.3.1. Podina de pardoseala

• Ipoteza I sarcini uniform distribuite Sarcina de calcul

pC = 17,16 + 210 = 2~7,2daN/m2

Se aleg scanduri de podina de 2,8cm grosime P'p = 227,2 .x 0,28 = 63,20daN/m2

Eforturi in scandura de podma:

2

MI = 63,20·1,0 = 7,95daNm 8

• Ipoteza II sarcina utila concentrata

pCp = 100 x 1,2 = l20daN

pC = 17,16daN/m2

pc = 17,16 x 0,28 = 4,80daN/m Eforturi in scandura de podina:

153

2 .

M 4,8 . 1,0 120 . 1.0 __ 3060d N

II::: 8 + -~- - , a m

a) Verificare rezistenta Met s Mr

Mr . Rf . We . mT . mL

Rf ::: mui . mdi . Rj I 'Yi

cu: R~::: 168daN I cm2; mui ~ 1,0; maj = 0,65 I

. 28.2,62 3

Yi == 1.10, We == ---6----- =: 31.54cm

Rezulta: M, = 99,3 x.31,54 x 1,0 x 1.0 = 3I,32daNm

b) Verificare sageata

Datorita faptului ca seetiunea aleasa mai sus nu cores pun de conditiilor de limitare a sagetri, se alege sectiunea de 3.4clll grosime (grosime efeetiva de 3,2cm rezultata prin randeluire). 2

Wef = 28 '632 = 47,8cm3

28 . 322 ::: 76.45cm4

let = 12

Ipoteza 1

f max, ::: f1 + f2

f1 = f1p(1 + kdef); f2::: fzu(1 + kdef)

5 15.6 . 1004 .10-2

f1 = - . ::: 0,023

p 384 11,3· 104 . 76,45

Kdef == 0,8

f1 == 0,023(1 + 0,8) == O,041cm

5 210.1004.10-2

f = - . == O,313cm

zu 384 11.3. 104 . 76,45

Kdef ::: 0,45

154

12 ::: 0313(1 + 0.45) ::: 0.45cm

f max, -r-; f1 i- f2 = 0,041 + 0,45 0,491cm

l

fadm =, 206 = 0.5Ocm

• Ipoteze 11

f max, -r- f1 + f2

f1 -, 0,04 tern

f2 = (1 1 O.4~·llu' 0,42cm

PI" '120· 1003

fu 48EI == 48.11,3.104 . 76,45 ~ O,29cm

f max" == f1 + f2 ::: 0.041 + 0.42 ::: 0.461 < fadm

V.4.S.2. Grinzi de planseu

• Deschidere aferenta: L =l,Om

• Deschidere de calcul: (= 1.05Lo =.1.05 + 4.25 ::: 4.46m

• IpotezaJ

Sarcina de cal cui P"gl = 254daN/m - greutate proprie

12 x 19 em g'"p, = I5.05daN/m

Total prgl ::: 270daN/m

Eforturi in grinda

2

M, ::: 270· 4,46 ::: 671.35daNm 8

• Ipoieze II

Sarcina de calcul pr gi = 44daN/m

greutate proprie g'" pr = 15,05daN/m

Total prgJl = 59,05daN/m

Sarcina utila p",,:: 120daN

Eforturi in grinds

M 50,05 .4,462 + 120· 4.46~ ::: 181,3daNm

II ::: 8 4

a) Verificare rezistenta

Mr ::: Rf . We . mT . mL

155

Rf = mui . mdi . Ri I Y = 99,3daN I cm2 12 . 192

= 722cm3 6

Mr = 99,3 . 722 . 1,0 = 717daNcm

Rezulta:

Me' <M

I r

Me' <M

II r

b) Verifieare sageata

• Ipotezu I

P~ == (59.05 + 210)daN I m

I = ~ 193 == 6859cm4 12

f1 = (1 + 0,8)fp 0,0014cm

5 59,05 1004. 10-2

-- . -------.--- O,Oem

384 11,3 . 104 . 6859 ~

f2 = (1 + 0.45 )fn = 0,058cm

_5__ . 3.!.9_'__1_00_~ 1 O-~ _ 004cm

384 11,~ . 104 . 6859 '

t rnax, == 0,0014 + 0,04 = 0,0415cm Ie

fadm == 250" == 1,78cm

• Ipoteza II

P~ == 59,05daN I m;

