You are on page 1of 39

2.

Elementele constitutive ale În funcţii de anumite condiţii, se evidenţiază elementul unic este teritoriul fiind una din
statului. trei forme de autonomie cum ar fi: bazele organizării puterii de stat el devine
obiectul delimitării. Populaţia nu constituie o
Statul este un element istoric, politic şi
juridic apărut cu aproape şase milenii în *0 Auton. terit. în cazurile în bază a organizării puterii, deoarece cum deja
am arătat în ea se cuprind şi cetăţenii străini
urmă în orientul antic (Egipt, Babilon, care gr. etnic este majorit. în zona în care
China, India). În definirea statului există mai trăieşte; şi apatrizii şi din aceste considerente nu
multe opinii influenţate de diferite doctrine, poate fi obiect al delimitării. Totuşi rolul 3.Formele de guvernământ.
ideologii.
Aşadar, statul este o comunitate
*1 Autonomie culturală, pentru populaţiei în organizarea administrativ-
teritorială, cum consideră cu bună dreptate
În dreptul constituţional, un criteriu de
clasificare a statelor îl constituie şi forma de
cazurile în care grupul etnic nu este Ioan Muraru, nu poate fi neglijat. În procesul guvernăţânt, sau modul în care se exercită
naţională determinată prin trecutul său, majoritar în zona în care trăieşti;
anumită unitate prin care se realizează delimitării teritoriului, alături de criteriile: puterea. Evident forma de guvernăţânt este
comunitatea de viaţă a unui popor.
Din această definiţie trebuie să înţelegem
*2 Autoadmin. locală, p/u
geografic, social, economic, climateric, căi
de comunicaţie etc., neapărat trebuie să se ea
independentă de structura de stat, deoarece
aceiaşi formă de guvernământ poate exista în
că statul este o societate omenească cazurile în care membr. gr/lor etnice in consideraţie şi criteriul demografic, braţe state cu diferite structuri. De exemplu,
organizată deoarece în el se realizează locuiesc în zone izolate, dispersate şi nu sunt de muncă, şomaj etc. Deci, delimitarea Belgia – stat federativ, Spania – stat unitar,
comunitatea de viaţă a unui popor. Această majoritar decât în unităţi administ. mai mici. teritoriului este un factor fix, iar populaţia un iar forma de guvernământ în ambele –
comunitate se realizează într-un spaţiu Astfel, art. 111 din CRM, în care se factor mobil. monarhie constituţională.
geografic sau altfel spus în limitele unui stipulează că localităţilor din stânga În altă ordine de idei vom menţiona şi Forma de guvernământ a preocupat
anumit teritoriu. Nistrului, precum şi unor localităţi din Sudul faptul că în statele contemporane, în care gânditorii politici încă din antichitate, cum
Deoarece statul este o societate Republicii, le pot fi atribuite forme şi colectivităţilor locale li s-a garantat prin ar fi: Platon (Republica), Aristotel (Politica),
organizată deci, înăuntru lui, trebuie să condiţii speciale de autonomie după statute normă constituţională dreptul la Cicero (De legibus). Aristotel de exemplu, în
existe o ordine juridică care să-l organizeze speciale, trebuie înţeles că este vorba de administrarea autonomă a unor probleme de celebra lucrare Politica, spunea despre
şi să-l conducă. autonomii administrativ teritoriale şi nu interes public local, unitatea administrativ- guvernământ, că acesta fiind puterea
Astfel fiind văzute lucrurile, într-un politice. teritorială şi-a schimbat natura juridică. În suverană a cetăţii trebuie, în chip
sens restrâns, putem defini statul ca o 2. Naţiunea. Definiţiile date cadrul ei alături de realizarea unitară a necvondiţionat, să se compună ori dintr-un
îmbinare a unor elemente de fapt, precum naţiunii, ele sunt foarte diverse, unii autori puterii de stat, în baza principiului singur individ, ori dintr-o monarhie, ori, în
populaţia şi teritoriul, cu elemente de drept, mergând chiar la negarea acesteia. descentralizării administrative, are loc şi sfârşit, din masa cetăţenilor. Chiar din
precum o organizare şi o putere de Considerăm totuşi că naţiunea exprimă administrarea autonomă a unor interese această formulare, elementul principal care
constrângere. istoria, continuitatea, mai ales continuitatea publice locale. distinge formele de guvernământ îl
Prin stat trebuie să înţelegem un sistem spirituală şi materială. Două elemente Astfel fiind văzute lucrurile, putem constituie raportul dintre instituţiile care
organizaţional care realizează conducerea esenţiale ale conceptului de naţiune sunt afirma că delimitarea teritoriului statului în exercită puterea.
politică a unei societăţi, deţinând în acest demne de a fi evidenţiate. Primul element unităţi administrativ-teritoriale are loc în În literatura de specialitate există mai
scop monopolul creării şi aplicării este de ordin psihologic, înţelegându-se scopul realizării unitare a puterii de stat şi multe viziuni privind determinarea formelor
dreptului. unitatea profundă şi înnăscută de gândire şi realizării unor interese publice locale ale de guvernământ. Unii autori se conduc de o
Generalizând cele expuse mai sus de sentimente care alcătuieşte conştiinţa colectivităţilor integrate în unităţile interpretare clasică, care porneşte de la
scoatem în evidenţă trei elemente importante naţională. Al doilea element este limba. respective. Montesquieau, clasificând formele de
care pot fi denumite constante ale statului: Astfel, naţiunea o putem defini ca o Cât priveşte organizarea administrativ- guvernământ în monarhie şi republică. Alţii,
poporul (naţiunea); comunitate istorică de oameni, constituită teritorială a Republicii Moldova, articolul le clasifică în: democraţie, monocraţie,
teritoriul; pe parcursul formării comunităţii 110 din Constituţie precizează caracterul oligarhie, forme mixte, forme specifice a
autoritatea politică exclusivă sau teritoriale, a relaţiilor economice, a limbii organizării administrative a teritoriului şi statelor socialiste. Această clasificare,
suveranitatea. literare comune, a trăsăturilor specifice ale cadrul juridic al localităţilor. Legea din bineînţeles nu este lipsită de temei şi are
1. Poporul. culturii şi psihologiei naţionale. 7.12.1994 privind organizarea administrativ- dreptate Benoit Jeanneau când spune: în
Într-o definiţie simplă, poporul este Teritoriul teritorială dezvoltă reglementările determinarea formelor de guvernământ
văzut ca un ansamblu de persoane care Al doilea element al statului, este constituîionale, stabilind structura unităţilor trebue să ţinem cont de realitatea istorică,
locuesc pe un teritoriu, ca o entitate constituit din teritoriul, prin care se înţelege administrativ-teritoriale sub forma: deoarece monarhiile sunt mai mult
concretă care alcătuieşte un stat. În o suprafaţă de pământ bună de locuit în raioanelor, oraşelor şi satelor. simbolice, aristocraţia aproape a dispărut,
literatura de specialitate, acest element raport permanent cu poporul. Această Satul este unitatea administrativ- republica are cu totul altă semnificaţie decât
inerent al statului se întâlneşte şi sub suprafaţă de pământ este formată din teritorială de bază. Un sat reprezintă cea originară, democraţia îmbracă forma
denumirea de populaţie. Îl considerăm suprafeţe terestre, acvatice, marine, subsol şi populaţia rurală, unită prin teritoriu, relaţii sistemului reprezentativ, despotismul se
incorect deoarece, termenul populaţie poate coloana aeriană aflată de asupra acestora. economice, social-culturale, tradiţii şi înfăţişează în forme mai subtile decât tirania
deveni o sursă de ambiguităţi. Având un Teritoriul este indisolubil legat de popor obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot elementară, dictaturile sunt disimulate prin
caracter elastic, el se poate atribui şi la o şi din aceste considerente este denumit şi asocia pentru a constitui o singură unitate “conducerea colectivă”
zonă, o regiune. În afară de aceasta din teritoriu etnic.Fără acest element, un administrativ-teritorială, numită comună. Însă , la o privire atentă a evoluţiilor
populaţia unui stat fac parte şi cetăţenii ansamblu de fiinţe umane, cât de numeroase Oraşul - este o unitate administrativ istorice a statelor şi a formelor lor de
străini şi apatrizii. În schimb, noţiunea popor nu ar fi, nu ar pute constitui un stat. teritorială mai dezvoltată decât satul din guvernamânt vom observa că în anumite
are un înţeles concret şi se utilizează numai Pentru o bună înţelegere a rolului punct de vedere economic şi social cultural. perioade au avut loc devieri de la formele
alături de noţiunea stat. teritoriului vom menţiona funcţiile acestuia: Oraşelor le revine un rol deosebit în viaţa clasice de exemplu, monocraţia, cu toate că
Pentru a identifica poporul unui stat au *3 Permite situarea statului în spaţiu şi economică, social-culturală, ştiinţifică şi a avut loc, (Italia, Germania, URSS în
fost elaborate anumite criterii care include: delimitarea lui de alte state; administrativă a ţării, acordându-li-se, în perioada stalinistă) Nu poate fi considerată
*4 Constituie baza pe care se realizează anumite cazuri, statutul de municipiu. ca formă tradiţională de guvernamânt,
• un ansamblu de indivizi care se
integrarea transformatoare într-o unitate Autoritatea politică exclusivă sau deoarece, mai devreme sau mai târziu,
bucură de următoarele trăsături comune: o
coerentă a populaţiei; suveranitatea . Deoarece statul este o statele respective, au revenit la forma clasică
tradiţie istorică comună; identitate etnică;
*5 Constituie simbolul şi factorul de asociaţie umană organizată în el trebuie să republicană. În această ordine de idei putem
omogenitate culturală; unitate lingvistică;
protecţie al ideii naţionale; existe o ordine juridică, o putere care sa-l afirma despotismul monocraţia etc. Sunt
afinitate religioasă; un teritoriu comun; viaţă
*6 Sub aspect fizic şi în anumite limite organizeze şi să-l conducă. derivate de la formele clasice de
economică comună;
determină întinderea şi prerogativelor Autoritatea politică exclusivă, sau altfel guvernământ.
• ansamblu de indivizi trebuie să fie
publice, suveranitatea şi independenţa; spus puterea politică, aparţine celor care au 1. Monarhia.
format dintr-un anumit număr de membri;
*7 Asigură şi accentuează calitatea constituit statul - poporului. Această putere, Într-o formulă simplă, monarhia se
• ansamblul de indivizi ca un întreg însăşi a cetăţenilor, trăsătura lor comună şi fiind o putere suverană, se deosebeşte de caracterizează prin guvernământul unei
trebuie să aibă voinţa de a fi identificat ca funciară de a vieţui într-un anumit spaţiu; altele, având trăsături specifice, caractere singure persoane, a monarhului însă, această
popor sau conştiinţa de a fi popor. care-i sunt proprii şi care-i conferă un loc definiţie este corectă pentru o perioadă
Poporul unui stat poate fi constituit şi
dintr-o singură etnie dacă ea este singura
*8 Constituie un mijloc de aparte în interiorul ansamblului formelor de
putere socială.
anumită din evoluţia statelor, cum ar fi
perioada monarhici absolute. Această formă
care s-a asociat în stat. În realitate, în statele acţiune al statului, întrucât autorităţile
publice se pot manifesta eficient doar în Puterea politică o definim ca putere a specifică s-a menţinut în unele state până la
contemporane conveţuiesc alături de etnia unei colectivităţi umane organizate în stat, începutul secolului XX (imperiul rus,
de bază şi alte grupe etnice care în ansamblu anumite limite teritoriale .
Constituţia Republicii Moldova în art.3 având un caracter organizat şi imperiul otoman).
constituie poporul. instituţionalizat, supremă în raport cu alte Odată cu apariţia constituţiilor,
Astfel, poporul Republicii Moldova îl fixează teritoriul ca element constitutiv al
statului, precizând că el este inalienabil ceea puteri sociale din cadrul teritorial al statului, parlamentelor, monarhia a încetat de a mai fi
constituie etnia de bază, românii care este exercitată în numele poporului puterea unei singure persoane. Astfel, au
(moldovenii), cât şi ruşii, ucrainenii, ce înseamnă că nu poate fi înstrăinat.
Inalienabilitatea se înţelege de asemeni că pe pentru realizarea liberă şi conformă voinţei apărut noi tipuri de monarhie, cum ar fi :
beloruşii, bulgarii, găgăuzii şi alţii care sale a problemelor lui interne şi externe. monarhia limitată (constituţională) în care
locuiesc pe teritoriul statului şi au calitatea teritoriul Republicii Moldova nu se pot
autodetermina alte etnii nu pot constitui state Puterea politică se caracterizează prin puterea monarhului este limitată de
de cetăţean al republicii. Criteriile de unele trăsături esenţiale prin care ea se constituţie; monarhie dualistă în care
identificare a unui popor sunt specifice sau altfel spus republica nu poate fi
federalizată nici sub un aspect. deosebeşte de alte categorii de putere, cum parlamentul şi monarhul au poziţii egale în
numai pentru etnia de bază care a decis ar fi: unicitate, indivizibilitate. În afară de exercitarea puterii.
asocierea în stat şi nu pentru grupurile etnice 1. Frontierele teritoriului. Alin.2 al art.3
din Constituţie prevede că frontierile ţării aceasta, puterea politică se manifestă şi În perioada contemporană monarhul s-a
. printr-un caracter instituţionalizat, păstrat sub formă de monarhie parlamentară,
De aici putem conchide că pe teritoriul sunt consfinţite prin lege organică.
Frontierele sunt necesare pentru a delimita impersonal, permanent şi prin supremaţie. în unele ţări, ca de exemplu, Anglia, Belgia,
unui stat nu pot exista două popoare, Independenţa, elementul principal al Olanda, având mai mult un caracter
deoarece toate elementele constitutive ale teritoriul statului de alte state şi pentru a fixa
în spaţiu competenţa statală sau limitele noţiunii de suveranitate a statului, evocă simbolic, legat de istoria şi tradiţiile statelor
statului se caracterizează prin unicitate, acea trăsătură a puterii de stat de a nu fi respective. Oricum, monarhul a rămas şef de
printr-o strânsă legătură politico-juridică cu spaţiale de acţiune a suveranităţii de stat.
2. Organizarea administrativ- îngrădită, în realizarea scopurilor şi stat fiind atribuit de constituţii cu
profunde semnificaţii şi consecinţe. sarcinilor sale, de nici o altă putere de stat împuterniciri specifice funcţiei: semnarea
1. Grupurile etnice. Grupurile etnice teritorială.Cât priveşte organizarea
administrativ teritorială a statului vom străină. Trebuie adăugat, de sigur, că această legilor, numirea în funcţii, acreditarea
reprezintă o parte a unei etnii de bază care s- calitate mai implică şi obligaţia respectării deplomaţilor străini, dezolvarea
a asociat în stat în alt spaţiu geografic, şi elucida unele probleme specifice. În
literatura de specialitate se întâlnesc două dreptului internaţional şi a drepturilor altor parlamentului şi altele.
care în virtutea anumitor factori istorici sa-u state. 2.Republica.
desprins de la etnia de bază şi s-a deplasat, opinii privind natura organizării
administrativ-teritoriale. Latinescul «respublica» înseamnă un
aşezându-se cu traiul compact sau dispersat astfel de regim politic în care putere este «un
pe teritoriul etnic al altui popor. Unii consideră că are loc delimitarea
teritoriului şi a populaţiei în unităţi lucru public». Dar pentru a pentru a realiza
Conform protocolului adiţional adoptat puterea politică poporul îşi alege organul
la Cdansk la 12 mai 1994 de către Congresul administrative, alţii împărtăşesc opinia că
are loc numai delimitarea teritoriului în care v-a exercita în numele lui puterea.
Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Deci, în republică guvernarea are loc
Europene, autonomia este definită ca unităţi administrative. Ne raliem ultimei
opinei deoarece considerăm că în prin reprezentaţi aleşi de către popor după
instrument de protecţie al grupurilor etnice. anumite proceduri electorale (alegeri directe
organizarea administrativă a teritoriului
sau indirecte). După felul în care se alege • existenţa unor org. jurisdicţionale de entitatea politică suprastatală creată prin
organele supreme ale statului în special drept comun sau specializate. tratatele de constituire, apropiindu-se de o
şeful de stat, republica se clasifică în: 3. Uniunile de state. formă de structură de stat. În prezent, UE
prezidenţială, semiprezidenţială, 1.Uniunea persoanală. Uniunile de state dispune de un organ deliberativ numit
parlamentară şi regim special de adunare. nu constituie forme ale structurii de stat. În Parlamentul Europei care se alege de
Repub. Prezid..Ca formă de rezultatul uniunilor nu apar state noi şi nici populaţia ţărilor membre prin intermediul
guvernământ, republ. prezidenţială a apărut 4. CARACTERISTICA STRUCTURII DE subiecte ale raporturilor de drept votului univers. UE dispune şi de un org.
în 1787 în Statele Unite, întrodusă prin STAT internaţional. executiv numit Comisia Europeană având
Constituţie, în care se prevede alegerea Prin Structura de Stat în dreptul Cea mai limitată formă de uniune a largi atribuţii executive şi de decizie, fiind
preşedintelui prin vot universal. Şeful constituţional se înţelege organizarea puterii statelor se consideră uniunea personală care responsabilă pentru implimentarea şi
Statului în SUA este şeful puterii executive în raport cu teritoriul. se caract. printr-un şef de stat comun pentru controlul executării legilor şi politicilor
ce are o dublă natură, adică inclusiv funcţia Statul simplu sau unitar se caracterizează două sau mai multe state membre. Astfel de comunitare. Curtea de justiţie, cu sediul la
de şef al statului şi şef al guvernului. prin existenţa unei formaţiuni statale unice. uniuni au avut loc în rezultatul unor Luxembourg, este organul jurisdicţional
Republ. semiprezidenţială. Acestă formă Reântorcându-ne la elementele constitutive combinaţii matrimoniale dinastice. În istorie compus din judecători numiţi pe bază de
de guvernare este o derivată de la regimul ale statului menţionăm că statelor unitare le sunt cunoscute uniuni personale: între acord cu statele membre. Curtea are
prezidenţial şi se manifestă prin faptul că sunt caracteristicde numai câte un singur Aragon şi Castilia (1474) ca urmare a competenţă internaţională şi caracter
şeful statului ales prin vot universal, element: un singur popor; un singur teritoriu; căsătoriei lui Ferdinand al V-lea cu Izabela; suprastatal, având şi competenţă de istanţă
îndeplineşte numai funcţiile de şef de stat, câte un singur rând de oragne supreme ale Anglia şi Regatul Hanovrei (1714 şi 1837) federală şi arbitraj comercial.
iar în funcţia de şef de guvern este numită puterii de stat. ca urmare a urcării pe tron a regelui George În 1987 a intrat în vigoare Actul
după anumite proceduri, o altă persoană. Normele juridice ale statului sunt I din ramura dinastiei de Hanovra şi a European Unic care constituie obiectivul
În această formă de guvernare are loc o edictate de la un singur centru cu validitate reginei Victoria etc. unei uniuni monetare şi economice,
divizare a funcţiilor de şef de stat şi ce-a de pe întreg teritoriul statului. În cadrul statului 2.Uniunea reală. Această formă de amendează şi complimentează tratatele de
şef de guvern, executivul fiind «bicefal» unitar cetăţenii dispun de o singură uniune de state se caract. prin existenţa unor constituire şi codifică principiile cooperării
ceea ce se explică prin necesitatea unei cetăţenie. Statul unitar se mai caracterizează org. speciale comune, în deosebi în afacerile politice şi în special cerinţa de a acţiona în
forme eficiente de răspundere politică pentru şi prin faptul că ele posedă calitatea de externe, probl. militare, finanţe etc. Uniunile comun pentru a implimenta o politică
activitatea desfăşurări, pe care o poartă subiec al raporturilor de drept ionternaţional. reale sunt considerate de unii autori ca o externă europeană. Prin Tratatul de la
guvernul în faţa parlamentului. Organizarea administrativ-teritorială a formă a structurii de stat deoarece, statele Schengen s-au lichidat frontierile interne a
Republică parlamentară. În unele state, statelor unitare poate fi organizată două sau membre puteau acţiona în relaţiile statelor membre.
şeful statului este ales de către parlament trei nivele, însă, organele de stat situate în internaţionale ca un singur stat iar în unele 4.Consiliul Europei (CE).
(Italia, Austria, Germania). Funcţiile şefului unităţile administrativ-teritoriale se cazuri uninile reale au constituit o etapă spre Prezenta organizaţie interguvernamentală a
statului sunt identice cu cele din regimul subordonează uniform organelor centrale. formarea statului unitar. fost înfiinţată la 5.05.1949 la Londra de
semiprezidenţial, însă, virtutea faptului că În literatura de specialitate, statele Sunt cunoscute ca un. r. uniunea Austro- către 10 state. În prezent CE numără 40 de
şeful statului este ales de către parlament unitare mai sunt calificate ca centralizate sau Ungară (1815-1905). Au constituit state, inclusiv din 1993 şi Republica
poziţia sa în raport cu parlamentul este descentralizate. În statele contemporane deasemenea o uniune reală Principatele Moldova.
întărită. Nu trebui s-ă se înţeleagă că şeful există o delimitare strictă a competenţilor Unite (24.01.1859 şi 24.01. 1862). Obiectivele majore ale CE sunt
statului este subordonat parlamentului, ca şi între centru şi periferie. Dacă, în baza 3. Confederaţia de state. Confederaţia următoarele:
în regimul prezidenţial sau semi-prezidenţial descentralizării administrative, unele reprezintă o asociaţie de state în care statele • protejarea şi dezvoltarea democraţiei
şeful statului nu poartă răspundere politică competenţe sunt transferate de la centru spre membre îşi păstrează suveranitatea şi pluraliste şi a drepturilor omului;
pentru activitatea s-a. El poate fi demis din periferie (autorităţilor locale) putem vorbi de independenţă creând, în scopul realizării • soluţionarea problemelor cu care se
funcţie numai în cazurile prevăzute de state descentralizate. Statele în care acest unor interese comune, organe speciale. confruntă societăţile;
constituţie, când încalcă legea, constituţia transfer de competenşe nu este realizat Caracteristicile principale ale unei
sau săvârşeşte infracţiunea. Ca şi în regimul (statele din sistemul socialist) suntem în confederaţii sunt: • favorizarea dezvoltării culturii
semi-prezidenţial executivul este «bicefal», prezenţa statelor centralizate. • constituirea are loc printr-un tratat europene.
prim ministru purtând răspundere politică Repăublica Moldova, conform art.1 din internaţional; Organele de conducerere ale CE sunt:
(poate fi demisionat oricând după o anumită Constituţie este declarat stat unitar şi Adunarea parlamentară, instanţă
• crearea unui organ comun cu un
procedură în faţa parlamentului pentru indivizibil, iar în baza art.109 este considerat deliberativă, fiind desemnată din
caracter consultativ;
activitatea sa. şi descentralizat. reprezentanţi ai parlamentelor naţionale;
• păstrarea dr/lui de a denunţa tratat.
Regimul de adunare. Caracteristica 2. Statul compus sau federativ. Comitetul de miniştri, instanţă de decizie,
de constit. şi părăsirea confederaţiei.
regimului de adunare este inegalitatea Statul federativ este compus din mai compus din miniştrii de externe a statelor
Confederaţiile în prezent au un caracter
autorităţilor care exercită puterea, multe state, subiecţi ai federaţiei, care în membre; Secretariatul CE cu sediul la
istoric, la timpul lor fiind etape spre
parlamentului şi guvernului şi lipsa funcţiei ansamblu constituie un singur stat, subiect al Strasbourg (Franţa).
constituirea de federaţii. Astfel, Confederaţia
şefului de stat. Astăzi, unica ţară care raporturilor de drept internaţional. Adunarea parlamentară se întruneşte în
Statelor Unite în 1787 s-a transformat în
utilizază un astfel de regim este Elveţia. Statele membre ale federaţiei, fiecare în fiecare an într-o sesiune ordinară, poate fi
federaţie; Confederaţia germanică (1815-
Conform Constituţiei federale adoptată parte, dispune de toate cele trei elemente convocat şi în sesiuni extraordinare la
1871) a precedat formarea imperiului
la 29 mai 1874 Adunarea federală constituie constitutive pe care le deţine un stat, însă, în iniţiativa Comitetului de Miniştri sau a
german în 1871 şi a federaţiei germane în
autoritatea supremă. Puterea executivă de comun, ele constituie încă un rând de organe Preşedintelui Adunării.
1949.În prezent această formă de uniune de
Consiliul Federal compus din membrii federale ale puterii, care execută toate cele 5. Comunitatea Statelor Independente
state este rar folosită fiind mai efective unele
numiţi de Adunarea Federală pe un termen trei funcţii juridice ale statului: legislativă, (CSI). Procesul de dezintegrare a fostei
noi forme de asociaţii de state.
de 4 ani. executivă, jurisdicţională. URSS (1989-1991) a evoluat atât de rapid şi
4. Asociaţiile de state.
Consiliul Federal nu este un şef de stat Statul federativ este considerat activ încât pe data de 8.12.1991 în Belorusia,
1. Commonwealth. Anglia, pentru
colegial. Nici preşedintele Consiliului nu descentralizat deoarece, inevitabil trebuie să Belovejskaia Puşcia, Preşedinţii Rusiei
a-şi menţine influenţa asupra fostelor
îndeplineşte atribuţii de şef de stat, deoarece aibă loc delimitarea de competenţe dintre B.Elţin, Ucrainei L.Cucima şi Preşedintele
colonii, în 1931 prin adoptarea Statutului de
ei se aleg prin rotaţie, pe o perioadă de un organele federale ale puterii şi organele Parlamentului Belorus S.Şişchevici au
la Westminster a creat Comunitatea
an, principala sarcină a cărui este prezidarea statelor membre. Delimitarea are loc în baza semnat un document fără precedent, Acordul
Britanică de Naţiuni ce reprezenta o
Consiliului Federal şi unele funcţii onorifice, constituţiei frederale iar ceea ce le revine cu privire la constituirea Comunităţii
asociaţie a dominioanelor engleze. În 1949
de ex.: participarea la diferite ceremonii statelor membre se reglementează la fel de Statelor Independente, care practic a pus
denumirea a fost înlocuită cu
etc..Forma de guvernământ a Republicii constituţiile proprii. capăt imperiului sovietic. Fostele republici
Commonwealth of Nations pentru a sublinia
Moldova. Raporturile dintre subiecţii federaţiei ale URSS una după alta şi-au declarat
caracterul unei asociaţii de state libere şi
Conform Constituţiei Republicii sunt raporturi de drept intern, pe plan extern independenţa, urmând să semneze Acordul
egale în drepturi. Astăzi Commonwealth-ul
Moldova (alin.2, art.1), forma de subiect al raporturilor este statul federal. menţionat. Cu o întârziere de 3 ani Statutul
numără aproape 40 de state independente,
guvernământ a statului este republica. Statul federal poate fi analizat în baza a CSI a fost ratificat şi de Republica Moldova.
printre care: Canada, India, Australia, Noua
Art.77 din constituţie stabileşte că şeful două principii: La baza CSI se află Statutul care a fost
Zeelandă, Gambia, Ghana, Guyana,
statului este Preşedintele republicii care a) princip deschis pentru semnare la 22.01.1993 în care
Bangladesh etc.
reprezintă statul şi este garantul iul participării: statele membre scopul principal a comunităţii este definit:
Din punct de vedere al dreptului
suveranităţii, independenţei naţionale, al participă la formarea deciziilor dezvoltarea multilaterală economică şi
internaţional toate statele membre ale
unităţii şi integităţii teritoriale. statului federal. Astfel, parlamentele socială a statelor membre în cadrul unui
Commonwealth-ului sunt subiecte depline,
În acelaşi timp art.96, şi art.97 stabilesc statelor federale sunt bicamerale, spaţiu economic comun; acordarea
titulare de drepturi şi obligaţii. Suveranul
că guvernul asigură realizarea politicii dintre care una din camere fiind cea spriginului cetăţenilor în circulaţia liberă în
Marii Britanii, formal, este recunoscut ca şef
interne şi externe a statului, exercită care reprezintă statele membre. cadrul comunităţii; soluţionarea paşnică a
al Commonwealth-ului.
conducerea generală a administraţiei publice b) Princip litigiilor şi conflictelor; ajutor reciproc şi
2.Comunitatea franco-africană. Şi
şi este alcătuită din prim-ministru, prim- iul autonomiei: statele membre colaborare în domeniile economic, politic,
această asociaţie, care numără aproape 40
vice-ministru, vice-prim-ministru, miniştri şi dispun de propria constituţie, adoptă ecologic, cultural, şi altele.
de state, a luat naştere pe fundamentul
alţi membri stabiliţi prin lege organică. propriile legi, dispun de organe fostului imperiu colonial francez.
Din textul acestor reglementări executive şi jurisdicţionale. Comunitatea, de prima dată a fost
constituţionale se poate face concluzia că O caracteristică a statului federal poate reglementată de Constituţia Franţei din 1946
Republica Moldova forma de guvernământ servi şi instituţia cetăţeniei care poate fi apoi reconfirmată de Constituţia din 1958.
este republica - semi-prezidenţială, în care dublă, a statului membru şi a federaţiei, dacă Organul de conducere a comunităţii îl
există un executiv «bicefal» preşedintelui legislaţia federală nu prevede altceva. constituie Conferinţa la nivel înalt care
statului revenindu-i funcţia specifice Putem identifica următoarele elemente începând din 1973, anual dezbat aspecte
reprezentative, iar guvernului funcţii caracteristice unei federaţii: social-economice cu care se confruntă
executive, guvernamentale cu răspundere • două rânduri de organe supreme; statele membre. Membrii comunităţii sunt
politică în faţa parlamentului. • populaţia federaţiei poate deţine state independente, reunite pe considerente
cetăţenia statului respectiv cât şi cetăţenia de limbă şi spiritualiatte franceză.
comună, federală; 3.Uniunea Europeană (UE). Asociaţia
• caliatea de de sub. unic al rap/ lor de de dstate care constituie astăzi Uniunea
dr. internaţ. aparţ. federaţiei; Europeană a fost creată în baza Tratatului de
• parlamentul federaţiei este bicameral, la Roma la 25.03.1957 de 6 ţări ca o
o cameră reprezentând statele membre iar Comunitate Economică Europeană (CEE) la
altă cameră întregul popor al federaţiei; care ulterior au aderat încă 6 state. Scopul
• dreptul constituie un “sistem iniţial al CEE a fost stabilirea unei pieţe
comune, prin crearea unei uniuni vamale,
integrat”, format din norme federale urmărind în final o unificare a economiilor
obligatorii pentru întreaga federaţie şi norme naţionale. În 1975 Parlamentul Europei
ale statelor membre obligatorii numai pe decide folosirea expresiei Comunitate
teritoriul staelor respective; Europeană în scopul de a demonstra
statelor democratice occidentale. la statutul judecătorului etc.
În noua Constituţie adoptată la 29 iulie Din aceste considerente raporturile cu
1994 în art.6 a fost fixată rteglementarea: “În organele jurisdicţionale sunt limitate. Odată
Republica Moldova puterea legislativă, create şi investite cu competenţă ele se
6.Teoria separării (echilibrului) executivă şi judecătorească sunt separate şi bucură de o independenţă mai mare faţă de
puterilor în stat. colaborează în exercitarea prerogativelor ce celelalte puteri şi o influenţă mai mică din
le revin, potrivit prevederilor Constituţiei”. partea lor. Totuşi, Parlamentul şi Şeful 5. Regimul politic al statului
Teoria separării puterilor în stat are o Regimul politic, a treia parte,
largă răspândire în statele democratice În baza acestei reglementări, toate acţiunile, Statului îşi aduc aportul la numirile în funcţii
raporturile autorităţilor care exercită puterea de judecători, şi deci la această etapă pot componentă a forţei statului reprezintă
contemporane.Teoria a ap. în sec. luminilor ansamblul metodelor şi mijloacelor de
ca o necesitate de stăvilire a abuzurilor trebuiesc corelate cu principiul enunţat. avea loc numiri dictate de interesele
În RM, adesea ori, aplicarea principiului partidului de guvernământ sau majorităţii conducere a societăţii, cu referire imediată la
nelimitate de putere ale unei persoane care raporturile dintre stat şi indivizi, la modul
se identifica cu statul, de exemplu, Regele trezeşte unele nedumeriri, obiecţii şi sugestii parlamentare sau a partidului care a câştigat
critice, unele pronunţate altele nepronunţate alegerile prezidenţale. concret în care un stat asigură şi garantează,
Lud. al XIV care este cunoscut şi prin drepturile subiective.
celebra sa exlamaţie l`Etat se moi!. public, dar perceptibilşe din raporturile Astfel, Preşedintele şi membrii Curţii
legislativului cu executivul. Supreme de Justiţie sunt numiţi în funcţie de Cu alte cuvinte, regimul politic este acea
Aristotel în Politica a demonstrat că în latură a formei de stat prin care se defineşte
orice stat sunt trei părţi de care leguitorul 1. Raporturile Parlament – Şef de Stat. către Parlament (art.116). Judecătorii
Parlamentul, conform art.60 din celorlalte instanţe judecătoreşti sunt numiţi sistemul metodelor şi pricipiilor de
trebuie să ţină cont: 1) adunarea generală; 2) înfăptuire a puterii de stat, în strînsă legătură
corpul magistraţilor; 3) corpul judecătoresc. Constituţie, este organul reprezentativ în funcţie de Preşedintele Republicii la
suprem al poporului şi unica autoritate propunerea Consiliului Superior la cu situaţia drepturilqr si libertăţilor
Concepţia lui Aristotel, mai târziu, a fost democratice ale cetaţenilor şi posibilitatea
dezvoltată de John Locke care vorbea şi el legislativă a statului. Magistraturii (art.116).
