High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Conf
.
Univ. Dr.
Andrei
Ţă
ranu
Doctrine politice contemporane
200
1
2
Tema IIntroducere în domeniul doctrinelor politice
Dup
ă
parcurgerea acestui curs ve
ţ
i înv
ăţ
a:
1
. Ce este o doctrin
ă
politic
ă
2. Ce este o ideologie politic
ă
3. Rela
ţ
ia dintre doctrin
ă
ş
i ideologie
4. Func
ţ
iile ideologiei politice
Domeniul doctrinelor politice nu poate fi încadrat în cel al unei
ş
tiin
ţ
e în sensul propriu al cuvântului
ş
i aceasta pentru c
ă
în spa
ţ
iul studiat se reg
ă
sesc atât elemente ale
ş
tiin
ţ
elor socio-umane
1
cât
ş
i elemente de mentalitate, cultur
ă
, civiliza
ţ
ie.Din acest motiv, doctrinele politice sunt considerate un domeniu al
ş
tiin
ţ
elor politice în sensul cel mai larg, având un rol explicativ doar pentru în
ţ
elegerea diverselor situa
ţ
ii politice dar nu
ş
i pentru a explica teoretic situa
ţ
ii politice specifice, decât în cazuriexcep
ţ
ionale. Ceea ce trebuie în
ţ
eles este c
ă
de cele mai multe ori doctrinele politce preconizeaz
ă
realit
ăţ
i posibile, plecând de la realitatea specific
ă
epocii în care apar. Pe dealt
ă
parte bun
ă
parte din doctrinele politice transgreseaz
ă
realitatea istoric
ă
a epocii lor pentru a se insera în prezent printr-un plan axiologic
ş
i normativ privind drepturi, libert
ăţ
i
ş
i raporturi sociale care ast
ă
zi par naturale.Doctrinele politice se compun de obicei dintr-o sum
ă
de lucr
ă
ri cu caracter sistematic privind realitatea politic
ă
, social
ă
sau economic
ă
care, câteodat
ă
sunt în rela
ţ
ie
1
Din domeniul
ş
tiin
ţ
elor socio-umane vom face apel la sociologie, psiho-sociologie,filosofie etc. acestea vor fi privite diacronic, într-o manier
ă
ce încearc
ă
s
ă
vizualizezeelemente de analiz
ă
contemporan
ă
la situa
ţ
ii istorice
ş
i de mentalitate proprii epocilor lacare vom face apel. De exemplu, pentru în
ţ
elegerea situa
ţ
iei din perioada na
ş
teriiliberalismului va trebui s
ă
în
ţ
elegem structura social
ă
dar
ş
i economic
ă
a popoarelor ceau ini
ţ
iat aceast
ă
doctrin
ă
în contextul specific epocii folosind îns
ă
elemente de studiu ale
ş
tiin
ţ
elor contemporane.
