Raport privind posibilitatile de dezvoltare a

ecoturismului in zona localitatilor Horezu, Novaci,

Polovragi, Costesti, Maldaresti, Vaideeni

Programul: Parteneriat pentru Dezvoltare Economica Locala

Autor: Paul Iacobas, paul@apuseniexperience.ro

Data: 30.11.2005

1
1.0 INTRODUCERE

1.1 Scopul raportului

Acest raport se doreste a fi un document suport, care sa poate fi utilizat in procesele de planificare si de
management al turismului in natura si al ecoturismului in zona tinta. Prezentul raport arata viziunea autorului
asupra dezvoltarii ecoturismului in zona si este un document cu caracter de recomandare, supus oricaror sugestii
pentru imbunatatire. Beneficiarul raportului este Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala Bucuresti (FPDL),
cat si administratia locala si societatea civila din localitatile: Horezu, Polovragi, Costesti, Novaci, Maldăreşti,
judeţele Vălcea şi Gorj.

1.2 Metodologie

In perioada 12-14 octombrie 2005, autorul, insotit de un membru al staff-ului FPDL (Ancuţa Vameşu) a efectuat o
vizită în localităţile ţintă cu scopul de a identifica potenţialul zonei în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului în
natură şi a ecoturismului. Au avut loc întălniri cu membri ai consililor locale şi primari din localităţile Novaci,
Horezu, Polovragi şi Costeşti, funcţionari publici, reprezentanţi ai ONG-urilor, meşteri populari, ofertanţi de
servicii turistice. De asemenea, au fost vizitate cele mai reprezentative obiective turistice naturale şi culturale din
zonă: mănăstirile Hurezi, Polovragi şi Bistriţa, culele din Măldăreşti, cheile Olteţului, cheile Bistriţei, zona de
intrare în Parcul Naţional Buila Vănturariţa, micro-staţiunea de iarnă Rânca, satul Olari, satul Pietreni şi zona Vf.
lui Roman (Munţii Căpăţânii).

1.3 Structura raportului

Raportul este structurat în 4 mari capitole, doua referitoare la analiza turismului în zona ţintă, completată de o
analiză a tendinţelor în turismul în natura la nivel naţional şi internaţional, următoarele două capitole abordează
dezvoltarea turismului în natură şi a ecoturismului. De asemenea raportul contine cateva fise de proiect ce se pot
dezvolta in regiune pe domeniul turism in natura si ecoturism.

2.0 Situatia actuala din punct de vedere al dezvoltarii ecoturismului in zona tinta (3 pag)
2.1 Infrastructura

Infrastructura generala rutiera este relativ bine dezvoltata, existand drumuri locale si judetene care leaga zonele de
interes turistic cu drumurile nationale, drumuri care se afla in general in stare buna. Zona nu dispune de
infrastructura de cale ferata, insa este legata prin linii de autobuze si autocare cu majoritatea centrelor urbane
majore din Oltenia, Muntenia si Transilvania.

2
Infrastructura de canalizare si apa este relative bine dezvoltata doar in mediul urban, lipsind in mare parte ain cel
rural (mai ales canalizarea). In viitor, infrastructura de canalizare si racordare la apa va conditiona dezvoltarea de
servicii turistice de calitate, fiind necesare proiecte de investitii in acest domeniu, proiecte ce pot fi cofinnatate
atat prin fonduri de preaderare cat si prin intermediul viitoarelor fonduri structurale.

Zona dispune de cateva trasee turistice marcate (majoritatea in zona Parcului National Buila Vanturarita si in
masivul Parang), neexistand insa servicii de informare turistica, agrement, centre de inchiriere echipement, ghizi
locali (cu exceptia complexelor muzeale –culele din maldaresti, manastirile Hurezi, Polovragi, etc)

2.2 Serviciile de cazare si alimentaţie publică

Zona dispune de un numar mic de pensiuni, majoritatea de 2 margarete. Din informatiile pe care le detinem, nici
una din pensiunile existente nu utilizeaza specificul local (arhitectura, amenejare interioara, mancare traditionala).
Gradul lor de ocupare este mic fata de potentialul zonei, demonstrand ca circulatia turistica in zona este destul de
redusa, sau ca turistii care vin in zona raman destul de rar peste noapte, preferand alte locatii pentru cazare.
Restaurantele sint putine ca numar, nu utilizeaza specificul local in meniuri sau in amenajarea interioara si
exterioara, sint deservite de un personal slab instruit si neatent. Nu exista meniuri in limbi straine iar atmosfera
(muzica, ambianta) este fara personalitate.