Devine clar că, Parlamentul sau Însă, pentru a reduce la minium lor de a determina sau influenţa politica
de trei funcţii distincte ale statului. statului, pe baza participării lor la adoptarea
În continuare, ideea a fost preluată şi legislativul care exercită suveranitatea are posibilitatea numirii în funcţii de judecători
investitură de la popor, naţiune, şi are puteri după alte principii decât profesionalism deciziilor. Cea mai generală clasificare a
dezvoltată de Montesquieau în celebra sa regimurilor politice este clasificarea în
lucrare Despre spiritul legilor, fără a face nelimitate deoarece el este competent de aşi înalt, onestitate, fidelitate faţă de lege
stabili competenţa. Constituţia stabileşte art.116 din Constituţie prevede numirea a) regimuri autocratice;
trimitere la Aristotel sau John Locke, de
unde s-a creat falsa impresie că unele limite de competenţă şi fixează unele pentru prima dată pe un termen de 5 ani, b) regimuri
Montesquieau este fondatorul, părintele mecanisme pentru a înlesni raporturile cu apoi de 10 ani. Dupe expirarea termenului de democratice.
teor.separ. puter. în stat.Oricum, aportul lui alte autorităţi care exercită puterea. Astfel, 15 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie Regimul autocratic se caracterizează
Montesquieau în definitivarea teoriei este conform art.66 din Constituţie Parlamentul: până la atingerea plafonului de vârstă . prin inexistenţa atît a condiţiilor juridice
inestimabil, deoarece de la el încoace ea a • adoptă legi, hotărâri, moţiuni; Constituţia nu califică Curtea formale cît şi a condiţiilor reale pentru
început a fi aplicată în practică. • aprobă direcţiile principale ale Constituţională autoritate judecătorească, manifestarea voinţei poporului. Masele
Explicând conceptul de “separarea a politicii interne şi externe a statului; art.134 numind-o unica autoritate de populare nu au nici o posibilitate să
puterilor” Montesquieau scria: în fiecare stat • aprobă doctrina militară a statului; jurisdicţie constituţională. Curtea determine sau să influenţeze politica internă
există teri puteri: puterea legislativă, puterea • aprobă bugetul statului şi exercită Constituţională este independentă de orice şi externă a statului. Puterea de stat este
executivă privitoare la chestiunile care ţin de controlul asupra lşui; autoritate publică şi se supune numai exercitată în interesul unor grupuri de
constituţiei deoarece ea a fost creată pentru a persoane, de o persoană sau un grup de
dreptul ginţilor şi puterea executivă • alege şi numeşte persoane oficiale de
privitoare la cele care ţin de dreptul civil. În garanta supremaţia constituţiei, asigurării persoane prin metode dictatoriale, brutale,
stat;
virtutea celei dintâi, principile sau realizării principiului separării puterilor în prin folosirea teroarei poliţieneşti, prin
autoritatea face legi. În virturea celei de-a • exercită controlul parlamentar asupra stat. Pentru a păstra echilibrul puterilor negarea drepturilor şi libertăţilor individuale,
doua, delară război sau încheie pace, trimite puterii executive; Curtea Constituţională se compune din 6 în măsură în care acestea sînt prevăzute în
sau primeşte solii, ia măsuri de securitate, • suspendă activitatea organelor de judecători dintre care, 2 judecători numiţi de legislaţia statului respectiv.
preântâmpină năvălirile. În virtutea celei de APL, în cazurile prevăzute de lege. Parlament, 2 de Preşedintele Republicii şi 2 Asemenea regimuri politice, sînt
a treia, pedeps. infrac. sau judecă litig. dintre Atribuţiile enumerate pot fi divizate în de Consiliul Superior al Magistraturii. caracteristice statelor Orientului antic,
particulari. Pe aceasta din urmă o vom numi două categorii: 1) de conducere; 2) de dominaţiei despotismului oriental.
putere judecătorească, iar pe cealaltă, pur si control. Prima categorie serveşte pentru Asemenea regimuri politice erau cunoscute
simplu, putere executivă a statului. îndeplinirea funcşiei legislative iar a doua şi în Grecia şi Roma, purtînd denumirea de
Primul care a observat disensiunile categorie pentru controlul activităţii dictatură sau tiranie. Regimuri autocratice
dintre teoria unicităţii puterii şi teoria organelor executive. în perioada modernă, ca cele mai
separării puterilor a fost J.J.Rousseau care Şeful statului, la rândul său, este dotat cu reacţionare sînt cunoscute sub forma
scria: “Dacă politicienii noştri, neputând să unele mecanisme de influenţă asupra regimurilor dictatoriale faăciste,
împartă suveranitatea în principiu, o împart legislativului. profaşciste, militaro-fasciste etc.
după obiectul ei, o împart în forţă şi în - după consultarea majorităţii B. Regimul politic democratic,
voinţă, în puterea leguitoare şi puterea parlamentare desemnează un candidat la presupune existenţa unor condiţii care să
executivă, în drepturi fiscale de justiţie şi de funcţia de Prim-ministru(art.82); facă posibilă participarea maselor de
război, în administarţie interioară şi în - poate lua patre la lucrările Parlam. cetăţeni la viaţa politică, influenţarea
puterea de a trata cu străinii, uneori ei adresându-i mesage (art.89); politicii interne şi externe a statului,
confundă toate aceste părţi şi alte ori le - poate dizolva Parlamentul în cazul exercitarea unui control asupra modului în
separă… „ imposibilităţii formării guvernului sau a care organele de stat îndeplinesc voinţa lor.
În concluzie, putem afirma că teoria blocării procedurii de adoptare a legilor Regimurile democratice, se pot împărţi
separării puterilor trebuie înţeleasă ca o timp de trei luni, precum şi înb cazurile după criteriul democraliei directe sau
teorie de echilibrare a lor, a unui sistem de în care acesta nu a acceptat votul de indirecte.
frâne şi contrafrâne, de balanţe şi încredere pentru formarea Guvernului în În regimurile de democraţie directă,
contrabalanţe, care ar influenţa reciproc termen de 45 zile de la prima solicitare şi poporul exercită nemijlocit puterea de stat,
puterile, nepermiţând depăşirea limitelor, numai după respingerea a cel puţin două în timp ce în regimurile politice de
stabilite de constituţie, în exercitarea solicitări de investitură (art.85); democraţie indirectă, conducerea de stat se
atribuţiilor. - promulgă legile şi este în drept, în cazul realizează prin reprezentanţi, prin organele
Odată cu apariţia constituţiilor scrise, în care are obiecţii să o trimită, în termen alese (democraţie reprezentativă).
principiul separării, echilibrului puterilor în de cel mult două săptămâni, sprre În concluzie putem menţiona că faptul
stat s-a bucurat de o largă aplicare. În unele reexaminare (art.93). că statul îmbracă diferite forme nu este
constituţii principiul nu este înscris expres 2. Raporturile Parlament- întîmplător. Asupra formei statului au o
dar, modul în care sunt echilibr. puterile, Guvern. influenţă determinantă anumiţi factori care
vorb. de existenţa lui. În ce priveşte Guvernul, Parlamentul RM condiţionează o anumită formă de stat;
De ex., în Const. SUA (1787) primele 3 dispune de importante mecanisme de baza economică a societăţii respective,
art.: acordă puterea legisl. federală influenţă asupra activităţii lui. Printre raportul de forţe pe plan internaţional şi, de
congresului; puterea execut preşedintelui; iar acestea vom enumera: asemenea, specificul naţional ca şi
puterea jud. tribunalelor. - acordă votul de încredere asupra tradiţiile unui popor. Piecare din aceşti
La fel şi constit. Spaniei, Belgiei programului de activitate şi a întregii factori nu acţionează izolat ci cumulativ,
denumeşte autorităţile statale ca puteri. liste a Guvernului(art.98); contribuind în comun la procesul general
Unele constituţii (Elveţia, Republica - poate solicita prezenţa membrilor de structurare şi organizare a puterii de
Moldova) prevăd expres principiul separării Guvernului la lucrările Parlamentului stat.
puterile în stat în legislativă, executivă şi (art.104);
jurisdicţională. - Guvernul şi fiecare dintre membrii săi
Alte constituţii (România) nu diviz. sunt obligaţi să răspundă la întrebări şi
Autorit. în puteri, nu folosesc termenul interpelări formulate de deputaţi
separarea puterilor, însă, realizează (art.105);
echilibrul autorităţilor care exercită puterea. - retrage încrederea acordată la propunerea
Principiul separării, echilibrului puterilor a cel puţin o pătrime din deputaţi
în fiecare stat este aplicat în raport direct cu (art.106).
forma de guvernământ. Aceasta, indiferent Cât priveşte instrumentele puse în mâna
care ar fi, comportă două aspecte bine Guvernului pentru a influenţa legislativul
conturate: 1) Separaţia parlamentului vis-à- ele sunt foarte modeste, am spune chiar
vis de guvern; 2) separaţia jurisdicţiilor în lipsesc aproape total.
raport cu guvernanţii fapt ce permite 3. Raporturile Parlament, Şeful Statului
controlul acestora prin judecători - autorităţile jurisdicţionale.
independenţi. Raporturile dintre legislativ, Şeful
4. Separarea, echilibrul puterilor în în Statului şi autorităţile jurisdicţionale trebiesc
Republica Moldova. apreciate în conformitate cu prevederile
Prima reglementare privind separarea art.116 din Constituţie care fixează că
puterilor în Republica Moldova a fost judecătorii sunt independenţi, imparţiali şi
enunţată în Declaraţia Suveranităţii aoptată inamovibili.
la 23 iunie 1990. Ori cum, Parl. este autoritatea care
După 27 august 1991, Republica stabileşte pentru judecători competenţe,
Moldova ca stat suveran şi independent a adoptând Coduri de procedură civilă, penală,
început implimentarea noilor principii de jurisdicţie constituţională; Legea privind
dezvotarea a statalităţii, bazate pe tradiţiile organizarea judecătorească; Legea cu privire
2. Constitutii scrise Începând cu Extinderea referendumului, ca modalitate
sec. al XVIII-lea, reg. Constit. directa de participare a cetatenilor la
cutumiar a fost considerat guvernare, a determinat folosirea si
necorespunzator deoarece, asa considerarea sa ca cel mai democratic mijloc
cum precizeaza doctrina juridica, de adoptare a unei constitutii sau legi. Dupa
7. Definiţia, formele şi trăsăturile regulile cutumiare nu erau clar razboiul al doilea mondial, adoptarea
caracteristice ale Constituţiei. definite, erau incerte, incomplete si constitutiilor s-a realizat de catre parlamente,
Cuv. constituţie provine de la în continua miscare. Astfel legii mai ales în tarile din estul Europei dupa
„constitutio” din latină, însemnînd „aşezare scrise i s-a dat superioritate faţă de discutarea publica a proiectului.
cu temei”, „fundament”. Astfel este cutumă, învestind-o cu calitatea Revizuirea constitutiei. Tinând seama
cunoscuta din perioada Romei antice supremaţiei, de unde a şi venit de importanta politica si juridica a
denumirea de „constitutii imperiale”, legi noţiunea de domnie a legii. Totuşi constitutiei, de locul ce îl ocupa în sistemul
prin care împaratul stabilea anumite reguli prima constituţie scrisă a apărut în dreptului, este necesar de a sti cine are
oblig. de la c/e nu se putea deroga, sau se SUA(1787). Cît priveşte continentul initiativa revizuirii sale, precum si care este
mai poate vorbi tot din perioada antichitatii european , prima const.scrisă a procedura ce trebuie s-o urmeze cel care are
de constitutiile lui Solon si Licurg care însa apărut în Franţa(1791), apoi acest drept. În acest context se impun unele
la vremea aceea nu au fost constit. propriu- Suedia(1809), Spania (1812), precizari. Mai întâi, trebuie sa retinem ca
zise ci repreze., fiecare în parte, seturi de Norvegia(1814), Olanda(1815), dreptul de a revizui constitutia apartine
legi care priveau unele aspecte ale organiz. Grecia(1822). aceluiasi organ care a adoptat-o. În al doilea
st/lor atenian si spartan. 3. Constituţii rigide. De la rând, autoritatea competenta sa revizuiasca
În Evul Mediu, unele state au inclus în început vom menţiona că rigitatea constitutia difera dupa felul constitutiei. În al
documente scrise anumite reguli şi suplevitatea sunt mai mult treilea rând, procedura de revizuire a
fundamentale privind raporturile între calităţi ale constituţiei decît forme, constitutiei este de principiu asemanatoare
guvernanti si guvernati care urmau sa însă deoarece în lit-ra de celei de adoptare . În literatura de
prevaleze fata de cutumele existente, precum specialitate adesea aceste calităţi specialitate se face o deosebire între
si fata de comportamentul ulterior semnarii se consideră forme, vom îmbrăţişa 8. Adoptarea şi revizuirea constitutiile flexibile si cele rigide în functie
acestora al monarhilor. În Evul Mediu, si noi această idee. Constitutiile constitutiei de modul în care acestea pot fi modificate.
cuvântul „constitutie” era folosit în unele rigide se caracterizeaza prin aceea Constitutiile se deosebesc de legile Cît priveşte procedurile
state pentru a o delimita de simple legi sau ca stabilesc o procedura greoaie ordinare prin modul lor de adoptare care revizuirii, acestea pot fi divizate în două
statute. În lucrarile politice sau juridice care complica formele în care li se poate fi diferit de la un stat la altul, ori de la categorii: proceduri materiale şi proced.
inspirate de principiile dreptului natural, a o perioada la alta în cadrul aceluiasi stat în formale.
pot efectua modificari pe parcursul
fost preferat termenul de „lege functie de stadiul dezvoltarii economice, 1. Procedurile materiale stabiliesc
timpului cât se afla în vigoare, în
fundamentala”, în loc de constitutie, termen sociale si politice si de ideologia dominanta limitele materiale ale reviziurii. Genoveva
scopul pastrarii cât mai
folosit cu predilectie pentru a desemna acte în momentul adoptarii constitutiei, de Vrabie clasifică limitele revizuirii în : limite
neschimbate a acelor norme si
ale puterii statale cu o forta juridica raporturile sociale. Sociologul român Dm. exprese, limite tactice, limite heteronome şi
principii stabilite initial. Constitutia
superioara. Gusti scria ca scop. unei constitutii este limite autonome.
franceza din anul 1791 prevedea o
Termenul de constitutie cu sensul de lege acela „de a formula politic si juridic în mod Limite exprese sunt cele prevăzute
procedura potrivit careia nu putea
fundamentala a intrat în vocabularul juridic solemn psihologia sociala, starea expres în textul constituţiei. În acest sens
fi modificata timp de 10 ani, iar
în perioada revolutiilor economico-sociale economica, dezideratele dreptatii sociale si CRM prevede(art.142) precum că dispoziţile
constitutia Statelor Unite ale
de lamijlocul secolului al XVIII-lea, prin aspiratiile etnice ale natiunii”. pprivind caracterul suveran , independent şi
Americii hotara ca nu poate fi
acesta desemnându-se o lege fundamentala În dreptul constitutional clasic, dupa suveran al statului, precum şi cele referitoare
adusa nici o modificare anumitor la neurtalitatea permanentă a statului pot fi
în care sunt înmanuncheate normele de baza prevederi decât dupa scurgerea modul lor de adoptare, constitutiile sunt de
ale organizarii statului si în plus o serie de mai multe feluri si anume:. revizuite numai cu aprobarea lor prin
unui termen de 21 de ani de la data referendum.Nu pot fi făcute revizuiri dacă în
drepturi si libertati. adoptarii ei. Asemenea interdictii a) Constitutia acordata este o constitutie
O dată cu dezvoltarea statelor constituţia pe care monarhul o acorda supusilor sai în rezultat sunt suprimate drept. şi libert.
au cuprins si Constitutia franceza Fundamentale ale cetăţ. RM. Sunt interzise
va obţine un conţinut mai bogat şi nu se mai din 5 octombrie 1958, Constitutia virtutea tezei ca regele detine plenitudinea
mărgineşte la limitarea puterilor şi puterilor iar autoritatea regala reprezenta o revizuirile în perioada stării de asediu, a
italiana din 1948. La fel Constitutia stării de urgenţă şi de război.
garantarea drepturilor cetăţeneşti. De aceea Greciei din 1975 prevede ca „nici o „delegare acordata de Providenta”. Este o
întălnim diferite definitiidate constituţiei: emanatie a puterii absolute a monarhului Limitele tacite nu sunt prevăzute în
modificare a constitutiei nu este constituţie, şi în afară de interdicţiile
- legea fundamentală a statului permisa în mai putin de 5 ani de la care recunoaste anumite drepturi
carefixează modul desemnării guvernanţilor, fundamentale cetatenilor sau unor categorii stabilite, obiectul revizuirii poate fi orice
revizuire”. Aceste prevederi aricol în dependenţă de necesitate.
competenţele acestora precum şi determină urmaresc sa realizeze stabilitatea sociale si stabileste modul de exercitare a
drepturile şi libertăţile guvernanţilor; puterii de stat. Pe plan politic constitutia Limite heteronome prevăd revizuirile
constitutiei, pentru ca o constitutie prevăzute de dreptul internaţional.
- norma care cuprinde principiile acordata stabileste un sistem intermediar
este prin ea însasi o reforma Limite autonome sunt cele impuse de
referitoare la organizarea statului şi la între monarhia limitata si regimul
profunda. dreptul intern, ceea ce înseamnă că dacă o
rapoartele de echilibru între diferitele puteri parlamentar. Au fost astfel adoptate
4. Constituţii suple. Spre lege contravine prevederilor constituţiei, ea
ale statului. Constitutia Frantei de la 1814, data de
deosebire de constitutiile rigide poate fi adoptată numai după modificarea de
În virtutea celor expuse constituţia ar Ludovic al XVIII-lea, Constitutia
care asa cum am aratat instituie o rigoare ăîn textul constituţiei.
putea fi definită: legea fundamentală a Piemontului si Sardiniei din 4 martie 1848,
procedura severa în vederea unor 2. Procedurile formale stabilesc regulile
statului constituită dintr-un anasmblu de Constitutia Japoneza de la 1889 etc. Aceste
eventuale si ulterioare modificari, şi modul în care are loc revizuire. Art. 143
norme juridice, învestite cu forţă juridică constitutii erau de fapt un fel de acte de
constitutiile flexibile pot fi din CRM este denumit”Legea privind
supremă, adoptate şi modificate conform capitulare a monarhului fata de burghezie.
modificate si prin legi ordinare, deci modificarea constituţiei”, ce dă de înţeles că
unor proceduri distincte şi care b) Statutul plebiscitar se întocmeste de
fara a necesita o procedura revizuirea are loc numai prin lege, şi aceste
reglementează principiile organizării catre seful statului si se supune spre
societăţii în stat, şi funcţionării puteri deosebita.Constit. suple se aprobare poporului în mod global. Prin legi se adoptă cu votul a 2/3 din deputaţi.
publice. consideră cele cutumiare, care nu plebiscit, cetatenii cu drept de vot nu pot Apare o întrebare, legile de revizuire
În dreptul Constit. Sunt acceptate diverse se bucură de supremaţie. spune decât „da” sau „nu” cu privire la trebuie supuse referendmului. Răspunsul
forme de constituţii, cum ar fi:constituţia Constit. contemp. nu pot fi întregul proiect de constitutie. Prin acest este da, în cazul în care textul integral al
cutumiară, constituţia scrisă, constituţia absolut suple p/u că pot aduce procedeu „suveranitatea populara nu este Constit. a fost supus ratificării populare. În
rigidă şi suplă. instabilitate politică, şi nici absolut activa ci pasiva”, ea nu decide, ea accepta, acest sens, Constituţia Italiei
1. Continutul constit. cutumiare rigide, devenind frînă în calea în conditiile în care este dificil de a face prevededesfăşurarea referendumului, dacă
este form. din obic., trad., practici progresului. altfel. Ex. de asemenea constit. sunt: într-un interval de trei luni din momentul
care au ca trasat. comuna faptul ca Funcţile 1. Constituie Constitutia anului al VIII-lea din Franta, publicării este făcută o cerere de 1/5bdin
sunt nescrise. C cut. regl. modul de fundamentul de validitate a întregii Constitutia Italiei de la 1848. memrii unei camere sau de 500 mii
organizare si function. a ordini juridice. 2. Enunţă princip. în c) Pactul sau constit. pact este rezultatul alegători, sau de 5 consilieri regionali.
organismelor de guvernare, baza cărora se exerc. puterea. acordului ce se realizeaza între monarh si
raporturile dintre aceste organisme 3.Constituie fundamentul parlament. Pactul s-a folosit atunci când,
si dintre ele si cetateni. Pâna în legitimităţii sistemului de profitându-se de o conjunctura favorabila, s-
secolul al XVIII-lea, când s-a guvernare, justificînd puterea de au putut impune sefului statului anumite
cristalizat notiunea de constitutie si decizie a guvernanţilor selectaţi de conditii. Asemenea constitutie a fost
s-a impus necesitatea materializarii care dispun în baza copetenţelor Constitutia franceza de la 1830.
ei, organizarea politica a diferitelor atribuite. d) Constitutia conventie se întocm. de
state s-a realizat prin cutume, 4. Organiz. şi transm. dr. de catre o adunare special aleasa în acest scop,
aproape în exclusivitate. Pe masura exercit. a puterii în aşa fel ca să nu denumita la început conventie, iar mai târziu
consolidarii procesului de poată fi exercit. în interes. Pers. a adunare constituanta care e/e formata din
organizare politica, obiceiurile si celor care o exercită ci numai în deputati alesi de catre cetaţ. cu drept de vot,
traditiile constitutionale, transmise interes general. constitutia rezultata aparând ca o conventie
din generatie în generatie, între toti membrii societatii. Conventia avea
acceptate de guvernanti si popor dreptul de a stabili puterile delegate în stat si
au fost adaptate noilor conditii comp etenta puterii constituante. Ex. de
istorice si codificate. asemenea constitutii sunt: cele franceze de la
Cu toate că Anglia a fost prima 1791, 1848 si 1875 si Constitutia germana
care a adoptat unele acte juridice de la 1919.
cu caracter guvernamental, astăzi e) Constitutia referendum consta în
ea nu dipune de o constit. scrisă în elaborarea si adoptarea proiectului de
sensul unui document integru, constitutie de catre o adunare constituanta si
sistemic, ceea ce explică prin supunerea proiectului spre ratificare
specificul dezvoltării sistemului de alegatorilor, care pot prin „da” sau „nu” sa
drept englez cuprins în dreptul hotarasca adoptarea sau respingerea
statutar, dreptul judiciar sau al proiectului. Ex. de asemenea constitutii sunt
cele franceze din 1793, 1795, de la 1946.
precedentelor şi din dreptul
Acest tip de constitutie a fost considerat un
cutumiar nescris.În afară de Anglia,
mijloc pentru manifestarea suveranitatii
constituţii cutumiare mai posedă
nationale, ca poporul singur poate decide
Noua Zeelandă şi Israelul.
sica el este deasupra Parlamentului.
şi echilibrului puterii în stat, este consacrat de mare şi nejustificat.
raporturilor Parlamentului cu Guvernul în
care se stabilesc mecanismele de influenţă
asupra executivului.
Administraţia publică este reglementată
în capitolul 8 care o divizează în
administraţie publică centrală de specialitate,
din care fac parte ministerele, şi
administraţie publică locală din care fac
parte consiliile locale, orăşeneşti, raionale şi
primarii aleşi prin vot universal, secret,
direct şi liber exprimat şi care activează în
baza principiilor: descentralizării serviciilor
publice, autonomiei locale, eligibilităţii
autorităţilor publice locale şi consultării
cetăţenilor în problemele locale de interes
deosebit.
Capitolul 9 divizat în trei secţiuni şi 12
articole se referă la autoritate judecătorească,
stabilind sistemul organelor judecătoreşti,
statutul judecătorilor, caracterul public al
dezbaterilor judiciare, folosirea căilor de
atac şi altele necesare bunei funcţionări a
puterii judecătoreşti.
Secţiunea a 2-a din acest capitol
9. Conţinutul normativ al legiferează un nou organ numit Consiliul 10. Controlul constituşionalităţii 12. Reglementarea juridică şi
constituţiei RM. Superior al Magistraturii care este abilitat cu legilor. principiile cetăţeniei RM.
Din punct de vedere juridic constituţia asigurarea numirilor, deplasărilor, Controlul constituţionalităţii legilor Problemele legate de cetatenie sunt
este structurată în 143 articole, 7 titluri unele promovărilor şi măsurilor disciplinare faţă poate fi definit ca un ansamblu de mijloace reglementate de dreptul constitutional,
având capitole şi secţiuni. de judecători. juridice estinate de a asigura conformitatea deoarece normele care o compun sunt
Titlul I. Principii generale. În primele 13 Procuratura este legiferată de secţiunea a regulilorde drept intern cu normele edictate de stat ca instrument în care este
articole ale prezentului titlu este legiferat 3-a art.art.124, 125 fiindu-i stabilită constituţionale. concretizata organizatoric însasi puterea
fundamentul juridic şi politic al statului. structura, atribuţiile precum şi mandatul Controlul constituţionalităţii legilor este suverana a poporului si, pe de alta parte,
Art.1 declară RM stat suveran, independent, procurorilor. o necesitate inerentă unui stat de drept ce pentru ca cetatenia exprima juridiceste unul
unitar şi indivizibil, cu forma de Titlul IV. Economia naţională şi permite constituţiei să se manifeste cu din factorii care conditioneaza organizarea
guvernământ republicană, stat de drept, finanţele publice. 8 articole ale acestui titlu adevărat ca lege fundamentală cu forţă concreta a statului . Organizarea statului se
democratic, în care demnitatea omului, sunt destinate: juridică supremă. realizeaza în raport de teritoriu si populatie.
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare economiei, care este calificată de piaţă, Organul politic investit cu dreptul de a Populatia îsi gaseste reflectare în stiinta
a personalităţii umane, dreptatea şi de orientare socială, bazată pe proprietatea efectua controlul constituţionalităţii legilor dreptului constitutional sub aspectul
pluralismul politic reprezintă valori supreme privată şi pe proprietatea publică antrenate în poate fi parlamentul, şeful statului şau cetateniei .
şi sunt garantate. Celelalte articole din titlu concurenţă liberă; guvernul. Notiunea de cetatenie poate fi
sunt armonios legate cu cel citat, proprietăţii, prin care proprietatea se Cel mai eficient control al examinata în doua acceptiuni. În primul
reprezentând o dezvoltare a reglementării garantează în formele solicitate de titular, iar constituţionaltăţii legilor este considerat cel rând, notiunea de cetatenie este utilizata
date cum ar fi: suveranitatea naţională bogăţiile de orice natură a subsolului, spaţiul efectuat de către organele juristdicţionale de pentru a defini o institutie juridica, adica o
aparţine poporului care o exercită în mod aerian, apele şi pădurile folosite în interes competenţă comună sau e copet. Specială. grupa de norme juridice care reglementeaza
direct şi prin organele sale reprezentative public, resursele naturale ale zonei Pentru I dată această formă s-a realizat în relatiile ce se stabilesc între persoanele fizice
(art.2); teritoriul este inalienabil, frontierele economice şi ale platoului continental, căile SUA în 1803, în cadrul faimosului proces si stat. În al doilea rând, notiunea de
fiindu-i consfinţite prin lege organică (art.3); de comunicaţie, precum şi alte bunuri Marbuty versus Madison, pri care CSJ a cetatenie este folosita pentru a caracteriza
democraţia se exercită în condiţiile stabilite de lege sunt declarate ca obiect argumentat obligaţia curţilor de a veghea conditia juridica a persoanelor care au
pluralismului politic care este incompatibil exclusiv al proprietăţii publice; respectarea constituţiei. calitatea de cetateni . Aceasta a doua
cu dictatura şi totalitarismul (art.5). Art.6 sistemului financiar-creditar, prin care Controlul anterior se aplică în faza de acceptiune este importanta din punctul de
fixează separarea şi colaborarea puterii moneda naţională a republicii Moldova este proiect a legii, la cererea organului care a vedere al dreptului constitutional . În acest
legislative, executive şi judecătoreşti în stabilit leul, cu dreptul exclusid de emisie al pregătit proiectul sau la cererea sens, se vorbeste de „cetatenia” unei
exercitarea prerogativelor ce le revin. Art.9 Băncii Naţionale; parlamentului care trebuie să-l examineze şi persoane, de „dobândirea si pierderea
declară proprietatea publică şi privată, iar bugetului public naţional, stabilindui aprobe. cetateniei”. Prin urmare, considerând
piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa structura şi modalităţile de elaborare şi Controlul posterior este cel care se cetatenia din punctul de vedere al subiectului
loială ca factori de bază a economiei. Prin adoptare; exercită după intrarea legii în vigoare şi se ei, ea apare ca o situatie juridica (un statut),
acest articol principiul economiei de piaţă ca sistemului fiscal, prevăzut din impozite, consideră cea mai veritabilă formă de termen prin care se desemneaza un complex
fiind definitoriu pentru dezvoltarea taxe şi orice alte venituri cere se stabilesc de control al constituţionaltăţii legilor. de drepturi subiective si obligatii ale unei
economică şi socială a statului. autorităţile reprezentative ale statului. persoane.
Constituţia recunoaşte şi garant. Titlul V. Curtea Constituţională cuprinde Noţiunea de cetăţenie în
drepturile tuturor cetăţenilor la păstrarea, 7 articole prin care se stabileşte statutul sensul ei actual a fost utilizată I dată în
dezv. şi la exprimarea identităţii lor etnice, acestui organ de jurisdicţie constituţională, Declaraţia Franceză privind drepturile
culturale, lingvistice şi religioase. atribuţiile, structura, independenţa, condiţiile omului şi cetăţeanului din 1789. De la acestă
Titlul II. Drepturile, libertăţile şi pentru numire, incompatibilităţile şi perioadă fiecare stat a dezvoltat indtituţia
11. Organizarae şi funcţionarea
îndatoririle fundamentale. Acest titlu hotărârile pe care le adoptă. cetăţeniei în dependenţă de mai mulţi
Tltlul VI. Revizuirea constituţiei este Curţii Constituţionale
cuprinde 3 capitole şi 45 articole prin care La 13 dec. 1994, parl a adoptat legea cu factori, atît de ordin intern, cît şi de ordin
sunt consacrate cele mai esenţiale şi inerente consacrat modalităţilor şi procedurilor de extern.
revizuire (modificare). Art.141 al acestui privire la Curtea Constituţională. Conform
drepturi ale omului şi cetăţeanului prevederilor constituţionale este garantarea În CRM normele definitorii
bineînţeles, fiind indisolubil legate de titlu stabileşte subiecţii investiţi cu dreptul la ale cetăţeniei sunt cuprinse în art. 17, 18 şi
iniţiativa revizuirii, art.142 – limitele supremaţiei constituţiei, asigurarea
îndatoririle pe care le au cetăţenii faţă de principiilor separării puterii în stat în 19, dezvoltatea prin Legea cu< la cetăţenia
stat. revizuirii şi art.143 legea privind modificare RM adoptată la 5 iunie 1991 cu modificări.
constituţiei. puterea legislativă, puterea legislativă şi
Tutlul III. Autorităţile publice. Acest puterea judecăt., şi garantarea Actele normative care
titlu este structurat în 6 capitole, 6 secţiuni şi Titlul VII. Dispoziţii finale şi tranzitorii. reglementează cetăţenia în RM conţin
Cuprinde reguli referitoare la intrarea în responsabilităţii statului faţă de cetăţean şi a
65 articole în care sunt stabilite autorităţilr cetăţeanului faţă de stat. principiile unanim recunoscute de
publice din RM, limitele competenţelor lor vigoare a constituţiei. Astfel, art.II prevede comunitatea internaţională. Printre care:
că legile şi celelalte acte normative ale Curtea este compusă din 6 jud. Numiţi
şi raporturile dintre ele. pentru un madat de 6 ani. PENTRU A 1. Egalitatea în
Cap. 4 este consacrat Parlamentului în statului rămân în vigoare în măsura în care
nu contravin prevederilor constituţiei, iar PĂSTRA ECHILIBRUL puterii de stat, 2 drepturi a cetăţenilor.
care acesta este calificat ca organ jud. Sunt numiţi de Parlam., 2 de Preşedinte
comisiile permanente ale Parlamentului şi 2.Dotarea cetăţenilor cu toate
reprezentativ suprem şi unica autoritate şi 2 de CS al Magistraturii.Pentru a putea fi
Guvernul sunt obligaţă ca în decursul unui drepturile şi libertăţile necesre unui
legislativă a statului. Tot aici sunt stabilite numit juecător al Curţii , candidaţii trebuie
an, adica până la 27.08.1995, să examineze mod de viaţă liber, decent.
principii. de ,bază de constituire a să îndeplinească unele condiţii: să aibă o
conformitatea legislaţiei cu constituţia. 3.Obligaţiunea de a îndeplini
Parlamentului, durata mandatului de 4 ani, pregătire juridică superioară, o înaltă
Tot în acest titlu se stabileşte statutul unele îndatoriri( să fie devotaţi faţă
validarea mandatului de către Curtea competenţă profesională şi o vechime de cel
instituţiilor care activau la momentul de ţară, să apere ţara, să contribuie
Constit., organizarea internă. puţin 15 ani în activit. Juridică, în
adoptării constituţiei şi a celor viitoare care prin impozite şi taxe la cheltuielile
Atribuţiile de bază a puterii legislative învăţămăntul juridic sau în activit ştiinţifică.
urmai a fi create. publice etc.)
sunt redate în art.66, sau într-o altă optică În activitatea lor judecătorii sunt 4.Obţinerea cetăţeniei ca efect
pot fi numite şi limitele competenţei inamovabili pe durata mandatului, al principiului jus sangvinus.
deoarece Parlamentul nu are dreptul să le independenţi şi se supun doar Constituţiei. 5.Cetăţenia unică este o
depăşească. De asemenea judecătorii nu por fi traşi la consideraţie a statului unitar.art.6
Secţiunea a 2-a al capitolului respectiv, răspundere juridică pentru voturile sau lege
legiferează statutul deputaţilor din opiniile expimate în exercitarea mandatului, 6.Unitatea cetăţeniei şi
Parlament. nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi, cu familiei(art. 18 lege).
Secţiunea a 3-a stabileşte categoriile de excepşia cazurilor de infracţiune flagrantă, 7.Retragerea cetăţeniei RM
legi: constituţionale, organice şi ordinare, fără încuviinţarea Curţii. unuia din soţi nu produce nici un
stabileşte şi procesul adoptării lor şi intrării Dreptul de sesizare a Curţii Consti. , art efect asupra cetăţeniei altui soţ şi a
în vigoare. 25 din Legea cu privire la Curtea copiilor acestora(art23 din Lege)
Capitolul 5 este destinat Preşedintelui Constituţională, este atribuit unor mulţi
Republicii Moldova în care este stabilit subiecţi.Astfel acest drept îl au:Preşedintele
modul de alegere, durata mandatului, RM, Guvernul, Ministerul Justiţiei, CSJ,
incompatibilităţile şi imunităţile precum şi Jud. Economică, Procurorul General,
atribuţiile, formele de activitate şi deputatul în Parlament, fracţiune
modalităţile de suspendare din funcţie. parlamentară, Adunarea POPUARĂ a
Guvernul este reglementat în capitolul Găgăuziei. Considerăm acest număr excesiv
6.Capitolul 7, realizând principiul separării
dupa adoptare; raporturile de drept puterea publica sau recunoscuta de administrativ. Având în vedere
administrativ se fundamenteaza pe principiul aceasta, a carei aplicare este legislatia în vigoare, pot fi
inegalitatii partilor, fie ca aceste raporturi se asigurata prin constiinta juridica, identificate urmatoarele forme
stabilesc între organele administratiei iar la nevoie, prin forta coercitiva a principale ale sanctiunii normei de
publice, fie între acestea si particulari. acelei puteri, de obicei a statului. drept administrativ:
Dretul adm. Are ca obiect de studiu acele Ca orice norma juridica, norma de - sanctiuni administrativ –
relaţii sociale şi valori care se referă la drept administrativ are o structura disciplinare
organizarea şi realizarea administraţiei trihotomica, cuprinzând cele trei - sanctiuni administrativ –
publice. Prin obiectul său AP este strîns elemente: ipoteza, dispozitia si contraventionale (avertismentul,
legată de cele trei puteri ale statului. sanctiunea. amenda etc.);
Principile dreptului adm., sunt regulile, Ipoteza normei de drept - sanctiuni administrativ-
formulile sau ideile călăuzitoare pe care se administrativ patrimoniale (obligarea la
bazează organizarea şi activitatea sistemului Spre deosebire de celelalte repararea prejudiciului produs
AP. doua elemente, ipoteza normei de printr-o dauna materiala ori
Principiile materiale.1. Legalitatea, 2. drept administrativ este foarte morala);
Egalitatea în faţa legii, 3. Respectarea dezvoltata si poate sa se refere la: - masuri de executare silita
scopului şi obiectivelor trase de lege, 4. a) împrejurarile, conditiile în (demolarea sau desfiintarea unor
Proporţionalitatea, 5. Principiul care se aplica norma juridica; b) constructii etc.);
obiectivităţii, 6. Imparţialitatea, 7. subiectele de drept, persoane fizice - masuri cu privire la actele
Transparenţa. sau juridice, care cad sub incidenta juridice (anulari, suspendari etc.).