3
unele cu altele generând lan
ţ
uri doctrinare
2
. Pe de alt
ă
parte avem lucr
ă
ri ce se afl
ă
înt-un paralelism temporal evident, dar care au aceea
ş
i construc
ţ
ie ideatic
ă
privind realitateatimpului lor
3
. De aceea, de cele mai multe ori, cei pe care îi numim doctrinari politici suntrevendica
ţ
i
ş
i de filosofia sistemic
ă
sau de diverse domenii ale
ş
tiin
ţ
elor actuale caapar
ţ
inând mai degrab
ă
acestor filia
ţ
ii decât spa
ţ
iului politic. Este greu de decelat întreaceste dou
ă
categorii de opere,
ş
i de aceea doctrinele politice nu se ocup
ă
de întregulcâmp sistemic al autorilor respectivi ci de ceea ce aduc ei nou în perspectiva construc
ţ
ieiteoretice a spa
ţ
iului socio-politic.O alt
ă
dimesiune a doctrinelor politice este cea sincron
ă
care î
ş
i asum
ă
o perspectiv
ă
comparativ
ă
a doctrinelor politice c
ă
utând ceea ce se sus
ţ
ine la nivelulvalorilor
ş
i finalit
ăţ
ilor puse în practic
ă
de aceste doctrine. Realtiv la aceast
ă
dimensiunereg
ă
sim expresiile comune ale doctrinelor care se reformuleaz
ă
permanent în spiritulepocii. De aceea la nivelul analizei comparative ne vom ocupa de spa
ţ
iul ideologic aldoctrinelor, adic
ă
de încerc
ă
rile de a pune în practic
ă
ideile propuse de creatorii acestor doctrine. Nivelul practic al doctrinelor politice se reg
ă
se
ş
te în spa
ţ
iul politicilor ce se propun pentru a rezolva anumite probleme ce apar în diverse societ
ăţ
i la un anumitmoment dat. Aceste politici cu caracter situa
ţ
ional se r
ă
spândesc influen
ţ
înd, de cele maimulte ori, arii geografice majore, devenind astfel puncte de reper doctrinar la nivelulguvernamental
4
între anumite state.Adoptarea unora sau altora dintre pachetele ideatice propuse de diverse doctrinenu se poate face f
ă
r
ă
un exerci
ţ
iu de diluare a conceptelor
ş
i transformarea lor în bunuriideologice. În cea mai bun
ă
parte doctrinele politice influen
ţ
eaz
ă
crearea
ş
i apari
ţ
ia
2
De exemplu marxismul, care pleac
ă
de la opera socio-politico-economic
ă
a ini
ţ
iatorilor acestei doctrine, K.Marx
ş
i F.Engels
ş
i care se continu
ă
pe mai multe planuri teoreticesau ideologice generând un corpus doctrinar cu aparen
ţă
de coeren
ţă
.
3
Putem da exemplul conservatorismului clasic ale c
ă
rui curente multiple reu
ş
esc îns
ă
s
ă
creeze un principiu unic al acestei doctrine. Iar conservatorismul nu este unica doctrin
ă
cese comport
ă
astfel.
4
De exemplu folosirea termenilor de guverne liberale sau socialiste sau de oricare alt tipse refer
ă
tocmai la programele politice pe care acestea le propun pentru a ajunge laguvernare
ş
i pe baza politicilor specifice pe care le adopt
ă
exercitând deja puterea. Este,de altfel adev
ă
rat c
ă
ast
ă
zi practica politic
ă
îndelungat
ă
a voalat întrucâtva diferen
ţ
eleclare dintre termeni, mai ales în spa
ţ
iul politic occidental.
86
a.
politica de sprijinire
ş
i socializare a investi
ţ
iilor b.
politica de creditare
ş
i subven
ţ
ioanre de la buget a investi
ţ
iilor publicec.
subven
ţ
iopnarea serviciilor publice (înv
ăţă
mânt, s
ă
n
ă
tate, cultur
ă
etc.)7.
Corela
ţ
ia dintre legisla
ţ
ia social
ă
ş
i politicile profesionale în domeniul for
ţ
ei demunc
ă
8.
Redistribuirea echitabil
ă
a venitului na
ţ
ional.Aceste principii au stat la temelia tuturor programleor social-democrate în toat
ă
periaoda r
ă
zboiului rece, având un rol uria
ş
în ini
ţ
ierea
ş
i dezvoltarea statului bun
ă
st
ă
riisociale, model ce a domnit în Europa Occidental
ă
, pân
ă
în anii ’80. Pe tot acest parcurssocialsimul democratic, s-a l
ă
sat infleuen
ţ
at de diverse alte curente ideologice(ecologism ,feminism etc.) transformându-se într-un curent actch-all-parties
5
1
.
Subiecte de verificare:
1
.Utopiile moderne, premisa pentru viitoarele socialisme
.