P~ = 210daN

f2 == (1 + 0.45)fn "0 0,008cm

210.1003

--4-·----·· == 0,006cm

48 . 11,3 . 10 ·6859

f1 = 0,0 . 0,14cm;

fmax., ;:; 0.0014 + 0,008 = O,OIem

156

ANEXA VI. SINTEZA STRUCTURII DE REZISTENTA DIN LEMN

VI.1. STRUCTURI DE REZISTENTA TIP ~ARPANTA Solutule de acoperisuri eu structur« de rezistenta tip sarpanta sunt utilizate in mod eurent la cladirile de locuit,

Cu elementele de sarpanta se pot proieeta acoperisu rile cladirilor de loeuit eu structura din zidarie portanta, diafragme de beton armat sau cadre.

Alegerea solutiei de sarpanta trebuie sa tina seama de

urmatorii parametrii:

tipul de inveli.oare forma in plan a cladir-t

pozitia elementelor structurale portante functiunile si amenajarile podului aspeetul plastic -arhitectural.

Influenta a. ester parametri este detaliata in plansa 1.

Se subliniaza faptul ca pozit+a elementelor portante ale (.1 "'dirii conditioneaza alegerea sarpantei, intrueat pe acestea reazema elamentele vertieale ale sarpantei.

VI. 1. 1. ~o.i·pante pe seaune

Avand in vedere eele de mai sus, se pot prevedea sarpante pe scaune eu .reazem pe ziduri transversale sau sarpante pe

ziduri longitudinale (pl. 2, 3, 4) ,

La aceste sarpante, in eazurile in cave popii nu pot fi pozati in axeL zidurilor portante, se admit devieri diferer-t iate la struetun eu zidarie portanta, respeetiv eu diafragme de beton.

Contravantuirea aeestor sarpante se asigura pe directia transversala prin prinderea eu clesti a popilor si a capriorilor, iar pe directia longitudinala prin contrafisele panelor.

VI.1.2. Sarpante din ferme de lemn

La cladirile eu struetura in cadre, solutia de sarpanta este eea alcatuita din ferme de lemn.

Fermele de acoperis se realizeaza tinand seama de urmatoarele eriterii:

157

forma constructiva (vezi pl. 6 grinzi cu zabrele) mod de alcatuire I?i principii constructive

pozitia in structura constructiei.

Dupa modul de alcatuire si principiile constructive, fermele

se realizeaza astfel:

fer-me din lemn rotund sau cioplit (ferme dulgheresti) ferme din lemn ecarisat batut in cuie si suruburi

ferme din lemn in combinatie cu metal (fer-me ingineresti). Impartirea fermelor In panouri se face. in general. prin impar-

tire a talpii inferioare In intervale egale intre ele.

Lungimea panourilor talpilor com primate se ia in mod curent intre 1,50+~,OOm.

In toate cazurile de sarpante, distant.ele dintre pane se determina prin optimizarea deschiderii capriorilor, th1imd seama de incarcarile de calcul si de sectiunile posibil de realizat din materialul lemnos disponibil.

in ceea ce priveste aspectul plastic-arhitectural, se reeomanda utilizarea sarpantelor in doua sau patru ape. combinate cu polate sau timpane care sa micsoreze, pe cat posibil, numarul doliilor si intersectiilor (vezi pl. 5).

VI.2. SISTEME CONSTRUCTIVE IN ARCE ~I CADRE Sistemele constructive cu structura in cadre si arce sunt utilizate in mod curent in constructiile industriale I?i social-culturale.

Cadrele (arcele) se pot realiza cu doua sau trei articulatii, cu sau fara tirant si in sistem de cadre cu zabrele; sunt folosite pentru constructiile parter.

Riglele cadrelor sunt drepte - cu una sau doua pante -, frante si curbe - sub forma de arc. Sunt realizate din clemente cu inima plina sau cu zabrele.

Domeniul uzual al acestui sistern este de' 8+12m in cazul riglei cu sectiune plina si 9+ 15m in eazul riglei cu zabrele, pentru o inaltime a stalpilor pana la 6,50m.

Deschiderile ajung pana la 30m in cazul elementelor cu inima

plina, din lemn incleiat, •

158

in cazul cadrelor descrise mai sus. rezulta solicitari apreciate in zabrele, ceea ce face ca structurile de constructii de tip cadru sa fie mai putin convenabile in comparat.ie cu rele de tip arce.