Principiile procesuale: 1. Dreptul de afi normei juridice; c) definitii; d) Clasificarea
ajutat sau asistat, 2. Promptitudinea în principii; e) scopul unei anumite normelor de drept
executare, 3. Dreptul de afi auzit, 4. autoritati publice sau al unei administrativ
Principiul procedurii colective, 5. Accesul la anumiteactivitati; f) explicarea Acest spect este analizat de
informaţiie.6. Obligativitatea deciziei. semnificatiei unor termeni. catre autorii contemporani1 din
Principiile generale:1. Principiul Dupa modul de determinare, unghiuri diferite, întâlnind criterii
suveranităţii poporului. 2. Principiul ipoteza poate fi absolut de clasificare comune sau diferite.
separaţiei şi colaborării puterilor. 3. Pr. determinata si relativ determinata. 1. Un prin criteriu îl constituie
1.Dr Administr ca ram a sist de dr. Legalităţii. 4. Pr. Democraţiei. 5. În literatura de specialitate se obiectul de reglementare, dupa
Dreptul administrativ a început sa se Colegialităţii. 6. Publuicităţii şi apreciaza ca ipoteza este absolut care pot fi identificate urmatoarele
contureze ca ramura de drept de sine transparenţei. 7.Pr. priorităţii şi garantării determinata când sunt conturate categorii de norme:
statatoare mai târziu decât celelalte ramuri drepturilor persoanei private.
cu exactitate împrejurarile în care a) norme de drept material,
ale dreptului public. El a aparut la sfârsitul Cele mai strînse legăruri dr.adm. le are
se va aplica dispozitia, facându-se care vizeaza drepturile si obligatiile
secolului al XVIII -lea, mai întâi în Statele cu dr. Constituţional, datorită numeroaselor
trimitere la competenta legata, autoritatilor publice;
Unite ale Americii si apoi în Franta. În norme consti. Ce stabilesc principiile
când autoritatea publica este tinuta b) norme de drept procesual,
literatura juridica, dreptul administrativ a fundamental ede organizare şi funcţionarte a
de norma juridica. care au ca obiect procedura de
fost definit în mod diferit: „totalitatea sistemului autorităţilor AP şi normelor ce
În situatia în care ipoteza nu concretizare a activitatii
normelor juridice în conformitate cu care se determină principalele autorităţi ale AP.
este precis conturata, lasând autoritatilor publice.
exercita activitatea administrativa a O deosebită legătură există între dr.adm
posibilitatea administratiei sa 2. Dupa caracterul normelor
statului”, „regulile dupa care statul exercita şi cel financiar. Acesta din urmă cuprinde
aprecieze împrejurarile în care se identificam:
functia executiva, precum si acelea care ansamblul normelor privind formerea,
guverneaza raporturile dintre stat si individ, repartizarea, întrebuinţarea fondurilor aplica norma, ne aflam în prezenta a) norme imperative – care
nascute în urma unui act administrativ” sau băneşti destinate necvesităţilor publice. ipotezei relative. Aceasta libertate impun subiectelor de drept o
„acea ramura a stiintei juridice care Legătura dreptului adm. Cu dr. Proc. de apreciere constituie ceea ce se anumita conduita;
cerceteaza normele de drept care privesc Civilse determină prin faptul că normele cheama „puterea discretionara” a b) norme prohibitive – care
organizarea sistemului administratiei procesului civil reglementează procedura administratiei publice. interzic o anumita conduita;
publice, modalitatile juridice specifice prin administrativăîn cazurile soluţionării Dispozitia normei de c) norme permisive – care
care este realizata competenta cu care sunt litigiilor de ordin admoinistr. drept administrativ îngaduie o conduita determinata.
investite organele administratiei publice, Dispozitia normei juridice 3. Din punctul de vedere al
care actioneaza pentru organizarea executarii cuprinde fondul, continutul întinderii sferei de aplicare, se
si a executarii legii, precum si controlul reglementarii, reprezentând identifica:
exercitat de puterea judecatoreasca pentru „miezul normei juridice”. Dispozitia a) norme cu caracter general,
asigurarea dreptul public, care se ocupa de normei de drept administrativ este, aplicabile tuturor autoritatilor
„res romana” - viata statului si dreptul în general, categorica, imperativa, publice;
privat, care se ocupa de chestiunile întrucât, administratia publica se b) norme speciale, care se
privitoare la indivizi. respectarii legii în desfasoara în regim de putere refera la un organ determinat.
activitatea organelor administratiei publice”. publica. În cadrul normei de drept 4. Raporturile de drept
Sub aspect etimologic, cuvântul administrativ se întâlnesc trei administrativ
„administratie” provine din limba categorii de dispozitii: Raporturile de drept administrativ sunt
latina, fiind compus din prepozitia a) dispozitii imperative, prin relatii sociale reglementate de normele
„ad”, însemnând „la”, „catre” si care se impune o anumita conduita dreptului administrativ care se formeaza în
„minister”, traducându-se prin subiectului de drept; b) dispozitii legatura cu organizarea si
servitor, supus. Se poate aprecia prohibitive, prin care se interzice o functionarea administratiei publice.
ca, la origini, prin aceasta notiune anumitaconduita subiectului de Ca orice raport juridic, raportul
s-a avut în vedere o activit. drept;În doctrina franceza, de drept administrativ are trei
subordonata, la comanda, pusa în competenta legata este definita ca elemente componente: subiecte,
slujba cuiva. fiind „situatia când administratia obiect, continut. Fiecare din cele
„A administra”, conform este tinuta, pe de o parte sa trei elemente componente are
dictionarului limbii române, actioneze, iar pe de alta parte, este trasaturi specifice care îl deosebesc
înseamna: a conduce, a gospodari, obligata sa actioneze într-un sens de alte raporturi juridice.
iar pentru administratie, acelasi determinat, fara posibilitatea de a În ceea ce priveste subiectele
dictionar retine: totalitatea alege” „Exista putere discretionara raporturilor de drept administrativ
organelor care administreaza o ori de câte ori o autoritate se cuvine a mentiona ca unul dintre
institutie sau o întreprindere. În actioneaza liber, fara ca sa-i fie ele este fie o autoritate a
limbajul curent, termenul de dictata dinainte conduita sa, printr- administratiei publice, fie un
„administratie” este utilizat în mai o regula de drept c) dispozitii functionar public. Celalalt subiect
multe sensuri: astfel, prin permisive, atunci când se prevede de drept administrativ poate fi o
administratie se poateîntelege: o anumita actiune, lasându-se la autoritate a administratiei publice
continutul principal al activitatii aprecierea subiectului de drept sau un functionar public, o
puterii executive a statului; daca va face sau nu ceea ce norma autoritate publica din sfera altei
sistemul de autoritati publice care îi permite, însa, nu-l obliga. puteri sau un particular, persoana
înfaptuiesc puterea executiva; În doctrina se arata ca aceasta fizica sau juridica.
conducerea unui agent economic clasificare a normei de drept nu Obiectul raporturilor de drept
sau institutii social culturale; un trebuie privita în mod dogmatic, în administrativ îl constituie acele
compartiment din unitatile direct sensul ca un izvor de drept va actiuni sau fapte materiale care se
productive sau institutii social- contine numai dispozitii imperative, realizeaza în cadrul administratiei
culturale, care nu desfasoara, prohibitive sau permise. publice si care, prin natura lor sunt
nemijlocit o activitate direct Sanctiunea normei extrem de numeroase si variate.
productiva. de drept administrativ Astfel, pot constitui obiect al
Într-o formulare restrânsa, dreptul Sanctiunea normei de drept raportului juridic administrativ
administrativ poate fi definit ca acea ramura administrativ reprezinta anumite activitati, precum:
a sistemului de drept care cuprinde un consecintele care intervin în cazul executarea actelor juridice,
ansamblu de norme juridice care nerespectarii normei juridice. Ca si executarea unor lucrari publice,
reglementeaza raporturile sociale nascute din în cazul altor ramuri de drept prestarea unor servicii publice,
activitatea de organizare a executarii legii si (dreptul constitutional, de controlul administrativ etc.
de executare a acesteia. exemplu), sanctiunea normei de Continutul raporturilor de drept
Dreptul administrativ are o serie de drept administrativ nu apare administrativ este format din
trasaturi proprii, cum ar fi: caracterul de întotdeauna în mod expres, ea drepturile si obligatiile partilor. O
disciplina relativ tânara, în comparatie cu urmând a se deduce din continutul caracteristica a acestor
dreptul civil sau penal; reglementeaza o normei juridice. Însa, trebuie sa se raporturi, din punct de vedere al
diversitate de domenii, de la economie la faca distinctie între sanctiune ca continutului o constituie faptul ca
sanatate si de la armata la învatamânt; are un element al structurii logico-juridice exercitarea drepturilor autoritatilor
pronuntat caracter de mobilitate, constând în 3. Normele de drept administrativ si sanctiune ca element al administratiei publice este o
faptul ca normele de drept administrativ se Norma juridica reprezinta o raspunderii juridice, mai exact a
înlocuiesc ori se modifica destul de repede regula de conduita instituita de raspunderii juridice în dreptul
obligatie legala a acestora si nu o presteze serviciul, iar acestea au izvoarelor dreptului, divizarea lui în public diferă de grupul dreptului "germanic", care
facultate. obligatia sa realizeze prestatia. şi privat, precum şi divizarea dreptului în este influenţat de ştiinţa juridică germană.
Raporturile de drept Cum ar fi, de exemplu, dreptul la ramuri. Comun pentru dreptul tuturor ţărilor
administrativ se grupeaza în doua învatatura, dreptul la ocrotirea din familia juridică romano-germanică este
categorii: sanatatii etc. În unele raporturi de caracterul lui codificat, fondul de noţiuni, un
a) Raporturi care se formeaza în drept administrativ, organele sistem mai mult sau mai puţin comun al
cadrul sistemului administratiei administratiei publice au un drept principiilor juridice. În toate aceste ţări
publice; de apreciere asupra conditiilor în există constituţii scrise, normele cărora au o
b) Raporturi care se formeaza între care se realizeaza dreptul autoritate juridică majoră. Această autoritate
un subiect ce apartine beneficiarului la serviciul public. este susţinută şi de stabilirea în majoritatea
administratiei publice si unul din În cadrul raporturilor care se ţărilor a unui control judiciar al
afara acestui sistem. formeaza între un subiect ce constitualităţii legilor ordinare. Constituţiile
Raporturile ce se constituie în apartine administratiei publice si delimitează competenţa elaborării dreptului
cadrul sistemului administratiei unul din afara acestui sistem se a diferitelor organe de stat şi în corespundere
publice se refera, în principal, la întâlnesc si raporturi de colaborare cu această competenţă înfăptuiesc
organizarea si functionarea si participare a unor persoane fizice diferenţierea diferitelor izvoare ale dreptului.
administratiei publice. Ele se si juridice la realizarea sarcinilor ce Doctrina juridică romano-germanică şi
împart în raporturi de subordonare revin administratiei publice. Pot fi practica legislativă deosebesc 3 tipuri de legi
ierarhica si de colaborare. amintite acele raporturi juridice în ordinare: codurile, legile speciale şi culegere
În cadrul raporturilor de care anumite organizatii nestatale de norme.
subordonare ierarhica, subiectele realizeaza activitati de interes În majoritatea ţărilor continentale sînt
participante se afla în cadrul unei public prin prestatii specifice adoptate şi acţionează codurile: civil, penal,
ierarhii administrative. Cel care organizatiei statale. de procedură civilă, de procedură penală ş. a.
actioneaza ca autoritate ierarhic Sistemul legislaţiei curente este de
superioara are dreptul de a asemenea destul de ramificat. Legile
conduce, îndruma si controla reglează sfere aparte ale relaţiilor sociale,
subiectul subordonat. Este cazul numărul lor în fiecare ţară este mare.
raporturilor dintre Guvern si Printre izvoarele dreptului romano-
prefecti sau acela al raporturilor germanic este important rolul actelor
dintre ministru si conducatorii normative subordonate legii: regulamentelor,
circularelor administrative, decretelor
serviciilor deconcentrate ale
miniştrilor ş. a.
ministerelor în judete.
Situaţia obiceiului în sistemul de izvoare
În cadrul raporturilor de
al dreptului romano-germanic este specifică,
colaborare, subiectele participante
neobişnuită, el poate acţiona nu numai "în
sunt pe picior de egalitate si
completarea legii" dar şi "pe lîngă lege",
actioneaza împreuna pentru
posibile situaţii cînd obiceiul ocupă o poziţie
realizarea unui anumit scop. Cum
"împotriva legii" . În general, însă, obiceiul
ar fi, de exemplu, doua ministere
în prezent şi-a pierdut caracterul de sursă
care emit împreuna norme juridice
independentă a dreptului cu rare excepţii.
de interes comun. Cît priveşte practica judiciară ca izvor al
Raporturile care se formeaza dreptului romano-germanic, aici poziţia
între un subiect ce apartine doctrinei este destul de contradictorie. Cu
administratiei publice si unul din toate acestea, practica judiciară poate fi
afara acestui sistem sunt extrem referită la numărul izvoarelor auxiliare. În
de variate. Ele pot fi raporturi de primul rînd aceasta este legat de
subordonare, în care organele "precedentul de recurs". Deoarece curtea de
administratiei publice, pe baza casaţie este instanţa supremă, chiar şi o
competentei pe care o au conform decizie judiciară "simplă" (bazată pe
legii, pot stabili în mod unilateral analogie sau pe principii generale),
drepturi si obligatii, pentru parcurgînd "etapa de recurs", poate fi
persoanele fizice sau juridice. sesizată de către alte judecătorii la
Totodata, organele administratiei soluţionarea proceselor de aşa gen ca
publice pot recurge la masuri de precedent real.
constrângere, aplicând sanctiuni în Odată cu dezvoltarea legăturilor
conditiile legii, ajungând pâna la internaţionale capătă o mare importanţă
executarea silita a legii. pentru sistemele juridice naţionale dreptul
Obiectul acestor raporturi internaţional. În unele ţări convenţiile
juridice consta în modelarea internaţionale au o putere juridică mai mare
comportamentului subiectelor decît legile interne. De exemplu, Constituţia
participante corespunzator RFG din 1949 direct menţionează, că
exigentelor legale. Însa, situatia de "principiile generale ale dreptului
subordonare a subiectelor de drept intemaţional" au prioritate în faţa legii.
nu exclude posibilitatea Aşa dar, pentru ţările din familia juridică
manifestarii de vointa a acestora în romano-germanică este caracteristică
cadrul raporturilor juridice schema unică a sistemului ierarhic al
respective. În acest scop exista o izvoarelor de drept, deşi în cadru acestei
serie de garantii legale care scheme este posibilă o deplasare a
constau în mijloacele practice puse accentelor. Acelaşi lucru trebuie menţionat
la dispozitia cetatenilor. Astfel, şi despre sistemul de drept, adică împărţirea
acestia pot formula plângeri lui în ramuri.
împotriva masurilor abuzive luate În toate ţările familiei romano-germanice
de administratia publica. este cunoscută divizarea dreptului în public
O pondere deosebita în cadrul şi privat. Această divizare poartă un caracter
categoriei de raporturi analizate o general şi în ultimul timp şi-a pierdut
ocupa cele de utilizare a serviciilor însemnătatea de odinioară. În linii generale
publice. Potrivit opiniilor exprimate se poate spune, că la dreptul public se referă
în literatura de specialitate, acele ramuri şi instituţii, care determină
subiectele active actioneaza tot pe statul, ordinea activităţii organelor statale şi
baza si în executarea legii, însa în relaţiile individului cu statul, iar la cel privat
calitatea lor de servicii publice1. - ramurile şi instituţiile ce reglează relaţiile
Beneficiarii acestor servicii pot intra indivizilor reciproce. În fiecare din aceste
în raporturi juridice două sfere, în ţări diferite nimeresc
cu administratia pe baza unor aproximativ aceleaşi ramuri. Însă, de
contracte civile, cum ar fi acelea exemplu, în RFG diviziunea între dreptul
55. Familia juridică romano-
care privesc utilizarea mijloacelor privat şi public este pronunţată mai puţin
genaanică. decît în Franţa, ceea ce, în speţă, îşi găseşte
de transport în comun, a 56. Familia juridică de drept comun.
La familia juridică romano-germanică se reflectare într-o organizare şi competenţă a
domeniului public privat etc. Dreptul comun este un sistem, care
referă sistemele ce au apărut în Europa organelor justiţiei generale, administrative şi
Regimul juridic aplicabil în aceste continentală în baza tradiţiilor juridice poartă amprenta istoriei, iar această istorie
cazuri este cel de drept civil si nu constituţionale diferită de cea a Franţei. pînă în sec. XVIII este o istorie exclusiv a
romane, canonice şi locale. Ea s-a format în Apartenenţa dreptului diferitor ţări
regimul de drept administrativ. baza studierii dreptului roman la dreptului englez care s-a dezvoltat pe trei
Sunt destul de numeroase europene la familia romano- germanică nu căi: formarea dreptului comun, completarea
universităţile italiene, franceze şi germane, exclude anumite deosebiri între sistemele
cazurile în care cei ce folosesc care au întemeiat în sec. XII-XVI în baza lui cu dreptul de echitate şi interpretarea
serviciile publice se afla în raporturi juridice naţionale. Reamintim, că dreptul statutelor.
culegerii de legi a lui Iustinian o ştiinţă francez, pe de o parte, şi dreptul german, pe
de drept administrativ, deoarece juridică pentru multe ţări europene. A avut Pe continent juriştii sînt interesaţi în
prestatiile înfaptuite de organele de altă parte, au servit drept model, în baza primul rînd de faptul cum este reglementată
loc procesul cu denumirea "preluarea şi căruia în interiorul familiei juridice romano-
administratieipublice în favoarea adaptarea dreptului roman". La început situaţia dată, în Anglia - în ce ordine ea
acestora sunt prevazute de lege germanice se deosebesc două grupuri trebuie corectată, pentru a ajunge la o
această preluare şi adaptare purta forme juridice: romanic, unde intră Belgia,
sau în actele normative emise pe doctrinare: dreptul roman nu se aplica hotărîre judiciară corectă.
baza si în executarea legii. În Luxemburgul, Olanda, Italia, Portugalia, Structura dreptului în familia juridică
nemijlocit, se studia fondul lui de noţiuni, Spania şi cel germanic, care include de
anumite raporturi de drept structura logica intemă, tehnica juridică. anglo-saxonă, însăşi concepţia dreptului,
asemenea Austria, Elveţia şi alte ţări. În sistemul de izvoare ale dreptului, limbajul
administrativ, beneficiarii Pentru familia juridică romano- interiorul familiei juridice romano- juridic - totul este diferit de cele din
serviciului public au un drept germanică sînt caracteristice: existenţa germanice grupul dreptului "romanic", care sistemele juridice ale familiei romano-
subiectiv în temeiul caruia pot cere dreptului scris, sistemul ierarhic unic al se reflectă, în deosebi în dreptul francez, germamce. În dreptului englez lipseşte
organelor administratiei publice sa
divizarea dreptului în privat şi public, care numeroase coduri, care nu sînt cunoscute pentrui interpretarea şi tălmăcia regulilor care dreptul оşi are rădăcinile sale.
este înlocuită aici cu divizarea în drept dreptului englez. În cîteva state acţionează Coranului. A treia "rădăcină" - idjima: Alături de marile sisteme filozofice
comun şi dreptul echităţii. codurile civile, în 25 - de procedură civilă, în acord atins de toată activitatea musulmană concepţiile, ideile, opiniile despre drept sau
Ramurile dreptului englez nu sînt atît de toate statele - penale, în unele - de procedură în problema obligaţiilor musulmanului. A constituit în şcoli, în curente de gîndire
clar pronunţate ca în sistemele de drept penală. patra şi ultima "rădăcină" - analogia juridică sucesive sau paralele în timp,
continentale, fapt ce l-au considerat 2 O formă de codificare deosebită în SUA (chias), adică aplicarea la cazurile noi precum Şcoala dreptului natural, Şcoala
factori: în primul rînd, toate judecătoriile au a devenit crearea aşa-numitelor legi şi coduri asemănătoare a regulilor stabilite de Coran, istorică a dreptului, Şcoala raţionalistă a
o jurisdicţie comună, adică pot examina cu caracter unitar, scopul cărora este de a sunnă sau adjimă. dreptului, Şcoala realistă a dreptului. Şcoala
diferite categorii de dosare - de drept public stabili o posibilă unitate a acelor părţi ale Pe parcursul dezvoltării ulterioare a sociologică a dreptului, Şcoala normativistă
şi privat, civile, comerciale, penale. dreptului, unde acest lucru este deosebit de învăţăturii în această schemă s-a introdus a dreptului, Teoria psihologică a
Jurisdicţia împărţită duce la delimitarea necesar. Pregătirca proiectelor acestor legi şi încă o modificare, a ideii idjima, care a dreptului,Existenţialismul juridic, etc.
ramurilor de drept, iar cea unificată coduri este înfăptuită de Comisia Naţională a mărit considerabil importanţa ei practică: Germenii acestei teorii au apărut în
acţionează, evident, în direcţia opusă. În al reprezentanţilor tuturor statelor împreună cu propunerea acceptată odată de către juriştii antichitate, iar ca teorie cu pondere şi o
doilea rînd, dreptul englez s-a dezvoltat Institutul American de drept şi Asociaţia tuturor sau chiar a unei şcoli, este influenţă majoră ea s-a manifestat în
treptat, pe calea practicii judiciare şi a Americană a avocaţilor. considerată regulă. gîndirea filozofică şi politico-juridică din
reformelor legislative în cazuri aparte. În Pentrui ca proiectul să devină lege, el Influenţa izvoarelor de drept de tip evul mediu, întemeietorul şcolii dreptului
Anglia nu există coduri de tip european. trebuie să fie adoptat de state. Printre european a devenit, de fapt, un proces natural este considerat filozoful grec Socrate
Deaceea pentru un jurist englez dreptul este codurile de acest gen, primul şi cel mai ireversibil, care a atins şi toate ţările (469-399 î.e.n. In concepţia socratică,
omogen. Doctrina engleză nu cunoaşte cunoscut este Codul comercial Unitar, care a islamice, unde recent a dominat dreptul unitatea conceptuală şi raţională a omului
discuţii despre diviziunile structurale ale fost adoptat oficial în anul 1962. musulman în toată originalitatea surselor presupune cunoaşterea adevărului.
dreptului. În SUA, ca şi în Anglia, aplicarea legii sale. Singura sursă a cunoştinţelor
Revoluţia Americană a înaintat pe depinde de precedentele judiciare, de Sistemele juridice ale acestor ţări au necesarmente egale pentru toţi o constituie
primul plan ideea dreptului american interpretarea lor şi nu sînt garanţii că legile suferit schimbări considerabile în sensul că raţiunea umană . Echitatea, după Socrate, nu
naţional independent, care a rupt legăturile sau codurile unitare vor fi interpretate peste importanţa, sferă de acţiune şi ponderea este altceva decît expresia cunoaşterii
cu "trecutul său englez". Adoptarea tot la fel de practica judiciară. dreptului musulman s-au micşorat, iar umane, iar justiţia este concepută drept
Constituţiei federale scrise din 1787, a însuşi dreptul - după forma sa exterioară - a criteriu de manifestare a legalităţii, ambele
constituţiilor statelor ce au intrat în 57Dreptulmusulman (islamic) asimilat cîte ceva din codificările europene. fiind, de fapt, identice. Ceea ce este just, este
componenţa SUA, a fost un prim şi Dreptul musulman ca sistem de În cadrul dreptului musulman lipseşte şi legal, iar ceea ce este legal este şi just,
important pas pe această cale. Se presupunea norme, ce exprimă în formă religioasă în divizarea clasică în drept public şi privat. susţine întemeietorul şcolii.
o respingere totală a dreptului englez, iar general, voinţa nobilimii musulmane Capitolul urmează după capitol fără o Un alt reprezentant al şcolii dreptului
odată cu el - a principiului precedentului şi religioase, în baza sa s-a format în Califatul delimitare logică a problemelor care ar natural este, Platon (427-347 î.e.n.),
altor semne caracteristice pentru "dreptul Arab în sec. VII-X şi este bazat pe religia trebui referite la dreptul privat sau la cel discipolul lui Socrate. Lucrările sale de
comun". Însă nu s-a petrecut o trecere a musulmană - islam. penal. Din numărul principalelor ramuri ale prestigiu care tratează problema dreptului
dreptului american în familia romano- Islamul pomeşte de la faptul, că dreptului musulman fac parte dreptul penal, sunt Republica şi Legile. La baza operelor
germanică. Numai unele state, foste colonii dreptul existent a venit de la Allah care într- dreptul judiciar şi dreptul familiei. sale este pusă ideea, considerată ca temelie a
franceze sau spaniole au adoptat codurile de un anumit moment al istoriei l-a descoperit Dreptul penal musulman este bazat, esenţei lucrurilor şi cauză a tuturor
tip roman, care cu timpul, treptat s-au omului prin prorocul său Muhamed. Dreptul mai întîi de toate pe deosebirea dintre fenomenelor ce se produc în lume.
pomenit absorbite de "dreptul comun". lui Allah este dat omenirii odată şi pentru pedepsele ferm stabilite şi discrete. La Preocupat, în mod deosebit, de problema
În general, în SUA s-a format un sistem totdeauna. măsurile de pedeapsă stabilite se condamnă făuririi unui stat ideal, Platon susţine că
dualist, asemănător celui englez: dreptul Deoarece dreptul musulman reflectă pentru următoarele infracţiuni: omor, adevăratul stat trebuie să asigure un trai
precedent în interacţiunea cu cel legislativ. voinţa lui Allah, el cuprinde toate sferele adulter, acuzare falsă de adulter, furt, comun tuturor cetăţenilor şi să-i fie proprii
În Anglia şi SUA există una şi aceeaşi vieţii sociale, dar nu numai acelea care de întrebuinţarea băuturilor spirtoase, jefuire toate virtuţile: înţelepciunea, curajul,
concepţie a dreptului şi a rolului său. În obicei se referă la sfera de drept. În acest armată şi revoltă. Pe lîngă pedeapsa pentru cumpătarea şi dreptatea. Dreptatea nu este
ambele ţări există de fapt, aceeaşi divizare a sens el este un sistem islamic unitar de infracţiunile enumerate, cadi (judecătorul) altceva decît asigurarea stăpînini libere a tot
dreptului, se folosesc unele şi aceleaşi reglare social-normativă, care cuprinde atît putea, după aprecierea personală, să ce este al său şi împlinirea chemării proprii.
noţiuni şi interpretare a normelor de drept. norme juridice, cît şi norme nejuridice, în pedepsească pentru oricare altă violare a Pacea socială în stat se asigură, conform
Pentru un jurist american, ca şi pentru primul rînd norme religioase, precum şi legii. ideilor sale, sub dominaţia severă a
unul englez, dreptul este mai întîi de toate un obiceiuri. Organizarea judiciară musulmană se dreptului, conceput ca un ansamblu de
drept al practicii judiciare. Normele Şariatul constă din 2 părţi - teologia deosebea prin simplitate. Un singur norme eterne şi imuabile existente atit în
elaborate de legislator pătrund cu adevărat în sau principiile credinţei - (achid) şi dreptul judecător examina dosare de diferite formă scrisă, cit şi nescrisă. Dreptul
sistemul de drept american numai după o (fikh). Fikhul, sau dreptul musulman se categorii. întruchipează în sine înţelepciunea umană, în
aplicare şi interpretare a lor multiplă de către împarte în 2 părţi: prima În condiţiile actuale unele ţări concepţia lui Platon, legea este principalul
judecătorii numai cînd se va putea face o indică linia de comportament al musulmane (Egiptul) au refuzat complet mijloc ce-1 poate determina pe un om să fie
referire la hotărîrile judiciare care l-au musulmanului faţă de semenii săi judecătoriile musulmane. Însă în just sau injust. Pentru ca binele să domine
aplîcat şi nu la norme nemijlocit. Prin (muamalat), a doua prescrie îndatoririle faţă majoritatea ţărilor arabe ele continuă să pacea, liniştea, organizarea, legislatorul
urmare, dreptul SUA, în general, are o de Allah (ibadat). joace un rol destul de important în trebuie să găsească punctul de care
structură analogică cu structura dreptului Aceste două părţi alcătuiesc obiectul mecanismul de acţiune socială a dreptului. concetăţenii trebuie să fie convinşi că le va
comun. Dar numai în general. În procesul ştiinţei juridice sub aspectul, cum ea este În unele ţări (în Sudan) sistemul de asigura fericirea şi, după ce îl va găsi, să
examinării unei probleme apar diferite determinată de şcolile de drept. judecătorii musulmane a căpătat un caracter dobоndească mijloacele de a-i face să se
deosebiri structurale dintre dreptul englez şi Funcţia principală a "fikhului" constă de mai multe trepte (mai multe instanţe). În rostească asupra binelui, în mod uniform, în
cel american, multe din care sînt în păstrarea legăturilor indisolubile, dintre altele există sisteme paralele de judecătorii orice timp şi în orice împrejurare .
considerabile cu adevărat şi nu pot fi legislaţia statului musulman şi sursele ei musulmane, corespunzătoare diferitor Cel care a conturat teoria dreptului
neglijate. primare. interpretări.De obicei, judecătorilor li se natural a fost Aristotel idei ale cărui le găsim
Una din aceste deosebiri considerabile Există naţiuni şi grupuri etnice ce înaintează cerinţe înalte de calificare în în lucrările Politica şi Etica. Aristotel caută
este legată de structura federală a SUA. profesează islamul în calitate de religie, sensul pregătirii lor de drept religioase. dreptul în observarea raţională a naturii.
Statele din componenţa SUA sînt dotate cu o însă n-au acceptat dreptul musulman. Legislaţia familiei a ţărilor arabe, în Omul, în viziunea lui, este o parte integrantă
competenţă destul de largă, în cadrul căreia Baza ştiinţei juridice musulmane o general, este orientată spre consolidarea a naturii în dubla accepţiune: ca parte a
ele îşi făuresc legislaţia lor şi sistemul său de constituie metoda cazuistică sub denumirea normelor şi priricipiilor dreptului musulman. materiei şi ca fiinţă raţională, ceea ce 1-a
drept precedent, în legătură cu aceasta se "Ilm al furu". La baza tuturor şcolilor, Dreptul musulman, care a suportat făcut să afirme că omul este cea mai nobilă
poate spune, că în SUA există 51 sisteme de sunite şi şiite, învăţăturile cărora sînt numeroase influenţe străine, rămîne o dintre toate fiinţele, dar, totodată, şi cea mai
drept - 50 - în state şi una federală. recunoscute, au stat două şcoli: şcoala familie juridică independentă, care lipsită de lege şi dreptate.
Judecătoriile fiecărui stat îşi exercită Medina şi şcoala irachiană. Aceste vechi acţionează asupra milioanelor de oameni. Abordоnd problema politicii, Aristotel
jurisdicţia independent unul faţă de altul, şi şcoli foloseau dreptul obişnuelnic, stabilit afirmă că statul întruchipează scopul binelui,
de aceea nu este neapărată condiţia de pe teritoriile controlate de ei, şi l-au adaptat constituind în acest fel o asociaţie de fiinţe
respectare a hotărtrii, luate de judecătoria la necesităţile credinţei noi. Din motive egale. Binele în politică este justiţia care îşi
unui stat, în altul. istorice astăzi există 4 şcoli sunite ale are sursa în virtute şi este orientată în folosul
Încă o deosebire a dreptului american de dreptului musulman, precum şi 3 şcoli şiite. altora. De la justiţia politică, Aristotel îşi
cel englez este acţiunea puţin mai liberă a Motivele şi intenţiile individului nici îndreaptă atenţia asupra problemei dreptului
regulii precedentului, instanţele superioare odată nu se iau în consideraţie. Toate fără de care politica nu-şi poate atinge
judiciare ale statelor şi Curtea Supremă a elementele psihologice sînt excluse conştient scopurile. Astfel, el identifică justiţia
SUA nici odată n-au fost legate de propriile din examinare. Legea, în interpretarea sa politică cu dreptul politic, pe care, la rоndul
lor precedente. De aici - libertatea romanică veche şi occidentală, pentru său, îl divizează în drept natural şi drept
considerabilă şi capacitatea de manevrare în concepţia de drept musulmană nu există. pozitiv.
timpul procesului de adaptare a dreptului la Teoretic numai Dumnezeu are putere Dreptul natural este caracterizat ca fiind
condiţiile ce se schimbă. legislativă. În realitate, însă, unica sursă a imuabil şi specific tuturor, indiferent de
Această comportare mai liberă cu 58 Caracteristica şi reprezentanşii faptul dacă va fi recunoscut sau nu. Justiţia
dreptului musulman sînt lucrările savanţilor şcolii dr. natural
precedentul capătă o deosebită importanţă în jurişti. Examinindosarul, judecătorul nici înseamnă egalitate şi această egalitate a
legătură cu competenţa judecătoriilor Din îndepărtata antichitate şi pînă în justiţiei are în vedere atit interesul general al
odată nu apelează la Coran sau Sună – zilele noastre toate marile sisteme filozofice,
americane de a exercita controlul asupra legendă despre proroc. El se referă la statului, cît şi interesul individual al
constituţionalităţii legilor. Dreptul de la Platon şi Aristotel, la Cant şi Hegel, se cetăţenilor. în gîndirea aristotelică, dreptul
autorul, autoritatea căruia este unanim apleacă cu interes asupra fenomenului
controlului constituţional, folosit activ de recunoscută. este ordinea comunităţii politice. El, ca şi
Curtea Supremă, subliniază rolul puterii juridic, tocmai pentru importanţa acestuia în justiţia, este o virtute care aduce fericirea şi
Dreptul ca o totalitate de norme viaţa societăţii şi vocaţia lui pentru domeniul
judiciare în sistemul american de anumite s-a format în primele două secole armonia, contribuind, оn acest mod, la
guvemămînt. filozofiei. Dacă ştiinţa dreptului are în dezvoltarea raţionalului, caracteristic
ale existenţei islamului. Secolele următoare vedere natura lui particulară, filozofia are în
Posibilităţile mari ale influenţei judiciare practic nu au adus nimic nou. Cu toate omului.
asupra legislaţiei nu exclude faptul, că vedere natura universală. După cum spunea Un alt exponent al teoriei dreptului
acestea, pînă în sec. XIX evoluţia un mare gînditor al neamului românesc
legislaţia în sistemul juridic al SUA are o concepţiei de drept musulman a decurs natural este Marcus Tullius Cicero, ale
pondere mare şi este mai importantă decît Constantin Stere referinduse laconexiunea cărui opţiuni cu referire la drept au fost
prioritar în comentarii juridice religioase şi dintre drept şi filozofie „ ... filozofii merg
dreptul statutal în Anglia. Aceasta se culegeri de "fetre" care interpretau pe nou influenţate de Platon, de Aristotel şi de către
datoreşte în primul rînd existenţei înaintea juriştilor şi le luminează calea." stoici, în concepţia lui Cicero, dreptul nu
tradiţionalele principii şi legi ale şariatului, Nu există existenţă omenească fără un
constituţiei scrise, mai precis - a unui sistem neschimbîndu-le conţinutul obişnuit. este un produs al voinţei, ci este dat de
întreg de constituţii: federală, care există anumit sistem de drept, iar marele număr de natură. El cuprinde trei precepte
S-a creat învăţătura despre 4 asemănări şi analogii ce unesc sistemele
deja 200 de ani şi joacă un rol important, şi "rădăcini" (izvoare) ale dreptului fundamentale: să trăieşti onest, să nu
diferite după vîrstă, constituţii ale statelor. juridice ale tuturor popoarelor confirmă prejudiciezi pe altcineva, să dai fiecăruia ce
musulman. Prima "rădăcină" este coranul. idintitatea fundamentală a naturii umane an
În dreptul statutal al SUA se întîlnesc A doua "rădăcină" este sunna, importantă este al lui. Justiţia, ca temelie a dreptului, îşi
găseşte esenţa în ideea: „a da fiecăruia ce care dreptul оşi are rădăcinile sale. Alături de marile sisteme filozofice care le reglementează evidenţiem două
este al lui şi al trata pe fiecare m mod egal". Alături de marile sisteme filozofice concepţiile, ideile, opiniile despre drept sau funcţii de bază care îi revin Teoriei generale
Ideea dreptăţii, este definită de către Cicero, concepţiile, ideile, opiniile despre drept sau constituit în şcoli, în curente de gîndire a dreptului, şi anume: 1) o funcţie teoretică,
ca arta de a îndeplini binele şi egalitatea. constituit în şcoli, în curente de gîndire juridică sucesive sau paralele în timp, care constă în explicarea atît a părţilor
Statul, susţine reprezentantul teoriei juridică sucesive sau paralele în timp, precum Şc.dr. natural, Şc. Ist. a dreptului, componente ale dreptului, cît şi a întregului
dreptului natural, este un bun al poporului, precum Şcoala dreptului natural, Şcoala Şcoala raţionalistă a dreptului, Şcoala său, în reducerea complexităţii fenomenului
unit nu prin întîmplare, ci în baza de drepturi istorică a dreptului, Şcoala raţionalistă a realistă a dreptului. Şc. sociologică a juridic prin intermediul unei abordări
şi interese comune . dreptului, Şcoala realistă a dreptului. Şcoala dreptului, Şc. normativistă a dreptului, globalizante, sintetice; 2) o funcţie de
în perioada evului mediu teoria dreptului sociologică a dreptului, Şcoala normativistă Teoria psihologică a dreptului, ameliorare a metodologiei, tehnicii şi
natural a fost dezvoltată de către Toma din a dreptului, Teoria psihologică a dreptului, Existenţialismul juridic, etc. practicii dreptului, a tehnicii legislative, a
Aquino , unul dintre cei mai de vază Existenţialismul juridic, etc. Şcoala sociologică sau pozitivistă a fost noţiunilor şi construcţiilor juridice elaborate
reprezentanţi ai Scolasticii Abordează Şcoala istorică a dreptului a apărut în întemeiată de marele cugetător francez din şi utilizate de dogmatica juridică. In
probleme referitoare la drept, lege şi stat în Germania la sfîrşitui sec. al XVIII-lea şi prima literatura juridică Teoria generală a dreptului
lucrarea SummaTheologica. În doctrina sa, începutul sec. al XEX-lea. Principalii jumătate a secolului al XIX-lea Auguste a mai fost caracterizată ca fiind nucleul
autorul recunoaşte existenţa unei prime reprezentanţi: Gustav Hugo (1798-1846), Comte (1798-1857). În lucrarea sa Curs de central al ştiinţei dreptului de la care pornesc
cauze eficiente, şi anume cea de Dumnezeu, Friedrich Cari von Savigny (1779- 1861) şi filozofie pozitivă Comte afirmă că ştiinţa nu practic toate ştiinţele juridice, adică
a cărei existenţă poate fi probată prin Friedrich Puchta (1798-1846). Această are dreptul să admită decît ceea ce se abordarea ştiinţifică a problemelor juridice.