2.4 Capitalul natural al zonei si capitalul cultural

Zona dispune de un capital natural si cultural deosebit de valoros in context national si european. Astfel, se
remarca prezenta reliefului carstic (inclusiv carstul impadurit): Cheile Oltetului, Cheile Galbenu, Cheile Bistritei,
Masivul Buila Vanturarita, pesterile (Muierii, Liliecilor, Polovragi, etc), arii naturale protejate: Muzeul
Trovantilor, Parcul National Buila Vanturarita; manastiri si cule (Hurezi-patrimoniu UNESCO, Arnota, Bistrita,
Polovragi); arhitectura traditionala- case traditionale in Pietreni, mori de apa, culele oltenesti; mestesuguri
(tesaturi- scoarte, olarit-celebra ceramica de Horezu, rudarit, icoane pe sticla, etc)
.
Capitalul natural si cel cultural sint relativ bine conservate, neexistand interventii umane majore, cu mici exceptii.
Din pacate, concesionarea unor terenuri in imediata vecinatate a unor zone naturale de exceptie (ex. Ranca, pe
viitor Cheile Oltetului sau Vf.lui Roman) sau infrastructura de slaba calitate (drumuri neintretinute- ex. drumul
spre satul Olari) sint amenintari majore, care vor putea distruge iremedial un peisaj natural, de o mare valoare
naturala, culturala dar si economica.

3
Ecoturismul, turismul in natura si turismul rural sint alternative de dezvoltare a turismului de masa sau a
turismului de tip case de vacanta, aducand pe langa conservarea capitalului natural si cultural si resurse
financiare mai mari si pe teremen mai lung.

2.5 Programele existente in zona de turism in natura si ecoturism

Majoritatea turistilor care sosesc in zona stau in medie 2-3 zile si nu vin prin intermediul unui program organizat
de catre o agentie sau un touroperator. In acest moment zona nu este “vanduta” in mod organizat in nici un
program turistic coerent si pe nici o piata tinta. Turistii care vin in zona practica activitati de speoturism (vizite de
pesteri amenajate), drumetie (mai ales in zona Parcului National Buila Vanturarita), escalada (Cheile Oltetului,
Cheile Galbenu, Cheile Bistritei, Parcul National Buila Vanturarita), vizite culturale de scurta durata (manastirile
Hurezi, Bistrita, Arnota, Polovragi, culele din Maldaresti, schitul Pahomie, Patrunsa, mestesuguri: olarit in
Horezu sau rudarii, etc).

Programul de turism de aventura Romania Gorj Adventure (www.turismaventura.ro ), atinge zona tinta partial,
limitandu-se deocamdata doar la zona gorjeana si cu accent pe activitati de aventura si team building, activitatile
“soft” de turism in natura sau ecoturism fiind promovate doar tangential, ca si activitati complementare pentru
cele de aventura.

Avand deja o imagine pozitiva si un portofoliu consistent de clienti, programul RGA, in cazul in care ar introduce
si activitati de turism in natura si ecoturism care sa cuprinda pe langa arealul Gorj si cel valcean, ar putea deveni
un instrument activ pentru dezvoltarea turismului in zona, oferirea de oportunitati economice comunitatilor locale
din zona si sprijin pentru conservarea naturii.

2.6 Promovarea turistica existenta

In acest moment zona turistica Horezu si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele
instrumente:
- pe site-urile www.horezuonline.ro, www.valcea-turism.ro, www.valceaturistica.ro cat si portalurile de
turism nationale : www.turism.ro, www.infoturism.ro, www.antrec.ro, www.ici.ro, etc
- in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de
Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona in intregul ei, ca
destinatie turistica)
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de
dezvoltare: pliante de promovare realizate de catre FPDL sau de catre Asociatia Kogayon, etc

4
Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora,
modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre
turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii.
Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe, contribuie la o circulatie
turistica relativ redusa, la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de
tranzit pentru turism al zonei.