VI.a. STRUCTURI DI<~ REZISTJ<;NTA DE TIP R}<;TELg PLAN'E DI<~ GRINZI

Solutiile de acoperisuri eu structura de rezistenta de tip retele plane de grinzi sunt utilizate in mod curent 1a cladirile socialculturale si industriale.

Retelele plane se pot alcatui din grinzi drepte orientate pe doua directii rectangulare sau concurente sub unghiuri cuprinse intre 60°-70".

In acest fel, structura de rezistenta a acoperisului se realizeaza

din:

grinzi principale si grinzi secundare sau

grinzi pe doua directii, cu aceeasi pondere de rezistenta (disparand notiunea de grinzi principale si secundare), Acestea se realizeaza cu sectiuni:

simple (dreptunghiularei, din lemn ecarisat sau lamelat inclciat

cu zabrele (simple sau compuseJ din lemn sau lamelat incleiat, plane sau spatiale,

Distanta dintre noduri variaza intre 60~550cm.

Retelele plane realizate din grinzi eu sectiune simpla din lemn ecarisat pot realiza 0 retea spatiala (plansa 7).

Caracteristica . acestor sectiuni consta in posibilitatea de a se folosi material lemnos sub forma de scurtaturi, bile, manele (Iungimi 1.50+2.5Om), precum si nocesitatea alcatuirii speciale a nodurilor prin utilizarea unor piese metalice speciale.

VI.4. ACOPERI~URI SPATIALE

Solutiile de acoperisuri cu structuri spatiale sunt utilizate la cladirile social-culturale si industriale.

Structurile spatiale ale acoperisurilor extind realizarile

159

constructive privind alcatuirea retelelor plane. In acelasi timp, se obtin efecte pozitive privind conformarea structurii si comportarea generala a constructiei la incarcarile exterioare.

Folosirea acoperisurilor cu structuri spatiale este rationala in urmatoarele cazuri:

1. constructii cu deschideri mari, cand se urmareste utilizarea intregului gabarit interior ai constructiei;

2. constructii cu destinatii speciale, cu goluri mari ln peretii longitudinali, rezemarea facandu-se pe peretii frontali;

3. acoperisuri pentru cladiri de forma circulara, patrata sau poligon regulat, de tipul cupolelor si bolti1.or inchise.. . In aceste cazuri, forma geometrica (configur=tia) a acoperisului

determina doua solutii de structuri spatiale. bolti

cupole.

Dupa modul de alcatuire constructiva, boltile si cupolele se

pot realiza sub forma de: bolti-membrane

bolti lamelare cupole-membrane

cup ole din elemente plane cupole geodezice.

Recomandarile privind condrtrile constructive si de calcul specifice se vor detalia intr-o faza ulterioara.

VI.4.1. Boltile membrane (deschideri 20740m)

Se alcatuiesc din mai multe straturi suprapuse, din scanduri sau din scanduri si produse pe baza de .Iemn (placaj de construetie), imbinate intre ele cu mijloace traditionale (cuie) sau moderne (adezivi).

Se realizeaza cu sau fara nervuri de rigidizare; in cazul deschiderilor mari, boltile-membrana se realizeaza cu nervuri de rigidizare dispuse la 1,50+2,50m interax.

Dupa forma geometries a acoperisului, boltile-membrana sunt:

cilindrice

- inchise

160

VI.4.2. Boltile lamelare (deschideri 12+6Om)

Se alcatuiesc din elemente - lamele care se aseaza pe doua directii ce se intersecteaza formand doua grupe de curbe elicoidal~; lamelele se executa din lemn masiv sau ·lamelat incheiat.

In sectiune transversala, acoperisurile de acest tip au forma circulara sau ogivala, cu schemastatica ce poate fi aproximativa cu un arc cu doua articulatii, respectiv arc cu trei articulatii.

Dupa forma geometrica a acoperisului, boltile lamelare sunt: cilindrice (circulare, ogivale)

inchise

VI.4.3. Cupolele-membrane (desehideri 12+4Om)

Se alcatuiesc, in principiu, la fel ca si boltile-membrane. Au forma in mod curent de caleta sferica.

Structura de rezistenta se realizeaza prin:

nervuri meridiane (arce);

inele de rezemare la partea superioara si inferioara; podina inelara !?i oblica.