raţiune. De unde reiese că atit raţiunea, şcoală a apărut ca o reacţie la ideile constaţi, în mod pozitiv, în concepţia sa, Ea formulează şi defineşte conceptele
voinţa umană, cît şi lucrurile trebuie să fie revoluţiei franceze prin care se urmărea toate ştiinţele trec în evoluţia lor istorică, în fundamentale care constituie punctul de
raportate acestei prime.cauze întemeindu-şi codificarea dreptului. Primele idei mod succesiv, prin trei stadii: teologic, plecare pentru investigaţiile întregului sistem
învăţătura sa cu privire la fenomenul juridic, fundamentale ale şcolii istorice a dreptului metafizic şi pozitiv. Avîd ca punct de reper al ştiinţelor juridice.Teoria generală a
în baza doctrinei sale filozofice, Toma din sоnt reflectate în opera fondatorului şcolii legea celor trei stări Auguste Comte clasifică dreptului ca ramură distinctă a ştiinţelor
Aquino constată că dreptul este justiţia în Gustav Hugo, Manual de drept natural sau ştiinţele în şt. matematicii, ştiinţele juridice este de dată mai recentă, în sec. al
cadrul comunităţii umane, conform ordinii Filozofia dreptului pozitiv, întemeietorul mecanicii, ştiinţa sociologică care, la rîndul XX-lea, în prima jumătate a acestuia, iar mai
stabilite de Dumnezeu. Justiţia, ca o şcolii contestă ideile dreptului natural ei, îmbrăţişează dreptul. pronunţat - după cel de-al doilea război
categorie etică, nu se manifestă prin relaţiile privind apariţia statului pe calea unui Astfel, pentru a ne îndrepta în ştiinţă spre mondial.La momentul actual această
omului faţă de sine însuşi, ci prin relaţiile cu contract social, afirmînd că acest fapt este ceva ce este concret, după Comte, trebuie să disciplină ştiinţifică apare în diferite ţări ale
alte persoane şi are la bază ideea „de a i se imposibil din cauza numărului mare de evităm orice explicaţie metafizică, să o lumii sub diverse denumiri: Teoria generală
da fiecăruia ceea ce i se cuvine". Potrivit lui oameni, iar puterea în stat nu este durabilă, limităm numai la o explicaţie pozitivă, adică a dreptului, Enciclopedia dreptului,
Toma din Aquino, legea este o regulă sau o fiindcă obligaţia de supunere are la baza un istorică, ştiinţifică, întemeiată pe date Introducere în studiul dreptului,
unitate de măsură a acţiunilor după care acord încheiat între oameni. concrete, pe observaţie ."Dreptul este un În RM "Teoria generală a dreptului",
trebuie să se conducă sau să se abţină În concepţia lui Hugo, puterea şi fenomen istoric, sub forma instituţiilor, pe atri-buindu-i-se o importanţă deosebită în
orişicine . Statul este un produs natural şi dreptul au apărut în mod diferit şi sunt care sociologia оl studiază. El reprezintă procesul de pregătire a specialiştilor în
necesar în ceea ce priveşte satisfacerea recunoscute ca fiind juste pentru un anumit ceva pur material şi observabil prin simţurile domeniul jurisprudenţei. Teoria generală a
necesităţilor omeneşti, care derivă din însăşi interval de timp. Dreptul, conform ideilor noastre. dreptului este şi o ştiinţă politică, deoarece
natura socială a omului şi are datoria de a fondatorului, apare din necesitatea Un alt reprezentant al şcolii sociologice studiază problemele de bază ale ştiinţei
garanta siguranţa oamenilor, constituiţi în soluţionării a diferitelor litigii care iau sau pozitiviste este Leon Duguit (1859- politice Ea formulează categoriile politice ce
societate de a promova binele în comun. naştere ca rezultat al dezvoltării sociale, 1929). Exponent al teoriei solidarităţii vizează, statul, cum sînt: puterea de stat,
Un alt reprezentant al şcolii dreptului independent de legislator. El este un produs sociale, el susţine că dreptul n~a luat naştere funcţiile statului, mecanismul de stat etc.
natural, perioada modera, este Jean-Jacques colectiv al vieţii istorice şi nu o creaţie a ca un imperativ al vieţii comunitare, ci doar Teoria generală a dreptului este divizată în
Rousseau (1712-1778), autorul lucrărilor unor individualităţi. Izvorul său stă, în mod ca un instrument şi un indicativ al înţelegerii două discipline de învăţămînt: Teoria
Contractul social şi Discursul asupra origina natural, în adîncurile trecutului. Legislatorul conştiente dintre indivizi. Funcţia sa constă generală a dreptului, care se predă la
şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni. este doar un organ al conştiinţei sociale, care în a asigura stabilitatea ordinii şi păcii începutul studiilor juridice, şi Problemele
Preocupat de problema apariţiei dreptului şi reflectă în legi realitatea existentă. sociale, în viziunea savantului, această teoriei dreptului, care se predă la finele lor.
statului, Rousseau afirma că fiinţa umană a Asemenea limbajului, dreptul ia naştere şi se funcţie rezultă din faptul că dreptul decurge Teoria generală a dreptului ca ştiinţă trebuie
fost nevoită să facă un pas în evoluţia sa din dezvoltă în conformitate cu spiritul naţional din viaţa socială şi impune indivizilor norme deosebită de Teoria generală a dreptului ca
starea primitivă, care nu se mai putea al poporului respectiv. ce trebuie respectata în interesul întregii disciplină de studiu. Ca ştiinţă, ea cuprinde
menţine. Astfel, nemaiputînd crea forţe noi, Dezvoltоnd ideea evoluţiei istorice a societăţi. Societatea nu este în drept să întreg ansamblul de cunoştinţe referitoare la
oamenilor, în această situaţie, nu le rămоnea dreptului, Friedrich Cari voa Savigny afirmă suprime dreptul individului, iar acesta, la obiectul de studiu, adică tot ce este cunoscut
decît să se unească în vederea unui singur că dreptul ca produs al spiritului poporului rîndul său, nu este în drept a se confrunta cu pînă în prezent despre legităţile apariţiei,
scop, fapt ce a pus fundamentul contractului există оn conştiinţa acestuia nu atоt оn colectivitatea şi alţi cetăţeni. Toţi oamenii evoluţiei şi funcţionării dreptului. Insă, ca
social. Contractul social reprezintă o formă concepte abstracte, cоt în perceperea vie a trebuie să se supună prevederilor normelor disciplină de studiu, ea selectează numai o
socială de asociere care dă naştere unui corp instituţiilor juridice. La etapa iniţială, dreptul juridice, ca expresie a solidarităţii sociale. parte din materia teoretică, expusă în cele
moral şi colectiv оn care există un exista sub forma dreptului natural, Atit statul, cit şi indivizii, trebuie să se mai accesibile forme în literatura de
angajament reciproc al publicului cu manifestоndu-se prin acţiunile simbolice ale conformeze normelor juridice. Constr.de stat specialitate.
particularii. In urma оncheierii contractului indivizilor, dar, o dată cu dezvoltarea se aplică numai în baza şi în limitele
social, fiecărui asociat îi sînt înstrăinate toate poporului, culturii, dreptul devine o ştiinţă prevăzute de normele juridice. Dr., consideră
drepturile sale în favoarea întregii aparte, care cuprinde realizările ştiinţifice ale Duguit, nu trebuie să sancţioneze obligaţii,
comunităţi. Contractul social urmăreşte juriştilor. garanţii sau să aibă caracter punitiv. Toate
scopul asigurării libertăţii naturale. Conform concepţiei lui Freidrich aceste caractere au fost dobоndite o dată cu
Egalitatea presupune existenţa aceloraşi Puchta, primele manifestări ale conştiinţei intervenţia statului în viaţa societăţii şi, mai
condiţii de supunere pentru toate persoanele. juridice iau naştere în familie, aceasta are un ales, din momentul în care guvernanţii au
Reciprocitatea, apărută оntre persoane, dă caracter neconturat O dată cu dezvoltarea început a-şi impune propria voinţă
naştere unei justiţii universale. Experienţa poporului, conştiinţa juridică se conturează guvernaţilor.
raţiunii umane, оn baza căreia oamenii s-au оn relaţiile dintre membrii familiei, luоnd Dreptul, după Duguit, este împărţit în
asociat este voinţa generală, care, оn esenţă, naştere dreptul. Pentru a apăra acest drept, două categ.: dr. social, care rezultă din viaţa
porneşte de la toţi pentru a se aplica tuturor, oamenii au creat statul Dreptul şi statul iau socială a oamenilor şi după care se conduc,
fiind deci pentru toţi adevărata libertate. naştere din voinţa divină reflectată în voinţa în mod conştient, cei mai mulţi oameni, şi
Voinţa generală îşi găseşte expresia în drept. poporului. dreptul pozitiv, elaborat de stat, care dă
consacrare juridică dreptului social, cuprins
în formele juridice şi învestit cu forţa de
constr. a st-ui . Atunci c-d între dr. social şi
cel edictat de stat apar discrepanţe, este pusă
în pericol întreaga valoare fundamentală a
solidarităţii sociale.

60 Şcoala sociologică sau 1.Caract. generală a TGD. 2. Baza metodologică şi


59 Fenomenul jurudic în lumina pozitivistă a dreptului TGD este o ştiinţă socială, politică şi obiectul de studiu
şcolii istorice e drept. Din îndepărtata antichitate şi pînă în juridică care studiază, în baza unui Prin obiectul său de preocupare şi
Din îndepărtata antichitate şi pînă în zilele noastre toate marile sisteme filozofice, ansamblu de teorii, concepţii, noţiuni cu studiu, Teoria generală a dreptului este o
zilele noastre toate marile sisteme filozofice, de la Platon şi Aristotel, la Cant şi Hegel, se privire la drept şi, într-o oarecare măsură, ştiinţă generală despredrept şi stat. Este de
de la Platon şi Aristotel, la Cant şi Hegel, se apleacă cu interes asupra fenom. juridic, la stat, legităţile generale şi speciale referi- reţinut că ea studiază dreptul în ansamblul
apleacă cu interes asupra fenomenului tocmai pentru importanţa acestuia în viaţa toare la apariţia, evoluţia şi funcţionarea său, în generalitatea şi integritatea sa,ordinea
juridic, tocmai pentru importanţa acestuia în societăţii şi vocaţia lui pentru domeniul dreptului, în general, şi a sistemului de juridică în globalitatea sa.Prin urmare,
viaţa societăţii şi vocaţia lui pentru domeniul filozofiei. Dacă ştiinţa dreptului are în drept al ţării respective, în special. Ca parte ştiinţa dreptului studiază legile existenţei şi
filozofiei. Dacă ştiinţa dreptului are în vedere natura lui particulară, filozofia are în componentă a ştiinţei în general Teoria dezvoltării statului şi a dreptului, instituţiile
vedere natura lui particulară, filozofia are în vedere natura universală. După cum spunea generală a dreptului este o ştiinţă socială, politice şi juridice, formele lor concret-
vedere natura universală. După cum spunea un mare gînditor al neamului românesc deoarece studiază dreptul (statul), ca istorice, corelaţia cu celelalte componente
un mare gînditor al neamului românesc Constantin Stere referinduse laconexiunea fenomen social ce există într-o comunitate ale sistemului social, modul în care institu-
Constantin Stere referinduse la conexiunea dintre drept şi filozofie „ ... filozofii merg umană. Ea poate fi definită ca totalitate a ţiile, politico-juridice influenţează
dintre drept şi filozofie „ ... filozofii merg înaintea juriştilor şi le luminează calea." cunoştinţelor despre drept şi stat acumulate societatea şi în care suportă, la rîndul lor,
înaintea juriştilor şi le luminează calea." Nu există existenţă omenească fără un de omenire pe parcursul întregii sale influenţa socială.Obiectul de studiu al
Nu există existenţă omenească fără anumit sistem de drept, iar marele număr de evoluţii. Fiind parte componentă a ştiinţei Teoriei generale a dreptului poate fi
un anumit sistem de drept, iar marele număr asemănări şi analogii ce unesc sistemele dreptului, Teoria generală a dreptului face o conceput în deplinătate în urma studierii
de asemănări şi analogii ce unesc sistemele juridice ale tuturor popoarelor confirmă analiză profundă a relaţiilor sociale, acestei discipline.Metodologia este una
juridice ale tuturor popoarelor confirmă idintitatea fundamentală a naturii umane an economice, politice şi de altă natură, privite dintre cele mai actuale şi complicate
idintitatea fundamentală a naturii umane an care dreptul îşi are rădăcinile sale. în dinamica lor, în raport cu normele juridice probleme ale ştiinţei juridice. Cuvîntul
"metodă" provine din grecescul methodos, pregătită de o perioadă îndelungată de dezv. reglemenate de anumite reguli de conveţuire contur,nu pot deveni realităţi decît în cadrul
ceea ce înseamnă "cale", "drum", fie.Baza Lentă a forţelor de producţie în cadrul socială:obiceiuri, morală, prescripţii unei interacţiuni bazate pe coexistenţa
metodologică a Teoriei generale a dreptului primei orînduiri sociale – a orînduirii religioase. Filosoful german Helmut Coiny- libertăţilor,şi nu pe afirmarea brutală şi
constituie un ansamblu de metode de comunei primitive, de evoluţia treptată a dreptul apare atunci cînd omul nu mai este păgubitoare pentru semenii a unor drepturi şi
cercetare în domeniul ştiinţelor structurii ei sociale, a relaţiilor de producţie subordonat normelor stabilite de interese personale.Superioritatea reflectării
juridice:1.Metoda logică. Aplicarea ei în şi aformelor de conducere socială din cadrul familie,clan,trib,cînd personalitatea iese la în drept a corelaţiei necesare între drepturi şi
studierea problemelor dreptului este deosebit acestei orînduiri. Momentul determinant al suprafaţă,cănd relaţia de sînge pierde îndatoriri precum şi nobleţea actului de
de utilă, deoarece puterea de stat, sistemul form. st. îl const. scindarea societăţii în autoritateaCercetările efectuate de sociologi, justiţie alcătuiesc coordonatele care
de organe statale, corelaţia dintre ele sînt clase, grupuri sociale, cu interese diametral istorici, antropologi ai culturii în comunităţi marchează decesiv dimensiunea socială a
stabilite în conformitate cu un model opuse, ca urmare a apariţiei proprietăţii aflate pe treapta primitivă de dezvoltare au dreptului. „Legile sînt matca şi mama
raţional, iar activitatea de elaborare a private asupra mijloacelor de producţie. Atît scos la iveală faptul că în aceste comunităţi noastră”-afirmă D.Cantemir, subliniid prin
dreptului, precum şi cea de aplicare a lui statul cît şi dreptul se află într-o legătură raporturile membrilor lor şi-au găsit aceasta poziţia dreptului în societatea
trebuie să aibă un caracter logic.2.metoda determinantă cu modul de producţie, în reflectare într-o serie de norme sociale, civilizată,ca nucleu al ordinii sociale şi
istorică-constă în cercetarea ştiinţifică a special cu baza economică a societăţii, fiind, devenite cu timpul tabu-uri corespunzătoare condiţiei a bunei derulări a raporturilor
fenomenului juridic care rezidă în analiza dintr-unmoment dat componente ale a ceea ce s-a numit „totemismul de clan”. umane.În general,ştiinţele sociale privesc
condiţiilor economice, sociale, politice teoria suprastructurii acesteia. K. Marx şi F.Engels Conform acestor prevederi se interzice societatea ca un sistem dinamic,evolutiv
generală a dreptului, cercetează dreptul în au arătat că structura economică a societăţii, incestul dintre frate şi soră, est considerat capabil să parcurgă stări directe,şi este
evoluţia sa istorică, de-a lungul diferitelor constituie baza pe care se ridică o suprastr. nenatural incestul cu mama, se pedepseşte , înzestrat cu capacitatea autoreproducerii
orînduiri sociale3.met.comparativă politică şi jur., respectiv un ansamblu dar nu cu pedeapsă prea mare, raportul intim lărgite.Realitatea juridică este o dimensiune
stabileşte similitudinile şi diferenţele dintre corespunzător acesteia de idei politice, cu fiica etc. enalienabilă a realităţii sociale în condiţii
diferite sisteme de drept, dintre diferite juridice, morale, filosofice, etc., de relaţii Apare necesitatea de astabili istorice deter..Realit.juridică sau juridicul
instituţii juridico-statale, pentru că dreptul ideol., pol., judiciare, etc, care se necesitatea de răzbunare. Ea, de regulă se este uneori denumită sistem juridic sau
unui anumit popor are întotdeauna caractere statornicesc în societate în funcţie de aceste bazează pe conceptul egalităţii. Acest suprastructură juridică.Realitatea juridică are
specifice doar lui.Regulile comparării:a) este idei, precum şi de insit. şi organiz. concept de egalitate se rezumă în aşa zisa un conţinut bogat în care este cuprins dreptul
supus comparării numai ceea ce se poate soc.corespun. ideilor respective. lege a talionului, care cere ca reacţiunea ca fenomen normativ. Componentele
compara.b) termenii supuşi comparării În orînduirile bazate pe proprietate împotriva vătămării să se fgacă cu aceeaşi juridicului sînt: conştiinţa
trebuie priviţi în dimensiunile şi conexiunile privată asupra mijloacelor de producţie atît armă sau în aceeaşi parte a corpului. Treptat juridică,dreptul,relaţiile juridice,ordinea de
lor reale şi plasaţi în contextul social-politic baza economică, cît şi suprastr. au un s-a trecut de la principiul răzbunării sîngelui drept etc. Înainte de a fi o realitate
şi cultural în care îşi au sorgintea.c) caracter contradictoriu. Aşadar, modul de la sancţiunea expulzării din gintă sau din normativă,dreptul e o stare de conştiinţă, în
comparatismul trebuie să ţină seama atît de producţie al vieţii materiale determină trib. Se poate de menţionat că n.jur. apar pe sensul că nevoile schimbătoare ale societăţii
sensul normei juridice la momentul apariţiei concepţiile politice şi juridice, precum şi două căi: nu se transpun imediat în limbajul şi în
ei, cît şi de evoluţia în timp a acestui cele filosofice, religioase, ca şi instituţiile a) o serie de norme de conduită conţinutul dreptului,ele trec prin conştiinţa
sens.Metoda experimentală poate fi utilizată corespunzătoare acestora. Iar dacă funcţia vechi sunt preluate şi adăugăndu-li-se legiutorului,urmînd un proces de
atît în laborator (de exemplu, în domeniul bazei rezidă în contribuţia pe care o aduce la elementul sancţionar, sunt transformate în evaluare,valorizare şi valorificare finală prin
criminalisticii), cît şi pe teren (de exemplu, dezv. forţelor de prod. ale sociatăţii norme juridice; normele dreptului. Conştiinţa juridică joacă
în domeniul reglementării juridice cu respective, funcţia suprastr. constă în b) se crează reguli de drept noi, rolul unei receptor şi al unui tampon,pentru
caracter economic).. Metoda sociologică. deservirea societăţii, pe de o parte, cu idei edictate cu noua putere; că se interpune între aceşti stimuli care se
Esenţa acestei metode constă în folosirea politice, juridice, etc., iar pe de alta cu Este cert însă că drepturile nu au putut înfăţişează de mai multe ori ca adevărate
cercetărilor sociologice pentru studierea instituţiile corespunzătoare acestor idei. exista înainte de societate, pentru că comandamente,presiuni din partea forţelor
opiniei3. Metodele cantitative Esenţa Aşadar, statul şi dr. sunt elem.ale ipoteticul exemplar uman presocial nu ar fi sociologice creatoare ale dreptului şi
acestor metode constă în operaţiile de suprastr. generate de bază. Statul este avut ce face cu ele, neavînd faţă de cine să realitatea normativă,care îşi are regularităţile
verificare a ipotezelor ştiinţifice în cadrul suprastructura politică a unei baze le valorifice. Drepturile au putut să apară sale ce nu permit să urmeze orbeşte aceste
strategiilor dezvoltării fenomenului economice. Iar dreptul este voinţa deci ca noţiune decît cu constituirea presiuni.Conştiinţa juridică apare ca o
juridic.Aceste met. presupun:a)dezvoltarea deţinătorilor puterii de stat ridicată la rang societăţii. În sensul arătat anterior, Rudolf premisă a dreptului.A doua componetă a
informaţiei juridicepentru îmbunătăţirea de lege. von Ihering remarca faptul că dr. nu l-a realităţii juridice o constituie partea
procesului decizional prin folosirea Ca moment istoric, statul s-a constituit aşteptat pe legiuitor pentru a se constitui, instituţională-dreptul.El alcătuieşte miezul
calculatorului;b)orientarea cercetărilor de în procesul destrămării orînduirii comunei drepturile sub. ale oamenilor s-au născut juridicului,conţinitul sau cadrul său
informatică juridică în direcţii ca:-elaborarea primitive, pe temelia apariţiei propr. private din nevoile vieţii, din fapte, pentru că, fără substanţial de referinţă.Dreptul ca fenomen
legislaţiei, şi a scindării societăţii în clase şi gr. Sociale drepturi, viaţa în societate ar fi cu normativ dă expresii cerinţelor structurilor
sistematizarealegislaţiei,evidenţalegislativă.c diferite şi chiar antagoniste, ca formă de neputinţă. sociale-conducătoare sau conduse-de mai
)introducerea şi perfecţionarea programelor organizare a întregii societăţi, ca instrument Deci, constituirea dreptului ca o entitate bună organizare a raporturilor umane pentru
de calculator adecvate cercetării de dominaţie şi constrîngere acaparat de cei conturată se poate spune că are loc odată cu ca să poată asigura climatul în care liberului
juridice.d)evidenţa şi sistematizarea care dominează economiceşte. apariţia primelor state atît în ţările arbitru şi violenţei să i se poată opune
reglementărilor uniforme şi a practicii în În concl, putem spune cu certitudine că Orientului Antic, cît si în antichitatea anumite standarte oficiale de
domenii precum dreptul comerţului procesul de constituire a astatului şi dr. a greco-romană. Atunci apare, alături de comportament.Cea dea treia componenţă a
internaţional,dreptul internaţional privat. 4. fost unul complicat, îndelungat în timp şi normele juridice, cutumiare şi dreptul scris, juridicului sînt raporturile juridice şi
Metode prospective. se utilizează în foarte variat la diferite popoare. Nu există un ilustrat şi de anumite acte normative – situaţiile juridice,cele care probează
fundamentarea adoptării unor noi acte rsp. concret şi catgoric la întrebarea :cînd, adevărate monumente legislative intrate în eficienţa dreptului.În cadrul acestor raporturi
normative,cuprizind şi interpretarea pe care cum şi de ce au apărut statul şi dreptul? istoria dreptului şi a culturii umane, cum au oamenii participă în calitate de subiecte de
le vor da organele de aplicare .Finalizind cu fost: Codul lui Hammurabi în Mesopotamia drept,apărîndu-şi pe cale legală interesele şi
prezentarea succintă a metodelor de (Babilon), Legile lui Manu în India , Legile drepturile.Desfăşurarea lor în conformitate
cercetare a dreptului ar fi de menţionat că lui Moise(Decalogul) la evrei, Legile lui cu dispoziţiile legale duce la crearea ordinii
metodele nu trebuie înţelese izolat,ci în Dracon şi Solon la greci sau Legea celor de drept.Dreptul poate fi considerat ca un
interdependenţa şi complementaritatea lor. XII Table la romani. mod de existenţă a ordinii publice,un real
În Egiptul antic cel ami vechi legiuitor factor de calmare a conflictelor şi de
cunoscut este Menes. O intensificare a menţinere în limite de ordine a ciocnirilor de
activităţii de fixare în scris a dreptului a interese.Rezultă că dreptul,ca sistem de
avut loc în timpul faraonului Ramses al II normă şi imstituţie are o sferă mai restrînsă
lea(se. XIII-lea î.Hr.) ca juridicul,ca parte componentă a realităţii
sociale,totuşi dreptul aparţine şi el acestei
realităţi.
În concluzie rezultă că dreptul, ca
sistem de norme şi instituţii, are o sferă mai
restrînsă decît juridicul, ca parte componentă
a realităţii sociale. La rîndul său însă, dreptul
aparţine şi el acestei realităţi, are
determinaţii calitative ce ţin de esenţa
socialului. El suportă influenţe din partea
componenţilor cadrului fizic înconjurător şi
din parţea componenţilor sistemului social
(economia, politica, morala etcJ. În
ansamblu, aceste elemente de influenţă
poartă denumirea de factori de configurare a
dreptului.
3 Premisele soc. şi econ. de
apariţie a statului şi dreptului în 4. Originea şi dimensiunea 6.Dimensiunea socială a 7.Problemele tipologiei
doctrina contemporană. istorică a statului dreptului.Realitatea juridică şi dreptului.Unele viziuni noi cu
Statul şi dreptul fac parte din Ca instituţie ce derivă de la societate şi componentele ei. privire la tipizarea dreptului.
fenomenele sociale a căror existenţă se îşi găseşte suportul în relaţiile reciproce Dreptul e sistemul normelor de Tipizarea dreptului e unul din
limitează la o anumită perioadă de dintre oameni, dr. este indisolubil legat de conduită elaborate sau recunoscute de mijloacele principale de cunoaştere a
dezvoltare a societăţii. Majoritatea evoluţia generală a sociatăţii, de puterea de stat care orientează procesului istoric de evoluţie a dreptului.
cercetătorilor opiniază că istoria organizării particularităţile societăţii în diferitele sale comportamentul uman în conformitate cu Pentru analiza ştiinţifică a tipologiei
statale a societăţii şi a constituirii sistemelor trepte de dezvoltare istorică. valorile sociale ale societăţii dreptului,a sistemelor de drept trebuie de
de drept nu cioncide cu istoria societăţii Realitatea istorică arată că dreptul este respective,stabilind drepturi şi obligaţii reieşit din următoarele:1 în primul rînd,din
umane. Există însă şi opinia conform căreia un fenomen social inerent societăţii jur.,respectarea obligatorie a cărora este faptul că acest proces e nimijlocit legat de
statul şi dreptul au eistat veşnic. omeneşti.Romanii au exprimat foarte clar şi asigurată de forţa de constrîngere a statului. evoluţia societăţii umane,iar împreună cu ea
Pînă în prezent nu e stabilită exact o lapidar această realitate prin adagiul:ubi Dreptul este un produs complex al şi dreptul-ca un proces neîntrerupt,continuu
perioadă în care au luat naştere aceste două societas, ibi ius. Susţinem ideea că dr. apare societăţii.Normele sale intervin în procesul şi istoric;2din faptul că acest proces e
enomene sociale, dar ştiinţa contemporană concomitent cu statul sau cu primele productiv,stabilind reguli generale pentru nimijlocit legat de evoluţia permanentă a
notează că primele formaţiuni statale au formaţiuni statale la o anumită treaptă de actul zilnic repetat al producerii,repartişiei şi esenţei,conţinutului şi necesităţii
apărut cu aprox.5000 de ani în urmă, pe cînd dezvolt. a comunităţii umane, în baza schimbului de produse şi activităţi.Libertatea dreptului;3din faptul că procesul istoric de
societatea umană- cu cel puţin 40000 ani în aceloraşi temeiuri, şi anume în rezultatul omului este deplină numai în măsura în care dezvoltare a dreptului conţine în sine
urmă. descompunerii orînduirii primitive, avînd nu se stîngeneşte libertatea elemente de continuitate,evoluţie.O
Apariţia statului şi dreptului a fost specificul său la diferite popoare. Relaţiile celorlalţi.Drepturile omului nu pot prinde problemă destul de contraversată în
sociale din această perioadă sunt
literatura juridică e cea care se referă la civilizaţie sînt cunoscute mai multe familii identifica legăturile inteme. reprezintă un ansamblu de factori care
tipizarea dreptului.Cauzile acestei situaţii se sau sisteme juridice,între care:familia sau Esenţa dreptului e voinţa influienţează viaţa socială,dezvoltatrea
află în faptul că diferiţi autori iau în sistemul de drept romano-germanic,sau generală,oficializată-adică voinţa juridică economică, posibilităţile dezvoltării
consideraţie diferite criterii.Pentru descrierea continental-caracterizat prin descendenţa sa exprimată în legi şi apărată de stat-care politiceDreptul nu poate să fie influienţat de
procesului istoric şi a stării de dezvoltare a romană şi forma de exprimare predominantă trebuie privită ca o unitate de momente acţiunea mediului fizic,în care oamenii
dreptului se evedenţiază 2 modalităţi în legi şi tendinţa de codificare,cum e dr. sociale şi psihologice.Voinţa juridică se urmăresc să-şi valorifice anumite interese şi
principale de abordare a problemei.Prima Francez,german,spaniol;familia sau numără printre elementele componente ale drepturi.Condiţiile fizice apar în faţa
modalitate a fost diferenţierea formaţiunilor sistemul common-law,numit şi anglo- conştiinţei juridice.În drept rolul voinţei are legislatorului ca obiect al
după criterii de natură social-economică.În saxon-în care predomină forma o dublă semnificaţie:1.rolul voinţei reglementării"Legile, nota Montesquieu,
aşa mod se fixsează periodizarea societăţii în necodificată,cutumiară şi jurisprudenţială generale,a agrupurilor sociale sau a întregii trebuie să fie potrivite cu condiţiile fizice ale
ansamblu şi a dreptului.Ca urmare,au fost alături de legile scrise.E specific pentru societăţi,determinată de anumite interese şi ţării; cu clima - rece, caldă sau temperată -
evidenţiate următoarele tipuri istorice de Anglia,SUA.Dreptul socialist,din fosta care tinde să se oficializeze prin intermediul cu calitatea solului, cu aşezarea, cu
drept:drept sclavagist,de tip feudal,burghez URSS ce au format lagărul socialist. activităţii statale;2.voinţa individuală,care se întinderea sa...De exemplu: măsurile
şi socialist.Ce-a de a doua modalitate,după Sistemele filosofice sau religioase de drept manifestă în procesul aplicării legislative pentru completarea poluării
cum consideră majoritatea specialiştilor sau tradiţionale,unde s-a încadrat sistemul dreptului.Omul acţionează într-un mediu mediului,regimul juridic al spaţiului aerian şi
preocupaţi de tipizarea islamic,hindus,chinez. social şi natural determinat,iar în acest al mării teritoriale etc.Factorul demografic
dreptului,diferienţiază: dreptul epocii mediu,dreptul programează libertatea sa de deasemenea exercită influienţa asupra
antice,medievale,epovii noi sau acţiune,fiind de regulă stabilit pe cale reglementărilor juridice.Sînt cunoscute
moderne,epocii contemporane.Multă vreme oficială sau desprins printr-o îndelungată măsurile de limitare a creşterii demografice
sa considerată că prin studierea tipurilor de convieţuire,etaloane de conduită.Presiunea şi invers de stimulare.Acţiunea factorilor
drept devine posibilă cunoaşterea apariţiei şi legilor sociale determină o încorsetare a naturali e mereu corelată unui interes social.