2. Enumera
ţ
i principalele delinea
ţ
ii doctrinare ale social-democra
ţ
iei contemporane
5
1
Poate din acest motiv, reputatul teoretician britanic Anthony Giddens în lucrarea sa din
1
993,
The Third Way
, cere ca social-democra
ţ
ia s
ă
accepte influen
ţ
ele benefice ce decurgdin coalizarea ideologic
ă
cu liberalismul neoclasic. Aceast
ă
mixtur
ă
crede el se potrive
ş
tecel mai bine pentru societatea contemporan
ă
, pentru c
ă
principiul pl
ă
cerii din liberalismeste contrabalansat de solidaritea social
ă
promovat de social-democra
ţ
ie.
87
Tema VIIAnarhismul
Dup
ă
parcurgerea acestei teme ve
ţ
i înv
ăţ
a:
1
.Defini
ţ
ia anarhismului2.Anarhismul comunalist3.Anarhismul individualist4.Gândira social
ă
a anarhismuluiE foarte greu s
ă
define
ş
ti ideologic termenul de anarhism, pentru c
ă
dincolo desuprafa
ţ
a etimologic
ă
(
a
– f
ă
r
ă
,
arhe
– conduc
ă
tor), în spatele termenului de anarhism seascund foarte multe direc
ţ
ii
ş
i dimensiuni politice. Anarhismul este mai degrab
ă
o sum
ă
de teorii, perspective, visuri
ş
i ideologii care împreun
ă
celebreaz
ă
libertatea total
ă
ca peun scop fundamental al umanit
ăţ
ii. Dar pozi
ţ
iile diferite, formele prin care se poate ob
ţ
ineaceast
ă
libertate au fost cele care au f
ă
cut ca aceast
ă
idee s
ă
genereze mai multe du
ş
m
ă
niiîn interiorul mi
ş
c
ă
rii, decât s
ă
provoace revolu
ţ
ii salvatoare pentru cei mul
ţ
i. Imagineacea mai clar
ă
a anarhismului o d
ă
, poate, r
ă
zboiul civil din Spania, unde anarhi
ş
tii s-auînfruntat, pentru a fi, în final, sacrifica
ţ
i
ş
i de o parte
ş
i de cealalt
ă
în numele ordinii.Unul din cei mai importan
ţ
i promotori ai anarhismului prin
ţ
ul Piotr Kropotkindefinea anarhismul ca: “
numele dat acelui principiu sau filosofii de via
ţă
careconsider
ă
c
ă
societatea poate fi conceput
ă
ş
i f
ă
r
ă
conducerea unui guvern
ă
mânt;armonia într-o asemenea societate poate fi ob
ţ
inut
ă
, nu prin supunerea fa
ţă
de legesau prin obedien
ţă
fa
ţă
de o autoritate, ci prin acordurile libere realizate întregrupuri variate din punct de vedere profesional, teritorial, constituite liber înnumele produc
ţ
iei
ş
i consumului, ca
ş
i pentru satisfacerea unei infinite variet
ăţ
i denevoi
ş
i aspira
ţ
ii ale unei fiin
ţ
e civilizate.”
1
.