Randurile de podina inelare si incrucisate sunt executate din scanduri fixate intre ele sau in euie.

VI.4.4. Cupole din elemente plane (deschideri 8+15m) Sunt constructii realizate din arce eu 3 articulatii, dispuse

radial. .

Caracteristicile geometrice ale cupolelor realizate din arce sunt aceleasi cu ale arcelor cu 3 articulatii,

Structura de rezistenta a cupolelor alcatuite din elemente

plane este alcatuita din: arce cu 3 articulatii;

pane inelare din lemn lamelat incleiat;

elemente de contravantuire din otel rotund, dispuse in cruce; podina radiala si oblica.

161

VI.4.S. Cupole geodezice (deschideri 60+ 100m)

Prezinta un caraeter modern prin posibilitatile de plastica arhitecturala pe care le prezinta ~i prin faptul ca prezinta 0 rigiditate maxima prin sistemul lor structural spat ial format din bare dispuse pe suprafete cu dubla curbura, can- se n-azema spatial unele pe altele si lucreaza in principal la eforturi axiale.

Cele mai uzuale cupole geodezice sunt cele 'Jb\lHute prin intersectia arcelor de cere dupa a directii, sub un. unghi de 60'. Rezulta ca in nodurile curente concura 6 bare. ,istE·j incat apare necesitatea Iolosirii in imbinare a unor dispozrtive metalice speciale - plane sau spat iale.

Un alt tip de cupule geodezice se realizeaza in inele de diferite djametre.lmbinate intre ele prin intermediul unor clemente dispuse dupa traiectorii curbilinii, forrnand in plan triunghi.

VI.S. STRUCTURI DE REZISTENTA DIN LEMN - COMENTARlI

Nota prepunderenta a alcatuirii sistemelor constructive din lemn este aceea a obvinerii uno}' performante deosebite in ceea ce priveste realizarea lor pe call' irrdust.riala.

Aceasta industrializare impune solut ii moderne si corespunza-

toare pentru:

alcatuirea sectiunilor de lemn ale elementelor de constructii; alcatuirea imbinarilor (nodurilor) dintre piesele de lemn; alcatuirea ansamblului solutiei constructive.

In acelasi timp se impune rezolvarea problemelor de calcul privitoare la schemele de calcul si metodele de calcul pentru dimensionarea si verificarea elementelor structurale din lemn.

in acest sens, privind ultimul aspect enuntat, se detaliaza in prezentul ghid aspectele constructive si de calcul pentru structurile de rezistenta tip sarpanta (sarpanta pe scaune, sarpanta din ferme de lernn) I?] planseele cu grinzi din lemn, in conformitate cu forma revizuita a standardului 856 - 71 de proiectare I?i de calcul la stari limita a structurilor din lemn.

1.62

CLA$'PICARE 6RlNZl CU 7A8RELE}~UPA FORMA coNcaTRuc;rlv.a-

lriun<aniulQrO. ) wb\~\~rom ~\~\C\.

._

Lt· !

1 ..... - ·u_. .. - .. __ u.-->f-

t~1'5-~ h-:=A.- i I; 8 6

•

I

L..1 .. __ ___.I..----- .. --..... __ ._ .. _ _ .. __ ._ _._._....1...- __ -

.. ' '. t /1', r. /'"'!'\ _.

,'_ l- ...... ,\ I /-' ." !-'. I 'n'

! t._.,. I \ ~ .,!~. ' ...... \"~j I

o tD

M

5.502 5.502 5.502

_.--_ ....... _"'--==-- .. -JI--=;:_=--+

5498

5.496

B - B

• FERME LONGITUDINALE - DES CHIDERE 60.0 m -

CU SECTI UNI lAT.

COMPUSE DIN LEMN LAMELAT INCLE-

CURENTE

• PANE TRANSVERSALE - LUNGIME 13.50 m - DIN

LEMN LAMELAT INCLEIAT CU SECTIUNI SIMPLE.

• CONTRAVINTUIRI VERTICALE SI ORIZONTALE

IN FRONiON, DIN LEMN R€nUND.

• CONTRAVNTUIRI. ORIZONTALE CURENTE DIN

LEMN ECARISAT.

B

-

PANE

IA

--~,.--;-- -::;:-

t,. 'i.~ 0 0 • • • .. • .;. • • • ..... }

~""i t~ "-

E... ~.