evoluţiei dreptului.Pornindu-se de la criteriul libertăţii absolute de manifestare a Cadru istoric,etnic,naţional are în vedere
evoluţiei istorice a dreptului s-ar putea omului,statornicindu-i anumite praguri,o condiţiile istorice şi particularităţile etnico-
distinge ca tipuri istorice de drept după anumită limită de comportament.Aceste naţionale ale populaţei.De pildă,existenţa
dreptul incipient din comuna primitivă:Dr. caracteristice alcătuiesc substanţa unei populaţii cu o structură etnică
Antic,cu unele grupări ca:dr.oriental,dr. dreptului,calitatea sa esenţială,fiind întîlnite omogenă,prezenţa minorităţilor etnice şi
Greco-roman.Dr.medieval cu unele grupări în orice sistem juridic.Dreptul nu poate naţionale a populaţiei influienţează asupra
prin care s-ar distinge dreptul rămîne doar în stare de voinţă.Raţiunea are dezvoltării dreptului.Cadru social-politic,
european,islamic,chinez;întregul drept legături cu interesele fundamentale ale influienţează dreptul constituidu-se ca un
medieval e marcat de aspectul religios.Dr oamenilor şi ale structurilor sociale de factor de configurare cu o acţiune
modern,caracteristic instaurării economiei bază,imprimă dreptului trăsături de eficienţă specifică.Un element component al cadrului
capitaliste,liberale,de mult mai pronunţate în comparaţie cu alte social-politic este factorul economic care-şi
piaţă.Dr.contemporan,se diferenţiază în seturi normative.Coţinutul dreptului îl impune autoritatea sa asupra celorlalte
mai multe grupe:dr.societăţilor constituie o totalitate de elemente,care componente.Cadru social-economic-este
democratice cu economii de piaţă în care se exprimă voinţa şi interesele determinat de nivelul economiei,formele de
include şi dreptul din ţările foste sociale.Conţinutul dreptului îl formează proprietate structura societăţii în diferite
socialiste,aflate în faza tranziţiei spre sistemul normelor juridice sau conţinutul clase sau categorii sociale şi
democratism;dr,socialist aflate în ţările normativ al dreptului.Vorbind de conţinut,ne profesionale.Între economie şi drept există o
unde se mai menţine sistemul socialist;Dr. referim la 2 aspecte:conţinutul normativ şi interdependenţă şi o influienţare
Ţărilor în curs de dezvoltare sau al lumii conţinutul social.Conţinutul normativ reciprocă,iar pe măsura dezvoltării
a treia,care păstrează puternice elemente relevă însăşi conduita sau comportamentul istoruice,în societatea contemporană rolul
tradiţionale religioase,cum e dreptul prescris de normele juridice,adică ce drepturi dreptului în reglementarea relaţiilor sociale
islamic,budist.O altă clasificare a societăţii şi obligaţii concrete au oamenii în anumite sporeşte.Sistemul politic este deasemenea un
omeneşti distinge ,după societatea împrejurări.Conţinutul socialcaută să factor tot mai important de configurare a
holistică,arhaică,trei tipuri de explicede ce,care e motivul într-un stat,în dreptului.Schimbarea sistemului
societăţi:preindustriale,industriale şi anumite condiţii sînt prevăzute anumite politic,bunăoară,cu consecinţele sale
postindustriale.Nici un tip de societate nu e reglementări.Conţinutul social al dreptului e influienţează asupra tuturor ramurilor
omogen,în cadrul unei societăţi dintr-o ţară dat de scopu, de voinţa şi interesele pe care dreptului şi mai ales asupra celui
putem întîlni elementele aparţinătoare altui dreptul le exprimă şi le consacră.”Dreptul e constituţional .Cadru cultural-ideologic are
tip,de pildă elementele specifice societăţii forma în care statul îşi organizează,prin o înrîurire semnificativă asupra
industriale şi postindustriale.Tot astfel,între constrîngere,asigurarea condiţiilor deviaţă reglementărilor juridice,pentru că dreptul
tipurile istorice de drept nu e o ruptură.În ale societăţii”spunea cunoscutul jurist însuşi este un element de cultură.Asupra
dezvoltarea sa dreptul păstrează multe german Rudolif von Jhering.Cercetarea dreptului exercită influienţă şi structurile
elemente de continuitate avînd constate actuală a conţinutului dreptului e puternic organizatorice ale societăţii cum ar fi
prezente dea lungul mai multor epoci marcată de tendinţa explicării şi conceperii grupurile de interese,grupurile de presiune
istorice. Așa se explică preexistența în dreptului în sensul cuprinderei factorilor politică.Grupurile de interese sînt acelea care
dreptul contemporan a unor categorii complecşi-normativi şi sociali,-care poate prin mai multe atitudini comune transmit
juridice aparute în dreptul roman sau oferi răspunsuri modului activ în care scopuri celorlaalte grupuri din societate în
influența puternică în dreptul islamic întro nevoile schimbătoare ale societăţii îşi găsesc vederea stabilirii,menţinerii sau intesificării
serie de țări afroasiatice. Dezvoltarea exprimare în drept.Cît priveşta forma formelor de comportament care sînt
puternică a relaților și a colaborării dreptului,cercetările ştiinţifice scot la iveală implicate în atitudini comune.Ele acţionează
internaționale existența mijloacelor faptul că studiul conţinutului nu poate fi pentru maximalizarea intereselor membrilor
moderene de comunicații, care practic au desprins de cel al formei sale.dreptul are o săi.O puternică influienţă socială exercită
anulatdistanțele pe Terra fac posibelă și formă internă şi una exterioară.Forma grupurile de presiune.Alături de partidele
necesară apropierea și influența reciprocă a internă a dreptului e chiar interacţiunea politice-institute specifice ale vieţii sociale-
sistemelor de drept din toate țările existente ramurilor dreptului,gruparea normelor aceste grupuri influienţează jocul politic.
pe glob cu atăt mai mult are loc o apropiere juridice pe instituţii şi ramuri.Forma Mijloacele de acţiune ale grupurilor de
între sistemele de drept ale țărilor cuprinse exterioară poate fi analizată din mai multe presiune sînt propaganda,jocul de influienţă
în diferite forme de colaborae internațională puncte de vedere:a)did punct de vedere al şi acţiunea directă(greva).Factorul uman-
care a dus la nașterea unui sistem propriu de modalităţilor de exprimare a voinţei reprezintă zona centrală de interes pentru
drept numit dreptul comunitar.Analizînd legiuitorului-izvoarele dreptului;b)după orice legislator. Reglementînd
tipurile de drept,în raport cu sistemele de modalităţile de sistematizare a legislaţiei- comportamentul oamenilor în cadrul unor
organizare socială,cît şi pe baza apartenenţei codificări;c)după modalităţile de exprimare a categorii de raporturi sociale dreptul se
la un anumit bazin de civilizaţie,putem normelor de drept în felurite acte ale raportează permanent la prezenţa omului în
distinge trăsăturile generale,tipice precum și organelor de stat-legi,decrete,hotărîri etc. societate.Omul parcurge un proces complex
unele particularități în cdrul fiecăruia din Deci, în concluzie putem spune, că prin de socializare.Viaţa dreptului se desfăşoară
sistemele și familile de drept.E evident că forma dreptului se are în vedere modul de într-um cadru social-uman.Dimensiunea
asupra trăsăturilor generale,tipice fiecărui exprimare a normelor juridice. Aici se umană a dreptului priveşte înainte de orice
sistem de drept,îşi pun amprenta disting forma internă a dreptului dată de drepturile fundamentale ale individului. Un
transformările social-economice din fiecare exprimarea sa în ramuri şi instituţii juridice alt factor este factorul internaţional,
etapă istorică,ceea ce presupune existenţa şi forma extemă, dată de felul cum sînt situaţia internaţională a ţării respective,
unor elemente individuale,particulare în exprimate normele juridice, de haina pe care raporturile cu vecinii, cu comunitatea
cadrul aceluiaşi sistem.E necesar de a o îmbracă ca legi, decrete, hotărîri ş.a. internaţională care influenţează de asemenea
înţelege raportul dintre general şi particular denuinite şi izvoare ale dreptului. Întreaga asupra dreptului. Toţi aceşti factori îşi au
în analiza tipologiei dreptului.O primă problematică a formelor dreptului va fi felul lor, într-o măsură mai mare sau mai
concluzie ce se desprinde din această analiză analizată într-un capitol distinct al cursului. mică, în elaborarea reglementărilor juridice.
priveşte existenţa unităţii generale din cadrul 9.Problemele esenţei conţinutului şi forma 10.Prezentarea analitică a Semnificativă din acest punct de vedere este
fiecăruii sistem de drept,în condiţiile unei dreptului în ştiinţa contemporană. Ca factorilor de configurare a analiza diverşilor factori în elaborarea
diversităţi de norme,sub influienţa unor orice fenomen, dreptul este unitatea unor dreptului actual în Moldova, competiţia
dreptului ca izvor material.
evoluţii specifice.O altă concluzie priveşte laturi calitative şi cantitative. Determinarea politică pentru a determina adoptarea unor
Cercetarea analitică a factorilor de
necesitatea înţelegerii impactului evoluţiilor conceptului dreptului prin prisma reglementări juridice în economie, în
configurare a dreptului ţine cont de toate
specifice asupra dezvoltării fiecărui sistem categoriilor filozofice de esenţă, conţinut şi organizarea sistemului politic, în învaţămînt,
caracteristicele participării omului la viaţa
de drept.Numai prin cunoaşterea trăsăturilor formă, implică efortul de subliniere a cu privire la statutul persoanei ş. a., în
socială, de corelaţiile cu mediul natural şi
general,tipice,concomitent cu cele trăsăturilor şi determinărilor calitative făurirea dreptului unei societăţi democratice.
social. Ideea existenţei unor factori exteriori
specifice,paritculare putem avea o imagine fundamentale ale dreptului, precum şi efortul
complecşi care exercită influenţă asupra
completă cu privire la sistemul de drept de sesizare a modalităţilor specifice de
dreptului s-a conturat în perspectiva
examinat şi ne putem explica influienţa pe organizare internă şi externă a conţinutului. 11.Dreptul şi reglementarea
admiterii caracterului evolutiv al dreptnlui, a
care a avut-o asupra relaţiilor sociale dintr-o În general esenţa unui fenomen reflectă juridică a relaţiilor
progresului juridic.Aceşti factori sînt grupaţi
zonă sau alta.De aici rezultă că atît în ţara unitatea laturilor, trăsăturilor şi raporturilor
în:cadru natural,istoric,social-politic,social- sociale.Normativitatea juridică.
noastră,cît şi pe tertoriul statelor fost interne necesare, relativ stabilite care
economic,cultural-ideologic,factorii Dreptul este înainte de toate o regulă
socialiste s-a trecut de la tipurile de drept constituie natura lăuntrică a fenomenului şi o
umani,factorul internaţional.Cadru natural de conduită în raporturile dintre
determinate de sistemele de organizare fixează într-o clasă de fenomene înrudite.
–factor de configurare a dreptului.mediul oameni.Specificul cel mai elocvent al
socială la tipologia dreptului determinată de A cerceta esenţa dreptului înseamnă a
geografic, factorii dreptului ca fenomen social îl constituie
apartenenţa la un bazin de civilizaţie.În baza pătrunde înăuntrul său, a sesiza legăturile
biologici,fiziologic,demografici-aceşti caracterul lui normativ. Termenul normă
criteriul apartenenţei la un bazin de intime caie-i conferă o relativă stabilitate, a
factori influienţează dreptul.Mediu geografic este o categorie fundamentală pentru toate
științele juridice, sociologice, unei diferenţieri clare între morală şi dreptului sînt asemănătoare cu cele ale drept este o barbarie. Ideea statului de drept
economice,etice cu aplicare în științele drept.Comportamentul uman întîlneşte 2 normei juridice,cu excepţia că cele ale întodeauna sa sprijinit pe dualismul statului
naturale tehnice și în producție.existența reglatori:morala şi dreptul.Autorul celor 3 dreptului se referă la întreg sistemul de și dreptului. Înacelași timp ea sa bazat pe
diverselor domenii de activitate umană Critici consideră că există o ideie care norme juridice,pe ccînd cele ale normei viziunea filozofică despre drept ca o valoare
determină diversitatea normelor sociale. Ele conduce atît morala,cît şi dreptul şi care se juridice doar la o singură normă.Trăsăturile supremă care dispune de un conținut
reglementează întreaga rețea de relații relizează în viaţă sub forma de cunoaştere specifice ale normei juridice din care rezultă propriu.după cum menționează
sociale, economice, politice, morale de particulară a unor drepturi şi şi particularităţile dreptului sînt:1.normele Gr.C.Fiodorov, statul democratic și de drept
familie. Modalitatea esențială de manifestare îndatoriri.Perioadele de mai tîrziu au ca juridice indică un comportament esenţial, şi este un idial specific un vis roz al omenirii al
a existenței o constitue activitatea cere este preocupare stabilirea specificului acestei nu conduita unei persoane,devenind etalon căror realizare ea tinde mii de
act sau un sistem de acte, prin care omul diferenţe dintre drept şi morală.Unautor cu ajutorul căruia statul apreciază conduita ani.imaginațile omului despre stat ca o
intervine în ordinea fenomenilor naturale și spunea că „atîta timp cît legea e în cetăţenilor în situaţii concrete.2.normele organizație care funcționează pe baza unor
sociale. Plecînd de la trăsăturile comune ale vigoare,nu trebuie să ne formulăm întrebări juridice nu sînt simple recomandări sau legi echitabile au început să se formeze în
acțiunelor normative Kalinowski defenea dacă ea corespunde sau nu unui ideal indicaţii,ci reprezintă o dispoziţie primele etape de dezvoltare a civilizației
norma ca un tip de relații între un subiect al moral.Înmomentul în care ea nu mai este obligatorie,nerespectarea lor atrăgînd după umane. Gînditorii antechității au încercat să
acțiunii sau o mulțime de subiecți și o conformă cu principiile morale,va cădea în sine arlicarea constrîngerii.3. spre deosebire evedențieze așa relații și interacțiuni dintre
acțiune sau o mulțime de acțiuni. Structura desuetudine.UN altautor,Roubier în lucrarea de legile naturii,care nu depind de voinţa drept și puterea de stat care să asigure
generală a normelor presupune elemente saTGD,încearcă o opunere a celor 2 domenii oamenilor,normele juridice au un caracter funcționarea armonioasă a altei epoci. În
componente corelate: subiectul acțiunii și din perspectiva mediului la care ele se volitiv.4. NJ pot să prevadă apariţia unor peroada devreme a revoluților burgheze la
relația dintre subiectul acțiunii și acțiune. referă:morala aparţine mediului interior,iar efecte juridice care sunt consecinţa unor elaborarea concepților pprogresiste despre
Din această relație rezultă una dintre dreptul aparţine mede.lui exterir al fapte ce se produc independent de voinţa statul de drept au contrebuit Spinoza,
clasificările normelor: obligații, interdicții și omului.Din această cauză el consideră oamenilor-naşterea,moartea.5.nj se pot montesquieu, voltarie, kant. În viziunea
permesiuni. Autorul G.H.von Wright constă morala ca fiind o etică subiectivă,iar dreptul realiza în viaţa practică numai trecînd prin filozofilor antici puterea de stat care
că normele specifice acțiunelor umane se o etică obiectivă .Contrar acestor conţtiinţa oamenilor,deoarece conduita este recunoaște dreptul și îl limitează se
caracterizează părin următorele trăsături: 1 păreri,doctrina pozitivismului juridic şi a subordonată voinţei lor. consideră o statalitate echitabilă. „acolo
au caracter de obligații, interdicții, presiune; normativismului,prin reprezentanţii săi unde lipsește puterea legiii scria Aristotel
2 orice activitate umană poate fi supusă Kelsen şi Walini consideră că dreptul e acolo nu există nici o formă a orînduirii de
prescripței 3 există anumite condiții de desprins de orice altă realitate şi că fiind o stat. Socrate considera că un stat bine
aplicare a prescripției normate; 4 există o construcţie în sine se identifică doar cu construit este statul care este administrat de
autoritate care emite norma și garantează ca statul.În realitate aceste 2 domenii nu pot fi legi bune. Ideile juridico statale și instituțile
ea să fie în vigoare; 5 există subiecții ai absolut diferite,deoarece ele mereu se află în Romei antice și ale Grecei antice au
normei; 6 este prezentă ocazia de concordanţă.Modul în care evoluiază dreptul influențat semnificativ apariția și dezvoltarea
aplicare.Fiind paret integrantă a normei e o trecere de la cutume,obiceiuri,morală la unor învățături progresiste cu privire la statul
sopciale adică a acelor norme care se referă un sistem de norme de legi.Totuşi între drept de drept. Aristotel în lucrarea sa politica
la relațile interuumane normele juridice se şi morală există şi unele diferenţieri:în una şi vorbește despre cele trei ideei de bază ale
adresează la condiției umane reprezintă un aceiaşi societate pot exista mai multe statului de drept: supremația legii, separarea
factor de structurare a relitîții sociale categorii de reguli de conduită.Dar numai puterilor în stat, echitatea socială care stau și
caracterizate relații. Există cîteva cîteva normele ce sunt ridicate la rangul de lege astăzi la baza conceptului stat de drept.
tendințe mai importante cu privire la sînt norme juridice.2 Orice normă se referă Trăsăturile: - presupune democratismul
plasarea dreptului în contextul relaților la un comportament concret dintr-o relaţie puterii manifestat prin suveranitatea
sociale: tendinșa de a considera dreptul ca socială dată.În cazul normelor de poporului - cere o ordine de drept în care
element al structurii sociale de control alîturi drept,fiecare component se formulează locul suprem îl ocupă Constituţia- presupune
de sistemul de guvenămînt, politică, morală precis,iar nerespectarea unei norme de drept libertatea presei, a tuturor mass-
sau religie; dreptul este considerat în axeiași presupune pedeapsa,pe cînd nerespectarea media.Pricipiile statului de drept.Prin
structură cu democrațiea politică și cu normei morale atrage după sine principii ale statului de drept înţelegem acele
societatea democratică el avînd menirea de dezaprobarea şi alte forme de influienţă începuturi, idei fundamentale care stau la
a contribui la formarea unui astfel de morală.3O altă deosebire survine din modul baza concepţiei statului de drept.1.Princip.
socetîți.Esenţa dreptului,realitatea sa este în care fiecare din ele se formează.În pofida separaţiei puterilor în stat. Putem spune că
dată de necesitatea stabilirii unor reguli acestor deosebiri,majoritatea juriştilor sînt pentru buna funcţionare a aparatului de stat
sociale, a unor norme de conduită de părerea că între drept şi morală există o este hotărîtoare asigurarea unui echilibru
obligatorie.Dreptul apare ca un instrument corelaţie organică foarte strînsă,dar fiecare raţional al elementelor sale, mergîndu-se de
pentru statornicirea în societate a unor reguli dintre ele îşi păstrează identitatea.Efectuînd la o separaţie mai strictă pînă la o separaţie
în conformitate cu anumite valori un studiu asupra rolului principiilor morale suplă.Separaţia puterilor constituie o
sociale.Obligativitatea dreptului,imperativul în formarea dreptului şi areleţiei drept- trăsătură definitorie majoră a statului
juridic este asigurat prin sancţiuniprevăzutea morală,I. Dobrinescu consideră că dreptul şi dedrept.2.Princip.supremaţiei legii. include
se aplica la nevoie cu ajutorul forţei de morala au structură normativă identică şi aspectele eficacităţii şi legalităţii.
constrîngere a puterii publice.Cetăţenii sînt aceasta se poate deduce din afirmaţia că Legalitatea este definită ca fiind
datori să respecte conduita prescrisă de dreptul e un minim de morală şi din conformitatea normei sau a actului juridic cu
drept.Înrt-o societate cu regim democratic constatare că nu există un enunţ moral,care normele superioare care stabilesc condiţii de
autoritatea dreptului şi dominaţia legii sînt să fie denunţat ca nedrept,deşi uneori procedură privind edictarea normelor
supreme.Obligativitatea dreptului este atît de întîlnim enunţuri juridice în acord cu juridice. Eficacitatea este definită ca fiind
puternică încît nimeni nu poate ignora morala”.Valoarea(morală,politică,juridică conformitatea normelor cu comportamentul
normele de drept sub pretextul necunoaşterii etc) întemeiază norma.Pe de altă parte destinatarilor normelor sau al autorităţilor
lor. Sancţiunea ce se aplică în cazul normele exprimă valori.Normele morale şi împuternicite cu aplicarea lor. Legitimitatea-
încălcării dreptului îmbracă o formă juridice se adresează conduitei individului şi conformitatea normelor juridice cu norme,
specială,fiind aplicată de organele special roporturilor acestuia cu alţii.Rezultă că valori şi principii extrajuridice. Esenţa
investite cu puterea de a judeca şi decide normele juridice sînt în mare parte acestui principiu se reduce la aceea că există
prin hotărîri care la nevoie se aduc la asemănătoare cu cele morale,dar în acelaşi stat de drept numai acolo unde domină
îndeplinire prin forţa aparatului coercitiv al timp posedă trăsături specifice ce le conferă legea, dreptul. 3.Princip. echităţii sociale şi
statului.Există unele sancţiuni juridice de individualitate şiun loc aparte în sistemul egalităţii în drepturi.Realizarea acestui
pildă,anularea unui act ilegal,care pot fi normelor sociale.Cu alte cuvinte, principiu constituie protecţii minimale,
aplicate fără a se recurge la particularităţile dreptului pot fi divizate în 2 permiţînd individului să trăiască o viaţă
constrîngere.Oamenii de ştiinţă din diferite grupe:generale şi speciale.Particularităţile demnă, de neamestec atît din partea statului,
domenii,jurişti, generale.Însăşi noţiunea de particularităţi cît şi din partea altcuiva, viaţa lui personală
sociologi,pedagogi,psihologi,dezbat generale cuprinde în conţinutul său desem-nînd un fel de spaţiu sacru, de
problema naturii şi rolului sancţiunii asemenea trăsături care sînt caracteristice nepătruns, constituind în jurul individului o
juridice.Astfel au loc azi ample dezbateri cu întregii normativităţi-toate categoriile de sferă de inviolabilitate.4.Principiul
privire la scopul şi eficienţa sancţiunii norme sociale,inclusiv cele juridice, care democratismului. democraţia este un
capitale sau a celor privitoare la privaţiunea apar la o etapă sau alta de dezvoltare a concept şi un fenomen ce aparţine statului de
de libertate. socităţii umane.Reprezentînd nişte reguli de drept, ce sintetizează într-un tot unitar
comportament,normele juridice valorile morale, politice şi juridice ale
reglementează diferite categorii de relaţii societăţii, la o anumită etapă de dezvoltare a
sociale.Orice ramură a dreptului ei.
întruchipează prin anumite norme valorile
sociale care se referă la un anumit domeniu
al vieţii.De exemplu aşa valori sociale ca
12.Particularităţile generale şi egalitatea,dreptatea sînt considerate şi ca 13.CONCEPTUL, PROBLEMELE, 14.Coraportul dintre
speciale ale dreptului.dreptul şi valori juridice.Concomitent confirmării PRINCIPIILE STATULUI DE drept,morală şi religie.
dreptului ca valoare socială au apărut şi Normele sociale nu pot ca să nu existe
valorile sociale. DREPT
valori juridice,specifice-adevăr,libertate şi într-o societate,deoarece ele urmăresc
Dreptul reprezintă un fenomen de Statul de drept poate fi înţeles ca un
dreptate.Toate normele şi valorile juridice se realizarea sarcinilor şi scopurilor
reglementare a conduitei omului în concept politico-juridic ce defineşte o formă
conţin în teoria dreptului,se întăresc în statului,cum ar fi de exemplu organizarea şi
societate,care apare ca o consecinţă a a regimului democratic de guvernă-mînt din
sistemul normelor juridice,se realizează în perfecţionarea vieţii sociale,deasemenea
organizării indivizilor în societate,născut din perspectiva raporturilor dintre stat şi drept,
activitatea de aplicare a dreptului şi în fine normele sociale au ca obiect reglementarea
cerinţe ale vieţii sociale,determinate de traiul dintre putere şi lege prin asigurarea domniei
întruchipează ordinea juridică a relaţiilor sociale,ele sînt adresate aceloraşi
în comun şi de armonizarea acţiunilor legii şi a drepturilor, a libertăţilor
statului.Particularităţile speciale ale oameni,pături,grupuri sociale.Vorbind
umane.Ca element al sistemului de norme fundamentale ale omului în exercitarea
dreptului. Sînt trăsături care redau despre coraportul dintre drept şi morală
sociale,dreptul,prezintă trăsături ce sînt puterii. Statul de drept reflectă coexistența
specificul dreptului şi prin care dreptul se putem spune că dreptul s-a născut din
comune tuturor normelor sociale.Dreptul şi celor două etnității sociale distincte totodată
deosebeşte de restul normelor sociale. morală,deci el trbuie să aibă un conţinut
morala apar împreună ca reglatori ai indisolubil legate între ele care sunt statul și
Specificitatea normelor juridice e redată moral.În concepţia lui Georgio del Vecchio
relaţiilor sociale.Problema raportului dreptul a raporturilor lor reciproce
prin caracterul lor general şi impersonal,ele „relaţiile dintre morală şi drept sînt aşa de
morală-drept a preocupat gîndirea umană manifestate ca relații dintre putere și
fiind strict determinate,obligatorii,care strînse încît ambele categorii au esenţial
încă din antichitate.La greci nu era o normativitate prima cu tendințe spre
reglementează cele mai importante relaţii acelaş grad de adevăr,aceeiaş
dilimitare clară între drept şi morală.În dominare și supunere, cealaltă cu cea de
sociale stabilite sau sancţionate de către stat valoare.Dreptul nu poate fi conceput în afara
doctrina juridică romană găsim o concepere frînare ți ordonare relevînd această
şi care la neviâoie sînt garantate prin forţa de moralei.Tocmai caracterul moral şi conferă
independentă a dreptului faţă de independență Leon Duguit spunea dreptul
constrîngere a statului.Particularităţile dreptului vitalitatea de care are nevoie.Odată
morală.Începînd dela I.Kant s-au pus bazele fără forță este neputencios, dar forța fără
ce încetează să mai fie moral,încetează şi privitor la clasificarea principiilor presupune asumarea răspunderii faţă de Funcţiile dreptului pot fi clasificate după
existenţa sa ca drept.Punctele de contact dreptului.Unii consideră,că principiile se rezultatul acţiunii sociale a omului.N.Popa două criterii: 1-extern-deosebeşte funcţiile
dintre drept şi morală sînt numerioase.Şi clasifică în două mari grupuri: a)principii afirmă că responsabilitatea a fost sociale ale dreptului(politică,economică) şi 2
unul şi altul sînt produse ale vieţii generale (fundamentale); –internă:funcţia de reglementare,de
sociale,sînt discipline cu caracter normativ b)princip.ramurale.Însă există şi alte păreri plasată pe terenul moralei,însă reeşind apărare.a)Funcţia de reglementare constă în
care pretind în mod egal să stabilească un conform cărora principiile se clasifică în trei din faptul că ea e înţeleasă ca o dimensiune a stabilirea unor reguli de comportare
ansamblu de precepte destinate să regleze grupuri:princip.fundamentale; agentului ce reglementează întregul său pozitivă,în organizarea relaţiilor
activitatea umană.Însă cu toate acestea princip.ramurale;princip.interramurale.Princ comportament nu poate fi redusă doar la sociale.Academicianul rus S.S.Alekseev
dreptul nu poate fi confundat cu morala ipii fundamentale se mai numesc şi nivelul moral,ci la toate formele susţine că în cadrul acestei funcţii sînt
pentru că,între ele există o serie de diferenţe: constituţionale deoarece sînt reglementate în responsabilităţii/politică,juridică.Responsabi evidenţiate două aspecte.1.F.reglementare
1.domeniul moralei este mult mai vast decît Constituţie.Ele se dezvoltă din acele norme litatea e legată de drept,însă nu poate fi statică constă în acţiunea dreptului asupra
cel al dreptului.Dreptul nu reglementează juridice care reglementează relaţiile sociale confundată cu răspundere, deoarece ea este relaţiilor sociale prin întărirea normelor
decît conduita oamenilor în măsura în care de primă importanţă pentru unitatea un act de angajare a individului care îşi juridice în acte normative.În realizarea
trăiesc în societate.Morala îşi extinde sfera organizată de stat.Princip.fundamentale stau asumă consecinţele, conştiintizează acestei funcţii o importanţă mare o are
pînă la gîndurile noastre cele mai secrete pe la baza princip.ramurale şi interramurale.Ele consecinţele acţiunilor şi dreptul de proprietate,drepturile şi libertăţile
care pretinde ale aprecia şi dirija.Ne cere sînt foarte mobile,caracterizîndu-se printr-o inacţiunilor.Responsabilitatea desemnează cetăţenilor.2.Esenţa f.dinamice constă în
cont de gîndurile noastre cele mai pronunţată legătură logică între ele, şi se subordonarea conştientă a omului faţă de aceea că dreptul acţionează asupra relaţiilor
interne.Pentru drept „forul interior este realizează pe planul TGD.princip.generale legi Principiul echităţii şi justiţiei sociale care se află în permanentă mişcare.b)
interzis”.2.Morala este mai exigentă decît ale dreptului se delimitează de norma .Echitatea înseamnă nepărtinire, dreptate şi F.de apărare a dreptului reprezintă acea
dreptul.Ea tinde,după cum spune Alex juridică.Norma juridică se raportează la cumpătate.În concepţia lui Aristotel ....... direcţie a reglemăntării juridice care este
Weill,la perfecţionarea absolută a principile dreptului în două sensuri: sublinia valoarea unei justiţii sociale care orientată spre apărarea valorilor general-
individului. 3.Morala şi dreptul nu aceleaşi 1.princip.dreptului îşi găsesc realizarea prin urmăre îndreptarea legii acolo unde nu umane,a celor mai imporatante relaţii
sancţiuni.Dacă morala este mai exigentă şi aplicarea practică a conduitei prescrise de corespundea.La romani aequitas are sens economice,politice,naţionale etc. Autorii
sancţiunea înfrîngerii ei se descoperă în n.juridică.2.Normele juridice conţin şi apropiat de drept.Pentru Cicero el este unul români N.Popa şi I.Dogaru evidenţiază alte 4
conştiinţa individului(regretul),dreptul descriu cele mai multe din principiile şi acelaşi lucru,ca ius civile(dreptul egal funcţii principale ale
dispune de mijloace deosebite pentru a se dreptului.Princip.ramurale sînt principiile pentru toţi cetăţenii),iar Celsius defineşte dreptului.1.F.de,instituţionalizare sau de
impune la nevoie.El are la îndemînă forţa de propri unei singure ramure de drept.Ele sînt dreptul ca artă a binelui şi echităţii.Acţiunea formalizare juridică a organizării social-
consrtîngere a statului.Morala reprezintă un înscrise în coduri şi în alte legi.Din această principiului echităţii priveşte atît activitatea politice constă în aceea că întreg sistemul de
ansamblu de idei cu privire la bine şi la categorie fac parte princip.individualizării legiuitorului cît şi activitatea de interpretare legi şi alte acte juridice,asigură cadrul de
rău,corect şi incorect,just şi injust.Ea este un pedepsei penale,princip.libertăţii şi aplicare a dreptului de către organele de funcţionare legală a întregului sistem de
sistem raţional de norme pentru conduita contractuale etc.Princip.interramurale se care aplică legile.Cuvîntul justiţie provine organizare socială.Prin intermediul normelor
individuală ce se bazaează pe conştiinţa referă la două sau mai multe ramuri de din latinescul „iustitiu” şi are mai multe juridice e reglementată organizarea
personală şi convingerea intimă a fiecărui drept,însă nu la toate.Ex:principiul semnificaţii: totalitatea organelor de exercitării puterii şi divizarea puterii publice
subiect.Nucleul moral este datoria oralităţii,publicităţii în dreptul procesual juridicţie dintr-un stat,ansamblul legilor şi a în legislativă,executivă şi
individului faţă de sine însuşi şi faţă de penal şi civil. De aici rezultă că aceste trei instanţelor judecătoreşti. Justiţia se judecătorească.2.F.de,conservare,apărare
societate.Coraportul dintre drept şi grupuri de principii se întrepătrund, se realizează prin asigurarea satisfacerii şi garantare a valorilor fundamentale ale
religie.Religia este prima încercare de completează şi se sprijină reciproc. drepturilor şi intereselor legitime pentru toţi societăţii şi anume a ordinii constituţionale,a
gîndire metafizică a omului.Este prima Princip.legalităţii sau asigurării oamenii. Justiţia e unul din principalii factori proprietăţii, a drepturilor şi intereselor
filosofie.Ca normă şi spiritualitate,ce are bazelor legale de funcţionare a de consolidare a celor mai importante relaţii legitime ale statului.fiind instrument al
drept centru fiinţa umană,dreptul se statului.Acest principiu stă la baza unui stat sociale. controlului social,dreptul previne
identifică cu religia, dobîndind cînd un democratic şi de drept.Caracteristica dezorganizarea,asigură coeziunea internă a
conţinut profund religios,cînd un conţinut fundamentală a statului de drept o constituie colectivităţilor prin programarea şi tipizarea
absolut ateist,independent şi indeferent de cucerirea pe cale legitimă a puterii de unor conduite socialmente utile,defineşte
religie.În mod tradiţional,în evoluţia stat,exercitarea ei conform cerinţelor cadrul general de desfăşurare a proceselor
raporturilor dintre drept şi religie s-a legalităţii.Într-un stat de drept, dreptul sociale şi sancţionează conduitele
evidenţiat existenţa următoarelor faze:1.o îndeplineşte misiunea sa de intermediar între ilicite.3.Esenţa f.de conducere a societăţii
primă fază prezintă confuzia totală,atît pe idealurile morale,filosofice şi forţele constă în faptul că anume dreptul este cel
terenul dreptului public,cît şi pe cel privat,a reale,între ordine şi viaţă.Pentru ca puterea mai important instrument de realizare a
dreptului cu religia.2.A doua fază ne pune în să fie exercitată potrivit cerinţelor legalităţii conducerii sociale sau altfel spus prin drept
prezenţa emancipării progresive a dreptului organele care exercită aceasttă putere trebuie statul îşi promovează atît politica internă cît
privat de religie.3.separarea dreptului de să li se dee o perioadă scurtă de şi cea externă.4.F.normativă se află într-o
religie,cel puţin în sens formal,pe teren exerciţii,deasemenea este necesar să existe strînsă legătură cu celelalte
public.Prima fază se manifestă sub două separarea puterilor în stat.Princip.legalităşii funcţii.F.normativă a dreptului exprimă
forme:a)teocraţia-guvernarea directă a presupune democratismul puterii manifestat poziţia specifică a dreptului în viaţa
societăţii prin zei;b)monarhia de drept prin suveranitatea poporului.Acest socială,calitatea sa de a fi un mijloc eficace
divin.-guvernarea prin reprezentanţi ai princip.cere o ordine de drept în care locul de organizare şi conducere
divinităţii.Faza a doua începe să apară ca suprem îl constituie Constituţia.Principiul socială.Îmbrăţişînd cele mai importante
urmare a evoluţiei istorice,a apariţiei unor libertăţii şi egalităţii Libertatea relaţii sociale, dreptul are o poziţie specifică
noi factori economici,sociali,politici.De înseamnă:a)posibilitatea unei persoane de în ansamblul celorlalte forme normative
ex.:înmulţirea populaţiei, formarea unor acţiona după propria sa dorinţă.b)starea unei bucurîndu-se de un tratament social specific.
clase care nu participă la religia romană,dau persoane libere,care se bucură de În concluzie,am putea spune că dreptul e o
naştere necesităţii unor acte şi proceduri de deplinitatea drepturilor politice şi civile în tentativă de regularizare a raporturilor
care să se poată servi cetăţenii şi care îşi stat.c)independenţa unui stat faţă de o putere sociale; el vrea să stabilească în avalanşa de
pierd caracterul religios în materia de străină.d)drepturi cetăţeneşti ;libertatea interese o armonie în virtutea ideii de
căsătorie, testamente.Cu revoluţia franceză individuală-dreptul care garantează valoare.
intrăm în faza laicizării dreptului inviolabilitatea persoanei; libertatea de
public.Suveranitatea nu va mai fi de drept conştiinţă-dreptul persoanei de a avea opinie
divin,ci de drept popular.În formă , religia se proprie,libertatea
desparte de drept.Profesorul Adam Popescu gîndirii,cuvîntului.Egalitatea deasemenea are
menţionează,că tratatele de teorie sau mai multe sensuri: a)starea a două sau mai
Enciclopedia dreptului din perioada multe lucruri legate între ele;b)principiul
comunistă şi postcomunistă,acordă o mare potrivit căruia oamenilor şi statelor li se
atenţie legăturii dreptului cu recunosc aceleaşi drepturi.Acest principiu
religia.Interacţiunea dreptului cu religia este constă în consacrarea în drepturi acelor două 17. Conceptul de normă
multiformă,aceste se dovedeşte prin mai fundamente- libertatea şi egalitatea-ale vieţii juridică şi trăsăturile ei
multe aspecte:identificarea preceptelor sociale. „Fiecare individ are dreptul la
caracteristice.
religioase cu cele juridice,influienţa viaţă,la libertate,la siguranţa personală”
Cuvîntul normă în traducere din limba
dogmelor religioase asupra dogmelor de (art.3 Declaraţia universală a dreptului
greacă presupune o regulă, un model.Altfel
drept.Stemele juridice tradiţionale omului).În legătură cu acest principiu
spus norma reprezintă în sine o idee despre
(hindus,islamic)au incontestabilă origine I.Gogaru face următoarele precizări.
un comportament permis în unele sau altele
religioasă.Astfel în Islam sursa primară de A)libertatea –ca fundament al vieţii sociale
împrejurări,situaţii.Norma juridică e
drept o reprezintă Coranul- carte sfîntă a şi component al acestui principiu, se găseşte
elementul primar al oricărui sistem de drept.