Anarhismul este deci o ideologie care î
ş
i asum
ă
ideea c
ă
nici un grup din societatenu este îndrept
ăţ
it,
ş
i nu poate s
ă
exercite vreo form
ă
de coerci
ţ
ie asupra altuia. Altfel,societatea poate con
ţ
ine un num
ă
r infinit de grupuri aranjate
ş
i ordonate liber, capabile s
ă
coordoneze func
ţ
iile sociale. Mai exact, anarhi
ş
tii acord
ă
o încredere uria
şă
capacit
ăţ
iiindivizilor de a coabita pa
ş
nic în interiorul unei societ
ăţ
i nesupuse nici unei forme de
88
autoritate,
ş
i cu atât mai pu
ţ
in statului – a
ş
a cum declara
ş
i Alexandr Berkman2:“Anarhismul ne înva
ţă
cum putem tr
ă
i într-o societate în care nu exist
ă
nici un fel deconstrângere. O existen
ţă
f
ă
r
ă
constrângere înseamn
ă
, natural, libertate; înseamn
ă
libertatea de a nu fi for
ţ
at sau obligat
ş
i
ş
ansa de a-
ţ
i conduce via
ţ
a a
ş
a cum crezi tu c
ă
este cel mai bine.”3. La o asemenea defini
ţ
ie în mod sigur ar adera toate curenteleanarhiste, chiar dac
ă
forma prin care s-ar pune în aplicare ar fi diferit
ă
.Viziunea tuturor anarhi
ş
tilor este c
ă
puterea de
ţ
inut
ă
de una sau mai multe persoane asupra celorlal
ţ
i este cauza tuturor problemelor existente în societate. Coerci
ţ
ia,fie particular
ă
, fie public
ă
este cea care împiedic
ă
oamenii s
ă
î
ş
i determine existen
ţ
a a
ş
acum doresc, conduce la diminuarea libert
ăţ
ii
ş
i în final la sclavia mental
ă
a indivizilor însocietate: “
S
ă
fii guvernat înseamn
ă
s
ă
fii
ţ
inut în bezn
ă
, inspectat, spionat, condus,legiferat, numerotat, înrolat, îndoctrinat, s
ă
ţ
i s
ă
ţ
in
ă
predici, controlat, estimat,evaluat, cenzurat, condamnat de creaturi care nu au nici dreptul, nici în
ţ
elepciunea
ş
i nici virtutea de a o face … s
ă
fii guvernat înseamn
ă
c
ă
la fiecare tranzac
ţ
ie, lafiecare opera
ţ
ie s
ă
fii notat, înregistrat, taxat,
ş
tampilat, m
ă
surat, licen
ţ
iat,autorizat, admonestat, interzis, corectat, pedepsit…. Asta înseamn
ă
s
ă
fii guvernat”2.
Cu alte cuvinte, guvernul legal reprezint
ă
o povar
ă
imens
ă
pe umerii cet
ăţ
eanului,care nu se poate ap
ă
ra în nici un fel de el.
Ş
i asta nu e totul. Aparent, statul este oorganiza
ţ
ie care î
ş
i propune s
ă
apere
ş
i s
ă
ocroteasc
ă
cet
ăţ
eanul prin lege
ş
i ordine. Dar de fapt, guvernul este cel care folose
ş
te cel mai des violen
ţ
a, este primul care nu respect
ă
legea
ş
i prin opresiune creeaz
ă
mizeria în care trebuie s
ă
tr
ă
iasc
ă
cet
ăţ
eanul. Statul corupe
ş
i distruge tot ce atinge. Ca act de autojustificare, statul trebuie s
ă
prezerve dezordinea,iar esen
ţ
a sa legal
ă
este prin natura sa contrproductiv
ă
ş
i disfunc
ţ
ional
ă
. Iar cet
ăţ
enii sunt permanent orbi
ţ
i prin ideologie
ş
i prin credin
ţă
ajungând s
ă
sanctifice autoritatea prinacceptarea de a fi fura
ţ
i
ş
i abuza
ţ
i prin orice mijloace. Nu este surprinz
ă
tor c
ă
imaginea cea mai des folosit
ă
de anarhism pentru adescrie statul este cea a poli
ţ
istului. Statul este prin excelen
ţă
un instrument de coerci
ţ
ie, preluat întotdeauna de clasele conduc
ă
toare. Statul nu ap
ă
r
ă
pe nimeni în afar
ă
de cei carefac parte din sistemul de conducere
ş
i exploatare. Acesta construie
ş
te permanent fricicolective pe care apoi aparent le combate prin lege
ş
i organizare. Armata este apoi un alt
Add a Comment