~,. e'~

..\: <,. ~ • • 0 0 0 0 0 0 • 0 0 0 • ~ ~

... ,-I:: .0

163

8 . .t.II//1'''''INrr CV"'Z£I"IAHI ... """"""-"'1"" I:fJ /T"IZFI'MA'I
.IY' z/,ov/r/ tDN,,,I/.PI<VA.t£ '"£ ZlDt/H' ,""'N4t'1'~.JALF ...
~
.. Co! of- .. .... ... .... ~ .. '>lI .... ~
1;
>~ ~ ~'i\ ~,~ ~ ,~ ~. .~~ .~
~ !Y~ .. ~ ~
.~~ l I;
~
~ f~1 y ~
-;
.. ~~ if 1
, I
• • ~
-+--- • ~--=- 1(1<11
-- t--- I • • .1-.ci
• • .r.1<7
• , =t • • -. • -~~
,--. • • • . , $oX'
· • • 1.4&
• • - • ,,~
--- ~ • • • • - ~
• • • •
;_--~H • • • Me
• • • • 1.1;1
• • • • 1..tr-,!1
, • - '-""
• • • p.""
• • • --i!!!!...
• • ~~C- ,...
• • ~I<' ..
• • '4e:' ~
• • • -~~
• : • • ..,"~
• , • • ",,10
• • • ......
• • 'C._,~ "
• • • .nt
• • «"'" b
• • ,.., .. ~
• • ~.i3 ~
• • .~
• • ... _ -- 'I.
• • ~JO
; • • ,.,.IlI
• • ";.'"
• .. ,.,
• 'S""
'-- , , • /of..J()
- : • s. ...
• "" ...
• iUt?
· • ''''~
• '6~
• ,~,?£
• 1)41tt!!"
I • - i1;
• ~A 164

P2

._----_._------_._- ----------------,

~f·-,

~ ®

._

<) '''>

.. ..

~--

J

lp "-

<

~

,~

'''t

[1 __

165

~
-.J
~
::z
.....
Q
....
~
~I
~,
\)
~
<,
~
Cl
.....
I\J
IV
Q._
<
~
-...J
~
~
(
Q.? o
-c " .
er, ..s
..
r\i1(-' 166

.:~ <

~------------------------------------------------,

,....j eN c-?
"~ ~
~
I 0 ~
..
" P5

167

i \

J

'l'~

. .'

BIBLIOGRAFIE

1. "Spccificat ie tehnica pentru proiectarca ~i calculul constructiilor din lemn.

Anteproicct." MLPAT-1995.

2. Badstube. M., Rug W., "Cercetari privind dimensionarea dupa stari limita In prcgatirea noii lucrari de standardiz are. pentru constructii din lernn". Hotzttechnologi«, nr.6, 1986.

3. CAt\/CSAO~6.1- M.89, "Engineering Design in Wood (Limit States Design)".

Ontar-io, Canada, 1991.

•. D., Marusccac, "Const.ructii modurne din lemn", HI8.'i.

5. 1. Curtu, 1'\. Ghelmcz iu. "Mecanica l.imnului si matcrialelor pe baza de lernn".

6. I. Curtu. K. Cotta. A. Se-rbu. "Elorru-nu- de cnnst.ruct.i] si case prefabricate

din lemn.

7. "Holzhauwerke. Berechnung und Ausfuhrung", l!;j52-1985.

8. "Eurocode nr. 5. Design of Timlx-r St.ruct.uros", 1991.

9. H. Gotz, "Construire on bois", Presses Polytochniquos Lausanne. 1988.

10. G. Karlsen, "Constructii de lemn", \01.1 si 2. 1955.

11. KF B 52-001-87, "Regles d'utilizat.ion du bois dans les constructions. Regie;; de calcul".

12. "Uniform Building cod - cap. Wood", 19!H.

13. E. Zeller, "P(,rformances' des Construclions en bois et maintenance", . Annales de I'Institut Technique du Bat.imcnt et des Travaux Publics", 1991.

14. "Wood Design Manual". Canadian Wood Council.

15. "Lubbert Information", nr.4, 1984; nr.z. HJH5.

16. "Idem in Holz - Luhbert Holzleimbau", Hj~6.

17. "Produktinforrnation Holz. Das sicherc Dach', 1988.

18. "Informationsdienst Holz, 19H~. 19R9. 1990".