mahomedanilor.Deci,rezultă că atît dreptul difuzaată în ramurile dreptului sub două
În baza ei se alcătuieşte întrgul labirint
cît şi morala,şi religia sînt norme de forme:1.sub forma libertăţilor individuale;
juridic.Norma juridică se grupează în
conduită,reglementează anumite relaţii 2.sub forma libertăţilor
instituţii de drept,instituâiile în subramuri
sociale,apar la o anumită treaptă de generale.B)libertatea-ca fundament al vieţii 16.Caracteristica funcţiilor sau ramuri, ramurile în părţi ale
dezvoltare istorică,însă spre deosebire de sociale şi ca dimensiune este determinată de dreptului ca direcţii ale acţiunii sistemului,părţile în sisteme.N.J. este una
drept aceste norme sociale nu sînt neapărat puterea publică.C)libertatea este unică,însă
mecanismului juridic. din categoriile centrale ale dreptului.Prin
unitare şi normele morale au un caracter modalităţile de exprimare sînt diverse.D)
Cuvîntul „funcţie” vine de la latinescul studiul ei pătrundem în inima şi spiritul
spontan,pe cînd cele juridice sînt rezultatul libertatea omului primeşte considerare pe
functio-care se traduce muncă,deprindere, dreptului.În concepţia Masquzlin n.j. este un
unei creaţii conştiente şi organizate. trei planuri:1.libertatea omului în raport cu
îndeplinire.Sociologul american F.Parsons fenomen natural şi obligatoriu în orice grup
natura; 2.în raport cu societatea;3.în raport
consideră că funcţia primară a sistemului uman organizat în comunitate.Profesorul
15.Caracteristica principiilor cu sine însuşi.E)egalitatea este unul din
juridic este funcţia integrativă, pentru că N.Popa defineşte nj drept regulă generală şi
fundamentale ale dreptului.Criterii fundamentele vieţii sociale care îşi găseşte
dreptuilui îi revine rolul de a calma obligatorie de conduită, al cărei scop este de
reglementatea sub forma egalităşii tuturor în
de clasificare a principiilor elementele de coflict.Profesorul român a asigura ordinea socială ce poate fi adusă la
faţa legii.Principiul
dreptului. pesponsabilităţiiCuvîntul responsabilitate
N.Popa susţine că funcţiile dreptului”sînt îndeplinire pe cale statală.Pentru a înţelege
Cuvîntul „principiu” vine de la latinescul acele direcţii fundamentale ale acţiunii ce este nj este necesar de a cunoaşte scopul
presupune obligaţia de a efectua un lucru,de
principio ceea ce înseamnă început.Prin mecanismului juridic la îndeplinirea cărora ei.Acest scop este de a permite viaţa în
a răspunde, de a da
principii ale dreptului înţelegem participă întregul sistem al dreptului,precum societate.După Jean Dabin nj urmăreşte
socoteală.Responsabilitatea este un fenomen
ideiile,tezele fundamentale care stau la baza şi instanţele sociale cu atribuţii în domeniul scopul de a apăra.a consolida,a dezvolta şi
social,deoarece exprimă un act de angajare a
întrgului sistem de drept,determinate de realizării dreptului”.Profesorul S.Kamarov apromova raportul ,rînduiala socială
individului în contextul relaţiilor sociale,este
relaţiile sociale,fiind expresia concentrată, a defineşte funcţiile dreptului ca fiind favorabilă majorităţii.Vorbind despre nj
un fenomen social pentru determinarea unui
valorilor promovate şi apărate de drept.În direcţiile principale de influienţă a acesta e caracterul general şi obligatoriu de
anumit comportament al individului faţă de
literatura juridică există mai multe opinii mecanismului juridic care evidenţiază rolul natură statală.Nj este definită de
alţii,faţă de societate,faţă de sine însuşi.Ea
dreptului în reglementarea relaţiilor sociale . conduită,generală şi impersonală,instituită
de puterea publică sau recunoscută de stabilirea unui termen de la data permite a dermina cercul de relații sociale, aplică numai persoanelor juridice, d) norme
aceasta,a cărei respectare obligatorie e publicării.Numeroşi autori,printre care şi reglementate de normele juridice la acel speciale care se aplică numai anumitor
asigurată la nevoie prin forţa de constrîngere N.Popa,considerau că intrarea în vigoare a nj timp în acel spațiu și pentru acele persoane. subiecți de drept, e) norme juridice cu
a statului.De aici rezultă şi trăsăturile ei este nemijlocit legată de împrejurarea ca Întregul sistem de norme juridice produc caracter individual care se aplică numai unei
specifice: caracterul statal.După cum ştim orice nouă reglementare adresîndu-se efecte juridice pe un anumit teritoriu. Din singure persoane. 3. după statutul juridic al
fenomenul juridic nu poate fi separat de cel oamenilor,trebuie să fie cunoscută de către acest punct de vedere, normele juridice pot fi persoanerlor fizice se deosebesc: a) cetățenii
statal.O regulă de conduită devine o rgulă de aceştea.Din momentul intrării sale în vigoare divizate în două grupe mari: internaționale și statului propriu-zis, b) cetățenii străini, c)
drept numai atunci cînd este recunoscută de nj guvernează deplin realităţile sociale.Din interne . cele interne la rîndul lor pot fi persoanele fără cetățenie. Acțiunea actelor
stat.Caracterul statal al nj rezultă din faptul acest moment nimeni nu se poate sustrage divizate în: centrale și locale. Normele normative asupra persoanelor este strîns
că sînt elaborate de către stat prin procesul comandamentul nj pe motiv că nu o juridice internaționale reglementează relațile legată cu acțiunea teritorială a actelor
de legiferare.În acest caz,substanţa lor o cunoaşte.NJ acţionează numai în prezent şi dintre state în conformitate cu principiul normative, atît sub aspect intern, cît și
constituie voinţa organului competent de a viitor.Deaceea un principiu fundamental al teritorialității. Această categorie de norme internațional. Potrivit regulii generale
le elabora.Generalitatea nj rezultă din acţiunii nj în timp este principiul juridice sunt obligatorii și produc efecte aceasta însamnă că normele juridice
caracterul său abstract,tipic şi inmpersonal şi neretroactivităţii.După M.Dvoracec acest juridice, în măsura în care se acceptă cu acționează asupra tuturor destinatarilor în
permanent.Caracteul absttract al nj este principiu stabileşte regula conform căreia respectarea principiului suveranității statului, limitele teritoriale de acțiune a unui sau
rezultatul prelucrării cazurilor legea este incidentă,se aplică tuturor faptelor asupra teritoriului și populației. Referitor la altui act normativ. Dar sunt și unele excepții
concrete,individuale apărute în practica în timpul în care se află în vigoare.Conform actele normative interne o mare importanță de la această regulă și anume: 1șefii statelor,
legislativă,administrativă,juridică.NJ e o acestui principiu art.22 al Constituţiei ne pentru valabilitatea lor o are forma orînduirii corpul diplomatic și consular, unele categorii
regulă de conduită tipică- prescrie tipul vorbeşte că nimeni nu va fi condamnat de stat. În R.M. aplicarea normelor juridice de străinii, dispun de imunitate diplomatică
conduitei(interzice,obligă,recomandă,permit pentru acţiunea, dacă aceasta în momentul în spațiu este guvernată de principiul care constă în exceptarea de la jurisdicția
e,stimulează), un model de comportament comiterii nu constituia un act delictuos.De la teritorialității. Drept teritoriu al statului se statului străin pe teritoriul cîruia se găsesc.
pentru toate subiectele de drept.NJ are această regulă generală,sînt stabilite şi unele consideră întreaga parte terestră, subsolul, 2. cetățenii străinii și apatrizi care locuesc pe
caracter permanent-se aplică constant pe excepţii.De pildă,în conformitate cu bogățiele subpămîntene, apele interne și teritoriul statului, cu toate că se bucură de un
toată durata existenţei sale.NJ are caracter legislaţia în vigoare sînt prevăzute teritoriale, spațiul aerian în limitele cerc larg de drepturi și libertăți, în unele
impersonal-ea nu se adresează unui anumit următoarele excepţii:1.dacă e adoptată o lege frontierilor de stat. Teritoriu al statului se raporturi juridice sunt limitați în drepturi. 3.
subiect ci tuturor acelora,care întrunind penală mai blîndă;2.dacă sînt adoptate legi consideră și teritoriul ambasadelor, al altor unele acte normative, de exemplu legile care
condiţiile prevăzute intră sub incidenţa interpretative(a clarifica, a lămuri sensul instituții diplomatice în străinătate. reglem entează răspunderea penală se
normei. NJ nu se adresează unor persoane unei legi);3.cînd actul normativ prevede în Principalele cazuri de neaplicare a legii unei răsfrîng asupra persoanelor fizice indiferent
concrete ci se aplică unui număr nedermiat mod direct se aplică şi unor situaţii țări asupra tuturo persoanelor de pe de locul săvîrșirii infracțiunii sau de faptul
de persoane, deaceea rămîne impersonală.NJ anterioare sau stabileşte o dată a intrării în teritoriul său sunt:1 imunitatea dacă au fost deja trase la răspundere penală
este obligatorie-prescripţiile nj sînt vigoare anterioare datei adoptării diplomatică,2statutul juridic al consulilor,3 potrivit normelor juridice ale statului străin.
obligatorii şi se bazează pe susţinerea forţei lui.Argumentele care impun principiul regimul juridic al unor categorii de străini. Noțiunea de străin desemnează persoana
de constrîngere a statului.NJ are caracter neretroactivităţii nj ţine de stabilirea ordinii Deci limitele teritoriului sunt indicate prin care aflatî pe teritoriul unui stat are cetățenia
prescriptiv –ea stabileşte o anumită de drept,de echitatea şi legalitatea aplicării frontierile de stat. Frontiera de stat a R.M. altui stat sau este lipsită de cetățenie. Statele
comportare,impune o anumită conduită, normei şi de raţiunea prezenţei normei în este linia ce desparte pe uscat și pe apă consacră străinilor diferite regimuri juridice
constînd dintr-o acţiune sau inacţiune în viaţa socială,menţionează N.Popa.În caz teritoriul R.M de alte state vecine, iar pe diferite: regim național care constă în
vederea realizării unui scop.Ştiind că alături contrar s-ar produce serioase perturbări plan vertical delimitează spațil aerian și recunoașterea de către statul de reședință a
de nj există un sistem întreg de sisteme sociale,s-ar deschide calea arbitrariului,ar subsolul statelor vecine. În cazul în care acelorași drepturi de care se bucură cetățenii
sociale, particulari-tăţile nj în acest caz au dispărea orice siguranţă şi deci s-ar între două state sînt legate între ele prin săi dar cu excepție că nu le sunt recuboscute
fost divizate în două grupuri:particularităţi zdruncina încrederea subiectului în drept.Al poduri ,păduri, frontiera se stabilește la drepturile politece ( dreptul de alege și de a
generale-nj se aplică unitar tuturor doilea moment principal al acţiunii nj în mijloc. În aer și în pămînt frontierele sunt fi ales), regimul special constă în acordarea
situaţiilor,care cad sub incidenţa ei.Ea este timp este momentul final,adică al încetării precizate cu ajutorul unor linii pentru străini a unor drepturi nominalizate în
numită să se aplice unui număr nelimitat de acţiunii actului normativ.Încetarea acţiunii nj perpendiculare ce pornesc de pe frontierele acorduri naționale și internaționale sau în
cazuri sînt caracteristice tuturor categoriilor are loc prin abrogare,prin expirarea terestre sau acvatice în sus și în jos pînă legislații naționale. Clauza noțiunii celei
de norme..Particularităţi speciale sînt termenului pentru care a fost edictată şi prin ajung mijloacele tehnice. Frontierele de stat mai favorizate este un regim consacrat în
caracteristice dar nj.Find elemente juridice căderea în desuetudine. Conceptul prin care ca și teritoriul statului sunt inviolablile, iar acorduri bilaterale în temeiul căruia un stat
relativ de sine stătătoare n.j se deosebesc nu se exprimă încetarea acţiunii actului regimul lor juridic se stabilește prin acte acordă străinilor un tratament la fel de
numai după esenţă, conţinut şi normativ,scoaterea sa din vigoare,poartă interne sau prin convenții internaționale avantajos ca acela conferit cetățenilor unui
însemnătate,ci şi prin structura lor.Structura denumirea de abrogare.Sunt cunoscute mai îngeiate între țările limitrofe. Dacă actele stat terț considerat ca favorizat.
N.J reprezintă şn sine structura ei multe forme de abrogare: 1.directă-atunci normative adoptate de organile centrale ale
internă,forma ei internă,modul de legătură şi cînd noul act normativ prevede în mod direct statului acționează pe întreg teritoriul țării,
ordenea aranjării elementelor sale ceea ce se abrogă.2.indirectă-atunci cînd atunci normele juridice locale au o acțiune
componente.N.j are două aspecte:intern şi noul act normativ se limitează să prevadă că limitată la unitatea administrativ –teritorială
extern.STRUCTURA INTERNĂ MAI se abrogă toate actele normative care sau economică asupra căria se extinde
ESTE NUMITĂ STRUCTURA LOGICO- contravin noii legi.3.tacită-are loc atunci autoritatea organului de stat respectiv sau la
JURIDICĂ A EI-se constată că nj are cînd noul act normativ nu conţine nici o administrația întreprinderilor instituților și
oraganizare logică independent de prevedere de reglementare,însă organizaților care funcționează pe această
formularea ei în text.Există diferite opinii la reglementarea pe care o cuprinde se unitate administrativ –teritorială. Regula
structura internă,însă cea mai argumentată deosebeşte atît de mult de reglementările din generală este că actele normative centrale
opinie este concepţia tradiţiona lă care actul vechi,încît ele nu se mai pot aplica. produc efecte juridice pe întreg teritoriul
susţine că nj este formată din trei elemente: Trebuie făcută o deosebire între abrogare şi statului nostru cu toate că în anumite situații
1-Ipoteza,este acea parte a nj care stabileşte derogare.Derogarea reprezintă o organele centrale pot să limiteze dacă este
condiţiile,împrejurările sau faptele în reglementare diferită, o abatere sau o necesar acțiunea actelor normative emise de
prezenţa cărora se cere o anumită excepţie de la reglementarea existentă,pe la o anumită parte a teritoriului statului, sau
comduită,precum şi subiecţii la care se care nu o abrogă. O altă formă de încetare a să restrîngă acțiunea normelor juridice locale
referă prevederile dispoziţiei.2.Dispoziţia- unui act normativ este căderea în în limitele cometenței lor . în principiu dacă
este acel element al nj care prevede conduita desuetudine.În acest caz este vorba de actele la un moment în același cadru teritorial al
ce trebuie urmată în prezenţa ipotezei normative sau reglementări care au fost total statului coexistă mai multe acte normative
date(drepturile şi obligaţiile depăşite de rezolvarea relaţiilor cu incidență asupra aceliași materi , se va
subiecţiilor).3.Sancţiunea-este acea parte sociale.Principiul încetării acţiunii legii prin aplica cel cu forță juridică superioară, iar
componentă care prevede consecinţele sau derogare sau ajungerea la termen cunoaşte şi dacă sunt echivalente ca pozițăe în irarhiea n
urmările nerespectării nj.Structura externă se el două excepţii de ultraactivitate,cînd principiu dacă la un moment în același cadru
mai numeşte structura tehnico-juridică.Ea se prevederile actului normativ abrogat sau teritorial al statului coexistă mai multe acte
referă la form aexternă a conţinutului nj.Nj ajuns la termen pot fi totuşi ulterior normative cu incidență asupra aceliași
nu putem să o cunoaştem numai ca idei,ea aplicate.E cazul legii penale mai materi , se va aplica cel cu forță juridică
îmracă haina articolului normativ.În favorabile,care se aplică şi după înlocuirea ei superioară, iar dacă sunt echivalente ca
concluzie am putea menţiona,că nj acea cu o lege mai aspră.A doua situaţie de pozițăe în irarhiea n principiu dacă la un
regulă de conduită generală şi excepţie priveşte legea moment în același cadru teritorial al statului
impersonală,instituită de puterea publică sau temporară,prevederile căreia se aplică şi coexistă mai multe acte normative cu
recunoscută de aceasta a cărei resăpectare după îndeplinirea termenului ei de acţiune incidență asupra aceliași materi , se va aplica
obligatorie este asigurată la nevoie de forţa pentru infracţiunile săvîrşite în timpul cînd cel cu forță juridică superioară, iar dacă sunt
de constrîngere statală.Ea exprimă voinţa era în vigoare, dar fapta nu a fost urmărită echivalente ca pozițăe în irarhiea actelor
deţinătorilor de stat şi reglementează doar sau judecată în acel interval de normative se va aplica actul normativ
cele mai importante relaţii sociale. timp.Deci,acţiunea nj în timp prevede timpul adoptat mai recent.
18.Problematica acţiunii ea produce efecte juridice. Orice nj se aplică 20. DIMENSIUNEA PERSONALĂ DE 21. CONCEPTUL IZVORULUI DE
normei juridice în timp.Principiul faptelor săvîrşite în perioada în care norma ACȚIUNE A NORMELOR JURIDICE. DREPT. IZVOARELE MATERIALE ȘI
respectivă este în vigoare. PRINCIPIUL PERSONALITĂȚII IZVOARELE FORMALE.
neretroactivităţii normelor juridice.
19. DIMENSIUNEA SPAȚIALĂ DE NORMELOR JURIDICE. Pentru ca o regulă de comportare, de
Durata de timp în care o nj este în
ACtIUNE A NORMEI JURIDICE. Acțiunea normelor juridice asupra conduită să devină o normă juridică este
vigoare reprezintă şi intervalul în care ea
PARTICULARITĂȚILE APLICĂRII persoanelor ne permite să stabilim cercul de necesar ca ea să capete o anumită formă,
produce efecte juridice.Referitor la aspectele
PRINCIPIULUI TERITORIALITĂȚII subiecți participanți la un raport juridic. datorită căria este adusă la cunoștință întregii
nj în timp putem evedenţia două momente
ÎN DREPTUL PUBLIC ȘI PRIVAT. Destinatarul oricărui act normativ sau al socetăți. De aceea, formele de exprimare a
principale: 1.Momentul iniţial,adică al
Fiind exprimate după forma lor altui izvor de drept este omul privit normelor juridice în literatura juridică au
intrării în vigoare a actului
exterioară în acte normative ale statului sau individual, ca persoană fizică sau în colectiv, căpătat denimirea de izvoare ale
normativ.2.momentul final,adică a încetării
alte izvoare de drept, normele juridice ca persoană juridică . în ceia ce privește dreptului..Izvorul de drept este forma, de
acţiunii nj.Întrucît nj se aplică faptelor care
reglementează relațile sociale în anumite acțiunea normelor juridice asupra exprimare a dreptului, adică modalitatea de
se suprapun temporal cu valabilitatea nj,
limite de timp, spațiu și cerc de persoane. persoanelor , pot fi evidențiate mai multe instituire sau recunoaştere de către puterea
acesta nu e nici retroactivă,nici
Prin acțiune juridică a actului normativ se criterii de clasificare.1după cercul de de stat a normelor juridice în procesul de
ultraactivă.Acum ne vom referi la cele două
înțelege posibilitatea și în cazurile stabilite , subiecți ai raportului juridic normele pot fi: creare a dreptului Izvoarele pot fi formale și
momente principale indicate mai sus. Actul
necesitatea aplicării normelor juridice ca a) individuale ,b) colective, 2.după materiale. Cele formale sînt:a)obiceiul
normativ întră în vigoare:a)la data publicării
obligatorii. Acțiunea juridică înseamnă de caracterul normelor juridice se disting: a) juridic;b) practica judecătorească şi
legii de exemplu în Monitorul
asemenea funcționarea reală a normelor norme juridice cu caracter general de precedentul judiciar;c) doctrina;d) contractul
Oficial.b9legea prevede ea însăşi,într-un
juridice exprimate în actele normative, care aplicare pentru toți subiecții de drept, b) normativ;e) actul normativ1.A. Obiceiul
articol de regulă final, momentul intrării sale
poartă denumirea de forță juridică . stabilirea norme juridice care se aplică numai juridic sau cutuma.Obiceiul este, după cum
în vigoare.Aceasta se face prin menţionarea
exactă a limitilor acțiunii actelor normative persoanelor fizice, c) norme juridice care se se ştie, o regulă de conduită ce se formează
zilei, lunii şi anul intrării în vigoare,fie prin
spontan ca urmare a aplicară ei repetate într- b) toate celelalte acte normative trebuie - ele trebuie să fie date în limitele disciplina muncii, protecţia muncii, ordinea
o perioada de timp relativ îndelungată într-o să fie adoptate pe baza legii şi în competenţelor materiale şi teritoriale ale interioară de muncă etc.
colectivitate umană. Obiceiurile recunoscute corespundere cu legea; organului de la care emană; 7. în condiţiile democratizării
de puterea de stat şi dotate de aceasta cu c) în cazul în care actul normativ - ele trebuie să respecte ierarhia forţei societăţii o grupă aparte de acte normative o
forţă juridică devin obiceiuri juridice contravine legii, el trebuie să fie anulat şi juridice a actelor normative în stat; constituie actele normative sancţionate de
cunoscute şi sub denumirea de cutume, ele adus în conformitate cu legea; - ele trebuie să fie date în forma şi stat. De exemplu, actele normative ale
sînt izvoare de drept.Cutuma a jucat şi d) ca act ce dispune de forţă juridică procedura prevăzută pentru fiecare din ele.32 organizaţiilor obşteşti, ale colectivelor de
continuă să aibă un rol important ca izvor al supremă în stat, legea nu poate fi confirmată Cu toate că aceste acte normative sînt muncă etc., dacă au fost înregistrate cu
dreptului internaţional, Obiceiul juridic ca sau suspendată de nimeni în afară de organul subordonate autorităţii legii şi se acordul preventiv al statului sau după
izvor de drept este, în genere, propriu suprem legislativ. conformează prevederilor ei, ele produc aprobarea respectivă de către organele
societăţilor cu ritm lent de dezvoltare şi • Legile efecte în aceeaşi măsură obligatorii ca şi competente ale statului. Referitor la această
transformare, ceea ce este specific pentru I. Termenul "lege" în sens direct legea pentru subiectele la care se referă, în grupă de acte normative -ca izvor de drept -
societăţile vechiB.Doctrina, ca Izvor de (stricto sensu) desemnează actul normativ cazul în care intră în dezacord cu legea, care în literatura juridică de asemenea nu există o
drept, cuprinde analizele, investigaţiile, care emană de la organul legislativ se aplică întotdeauna prioritar, aceste acte îşi părere unitară.
interpretările pe care oamenii de specialitate (Parlament). Mai mult ca atît, conform pierd efectul juridic. La ele se referă: După prezentarea succintă a izvoarelor
le dau fenomenului juridic. Ea este ştiinţa legislaţiei noastre în vigoare, Parlamentul hotărîrile şi moţiunile Parlamentului; de drept, putem afirma că locul pe care
juridică.Doctrina sau ştiinţa juridică a avut este unica autoritate legiuitoare în ţară. De decretele prezidenţiale; hotărîrile şi fiecare îl ocupă pe scara ierarhică a
un rol însemnat ca izvor de drept înspecial în asemenea, legislaţia în vigoare stabileşte o ordonanţele Guvernului; ordinele, izvoarelor de drept depinde de forţa lui
antichitate şi epoca medievală,C. Practica ierarhie a legilor, după criteriul forţei lor instrucţiunile şi regulamentele ministerelor, juridică şi de autoritatea organului de stat
judecătorească şi precedentul juridice. Conform acestui criteriu, legile se departamentelor şi ale altor organe centrale care îl emite în cadrul sistemului autorităţilor
judiciar.Precedentul judiciar şi practica împart în: ale administraţiei de stat; hotărîrile şi publice.
judiciară au avut un rol important ca izvoare 1) legi constituţionale, dispoziţiile organelor administraţiei publice
de-a lungul istoriei.Pornindu-se de la 2) legi organice, locale etc. Ne vom referi în continuare la
considerentul că instanţele de judecată, cu 3) legi ordinare. cele mai importante din ele:
ocazia soluţionării unor cauze, sînt puse în 1. Constituţia şi legile constituţionale 1. Hotărîrile şi moţiunile
situaţia de a preciza sensul legii cînd acesta sînt învestite cu o forţă juridică superioară Parlamentului. De regulă, sînt acte de
este întunecat, sau de a completa şi a suplini tuturor celorlalte legi şi acte normative. aplicare a normelor juridice şi, prin urmare,
lipsa unor reglementări, în numeroase Constituţia poate fi definită ca fiind Legea nu conţin norme juridice şi nu au caracter
sisteme de drept se admite ca o hotărîre Fundamentală a statului, care reprezintă un normativ, în acelaşi timp, însă, se mai
judecătorească, mai ales cînd este dată de sistem închegat de norme juridice învestite elaborează hotărîri ce conţin anumite norme
instanţele superioare, devine obligatorie în cu o forţă juridică superioară ce juridice. Aceste hotărîri sînt emise cel mai
soluţionarea unor cauze similare viitoare, reglementează bazele orîn-duirii sociale şi des în scopul executării legilor, fiind
formmdu-se în felul acesta o anumită ale politicii statului, structurile economice şi subordonate acestora.
practică judiciară numită şi jurisprudenţă.D. formele de proprietate, organizarea de stat 2. Decretele prezidenţiale sînt emise
Contractul normativ.Contractul normativ ca (forma, regimul politic, sistemul organelor de Preşedintele Republicii Moldova (şeful
izvor de drept are deosebire de contractele de stat, principiile fundamentale de statului) în situaţiile prevăzute de Constituţie
concrete care stabilesc drepturi şi obligaţii în organizare şi funcţionare a acestora, şi legi, în limitele competenţei sale. Exemple
sarcina subiecţilor, fiindcă el stabileşte principiile fundamentale ale sistemului de astfel de decrete sînt cele cu privire la
norme juridice obligatorii.E. Actul electoral), drepturile, libertăţile şi instituirea stării de urgenţă, la declararea
normativActele normative, în general, îndatoririle fundamentale ale omului şi mobilizării totale sau parţiale, la declararea
reprezintă categoria foarte importantă a cetăţeanului - sistem de norme ce constituie războiului etc. Decretele Preşedintelui sînt
izvoarelor dreptului în toate sistemele de cadrul juridic fundamental pentru obligatorii pentru executare pe întreg
drept căpătînd un caracter predominant cu dezvoltarea viitoare a entităţii organizate în teritoriul Republicii Moldova. Categoria
deosebire în epoca modernă şi stat. actelor normative nu include toate decretele
contemporană. Este potrivit să facem unele Constituţia şi legile constituţionale sînt prezidenţiale, ci numai decretele care conţin
precizări terminologice privind categoria cele mai importante izvoare de drept, norme juridice. Nu sînt acte normative, de
generală de act juridic normativ şi cea de deoarece se află în vîrful piramidei exemplu, decretele aplicative (prin care se
lege. Primul concept defineşte toate f armele întregului sistem de acte normative. Luînd în conferă decoraţii şi titluri de onoare, se
sub care apar normele juridice edictate de considerare însemnătatea deosebită a acestei acordă grade militare supreme, se
organele statului - lege, decret, hotărîre ş. categorii de legi, ele au o soluţionează problemele cetăţeniei, se
a.denumirea de lege, este dată, şi folosită şi procedură specială şi quorumul de acordă graţiere etc.).
în doctrina juridică, pentru a desemna actul adoptare (de exemplu, ele se adoptă dacă au 3. Hotărîrile şi ordonanţele
normativ cu forţă juridică superioară, votat "pentru" cel puţin 2/3 din numărul total Guvernului se întemeiază în calitatea
adoptat de organul suprem al puterii de stat de deputaţi). acestuia de a fi organ de vîrf al
fie el colegial sau unipersonal, în funcţie 2. A doua categorie de legi sînt legile administraţiei publice, exercitîndu-şi
deforma de guvernămînt şi regimul politic al organice. Această categorie de legi este autoritatea executivă şi de dispoziţie pe
statului1.1. Legea este actul normativ cu nemijlocit indicată în Constituţie. Potrivit întreg teritoriul statului. Aceste acte
valoare juridică superioară, cel mai Legii Fundamentale, de exemplu, prin lege normative sînt bazate pe Constituţie şi legi,
important izvor al dreptului ce emană de la organică se reglementează sistemul prevăd măsuri de aplicare a legilor în cele
Parlament, organul suprem al puterii de stat, electoral, organizarea şi desfăşurarea mai diferite domenii (de exemplu:
exponent al puterii suverane al poporului. referendumului, organizarea Guvernului etc. organizarea administrativă centrală şi locală,
Izvoarele materiale desemnează faptul social 3. Legile care nu se referă la cele modul de realizare a activităţilor economice
sau factorii de confgurare a dreptului. În constituţionale şi organice sînt legi ordinare. şi financiare, reglementarea unor
conâinutul acestor izvoare sunt incluse Aceste categorii de legi se deosebesc după contravenţii etc.). Dispoziţiile întotdeauna
elementecare aparțin unor sfere diferite ale însemnătatea şi ordinea adoptării lor. în sînt acte aplicative. Hotărîrile Guvernului
vieții sociale. În conținutul acestor izvoare afară de acest criteriu mai deosebim pot avea atît caracter normativ, cît şi
intră: factorii de configurare a dreptului; categorii specifice ale legii, precum sînt aplicativ. Este important a sublinia faptul că
dreptul natural; conștiința juridică; starea legile excepţionale, cele temporare şi cele hotărîrile se emit pentru organizarea
economică și izvoarele culturale. interpretative; executării legilor. Din faptul că
Toate acestea sigură conținutul concret - după criteriul conţinutului lor, legile Guvernul adoptă hotărîri normative nu
al dreptului pozitiv, întrucît de ele legiuitorul se diferenţiază în legi materiale şi legi rezultă că lui i se recunoaşte şi calitatea de
nu poate să nu țină seama la elaborarea procedurale. Cele dintîi normează activitatea organ legislativ.
dreptului. Ele reprezintă factorii ce dau subiectelor de drept, persoane fizice şi 4. Ordinele, instrucţiunile şi
conținut concret dreptului pozitiv, juridice, şi relaţiile dintre ele. Legile regulamentele ministerelor,
concentrînd nevoile reale ale vieții și procedurale stabilesc forma de desfăşurare a departamentelor şi ale altor organe centrale
relevăndu-se legiuitorul sub forma unor unei acţiuni sau activităţi publice sau ale administraţiei de stat se adoptă în baza
comandamente sociale. private, inclusiv forma de emitere sau prevederilor exprese ale legii, decretelor,
întocmire a actelor juridice şi forma în care hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Ele se
să fie sancţionaţi cei care au încălcat legea mai adoptă în mod excepţional, cînd
materială; asemenea împuterniciri lipsesc, dar actul
- după criteriul reglementării juridice, normativ de autoritate juridică superioară
distingem legi cu caracter civil, penal, cere, în virtutea conţinutului său, să se
administrativ, financiar etc.; elaboreze şi să se aplice un act subordonat,
- după sfera de cuprindere a relaţiilor care să impună un mod unitar de executare33.
22.CARACTERISTICA sociale reglementate, legile pot fi (asemenea 5. Hotărîrile şi dispoziţiile organelor 23. CARACTERISTICA ACTULUI
IZVOARELOR DREPTULUI ÎN normelor juridice tratate) generale, speciale administraţiei publice locale sînt emise în NORMATIV CA PRINCIPAL IZVOR
DOCTRINA CONTEMPORANĂ. şi excepţionale31. raza unităţii administrativ-teritoriale în care DE DREPT.