3.0 Analiza situatiei nationale si internationale in domeniu

3.1 Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei

In Romania, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate de catre cateva
Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), beneficiare a unui grant GEF, cat si de
catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in
Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau
proiectul “Actiuni combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni”,
implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism axate pe pesteri si
carst in general si a traditiilor locale.

In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele zone:

- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca)
- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe observarea carnivorelor mari: lup,
urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc)
- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national sau natural) cu programe axate
pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc)
- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): speoturism, drumetii
tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, biciclete, etc)
- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc)
- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii traditionale, arhitectura, calarie,
cicloturism, etc)
- Bucovina ( turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna, drumetii tematice, etc)

Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor turoperatori locali, care
colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai importanti turoperatori romani care vand programe

5
de ecoturism in acest moment sint: Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania,
InterPares, Stefan cel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani
programe de turism in natura : Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, Trnasilvania Tour, etc.

Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din Romania (AER).
AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în România între asociaţii de turism, organizaţii
neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea naturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism.
In acest moment AER are peste 20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism.

Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării ecoturismului în vederea sprijinirii
conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea
calităţii serviciilor legate de ecoturism, cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a
României. Mai multe detalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro.

3.2 Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte

Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc:

Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona:

- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene
- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea tarii
- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii
- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate
- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica europeana
- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, identitate culturala,
etc
- Legislatia privind ariile naturale protejate , inclusiv implementarea Retelei Natura 2000 in Romania

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, percepute de catre piata

olandeza de profil (Blumer, 2002):
- Imagine generala neconcludenta si incoerenta
- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti
- Infrastructura generala si specifica
- Acces limitat la informatii turistice de calitate
- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate)

6
 - Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate)
- Securitatea calatoriilor si securitatea in general
- Stabilitatea politica
- Sistemul financiar insuficient dezvoltat
- Birocratia
- Lipsa de parteneri de incredere
- Nivelul preturilor raportat la calitate
- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc)

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania:

- Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 (Organizatia
Mondiala a Turismului, 1998)
- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de calatorie intense si
stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth International, 1998).
- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice mondiale, insa intr-o
crestere sustinuta (Blumer, 2002)
- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, Canada, Franta,
Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca (Eagles si Higgins, 1998).
- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si oameni unici), diversitate
(un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism si atitudine
prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele
turistice pentru a le raspunde nevoilor specifice) (McArthur, 1998).
- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si impact redus in mediu
(Mc Arthur, 1998)
- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de etica si turism
responsabil (Goodwin, 2001).

Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ:

- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, turism activ, turism in
natura
- Rezervarile online sint in crestere
- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala
- Interest major in turismul de sanatate si odihna
- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza turisti de acest fel

7
 - Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate autentice – “Trebuie
sa vezi, simti sis a mirosi ca esti in Romania”
- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, turismul cultural si in
circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism,
etc

4. Recomandari privind dezvoltarea turismului in natura si a ecoturismului in zona tinta

4.1 Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile ecoturismului
Turismul legat de natura:
Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea zone/arii protejate)

Conditii:
Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural;
Trebuie sa existe o cerere turistica.

Ecoturismul:
Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii:

parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor protejate;

marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale;

caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici;

minimalizarea influentei negative asupra mediului

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002)

- Au varste cuprinse intre 30-59 ani
- Au o educatie peste medie, in general universitara
- Au venituri peste medie

Ecotouristii doresc:
- Servicii de calitate
- Ghizi locali profesionisti
- Grupuri mici (max 15 pers)
- Programe educative
- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale
- Zone linistite, neaglomerate
- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata
- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre conservarea naturii)

8
Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile locale, sint iubitori de
natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea peisajului, a oamenilor si a culturilor
locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea
deschisa, sint dinamici si activi, vor sa invete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa.