Dacă e să defenim izvoarele dreptului - Actele normative subordonate legii funcţionează ca organe locale cu competenţă Actul normativpoate fi defenit ca fiind
la etapa conteporană , putem spune că ele Alături de activitatea legislativă a generală ale administraţiei de stat şi sînt izvorul de drept creat de organele autoarității
reprezintă totalitatea actelor normative Parlamentului, practic toate organele de stat obligatorii pentru organele de stat din publice, izvor care conține reguli generale și
adoptate sau sncționate de puterea de stat în înfăptuiesc o activitate normativă, adică emit subordinea lor şi pentru persoanele fizice şi obligatorii a căror aplicare, la nevoie este
care sunt exprimate normele juridice. De acte cu caracter normativ, iar în unele cazuri juridice. Emise în baza şi cu scopul aplicării asigurată prin forța de constrîngere a
asemenea trebuie să menționăm că în chiar şi unele organizaţii, instituţii nestatale legilor, decretelor, hotărîrilor şi a altor acte statului. Obiceiu juridic nu a putut acoperi
general întregul sistem de izvoare ale adoptă, în limitele competenţei lor, acte cu normative ale organelor de stat ierarhic totalmente nevoile reglementării, consacrării
dreptului la etapa contemporană îl putem caracter normativ. Actele normative sînt superioare, avînd precizat temeiul lor legal, și apărării relaților care sau format o dată cu
diviza în două grupe mari: destul de variate şi pentru a produce efecte ele asigură exercitarea atribuţiilor de interes începuturile vieții statale. Noile cerințe au
• legi; juridice trebuie să îndeplinească anumite local ale autorităţilor menţionate. reclamat formarea unor norme juridice noi-
• acte normative subordonate legii. condiţii: 6. O grupă specială de acte normative, acte normative juridice. Dacă e să defenim
Acest criteriu principal de clasificare a - să nu conţină dispoziţii contrare numite izvoare locale de drept, sînt actele izvoarele dreptului la etapa contemporană
actelor normative, după forţa lor juridică, are legii; emise de administraţia întreprinderilor, putem spune că ele reprezintă totalitatea
la bază următoarele argumente: - ele nu pot da reglementări primare, instituţiilor şi organizaţiilor; unii autori actelor normative adoptate și sancționate de
a) nimeni, în afară de organul suprem intervenind doar secundum legem; consideră că ele nu pot fi izvoare de drept. puterea de stat în care sunt exprimate
reprezentativ al puterii de stat (Parlament), - ele nu pot interveni în domenii a Actele normative locale se răsfrîng numai normele juridice. De asemenea trebuie să
nu are dreptul de a adopta, a modifica sau a căror reglementare este prevăzută a fi dată asupra membrilor colectivului dat, de menționăm că izvorul principal și aproape
abroga legea; prin lege; exemplu: reglementează relaţiile privind exclusiv al dreptului nostru îl constitue legea
și actul normativ. Caracteristic pentru actele următoarele:1) apare doar în baza unei premisa minoră.Prin fapte juridice se (drepturile şi obligaţiile lor reciproce) şi
normativ juridice sunt următoarele trăsături norme juridice;2) în el sînt expuse voinţele înţelege acele împrejurări prevăzute de obiectul la care se referă conţinutul
juridice: 1. ele sunt acte ale activității de participanţilor la aceste raporturi juridice; 3) normele juridice, în rezultatul cărora iau (conduite umană). Orice raport juridic are
elaborare a dreptului de către stat și includ metoda de asigurare a raportului juridic este naştere, se modifică sau se sting drepturi întodeauna cel puțin doi subiecții: unul activ
prescripții juridice obligatorii cu caracter constrîngerea de stat.Particularităţile şi obligaţii ale participanţilor la aceste și unul pasiv. Subiectul activ este acela care
general despre conduita oamenilor și raportului juridic A. Raportul juridic este relaţii sociale (raporturi juridice), altfel are facultatea de a pretinde ceva. Subiectul
organizaților-norme juridice, precum și un raport social. Aceasta înseamnă că spus, producînd prin aceasta efecte pasiv este acela care poartă obligația
prescripții privind instituirea, modificarea raporturile de drept se stabilesc între oameni juridice. Întregul sistem de fapte juridice corespunzătoare pretenției. Astfel, subiecții
sau suspendarea acțiunilor normelor juridice. şi numai între ei. Relaţia socială devine poate fi divizat în dependenţă de criteriul ai raportului juridic pot fi anumiți indivizi și
2. actele normativ juridice își extind acțiunia raport juridic numai în măsura în care a fost voliţional în: 1.Acţiunile sînt fapte juridice organizații care în conformitate cu normele
nu asupra unui raport concret și nu asupra obiectul de preocupare al legiuitorului, sub săvîrşite în mod voluntar de subiecţi de juridice sunt purtători ai drepturilor și ai
unui cerc individual concret de raporturi, ci forma adoptării unei norme juridice care să drept, care, potrivit normelor juridice, obligaților juridice subiective. Subiecții
asupra unui sau altui tip de raporturi sociale reglementeze această relaţie. Orice raport de produc efecte juridice. La rîndul lor, raportului juridic sunt legații între ei prin
și asupra tipului de acțiuni ale oamenilor, drept tinde la un scop social. B. Raportul acţiunile se împart: a) acţiuni săvîrşite fără drepturi și obligații care împreună formează
care alcătuiesc conținutul lor. 3. spre juridic are un caracter volitional. Acest intenţia de a produce efecte juridice;b) conținutul raportului juridic. Astfel,
deosebire de actele individual juridice actele caracter are două surse. Pe de o parte, norma acţiuni săvîrşite cu intenţia de a produce conținutul raportului juridic este alcătuit din
normativ juridice sunt adresate oricărui juridică în esenţă este de natură voliţională. efecte juridice 2. Acţiunile săvîrşite cu drepturi și obligații care se nasc dintro
subiect ce participă la aceste relații. Actul Ea reprezintă voinţa statală.Pe de altă parte, intenţia de a produce efecte juridice. Acestea relație concretă . ele sunt prealabil prevăzute
normativ este izvorul de drept creat de încheierea raporturilor de drept, ca şi pot fi: licite şi ilicite. Sînt licite toate în dispoziția regulii de drept. Din punct de
organele autorităților publice , care sunt executarea lor, sînt rezultatul voinţei acţiunile săvîrşite în conformitate cu vedere filosofic, prin obiect putem înţelege
investite cu competențe normative. Actul participanţilor la aceste raporturi. Este prevederile normelor juridice. Sînt ilicite aceea ce îi revine subiectului şi asupra căruia
normativ reprezintă una sau mai multe întemeiată opinia, potrivit căreia "raportul faptele comise împotriva legii, adică acele el îşi îndreaptă activitatea de cunoaştere şi
norme juridice general obligatorii, a căror juridic este terenul pe care se întîlnesc două fapte care sînt interzise de normele juridice. altă activitate. Obiectul şi subiectul sînt două
aplicare este asigurată la nevoie prin forța de voinţe: voinţa statală, care consacră 2.Evenimentele sînt acele fapte care se categorii perechi. In lucrările de teorie a
constrîngere a statului. Întregul sistem de drepturile şi obligaţiile participanţilor, şi produc independent de voinţa omului, care dreptului, obiectul raporturilor juridice îl
izvoare ale dreptului la etapa contemporană voinţa subiecţilor".9 Aşa fiind, raportul dau naştere la efecte juridice. Faptele formează anumite acţiuni pe care titularul
îl putem diviza în două mari grupe: legi , juridic are un dublu caracter volitional.C. juridice săvîrşite cu intenţia de a produce dreptului subiectiv le efectuează sau le poate
acte normative subordonate legii. Termenul Raportul juridic este un raport istoric, efecte juridice reprezinţi categoria cea mai pretinde şi pe care celălalt subiect este
„lege” în sens direct desemnează actul deoarece a apărut şi a evoluat de-a lungul numeroasă de acţiuni şi poartă denumirea de obligat a le săvîrşi. Unii autori consideră că
normativ care emană de la organul legislativ. anilor, suferind aceleaşi intervenţii ca şi acte juridice. numai bunurile materiale pot constitui obiect
De asemenea legislația în vigoare stabilește norma juridică în legătură cu schimbările al raportului juridic. O altă concepţie este
o irarhie a legilor după criteriul forței lor care au avut loc în societate. Apărut la o cea a pluralităţii obiectelor raportului juridic,
juridice. Confor acestui criteriu legile se anumită etapă de dezvoltare istorică, o dată potrivit căreia acestea pot fi fenomene
împart: 1. legi constituționale; 2. legi cu apariţia statului şi dreptului, raportul variate. Nu este lipsită de sens şi concepţia,
organice; 3. legi ordinare. Constituția și juridic poartă pecetea epocii- istorice conform căreia obiectul raportului juridic
legile constituționale sunt investite cu o forță respective. Acest caracter al raportului poate fi foarte variat, printre care:-lucrurile
juidică superioară tuturor celorlalte legi și juridic este puternic marcat de istoria materiale (bunurile lumii înconjurătoare care
acte normative. Prin conţinutul ei, societăţii, atît în ceea ce priveşte subiecţii de au o valoare din punct de vedere economic şi
Constituţia are ca obiect reglementarea drept, drepturile şi obligaţiile pe care le pot fi exprimate într-o formă bănească),
principiilor fundamentale ale organizării cuprinde, cît şi cu privire la faptele cărora li -anumite valori personale nepatrimoniale
sociale şi de stat, sistemul organelor şi se acordă semnificaţie juridică, variabilitatea (viaţa, sănătatea, cinstea, demnitatea etc.), -
separaţiei puterilor în stat, drepturile, acestor elemente constitutive putîndu-se produsele activităţii creative şi rezultatul
libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale constata cu uşurinţă de la o etapă la alta a creaţiei intelectuale (operele literare, de artă,
cetăţenilor. TGD şi practica unor ţări, dezvoltării sociale, de la o ţară la alta. D. muzică, ştiinţifice, programele
inclusiv a ţării noastre, disting aşa numitele Raportul juridic este un raport valoric. Într- computerizate etc.), -rezultatele activităţii
"legi organice", adică acele legi care iniţial adevăr, în raporturi juridice îşi găsesc participanţilor la raporturile juridice (de
se refereau la organizarea, funcţionarea şi concretizarea valorile esenţiale ale societăţii. exemplu, anumite servicii, sau raporturile
structura diferitele organe ale statului, dar Ca produs al gîndirii şi al practicii comune a juridice care apar în rezultatul încheierii unui
care pot cuprinde alte domenii şi care au o oamenilor, aceste valori sînt sancţionate şi li contract de antrepriză în construcţii capitale
poziţie distinctă in ierarhia legislativă, ele se acordă putere normativă de către etc.), - conduita umană exteriorizată (acţiuni
situîndu-se între Constituţie şi legile conştiinţa socială, prin intermediul statului şi sau inacţiuni), -hîrtiile de valoare şi
ordinare. Legile care nu se referă la cele al normelor instituite de acesta. Normele documentele (bani, acţii, diplome, atestate
constituționale și organicesunt legile juridice, ca modele valorice12, îşi găsesc etc.). Unii autori vorbesc de un triplu obiect
ordinare. Legile ordinare se clasifică în: concretizarea în raporturile juridice. E. al raportului juridic:- obiectul juridic, adică
generale, speciale şi excepţionale. Distincţia Raportul juridic este un raport de conduita părţilor, -obiectul ideologic, adică
între legea generală şi specială trebuie suprastructură şi poartă un caracter voinţa părţilor,- obiectul material, adică
văzută în mod complex, în sensul că legea ideologic. raporturile juridice, ca parte lucrul (bunul) la care se referă raportul
specială intervine cu o reglementare aparte, componentă a dreptului, suportă influenţa juridic. obiectul general al reglementării
deosebită, particulară faţă de reglementările tuturor raporturilor sociale Totodată, ca juridice îl formează relaţiile sociale. Dar
legii generale. 2. Actele normative raporturi de suprastructură, raporturile aceste relaţii reprezintă, la rîndul lor, o
subordonate legii:l.Decretele, acte ale şefului juridice se pot manifesta într-un grad de realitate foarte complicată şi compusă din
statului potrivit domeniilor în care sînt date, independenţă relativă faţă de raporturile multe elemente. Normele juridice şi
precum şi practicii conducerii de stat, sînt în materiale raporturile juridice care apar în baza lor nu
principiu, acte concrete, individuale Clasificarea raporturilor juridice le cuprind pe toate, dar numai anumite
2.Guvernul ca organ al autorităţilor Ele se împart în raporturi juridice tipuri, fragmente, sectoare, sfere ale acestor
publice executive adoptă în îndeplinirea interne şi externe, de drept public şi de drept relaţii sociale. Din aceste considerente şi
atribuţiilor sale, hotărîri şi dispoziţii pe baza privat şi, evident, pe ramuri de drept - în apare foarte des întrebarea: care este obiectul
şi în vederea executării legilor.3.ordinele şi raporturi juridice constituţionale, penale, concret şi nemijlocit al diverselor raporturi
alte asemenea acte cu caracter normativ ale civile, comerciale etc.În dreptul penal şi juridice? Deosebirea dintre obiectul
miniştrilor şi celorlalţi conducători ai administrativ se vorbeşte, uneori, de dreptului în general şi obiectele raporturilor
organelor centrale ale administraţiei existenţa a două categorii de raporturi juridice concrete, care apar în rezultatul
publice.4.Hotărîrile organelor locale ale juridice: raporturi juridice de conflict şi acţiunii lui, este nivelul de concretizare.
administraţiei publice, în măsura în care au raporturi de conformare.16 Raportul juridic
caracter normativ, sînt de asemenea, izvoare de conformare reprezintă adoptarea a
de drept.Actele normative ale unor conduitei prescrise de normele de drept, iar
organizaţii nestatale au fost, de asemenea, în raportul juridic de constrîngere înseamnă
anumite perioade istorice. relaţia în care se concretizează pedeapsa. Un
alt criteriu este după subiecţii raportului
juridic: raporturi juridice concrete,
raporturi juridice generale, sau absolute.
După scopurile interacţiunii, raporturile
juridice se împart în: statice şi dinamice, În
dependenţă de legătura genetică şi
funcţională raporturile juridice se împart în:
24. CONCEPTUL, PREMISELE DE raporturi juridice materiale şi raporturi 25. CARACTERISTICA
26.Conţinutul raportului
APARIȚIE, TĂSĂTURILE ȘI juridice procesuale Ultimele, la rîndul lor, ELEMENTELOR DE STRUCTURA A
TIPURILE RAPORTULUI JURIDIC. pot fi divizate în raporturi juridice RAPORTULUI JURIDIC. Indiferent de juridic. Drepturile subective și
Raportul juridic este un raport social procesuale de reglementare şi raporturi ramura de drept, de norma care îl obligațile juridice. Clasificarea lor.
reglementat de o normă juridică.În măsura juridice procesuale de apărare Un alt reglementează sau împre jurarea pe temeiul Subiecţii raportului juridic sînt legaţi
în care o relaţie dintre oameni, luaţi ca criteriu de clasificare a raporturilor juridice căreia se naşte, orice raport juridic se între ei prin drepturi şi obligaţii care
indivizi singulari sau constituiţi în este după conţinutul lor: raporturi juridice stabileşte între subiecţi de drept (cel puţin împreună formează conţinutul raportului
colectivităţi, cade sub autoritatea normei simple, şi compuse După numărul doi)21, care nu pot fi decît oamenii priviţi juridic. Aceste drepturi şi obligaţii sînt
juridice ea devine un raport juridic. Raportul participanţilor, ele se împart în: bilaterale şi individual sau organizaţi în colectivităţi prevăzute în dispoziţiile normei juridice. În
juridic este o realitate concretă care constă multelaterale. Premisele apariţiei corespunzătoare. Are un anumit conţinut ce raportul juridic poate fi evidenţiat un
într-o legătură juridică între doi sau mai raportului juridic. Sînt denumite factori şi reprezint; legătura propriu-zisă dintre conţinut material şi altul juridic. Conţinutul
mulţi subiecţi, fie ei individuali sau se consideră a fi în număr de trei: normele subiecţi şi care constă în drepturile şi juridic al raportului juridic îl constituie
colectivi.Prin raport juridic se înţelege juridice, subiecţii raportului juridic, faptele obligaţiile reciproce ale acestora, în sfîrşit, drepturile şi obligaţiile juridice subiective,
orice relaţie socială care cade sub juridice. Aceste premise sînt:1.Norma orice raport juridic are un obiect care nu est* care exprimă specificul raportului juridic ca
incidenţa normei juridice sau care este juridică reprezintă premisa generală care altceva decît "acea acţiune sau acea conduită formă ideologică deosebită a relaţiilor
reglementată de ea, unii participanţi la conturează în abstract faptul juridic, asupra căreia sînt îndreptate drepturile sociale de fapt. Conţinutul material al
această relaţie avînd drepturi subiective, desemnează subiecţii raportului juridic, subiective şi obligaţiile participanţilor la raportului juridic reprezintă acel
alţii purtînd obligaţii juridice, acestea cuprinde conţinutul, obiectul şi sancţiunea raportul juridic. Aşadar, structura raportului comportament de facto, pe care cel
fiind puse în acţiune şi asigurate, în caz de raportului juridic. Regula de drept reprezintă juridic priveşte subiecţii între care el se împuternicit poate, iar cel obligat trebuie să-
necesitate, prin forţa coercitivă a statului. premisa generală, denumită în logică stabileşte (participanţii la raport), conţinutul, 1 săvîrşească.Î n raportul juridic subiecţii
Orice raport juridic se caracterizează prin premisă majoră. 2. Faptul juridic este legătura dintre subiecţii participanţi apar întotdeauna ca titulari de drepturi şi
obligaţii şi se comportă potrivit cu poziţia oameni, sclavii, nu aveau personalitate. poate să apară în afara faptului juridic". concepute ca o varietate a faptelor juridice
specifică fiecărui titular al dreptului sau al Străinii, de asemenea, erau lipsiţi de Clasificarea faptelor juridice sînt: a) pot fi grupate în mai multe categorii. Astfel
obligaţiei.64 In unele raporturi juridice un personalitate în vechiul drept. B. Persoana Evenimentele sînt acele fenomene, dacă avem în vedere autorii lor putem
subiect poate fi numai titular de drepturi, iar juridic ă, sau morală. Subiect de drept nu împrejurări care se petrec independent de distinge acte juridece unilaterale, bilaterale,
celălalt numai titular de obligaţii. Conţinutul este numai omul izolat, considerat în planul voinţa oamenilor şi cărora norma de drept le multilaterale. Actul juridic unilateral este
raportului juridic este alcătuit din drepturi şi dreptului ca persoană fizică. Persoana dă o semnificaţie juridică, prin reţinerea lor manfestarea de voință a unei singure părți.
obligaţii care se nasc într-o relaţie concretă. juridică este subiect colectiv de drept civil, în ipoteza ei. b) Acţiunile, sînt fapte Actul juridic bilateral este manifestarea de
Ele sînt în prealabil prevăzute în dispoziţia de drept comercial, de dreptul muncii etc. voluntare ale omului, de care norma de drept vionță concordantă a două părți. Actul
regulii de drept. Drepturile subiective şi Spre deosebire de persoana fizică persoana leagă consecinţe juridice. Unul şi acelaşi juridic ultilateral este manifestarea de voință
clasificarea lor. Noţiunea de drept subiectiv juridică este un colectiv de oameni cu o fapt poate fi în acelaşi timp acţiune şi a trei sau a mai multor părți. Se mai pot
reprezintă puterea, posibilitatea de a acţiona structură organizatorică bine determinată, eveniment. Acţiunile, la rîndul lor, se împart distinge acte juridice cu titlu gratuit și acte
într-un anume fel, ordonat sau permis de dispunînd de independenţă patrimonială şi în acţiuni săvîrşite fără intenţia de a produce juridece cu titlu oneros. Actul juridic cu titlu
lege. Dreptul subiectiv presupune trei care urmăreşte realizarea unui scop în acord efecte juridice şi acţiuni săvîrşite cu intenţia gratuit este actul prin care se procură unei
posibilităţi cumulative: a) o anumită cu interesele obşteşti. Persoana juridică anume de a produce efecte juridice. părți un bun parimonial fără a se urmări
conduită; b) să pretindă o conduită prezintă un subiect de drept cu o largă arie Acţiunile se mai clasifică în licite şi ilicite. obținerea în schimb a unui alt folos
corespunzătoare din partea subiectului sau de răspîndire în circuitul juridic. Partidele B. Actul juridic este manifestarea de voinţă patrimonial. Actul juridic cu titlu oneros
subiecţilor obligaţi, care să asigure realizarea politice, diferitele organizaţii politice, în scopul de a produce efecte juridice, adică este actul prin care se procură unei părți un
primei conduite; c) să recurgă, la nevoie, la fundaţiile, cultele religioase se organizează de a crea, a modifica sau a stinge un raport folos patrimonial pentru a obține în schimb
forţa de constrîngere a statului.67O şi funcţionează pe baza personalităţii juridic, în temeiul şi în limitele stabilite de un alt folos patrimoanial. La fel le mai
clasificare reţinută în dreptul constituţional juridice. Statul însuşi, unităţile sale lege. Actul juridic constituie principalul putem distinge acte juridice oficiale și acte
este în: a) Drepturile private sînt administrativ-teritoriale, unele organe de stat izvor al vieţii reglementate de norma de juridice neoficiale . actele juridice oficiale
reglementate de dreptul civil, de dreptul apar în circuitul juridic ca persoane juridice, drept. El reprezintă, în sfera în care se emană de la un organ de stat sau sunt
comercial sau de dreptul familiei.b) stabilind raporturi de drept privat. circumscrie activitatea umană conştientă, recunoscute de către un organ de stat sau o
Drepturile publice sînt drepturi al căror C. Organele de stat. în afară de proiectarea voinţei omului în domeniul organizație obștească. Actele juridice
germene este în natura umană, dar care au persoanele fizice şi persoanele juridice dreptului, în cunoştinţă de cauză. Altfel neoficiale pot fi testamentul. Actele juridice
nevoie pentru dezvoltarea şi manifestarea lor subiecţi ai raportului juridic sînt organele de spus, prin actul juridic oamenii se orientează înre vii și acte juridice pentru cauză de
de o societate mai mult sau mai puţin stat în calitatea lor de purtătoare ale către un scop bine definit, concordant cu moarte. Actele juridice între vii sunt acelea
dezvoltată. c) Drepturi politice propriu-zise autorităţii publice. Întreaga gamă de legea şi ocrotit de ea, de natură să satisfacă care în intenția părților trebuie să producă
sînt drepturile care asigură participarea la raporturi juridice din cadrul activităţilor nevoile materiale şi spirituale ale fiinţei efecte juridice în timul vieții lor. Actele
puterea publică, cum ar fi dreptul de a alege fundamentale ale statului: legislativă, umane. La baza clasificării actelor juridice juridice pentru cauză de moarte constitue
şi de a fi ales.Obligaţia. Prin obligaţie, în executivă şi judecătorească se realizează stau diferite criterii şi sînt analizate detaliat actele care au drept scop să producă efecte
sens juridic, se înţelege îndatorirea pe care prin participarea organelor de stat, în în ştiinţele de ramură, precum dreptul civil, juridce numai după încetarea din viață a
subiectul raportului juridic trebuie să o calitatea lor de subiecţi de drept. D. Statul administrativ, comercial: a) Din punctul de celui care lea săvîrșit. După modul de
îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o suveran şi organizaţiile internaţionale, în vedere al voinţelor participante, actele formulare actele juridice pot fi consensuale,
pretindă pe baza normelor juridice. dreptul internaţional public, principalul juridice se împart în acte unilaterale, formale și chiar solemne sau reale. Actele
Obligaţia reprezintă opusul dreptului subiect al relaţiilor juridice internaţionale bilaterale şi multilaterale, după cum juridice sunt consensuale cînd se nasc prin
subiectiv şi constă în satisfacerea sau, după este statul, încă din antichitate şi mult timp constituirea lor este determinată de o singură simplul acord al părților, fără altă
caz, îndeplinirea prerogativelor pe care le în viaţa juridică internaţională statul a fost voinţă, de două voinţe şi de multiple voinţe; formalitate. Din punct de vedere al efectelor
implică drepturile sau competenţa celuilalt unicul subiect de drept în secolul al XX-lea, b) După modul de formulare, actele juridice actele juridice pot fi constituitive și
subiect al raportului juridic concret, prin a după cel de-al doilea război mondial, pot fi consensuale, formale şi chiar solemne, declarative. O altă clasificare a actelor
da, a face, sau a nu face ceva. În orice raport jurisprudenţa internaţională şi diferite acte sau reale. Sînt consensuale cînd se nasc prin juridice sunt de conservare, de administrare,
juridic, obligaţia este un element corelativ internaţionale au recunoscut calitatea de simplul acord de voinţă al părţilor, fără altă și de dispoziție. Act juridic de conservare
dreptului subiectiv, însă, spre deosebire de subiect de drept organizaţiilor internaţionale formalitate. Consensualismul este dominant este actul prin care se urmărește
acesta, ea nu este o simplă prerogativă, guvernamentale.Tot după cel de-al doilea în dreptul civil şi chiar în dreptul comercial; preîntîmpinarea pierderii unui drept
titularul ei fiind ţinut de ea, astfel încît război mondial li s-a recunoscut o c) Din punctul de vedere al efectelor, actele subiectiv civil. Actul juridic de administrare
acesta poate fi constrîns, în cele din urmă, să personalitate internaţională popoarelor care juridice pot fi constitutive şi declarative. este actul prin care se urmărește o obișnuită
o îndeplinească prin forţa de constrîngere a luptă pentru independenţă. Acestea sînt Actele constitutive de drepturi creează o punere în valoare a unui bun sau patrimoniu.
statului. subiecţi de drept internaţional public situaţie juridică nouă modificînd situaţia Actu juridic de dispoziție este actul care are
"limitaţi şi tranzitorii" în drumul spre anterioară. Cea mai mare parte a actelor ca rezultat ieșirea din patrimoniu a uni drept
constituirea lor într-un stat propriu, care juridice sînt constitutive de drepturi. Dar sau grevarea cu sarcinireale a unui bun. Un
devine subiect de drept internaţional deplin. există acte juridice al căror scop este numai alt criteru de clasificare a actelor juridice în
de a constata existenţa unei situaţii juridice, dependență de corelația dintre ele pot fi
cum ar fi recunoaşterea unei datori.; d) principale și accesorii. Acte juridice
Există şi alte criterii, cum ar fi: acte-regulă principale sunt acele care au o existență de
şi acte subiective - în dreptul administrativ sine stătătoare, independent de vreo legătură
acte cu titlu gratuit şi act cu titlu oneros - în cu alte acte. Actele juridice accesorii sunt
dreptul civil , dezvoltate, aşa cum am amintit actele care nu au o existență de sine
mai sus, în ştiinţele de ramură. stătătoare, depinzînd de un alt act. După
conținutul lor esnțial care este sau nu
reglamentat în mod expres de lege, actele
juridice se împart în tipice și antipice . actele
tipice corespund uni anumit tip abstract de
act prevăzut de actele normative și care
poartă o anumită denumir. Acte antipice sunt
actele care nu se încadrează în vriun tip
abstract de act prevăzut de lege , fiind
încheiat de părți potrivit voinții și intereselor
lor. Altă clasificare a actelor este în cauzală
și abstracte. La baza latei clasificări stă
modul de închiere a actelor juridice conform
căria se deosebesc acte juridice personale și
prin reprezentare. În funcție de modul de
executare a actelor juridice acestea pot fi:
acte de executare imediată și acte cu
executare succesivă. În funcție de gradul de
complexitate juridică de conținutul lor actele
juridice pot fi acte juridice simple și acte
juridice complexe. Dar în dependență de
conținutul economic al actelor juridice ele se
clasifică în acte juridice patrimoniale și acte
juridice nepatrimoniale. Condițile de
valabilitate a actelor juridice pot fi: condițile
legate de consințămîntul persoanei; condițile
legate de forma actului juridic. Deci
29. CONCEPTUL, TRĂSĂTURILE ȘI consințămîntul este manifestarea
27. Subiecţii raportului juridic 28. Conceptul şi tipurile CLASIFICAREA ACTELOR exteriorizată de voință a persoanei de a
și clasificarea lor. faptelor juridice. Clasificarea JURIDICE. CONDIȚILE DE încheia un acte juridic. El este valabil dacă
Subiecţi ai raportului juridic pot fi faptelor juridice. VALABILITATE ȘI NULITATE A provine de la o persoană cu descernămînt,
anumiţi indivizi (subiecţi individuali) şi A. Faptul juridic este împrejurarea ACTELOR JURIDICE. dacă este exprimat cu intenția de a produce
organizaţii (subiecţi colectivi), care în prevăzută de norma juridică, în ipoteza ei. Acul juridic este manifestarea de efecte juridice și dacă nu este viciat. Pentru
conformitate cu normele juridice sînt care, realizată la concret, are consecinţe voință în scopul de a produce efecte juridice, valabilitate consențămîntului, manifestarea
purtători ai drepturilor şi ai obligaţiilor juridice, adică atrage după sine naşterea, adică de a crea, a modifica sau a stinge un de voință trebuie să corespundă voinție
juridice subiective. A. Persoana fizică. modificarea sau stingerea unui raport raport juridic, în temeiul și în limitele reale, adică voinței interne, care constitue
Numai oamenii sînt persoane fizice. juridic.76 Norma juridică decide calificarea stabilite de lege. Actul juridic constitue substanța catului juridic și dă naștere
Persoanele fizice sînt fiinţe umane în măsura unei împrejurări din societate sau din natură principalul izvor al vieții reglementat de raportului juridic. Referitor la nulitatea
în care, luate individual, acestea sînt subiecţi ca fapt juridic. Într-o primă opinie faptul norma juridică. Prin actul juridic oamenii se actelor putem spune că este o sancțiune care
de drept, în limbajul dreptului, persoana este juridic reprezintă o premisă concretă, absolut orientează către un scop bine defenit intervine în cadrul închierii unor acte
un subiect de drepturi şi obligaţii care necesară pentru naşterea raportului concordant cu legea și ocrotit de ea, de juridice cu nerespectarea condiților de
trăieşte viaţa juridică. "Personalitatea este juridic.77Într-o altă opinie se susţine că există natură să satisfacă nevoile materiale și valabilitate impuse de lege. Actul juridic
aptitudinea de a deveni subiect de drepturi şi raporturi ce iau naştere din norma juridică, spirituale ale ființei umane. Termenul de act sancționat cu nulitate este lipsit de efectele
obligaţii". In dreptul contemporan orice fără a fi nevoie de un fapt juridic."Este juridic desemnează atît manifestarea sau juridice în vederea cărora a fost încheiat.
fiinţă umană este persoană fizică, adică este adevărat că unele împrejurări preced normei acordul de voință a participanților care a Criterile de clasificare a nulității actelor
subiect de drept, are personalitate, sub de drept, altele apar ca urmare a existenţei generat raportul juridic respectiv, cît și juridice pot fi următoarele: 1. în funcție
condiţia să se nască viabilă. În lumea antică, acesteia; ceea ce este în afara discuţiei este înscrisul în acre este consemnat acordul sau natura interesului ocrotit- general sau
din contra, un număr considerabil de faptul că în orice caz raportul juridic nu manifestarea de voință. Actele juridice indivdual- de către dispoziția legală
încălcată cu ocazia închierii actului juridic reglementată în mod special în cadrul actului normativ care urmează a fi elaborat. Preambulul actului normativ- reprezintă o
distingem nulitate absolută și nulitate anumitor ramuri ale dreptului. noţiunea de 3.Principiul respectării unităţii de sistem a succintă introducere, unde se arată
relativă. 2, în raport de întinderea efectelor capacitate juridică reprezintă condiţia dreptului. El cere ca fiecare lege sau oricare consideraţiile sociale, economice, politice
sale nulitatea este de două feluri: nulitate obligatorie pentru calitatea de subiect de alt act normativ nou să se înscrie organic în Preambulul ajută la înţelegerea actului
totală și nulitate parțială. 3. după modul cu drept şi este aplicabilă în toate ramurile cadrul celor deja existente în ramura de normativ, el nu conţine norme juridice, nu
consacrare legislativă deosebim: nulitate dreptului. a) Capacitatea de folosinţă, ca drept. 4.Principiul supremaţiei legii. El are forţă juridică, fiind doar o explicare sau
expresă și nulitate virtuală. 4. după felul aptitudine generală şi abstractă de a fi titular presupune că legea se bucură de forţă fundamentare a actului normativ. Formula
conduitei de validitate nesocotite cu ocazia de drepturi şi obligaţii, îl însoţeşte pe om, de juridică supremă în sistemul izvoarelor de introductivă cuprinde temeiul constituţional
închierii actului juridic, nulitatea este de la naştere, pe întreg parcursul vieţii. b) drept contemporan. 5.Principiul asigurării sau legal al reglementării juridice respective.
două tipuri: nulitate de find și nulitate de Capacitatea de exerciţiu este aptitudinea unui raport firesc între dinamica şi statica Aici sînt instituţionalizate normele de
formă. persoanei de a-şi exercita ea însăşi, dreptului.Rolul regulii de drept este acela de competenţă pentru organul care adoptă actul
31. CONCEPT UL DE TEHNICĂ autorizare prealabilă sau asistare, drepturile a ordona aceste raporturi, de a le garanta normativ respectiv. Dispoziţiile sau
JURIDICĂ. TEHNICA LEGISLATIVĂ şi de a-şi asuma obligaţii. Caractere juridice securitatea şi siguranţa juridică. 6.Principiul principiile generale reprezintă o primă parte
Şi TEHNÎCA JURIDICĂ. ale capacității de folosință și a capacității de accesibilităţii şi economiei de mijloace în a reglementărilor din actul normativ. Aici
O problemă fundamentală care face exercițiu a persoanei fizice sunt următoarele: elaborarea normativă. Acest principiu are în sînt stabilite anumite dispoziţii cu caracter
parte din obiectul de studiu al Teoriei legalitatea; generalitatea; egalitatea și vedere că actele normative trebuie să general. Ele pot lua uneori forma şi
generale a dreptului este tehnica elaborării unuversalitatea; inalienabilitatea; transmită subiecţilor de drept cui sînt denumirea de "principii generale",
actelor normative, în literatura de intangibilitatea. Legalitatea constă în faptul destinate un mesaj înţeles şi clar. Dispoziţiile generale cuprind prevederile
specialitate întîlnim în această privinţă doi că stabilirea conținutului și încetarea sunt Etapele procesului de elaborare a prin care se determină obiectul, scopul, sfera
termeni: tehnica juridică şi tehnica stabilite de lege, voința individuală a actelor normative relaţiilor ce se reglementează, definirea unor
legislativă. N Popa propune următoare omoului neavînd nici un rol. Generalitatea 1. Iniţierea proiectului actului noţiuni. Dispoziţiile de conţinut formează
definiţie:"Tehnica juridică constituie exprimă caracterul abstract și normativ: conţinutul propriu-zis al actului normativ,
ansamblul mijloacelor, procedeelor, autocuprinzător al posibilității omului de a a) adoptarea hotărîrii despre ele se împart în subdiviziuni (capitole,
artificiilor prin care necesităţile pe care le avea drepturi și obligații. Egalitatea se necesitatea elaborării proiectului actului secţiuni, paragrafe). Dispoziţiile finale şi
înfăţişează viaţa socială capătă formă bazează pe principiul egalității în fața legii. normativ; tranzitorii cuprind prevederi în legătură cu:
juridică şi se realizează apoi în procesul Inalienabilitatea exprimă ideea că nu poate b) elaborarea proiectului; punerea în aplicare a reglementării, intrarea
convieţuirii umane". N Popa menţionează că face obiect de renunțare, în tot sau în parte și c) dezbaterea proiectului; sa în vigoare, relaţiile cu reglementările pre-
tehnica legislativă este parte constitutivă a nici obiect de înstrăinare. Intangibilitatea d) coordonarea proiectului; existente etc. Actele normative pot cuprinde
tehnicii juridice şi este alcătuită dintr-un exprimă caracteristica capacității persoanei e) îmbunătăţirea proiectului. şi Anexe. Elementul structural de bază al
complex de metode şi procedee menite să fizice de a nu i se aduce limitări sau 2. Adoptarea actului normativ: actului normativ îl constituie articolul-o
asigure o formă corespunzătoare îngrădiri, decît în cazurile și condițiile a) iniţierea proiectului pentru dezbateri dispoziţie de sine stătătoare alcătuită din
conţinutului reglementărilor juridice.6 Anita prevăzute de lege. B. Capacitatea de către organul de elaborare a actului unul sau mai multe alineate. Articolele se
Naschitz înţelege prin tehnică legislativă persoanelor juridice (morale). Ca şi persoana nonnativ; b) dezbaterea proiectului de către numerotează cu cifre arabe.
''totalitatea procedeelor şi a artificiilor prin fizică, persoana juridică se bucură de organul de elaborare a actului normativ; c)
care soluţiile de fond dobîndesc capacitate de folosinţă şi capacitate de adoptarea actului normativ;
practicabilitate, capacitate de inserare în exerciţiu. a) în comparaţie cu capacitatea d) promulgarea şi publicarea actului
viaţa socială", iar profesorul Mrejeru persoanei fizice, care este generală, capa- normativ.
consideră că ea poate fi definită ca fiind "un citatea persoanei juridice are un caracter Iniţierea adoptării aparţine celor care
ansamblu de metode şi procedee folosite în special. Persoana juridică nu poate avea au dreptul de iniţiativă legislativă .(Guvernul
activitatea de elaborare a proiectelor de decît acele scopuri care sînt stabilite prin şi membrilor Parlamentului). Dezbaterea
legi şi a altor acte normative, care ajută la actul de înfiinţare sau prin statut. b) Spre proiectelor actelor normative are loc în
determinarea unor soluţii legislative deosebire de capacitatea de exerciţiu a formele stabilite de Constituţie şi de
judicios alese, potrivit cerinţei sociale, şi - persoanei fizice, care se dobîndeşte mai Regulamentul de organizare şi funcţionare a
deopotrivă - la modul de exprimare al tîrziu decît capacitatea de folosinţă şi în mod organului legiuitor. Dezbaterea pe articole în
acestora în texte corespunzător redactate"? treptat, în cazul persoanei juridice ea se cazul proiectului de lege începe cu o
Conţinutul normativităţii juridice îl asigură dobîndeşte, de regulă, o dată cu capacitatea expunere de motive şi cu raportul comisiei
izvoarele materiale ale dreptului: viaţa de folosinţă. C.Competenţa. O altă formă a permanente care a analizat proiectul. După
socială, relaţiile economice, politice, de capacităţii juridice este competenţa. Ea este dezbatere se trece la votarea şi, practic, la
familie, iar conţinuturile sociale se inserează un atribut al organului de stat sau al adoptarea lui. Adoptarea actelor normative
în ordinea de drept cu ajutorul tehnicii funcţionarului public. Este alcătuită dintr-un are loc în dependenţă de categoria acestora.
juridice, definită ca "totalitate de artificii ori complex de drepturi şi obligaţii cu care este Deosebim trei categorii de legi:
procedee prin care cerinţele sociale, învestit organul sau funcţionarul de stat, prin constituţionale, organice şi ordinare, care
tendinţele de organizare şi schimbare lege. Competenţa este pentru organele de diferă între ele nu numai după însemnătatea
dezirabilă îşi primesc, într-un sistem de stat ceea ce este capacitatea civilă pentru lor, dar şi după modul de adoptare. Dacă
drept, consacrarea sub forma normei persoanele fizice şi persoanele juridice. legea este votată, ea este adoptată.
juridice". Activitatea normativă a organelor Promulgarea, o face Preşedintele ţării.
statului se desfăşoară în conformitate cu Promulgarea nu este un vot nou, ci un act
atributele, competenţele pe care acestea le au prin care, pe de o parte, se recunoaşte că
şi care sînt stabilite în primul rînd în acesta este conţinutul autentic al textului
Constituţie, apoi şi în alte legi. întreaga care a fost votat de către Parlament, iar, pe
activitate de elaborare a legilor se face cu de altă parte, se dă dispoziţie ca legea să fie
respectarea unor procedee şi metode, precum publicată în Monitorul oficial. Legea se
şi a unor principii care să răspundă cît mai publică în Monitorul Oficial al ţării şi intră
precis unei reglementări ştiinţifice, clare, în vigoare la data publicării sau la data
coerente. Aceste principii, metode şi prevăzută în textul ei.
proceduri folosite în procesul de elaborare a
actelor normative formează tehnica
legislativă. Tehnica juridică este un concept
complex, care desemnează anumite reguli,
principii, metode, procedee, operaţii folosite
pentru elaborarea, realizarea, aplicarea şi
interpretarea normelor juridice. Prin tehnică
juridică înţelegem totalitatea metodelor,
procedeelor şi a regulilor în vederea
executării operaţiunilor juridice, adică a
activităţii de elaborare a actelor normative,
inclusiv de aplicare şi de sistematizare a
acestora - atît în parte, cît şi în ansamblu.