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare:

1. Focalizare pe zone naturale

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul naturii si se bazeaza pe
utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare
accentul pe zona naturala este esential in planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului.

2. Interpretarea produsului ecoturistic

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, apreciere si bucurie de a
descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru vizitatori, cat si pentru comunitatea locala.
Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii
comunitatilor locale sa aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat
in zona.

3. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si planificare din
punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de turism trebuie sa fie planificata si
derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra naturii.

4. Contributie la conservarea naturii

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica participarea la
conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru bunul management si conservarea
acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea
deseurilor lasate de turisti sau contributia catre organizatiile de conservare).

5. Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale

Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea locala de multe ori
este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului trebuie sa revina in mare parte si
comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii
locale si folosirea facilitatilor locale.

9
 6. Gradul de satisfacere a turistilor
Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie avut in vedere faptul ca,
in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de educatie si de asteptari. Astfel, gradul de
satisfacere legat de produsul ecoturistic este esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de
asteptare al turistilor.

7. Marketing corect

Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul pentru ecoturism ofera
clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea respectului pentru mediul natural si cultural
al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a turistilor.

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania (AER) si au la baza
doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Program dezvoltat de catre Asociatia de
Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul de acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din
Suedia.

Din perspectiva noastra, aceste principii trebuie sa fie puse in practica atat de cei ce dezvolta produse
ecoturistice, cat si de cei ce planifica dezvoltarea unei zone pe baza de ecoturism.

De asemenea, ecoturismul in zona trebuie pus in directa legatura cu:

- reteaua de arii naturale protejate din zona: Cheile Oltetului, Pestera Polovragi, Cheile Bistritei, Pestera
Liliecilor, Parcul National Buila Vanturarita si cu viitorul Parc National Parang
- pesterile amenajate pentru turism: P.Muierii, P.Polovragi, P.Liliecilor

4.1 Avantajele competitive ale zonei Horezu si imprejurimi fata de alte zone
In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata de alte destinatii
europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) acestea sint: natura neatinsa,
autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si
nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de
pesteri, mancare traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare.

Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, astfel: natura neatinsa
(Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii autentice: ceramica de Horezu, rudaritul,
scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita,
Cheile Oltetului, Cheile Bistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate

10
 mare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, P.Liliecilor, P.Polovragi, etc),
mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile Arnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale.

Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona Horezu si imprejurimi are elementele de
potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania
si Estul Europei.

Elementele principale de atractie a Romaniei, ca destinatie ecoturistica,

percepute de catre piata olandeza (Blumer,2002)

100
92
90
84 83 82 82 81
de la [0...100]

79 78
Clasificare

80 77
72
68
70 Attractiveness
60 58
56
51
50 48

40
ry
y

ty
ta

)
s

ns
e

pe

f
s)

ts
st

lie
ld
lit
on

rb
ur

tio

si

te
uc
el

re

on

tio
ca

or
ita

re
he
t

er
D
la
ti

ys
fo
na

d
iti

di
di

s
sp
-

iv
u

ro

lt
M
e

nd

g
al

tra
tra

sa
e
od
d"

ub

lp
o

n
po

th
r

la

(tr
H

i
tu
e

l
bi

ue
an

ty
of

ea
ra
ch

in
na

g
re

ni
tu
ge
in

iq
D
ity

H
tio
ou

ue
o

tia
na
rik
d

un
iv

ar
ic

a
te
nt

iq

is
rn
nt

l
st

L
e

of
en

ld
"U

un

hr
ca

r
e

or
C
th

e
gm

an

e
ur

ad

w
e
Au

om

ld
rg

at
ra

se

O
la

-n
nf

(s
er

od
an
U
n

s
iv
ea

fo
ve
um
D
p

al
ca
ro

on
Eu

00

iti
,0

ad
of

12

Tr
%
30

4.2 Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului

In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea turistica si intreaga
amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri
care sa tina cont de principiile ecoturismului referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al
constructiilor si amenajarilor turistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de

11
limitele si de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. O atentie
deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de vacanta, concesionare care va trebui
facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care
construiesc in zona. Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care sa
contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a constructiilor, planuri care sa fie
trecute prin procese de consultare publica, in care societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea.

4.3 Dezvoltarea de programe turistice:

Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint:
- drumetii tematice
- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint o premisa favorabila pentru
crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate)
- turism ecvestru (cu cai)
- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai)
- observarea pasarilor
-observarea animalelor salbatice
- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri
- turism stiintific (studiul unor plante si animale)
- cicloturism
- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang)
- drumetie de iarna
- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc)

Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta mestesugurilor si
arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona de altele similare si poate oferi
experiente turistice de calitate unor segmente de piata diferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc)

Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator specializat (sau de catre
asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, alimentatie publica, ghizi locali, centre de
inchiriere echipament, centre de informare turistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de
promovarea si distributie a ofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate
pe inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice.

4.4 Marketing-ul si promovarea

12
“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie pregatita sa-l
cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002)

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de calatorii internationale
(OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru marketingul turistic. Noi destinatii si noi
produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce pietele si produse traditionale sint intr-o continua
diversificare. Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in
continua crestere. In acest context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata
turistica, completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize,
este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu success o imagine
distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod direct si de eforturile Romaniei de a-si crea
o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei Horezu si imprejurimi va
trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau..

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cand
aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-
un mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli.

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme ce vor trebui
abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui
implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit
ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de
strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in
Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei (in curs de elaborare).

4.5 Calitate

Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, recomandam sa se aiba in
vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la nivel national conform legislatiei in vigoare
(certificarea structurilor de cazare turistica, licente si brevete, etc).

13
In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram important sa fie luate
in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul “Eco-certified”, implementat de catre
Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de certificare turistica, se axeaza pe certificarea :
- destinatiei turistice
- pachetelor turistice (tururi)
- cazari

Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor zona sa fie
certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii de cazare sa fie certificate ca si
cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau excursii.

4.6 Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii

O comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poate asigura existenţa prin
activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţe rezonabile de aceasta (Aluaş, 1998).

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum un paradox – în planul
culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-au adaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de
bază a rămas agricultura, care se practică după metode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime,
mentalitatea este încă tradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefonie
modernă.

Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la : conservarea naturii (prin actiuni si fonduri
directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea economica (sustinerea de initiative locale-servicii
locale de turism, crearea direct sau indirect a unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate,
etc) cat si la dezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare de
prietenii, schimburi de informatii si tehnologii).

Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare cat si in fazele mai
profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui demers. Comunitatile locale trebuie sa
inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa
aleaga in cunostinta de cauza daca dorecs sau nu doresc o asemenea dezvoltare.

4.7 Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si turismului in natura in zona
Horezu si imprejurimi

14
a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de mine, insa
aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care sa contina inclusiv
localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, etc)
b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan
c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de servicii
turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile)
d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si viitoare
e ) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, branza, bauturi,
etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona turistica si fidelizarea vizitatorilor
f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice
g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si patrimoniu,
ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare
h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 30 de persoane
i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii
j) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri
k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism
l) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze
cultura si specificul zonei
m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul
National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata
vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele din
Maldaresti)
n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice majore
(cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv turistic
important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, Tg.Jiu, )
o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi
p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona la
minim 2 targuri nationale de profil
q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si
distribuirea lui pe canele TV nationale
r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de
prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice
importante
s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei

15
 t) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat
biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si marcarea
lor corespunzatoare in teren
u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta
pentru cele existente
v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar si
logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei

5.0 Concluzii

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de
dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Horezu si imprejurimi are atuuri de necontestat pentru a deveni o
destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in
relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea
comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces
de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce
beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de “existente durabile” in zona tinta. Decizia
privind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei
planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,
economice si de mediu.

6.0 Bibliografie
A. Blumer Andrei- Romania tourism destination image facing the Dutch market perception (2002)
B. www.wto.org
C. www.mturism.ro
D. www.eco-romania.ro
E. The Enciclopedia of Ecotourism, Cabi Publishing, 2001

16