Totodată, considerăm că tehnica juridică
ţine de procesele de elaborare, de realizare,
de aplicare şi de interpretare a dreptului. O
problemă importantă în determinarea
conceptului tehnicii juridice constă în
stabilirea raportului ei cu ştiinţa
30.NOȚIUNE DE CAPACITATE 32. ACTIVITATEA NORMATIVĂ. 33.PĂRŢILE CONSTITUTIVE Şl 34. TEHNICA SISTEMATIZAREA
JURIDICĂ. CARACTERELE PRINCIPILE, ETAPELE ȘI BAZA STRUCTURA l INTERNĂ A ACTELOR ACTELOR NORMATIVE.
JURIDICE ALE CAPACITĂȚII DE JURIDICĂ. Procesul de elaborare a actelor NORMATIVE. COORAPORTUL ÎNCORPORAREA ȘI CODIFICAREA.
FOLOSINȚĂ ȘI DE EXERCIȚIU. normative trebuie să tindă, așa cum se DINTRE NORMA JURIDICĂ ȘI Problema sistematizări dreptului
Capacitatea juridică poate fi definită exprimă M. djuvara , la întruchiparea ARTICOLUL ACTULUI NORMATIV. prezintă un interes deosebit atît din punct de
pe scurt ca fiind aptitudinea unei persoane raționalității și moralității dreptului, el La elaborarea actului normativ trebuie vedre teoretic, cît și practic, atît la etapa de
sau colectivităţi de a fi titulară de drepturi şi reclamă respectarea unor principii, îndeosebi să se aibă în vedere o anumită structură a elaborare a normelor juridice, cîtși la etapa
obligaţii şi de a le exercita. A.Capacitatea la nivel legislativ. În continuare ne vom acestuia. de realizare a dreptului
juridică (civilă). Noţiunea de capacitate referi la unele din ele.1.Principiul Majoritatea autorilor includ în act Are drept obiect o anumită aranjare a
juridică include: Capacitatea de folosinţă planificării legislative-activitatea normativă normativ următoarele părţi componente: actelor normative în vigoare, conform unor
este aptitudinea de a avea drepturi şi trebuie să se realizeze după programe de • Titlul actului normativ, sau criterii obiective şi subiective.
obligaţii; capacitatea de exerciţiu care legiferare ale Parlamentului, precum şi ale elementul de identificare a actului normativ. Sistematizarea actelor normative are
reprezintă posibilitatea persoanei "de a-şi Guvernului ca iniţiator al proiectelor de legi. • Preambulul actului nonnativ. ca rezultat elaborarea unor colecţii, culegeri
exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii. 2. Principiul fundamentării ştiinţifice a • Formula introductivă. de acte normative sau a codurilor. Acțiunea
Capacitatea juridică este o noţiune care, în activităţii de elaborare a actelor normative. • Dispoziţii sau principii generale. de sistematizare a legislației este cunoscută
înţelesul textului ce o reglementează Principiul în cauză solicită ca la baza acestei • Dispoziţii de conţinut propriu-zise. încă din dreptul roman. Prima culegere
(art.18,19,60,61 din Codul civil al RM activităţi normative să stea datele ştiinţei • Dispoziţii finale şi tranzitorii. oficială de constituțiuni este denumită codul
privitor la persoanele fizice şi persoanele contemporane. El presupune, că la Titlul actului normativ este elementul lui Theodosian sec. V e.n. iustinian este cel
juridice), nu delimitează capacitatea, în elaborarea actelor normative alături de său de identificare, trebuie să fie scurt şi care a desăvîrșit opera de sistematizare a
virtutea căreia persoana poate fi subiect în specialişti jurişti participă şi specialişti din concis şi să exprime cu claritate obiectul dreptului roman.în vremae sa erau în uz
raporturile de drept civil, de capacitatea alte domenii, în dependenţă de proiectul reglementării juridice respective. texte legislative care în bună parte nu mai
corespundeau nevoilor economico sociale. organică şi un echilibru dinamic, ansamblu află normele juridice constituţionale, în unitatea mai multor instituţii juridice strîns
Scopul acțiunii lui iustinian a fost ca din care se prezintă ca un invariant calitativ, în epoca modernă, dreptul a fost structurat legate între ele prin obiectul lor, prin
despozițile izolate adoptate de împărați de funcţie de care orice normă se defineşte prin după anumite criterii, şi anume: după anumite principii şi metode comune.
înaintea lui precum și din înscrierile raportare la între. Profesorul Ion Dogaru originea şi sancţiunea pe care o prevedea şi După cum am menţionat anterior, la
jurisconților din timul principatului să aleagă menţionează că: structura internă a conţinutul regulilor de drept. baza divizării sistemului dreptului în ramuri
ce era mai bunși să pună întro anumită dreptului într-un stat, structură chemată să După originea şi sancţiunea pe care o de drept şi instituţii juridice stau două
ordine acest material.cudificarea ca o acțiune asigure înfăptuirea unităţii normelor prevedea, dreptul a fost divizat în: criterii: obiectul şi metoda de reglementare
științificăși temeinic motivată apare din juridice şi gruparea lor pe părţi - drept natural şi drept pozitiv, juridică, primul fiind considerat de bază, cel
nevoia depășirii unei simple practici interdependent, şi anume —pe ramuri de divizare susţinută de Şcolile dreptului na- de-al doilea secundar. Obiectul
cutumiare și reprezintă o adevărată revoluție drept şi instituţii juridice". Lazarev defineşte tural şi ale dreptului pozitiv. Deosebirea reglementării juridice reprezintă un
legislativă . împotriva acțiunii vaste de sistemul dreptului ca o structură integră, dintre aceste curente rezidă în faptul că ansamblu, o totalitate de relaţii sociale
codificare întreprinsă în Franța la începutul compusă dintr-un ansamblu de elemente dreptul natural e considerat un produs al calitativ omogene, care sînt reglementate de
sec. Al XIX sa ridicat Școala istorică a care se află în interdependenţă. Sistemul raţiunii omeneşti ce nu este sancţionat, pe norme juridice ce se referă la o ramură de
dreptului din Germania. Reprezentantul ei de dreptului este existenţa obiectivă a structurii cînd dreptul pozitiv este produsul organelor drept sau alta. Prin metoda reglementării
seamă Svigny consideră că legea scrisă este interne a dreptului, împărţirea lui în ramuri, puterii de elaborare a dreptului şi atrage juridice se înţelege căile, procedeele de
portivinică progresului socetății datorită subramuri de drept şi instituţii juridice. sancţiuni materiale; interacţiune a normelor de drept care
rigității sale iar codificarea ar fi o operă Sistemul de drept stă la baza sistematizării - drept divin şi drept omenesc stabilesc sau determină caracterul relaţiilor
arbitrară și falsă fiindcă conține todeauna legislaţiei sub ambele sale forme: (lumesc). Primul emană de la divinitate, cel sociale, interzic sau admit un anume
idei sistematice incompatibile cu dezvoltarea codificarea şi încorporarea. În literatura de de-al doilea de la oameni; comportament al oamenilor.
progresivă a dreptului. Această teorie nu a specialitate cuvîntul "sistem" are trei - drept determinator şi drept Structura obiectului de reglementare
fost confirmată nici de practica legislativă categorii juridice :1) sistemul juridic - sancţionator. Primul recomandă observarea înregistrează următoarele elemente: a)
germană redactarea codurilor sa dovedit a fi caracterizează întreaga realitate juridică a normelor, cel de-al doilea prevede sancţiuni subiectele, care pot fi individuale şi
o operă preogresivă. Toţi juriştii divizează societăţii ; 2) sistemul legislaţiei - cuprinde în cazul nerespectării normelor juridice; colective; b) comportamentul lor, diferite
sistematizarea în două grupe mari: totalitatea, ansamblul actelor normative care - drept represiv şi drept restrictiv. acţiuni sau inacţiuni; c) obiectele lumii
încorporarea şi codificarea. În literatura sînt în vigoare într-un stat; 3) sistemul Primul se referă la mijloacele de aplicare a înconjurătoare în legătură cu care oamenii
juridică sistematizarea poate fi cronologică- dreptului - caracterizează structura dreptului. sancţiunilor, iar cel de-al doilea - la căile de întră în diferite raporturi unii cu alţii şi fată
actele normative se publică într-o colecţie în Vorbind despre sistemul de drept, recuperare a prejudiciului. de care îşi manifestă interesul lor; d) faptele
ordinea datei apariţiei lor. Un alt criteriu de menţionăm că unitatea sistemului nu poate fi După conţinutul normelor de drept, sociale (evenimente, împrejurări), care apar
sistematizare îl constituie obiectul privită ca una absolută, ci ca o unitate de găsim divizare în: în calitate de cauze nemijlocite pentru
reglementării juridice pe ramuri de drept şi diversitate. In literatura de specialitate - ramuri vechi şi ramuri de formare apariţia sau stingerea relaţiilor
instituţii juridice . Cea mai simplă formă de întîlnim că unitatea şi integritatea sistemului recentă. Vorbind despre ramuri vechi se are corespunzătoare, într-un cuvînt, obiectul de
sistematizare este considerată încorporarea- de drept este determinată de un şir de factori în vedere divizarea în drept public şi drept reglementare este tot ce nimereşte în stare de
actele normative se grupează în diverse subiectivi şi obiectivi. factorii subiectivi privat. Dreptul public se referă la interesele acţiune a normei juridice, sau este sfera de
colecţii sau culegeri, după criterii diferite. tendinţa şi eforturile legiuitorului de a crea şi generale, iar dreptul privat - la interesele relaţii sociale asupra căreia se răsfrînge
Încorporarea pote fi și: oficială- alcătuirea a dezvolta un asemenea sistem de drept. particu-lare. dreptul şi care nimereşte sub jurisdicţia lui.
de colecţii de acte normative este făcută de factorii obiectivi-acele condiţii economice, O problemă fundamentală pentru Amintim că obiectul este criteriul de
un organ de stat şi neoficială- este înfăptuită sociale, politice care determină nu numai studiul sistemului dreptului constă în sta- bază, pe cînd metoda - cel facultativ, pur
de alte organizaţii sau de persoane apariţia şi însăşi existenţa sistemului de bilirea criteriilor care stau la baza diviziunii juridic, el fiind independent de primul. De
particulare.Codificarea-cuprinderea tuturor drept, dar şi funcţionarea lui efectivă. Deci, dreptului în părţi interdependente, în ramuri una singură metoda nu prezintă interes, dar
sau aproape a tuturor normelor juridice Sistemul de drept reprezintă structura de drept şi instituţii juridice. Majoritatea împreună cu obiectul de reglementare
dintr-o ramură de drept, în prelucrarea şi internă a dreptului dintr-un stat, prin care autorilor consideră că acestea sînt, în permite o divizare mai reuşită a sistemului
alcătuirea unui singur act normativ nou, se realizează unitatea normelor juridice şi principal, următoarele: obiectul de drept în instituţii juridice şi ramuri de
denumit cod, regulament care are valoarea gruparea lor în anumite părţi reglementării juridice şi metoda de drept. Diferitele categorii de relaţii sociale
unei legi. În compoziţia unui cod intră patru interdependente - ramuri de drept şi reglementare, în opinia lui I.Dogaru, încă nu creează de la sine sisteme de drept,
grupe de factori: politici, economici, instituţii juridice. divizarea sistemului de drept pe subsisteme nu dau naştere automat ramurilor sale de
ideologici şi juridici. Condiţiile calitative ale (pe ramuri de drept) se face în baza unor drept, în acelaşi timp, interacţionînd activ
unui cod sînt: claritate, precizie, integralitate criterii care, după importanţa lor, sînt reciproc ambele (relaţiile sociale şi ramurile
în expunere, caracter practic, logică, considerate criterii fundamentale şi criterii de drept) joacă un rol important în instituirea
frumuseţea stilului. Codificarea este o formă auxiliare. sistemului de drept.
nu numai a sistematizării actelor normative, Vorbind despre metoda de Metoda de reglementare include şi ea
ci şi o componentă a activităţii de elaborare reglementare, se are în vedere modul în care anumite componente care, în ansamblul lor,
a dreptului, a legiferării. statul acţionează asupra unor relaţii sociale. permit să ne formăm o închipuire despre
Unii autori au distins: metoda egalităţii aceea cum statul, cu ajutorul dreptului,
juridice a subiecţilor sau metoda influenţează asupra proceselor sociale ce au
reglementării autonome, metoda reco- loc: a) stabileşte hotarele relaţiilor
mandării, metoda autoritară. reglementate care, la rîndul lor, depind de un
Savantul german N.Warnkonig şir de factori de ordin obiectiv şi subiectiv
propune să divizăm sistemul dreptului în (de caracterul acestor relaţii, de necesităţile
părţi componente în dependenţă de nivelul la economice şi de alt ordin, de interesul statal
care acestea sînt protejate de stat. Astfel, etc.); b) creează acte normative corespun-
consideră acest autor, părţi componente ale zătoare, care stabilesc drepturile şi
dreptului sînt dreptul public, dreptul privat şi obligaţiile subiecţilor, care interzic şi admit
dreptul internaţional. După părerea lui, cel un anumit comportament în societate; c)
mai bine este apărat de către stat dreptul înzestrează participanţii la aceste relaţii
privat, mai puţin apărat este dreptul public şi sociale (persoane fizice şi persoane juridice)
mult mai puţin -dreptul internaţional. Din cu capacitate juridică de folosinţă şi
punctul nostru de vedere, acest criteriu de exerciţiu, care le permite să intre în diferite
divizare a raporturi juridice; d) stabileşte măsurile de
sistemului de drept poartă mai mult un răspundere (constrîngere) în cazul încălcării
caracter subiectiv decît unul obiectiv, nefiind acestor prevederi.
însă lipsit de sens. In general, metoda de reglementare
Un alt criteriu de divizare a sistemului juridică reprezintă un ansamblu de posi-
dreptului, care a ajuns la noi încă din cele bilităţi juridice cu ajutorul cărora puterea de
mai vechi timpuri (încă din Roma Antică), stat influenţează asupra relaţiilor sociale cu
este divizarea sistemului de drept în drept scopul de a le da o dezvoltare dorită. Printre
public şi drept privat. metodele concrete de reglementare juridică
* Ramurile de drept putem evidenţia următoarele: metodele
Ramura de drept este definită ca un imperativă şi dispozitivă, metoda
ansamblu distinct de norme juridice, legate subordonării, metoda autonomiei şi egalităţii
organic între ele, care reglementează relaţii părţilor, me-. toda de recomandare etc.
sociale ce au acelaşi specific i relaţii sociale Astfel, metoda egalităţii juridice a
omogene), folosesc aceeaşi metodă sau subiecţilor este caracteristică dreptului civil,
acelaşi complex de metode. Ramurile de pe cînd metoda autoritară este caracteristică
drept nu sînt izolate unele de altele, ci se dreptului penal.
35.CARACTERISTICA 36. COMPONENTE ALE găsesc într-o strînsă interdependenţă. Unele De asemenea, trebuie de precizat că
NOŢIUNILOR DE SISTEM DE DREPT, SISTEMULUI DE DREPT. CRITERILE ramuri de drept mai complexe se clădesc pe aceeaşi metodă de reglementare poate fi
SISTEM JURIDIC ȘI SISTEM LA DE GRUPARE ȘI DE DEFRENȚIERE A sub-ramuri. Subramura constă dintr-o folosită de mai multe ramuri de drept sau
LEGISLAȚIEI. NORMELOR JURIDICE. grupare de instituţii juridice ce formează aceeaşi ramură de drept poate folosi mai
Prin sistem se înțelege un întreg Normele juridice, ca cele mai mici şi obiectul unor reglementări juridice distincte multe metode. De aceea, clasificarea
comus și organizat, care include elemente de mai importante elemente ale sistemului sub formă de coduri, regulamente etc., de normelor în ramuri numai conform acestui
sinestătătoare unite în acest tot prin divere dreptului, nu îşi pot realiza scopul fiind exemplu: dreptul locativ sau dreptul maritim criteriu nu ar fi cea mai potrivită. Realitatea
relații și legături comune. Iar sistemul de aplicate doar izolat unele de altele. Ele sînt subramuri ale dreptului civil. este că structurarea normelor juridice
drept reprezintă structura internă a dreptului reprezintă, în ansamblul lor, o anumită Pentru formarea unei ramuri de drept înăuntrul sistemului de drept este
dintr-un stat, prin care se realizează unitatea unitate, în cadrul acestei unităţi a dreptului noi sînt necesare şi au importanţă determinată atît de criterii ce au caracter
normelor juridice și guparea lor în anumite normele se împart, după diferite criterii, în următoarele condiţii: obiectiv - de realităţi, stări de fapt care se
părți interdependente – ramuri de drept și grupe distincte, cunoscute la majoritatea 1) noile categorii de relaţii sociale să impun legiuitorului şi de care acesta trebuie
instituții juridice. autorilor sub denumirea de instituţii juridice aibă caracter specific; să ţină cont, cît şi de criterii ce au un
Genoveva Vrabie şi Sofia Popescu şi de ramuri de drept. 2) să fie necesare şi importante; caracter subiectiv.
menţionează că sistemul de drept este Analizînd sistemul de drept de pe 3) relaţiile nou-apărute şi raporturile Instituţiile juridice
constituit din totalitatea normelor juridice poziţiile evoluţiei istorice şi din punctul de juridice pe care ele le-au generat nu pot fi Instituţia juridică reprezintă totalitatea
între care există relaţii relativ stabile şi vedere al corelaţiei şi interacţiunii reglementate cu ajutorul normelor juridice normelor juridice care reglementează o
durabile. loan Humă remarcă că sistemul elementelor sale componente de bază, ale altor ramuri de drept; anumită categorie (o grupă unitară) de
dreptului nu reprezintă o totalitate aditivă, considerăm că el reprezintă o piramidă 4) noile relaţii sociale necesită metode relaţii sociale, generînd astfel o categorie
cantitativă de norme, ci un ansamblu compusă din norme juridice aranjate într-o specifice de reglementare. aparte de raporturi juridice. Instituţia
imanent structurat, avînd o coerenţă anumită ordine, ierarhie, în vîrful căreia se Totodată, ramura de drept reprezintă juridică formează sfera cea mai restrînsă a
legăturii de conţinut între mai multe norme sau bunei sau nascut pe teritoriul numit. renuntarii la cetatenia R.Mreferitoare la - acest drept are o semnificatie
juridice. - persoanele care pina la 28 iunie 1940 aceasta persoana se va abroga in modul complexa. Autoritatile publice sunt obligate
Dacă norma juridică este elementul au locuit in Basarabia, in Nordul Bucovinei, stabilit. sa respecte sis a ocroteasca viata intima,
iniţial şi cea mai mică particulă a sistemului in tinutul Herta si in R.A.S.S.M.,urmasii - a primit ordin de chemare sau se afla familial si private. Nimeni nu poate fi
de drept, atunci instituţia juridică reprezintă lor,daca domiciliaza in mod legal si obisnuit in serviciu military in termen sau de obiectul unor imixtiuni arbitrare in viata sa
deja prima colectivitate de norme. Cu toate pe teritoriul R.M. alternative, cu conditia detinerii unui particulara, in familia sa, nici a unor atingeri
acestea, instituţia juridică este chemată să - persoanele deportate sau refugiate de domiciliu legal si obisnuit in R.M. ale onoarei sau reputatiei sale. Aceasta
reglementeze un sector, un fragment, un bloc pe teritoriul R.M incepind cu 28 iunie 1940, Retragerea cetateniei apare ca o inseamna ca nici autoritatile publice, nici
de relaţii sociale dintr-o ramură de drept. precum si urmasii lor. sanctiune de catre stat cetateanului care a persoanele nu pot, sub nici o forma, sa aduca
Fiecare ramură dispune, la rîndul său, de mai Dobindirea cetateniei R.M prin infiere. incalcat unele obligatii prevazute de lege. atingere acestor valori. Orice persoana are
multe instituţii juridice, dar care au o - copilul apatrid dobindeste automat Cetatenia R.Mpoate fi retrasa printr-un dreptul la protectia legii impotriva unor
autonomie relativă, deoarece vizează in cerc cetatenia R.M prin infiere daca infietorii decret al Presedintelui R.M persoanei care: astfel de imixtiuni sau atingeri.
de probleme de sine stătătoare. în concluzie, (infietorul) sunt cetateni ai R.M. - a dobindit cetatenia R.M in mod Inviolabilitatea domiciliului (art.29)
accentuăm asupra faptului că instituţiile - copilul cetatean strain ambii sau fraudulos, prin informatie falsa sau prin - domiciliul sau resedinta sint
juridice sînt reglementate de mai multe numai unul dintre ei fiind cetatean al R.M, ascunderea unui fapt pertinent dovedit de inviolabile. Aceasta inseamna ca nimeni nu
norme juridice, că ramurile dreptului se iar celalalt cetaten strain sau apatrid poate instant de judecata; poate patrunde sau ramine in domiciliu ori in
constituie, fiecare, într-un sistem de norme deveni cetatean al R.M daca renunuta la - s-a inrolat benevol in fortele armate resedinta unei persoane fara invoirea
juridice şi că norma juridică este elementul cetatenia statului strain, cu exceptia cazurilor straine; acesteia.
de bază al sistemului de drept. prevazute de acordurile internationale la care - a savirsit fapte deosebit de grave prin Insa legislatia stabileste derogari de la
R.Meste parte. care se aduc prejudiciiesentiale statului, aceasta regula. Astfel se patrunde in
- aceleasi dispozitii se vor aplica si in dovedite de instant de judecata; domiciliu ori in resedinta unei persoane, fara
cazul stabilirii tutelei asupra copilului - a dobindit voluntar cetatenia unui alt invoirea acesteia pentru executarea unui
apatrid sau copilului cucetatenie straina. stat cu care R.Mnu a incheiat un acord care mandate de arrest sau a unei hotariri
Dobindirea cetateniei R.M prin prevede cetatenia dubla si nu renunta in judecatoresti, precum inlaturarea unei
redobindire. termen de pina la un an la cetatenia unuia primejdii privind viata, integritatea fizica sau
- persoana care a avut anterior cetatenia dintre state. bunurile unei persoane, pentru prevenirea
R.M o poate redobindi la cerere daca Pluralitatea de cetatenii – situatia in raspindirii unor epidemii.
intruneste conditiile prevazute de lege. care se afla un cetatean care dobindind si Se admite ca autoritatile sa patrunda
- persoana careia i s-a retras cetatenia cetatenia altui stat, nu a pierdut sau nu I s-a in domiciliul sau resedinta persoanei, insa cu
pe motiv ca a savirsit fapte deosebit de grave retras prima cetatenie. conditia respectarii legii.
prin care s-a adus prejudicii esentiale Secretul corespondentei(art.30)
statului, dovedite de instanta de judecata nu 15. Drepturile si libertatile Statul asigura secretul scrisorilor,
o mai poate redobindi. telegramelor, al altor trimiteripostale, al
fundamentale ale cetatenilor R.M
Dobindirea cetateniei prin convorbirilor telefonice si al altor mijloace
Drepturile fundamentale – acele
naturalizare. legale de comunicare. Nu este admis
drepturi subiective, esentiale pentru viata,
- se aplica cetatenilor straini sau amestecul unei autoritati publice in
libertatea si demnitatea cetatenilor, necesare
persoanelor fara cetatenie care manifesta executarea acestui drept decit in masura in
pentru ;libera dezvoltare a personalitatii
dorinta de a obtine cetatenia R.M si care acest amestec este prevazut de lege si
umane, care sunt stabilite de Constitutie,
indeplinesc conditiile stabilite de lege. daca constituie o masura care , in societatea
garantate de ea si legi.
Cetatenia R.M se poate acorda la democratica, este necesara pentru securitatea
Prin drepturi subiective se subinteleg
cerere persoanei care a implinit 18 ani si nationala, siguranta publica, bunastarea
posibilitatile conferite de lege titularilor
care: economica a tarii, apararea ordinii si
acestor drepturi de a avea o anumita conduit
1. de-si nu s-a nascut pe acast teritoriu, prevenirea faptelor penale, protejarea
si de a pretinde celorlalti o atitudine
domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in sanatatii sau a moralei,ori protejarea
corespunzatoare pentru valorificarea unor
ultimii 10 ani sau este casatorita cu un drepturilor si libertatilor altora.
interese personale, directe, actuale si legale,
cetatean al R.M de cel putin 3 ani, sau Familia(art.48)
sub sanctiunea prevazuta de lege.
domiciliaza legal si obisnuit nu mai putin de - familia constituind elemental
Particularitatea drepturi esentiale
3 ani la parinti sau copii (inclusiv infietori si fundamental al societatii beneficiaza de
pentru cetatreni dovedeste ca nu toate
infiati) cetateni ai R.M; sau ocrotire din partea societatii si statului.
drepturile cetatenesti intra in categoria
2. domiciliaza legal si obisnuit pe Conditiile de incheiere, desfacere si de
drepturilor fundamentale. Oproblema care se
teritoriul R.M timp de 5 ani inaintea nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.
ridica este aceea privitoare la principiul care
implinirii virstei de 18 ani; sau Copiii dinafara casatoriei sunt egali in
face ca anumite drepturi sa fie fundamentale
3. este apatrid sau recunoscuta ca fiind drepturi cu copiii din casatorie.
si altele nu.
refugiat, conform porevederilor legii Dreptul unei persoane vatamate de o
Principiul acesta priveste valori ca:
nationale, si domiciliaza legal si obisnuit pe autoritate publica (art.53)
viata, libertatea, personalitatea cetateanului.
teritoriul R.M nu mai putin de 8 ani, precum - persoana vatamata intr-un drept al sau
Drepturile si libertatile fundamentale
si: de o autoritate publica, printr-un act
ale cetatenilor se clasifica in:
4. cunoaste si respecta prevederile administrativ sau prin solutionarea in timp
- drepturi civile;
Constitutiei; legal al unei cereri, este indreptatita sa
- drepturi politice;
5. cunoaste limba de stat in masura obtina recunoasterea dreptului pretins,
- drepturi economice si sociale;
suficienta pentru ase integra in viata sociala; anularea actului si repararea pagubei.
- drepturi culturale.
6. are surse legale de existenta; Conditiile si liimitele exercitarii acestui
Drepturile civile sunt:
7. pierde sau renunta la cetatenia unui drept, se stabilesc prin lege organic.
Dreptul la viata si integritate fizica si
alt stat, daca o are, cu exceptia cazurilor cind Drepturile politice sunt acele drepturi
psihica(art.24)
pierderea sau renuntarea este iposibila sau ale cetatenilor R.M, care au ca obiect de
- dreptul la viata este dreptul “cel mai
nu poate fi rezonabil ceruta; reglementare participarea cetatenilor la
natural” datorat tocmai insusi faptului
Cetatenia R.Mnu poate fi acordata conducerea de stat si ele urmeaza:
nasterii.Acest drept a fost consacrat atit de
persoanelor care: Libertatea constiintei (art.31)
documentele international cit si de legile
- au savirsit crime internationale, - Acest drept implica libertatea de a-si
13. Modalitatile de dobindire a fundamentale ale statelor. Dreptul la viata al
militare sau crime impotriva umanitatii; schimba religia sau convingerile precum si
oricarei personae este protejat prin lege.
cetateniei R.M. - au fost implicate in activitateterorista; libertatea de a-si manifesta religia sau
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici
- au fost condamnate la privatiune de convingerile sale, individual sau colectiv,
pedepselor sau tratamentelor inhumane ori
Cetatenia- legatura politica si juridica libertate pentru infractiuni premeditate si au atit in mod public cit si privat. Libertatea de
degradante. Prin urmare, nimeni nu poate fi
permanenta, nelimitata in timp si spatiu, antecedente penale sau la momentul manifestare se poate exercita atit in
privat de viata in mod arbitrar.
dintre persoane fizice si stat, legatura ce examinarii cererii se afla sub urmarire domeniul invatamintului cit si prin diferite
Libertatea individuala si siguranta
semnifica apartenenta acestora la statul penala; practice de cult si indeplinirea de ritualuri.
persoanei (art.25)
respectiv si se exprima prin ansamblul - desfasoara activitate ce pericliteaza Libertatea opiniei si a
- analizind documentele internationale
drepturilor si obligatiilor reciproce pe care securitatea statului, ordinea publica, exprimarii(art.32)
in materie, constatam ca orice fiinta umana
statul le garanteaza. sanatatea si moralitatea populatiei; - orice persoana are dreptul la libertatea
are dreptul la libertate si siguranta personala
Cetatenia R.M se dobindeste prin: -este cetatean al unui stat cu care R.M de opinie si de exprimare. Prin urmare, are
acestea fiind inviolabile. Acest drept
nastere; recunoastere; infiere; redobindire; nu a incheiat acord asupra dublei cetatenii, dreptul de a nu fi tulburata pentru opiniile
interzice arestarea, retinerea sau
naturalizare. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. sale si acela de a cauta, de a primi si de a
perchezitionarea. Pentru intelegerea,
Dobindirea cetateniei R.M prin raspindi, fara consideratii de frontier,
conceptului juridic (constitutional) de
nastere. informatii si idei prin orice mijloc de
libertate individuala, trebuie sa plecam de la
Se considera cetatean al R.M copilul: 14.Modalitatile de pierdere a exprimare.
o constatare de notorietate si anume ca
- nascut pe teritoriul R.M din parinti cetateniei R.M Extiorizarea gindurilor si opiniilor, a
libertatea individuala nu este si nu trebuie sa
care au cetatenia unui alt stat sau unul dintre Pierderea cetateniei R.M poate informatiilor si ideilor se face in forma orala,
fie absoluta.Aceasta inseamna ca incalcarea
care este apatrid, iar celalalt cetatean strain interveni in trei cazuri: scrisa, tiparita ori artistic sau prin orice alt
ordinii de drept prilejuieste autoritatilor
daca statul acela nu acorda cetatenie. 1. la renuntare benevola; mijloc ales de persoana.
competente interventia la represiune, luarea
- nascut pe teritoriul R.M din parinti 2. la retragere; Dreptul la informatie (art.34)
unor masuri in legatura cu libertatea
apatrizi. 3. in temeiul acordurilor la care R.M - acest drept poate fi definit ca dreptul
individuala ca: retineri,arestari, perchezitii.
- nascut din parinti, ambii sau unul este parte. persoanei de a avea acces la orice informatie
Dar aceste masuri procesuale ale
dintre care, la momentul nasterii copilului, Renuntarea la cetatenie este un drept de interes public(stiintifica si tehnica,sociala
autoritatilor publice trebuie sa fie in cadrul
este cetatean al R.M. fundamental al omului. cultural, sportiva).Continutul complex al
legal pentru ca nici o persoana sa nu victim
Dobindirea cetateniei R.M prin Renuntarea la cetatenie se aproba acestui drept fundamental cuprinde:dreptul
unor abuzuri sau ilegalitati.
recunoastere. persoanei care aimplinit virsta de 18 ani,cu persoanei de a fi informata promt, correct si
Dreptul la aparare (art.26)
Conform legislatiei in vigoare sunt exceptia cazului in care: clar cu privire la masurile preconizate si
- acest drept stabileste dreptul
recunoscuti ca cetateni ai R.M persoanele - nu va prezenta adeverinta detinerii luate de autoritatile publice, posibilitatea
cetatenilor de a reactiona independent, dar
care au dobindit si au pastrat aceasta sau dobindirii cetateniei unui alt stat, ori persoanei de a reception direct siin mod
prin mijloace legitime, atunci cind sunt
cetatenie potrivit legislatiei anterioare. De garantia dobindirii unei alte cetatenii.In acest normal emisiunile de radio si televiziune,
inculcate drepturile si libertatile lor. Astfel,
asemenea persoanele care nu sunt cetateni ai caz persoana careia I s-a aprobat renuntarea obligatia autoritatilor guvernamentale de a
partile au dreptul sa fie asistate de un avocat,
unui alt stat, dar care si-au exprimat dorinta la cetatenia R.M,in pofida garantiei, nu va difuza liber si amplu orice informatie.
ales sau numit din oficiu, in tot cursul
de a deveni cetateni ai R.Msi anume: dobindi cetatenia unui alt stat,adica va Dreptul la vot si dreptul de a fi
procesului.
- persoanele nascute pe teritoriul R.M devein apatrida, partea din decretul ales(art.38)
Viata intima, familiala si privata
sau persoanele unul dintre ai caror parinti Presedintelui R.M privind aprobarea - in Constitutia R.M se consacra ca
(art.28)
suveranitatea nationala apartine poporului, Dreptul la invatatura. corespunzător.La secţiile de votare se alegătorilor şi, cel tîrziu la 1 martie, prezintă
care o exercita in mod direct sau prin - orice persoana are dreptul la formează birouri electorale ale informaţia respectivă Comisiei Electorale
intermediul organelor respective. Luind in invatatura. Invatamintul(elementar si acestora.Candidaţi la funcţia de deputat în Centrale.În listele electorale se înscriu
considerare faptul ca in present poporul nu general) este gratuity Parlament pot fi persoanele cu drept de vot alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele,
realizeaza in mod direct suveranitatea, apare care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul
necesitatea unor organe representative, si de 16. Indatoririle fundamentale vîrsta de 18 ani, deţin cetăţenia Republicii actului de identitate al acestora. Ordinea de
aici rezulta dreptul de a allege si de a fi ales. ale cetatenilor R.M. Moldova, au domiciliul în ţară şi întrunesc înscriere se stabileşte de primării. Listele
Dreptul la administrare(art.39) 1.Devotamentul fata de tara. condiţiile prevăzute de prezentul cod. La electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi
- cetatenii R.Mau dreptul de a participa Fidelitatea fata de tara este sacra. momentul înregistrării sale în calitate de militare, precum şi membrii familiilor lor,
la administrarea treburilor publice Aceasta presupune loialitate fata de tara, de candidat la funcţia de deputat, persoana care alţi alegători care domiciliază pe teritoriul
nemijlocit(accesul la o functie publica), pamintul stramosesc si in situarea mai intii deţine cetăţenia altui stat declară, pe proprie unităţilor militare, se întocmesc pe baza
precum si prin reprezentantii lor. de toate a apararii intereselor R.M. răspundere, deţinerea cetăţeniei altui stat sau datelor prezentate de comandanţii unităţilor
Libertatea intrunirilor(art.40) 2. Apararea patriei. faptul depunerii documentelor pentru militare respective. Militarii domiciliaţi în
Este posibilitatea oamenilor de a se Este un drept si o datorie sfinta a obţinerea cetăţeniei altui stat.La momentul afara unităţilor militare, precum şi membrii
reuni in mitinguri, demonstratii,procesiuni oricarui cetatean, a tuturor celor care se simt validării mandatului de deputat, persoana familiilor lor, se înscriu în listele electorale
pentru a-si exprima gindurile, opiniile, “ai acestui popor si ai acestui pamint”. specificată la alin.(2) trebuie să confirme de la domiciliu.În secţiile de votare
credintele. 3. Indatorirea la contributii financiare. documentar renunţarea sau iniţierea constituite în sanatorii şi case de odihnă, în
Libertatea partidelor si a altor Cetatenii au obligatia sa contribuie, procedurii de renunţare la cetăţenia altui stat spitale şi alte instituţii curative staţionare,
organizatii social-politice (art.41) prin impozite si print taxe la cheltuielile ori retragerea cererii privind obţinerea listele electorale se întocmesc pe baza
- cetatenii se pot asocial liber in partied publice. Sistemul legal de impunere trebuie cetăţeniei altui stat.Nedeclararea deţinerii propriei declaraţii de şedere ori a datelor
si in alte organizatii social- sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale, cetăţeniei altui stat la momentul înregistrării prezentate de conducătorii instituţiilor
politice.Legiuitorul constituent a prevazut ca este de natura sa reglementeze egalitatea în calitate de candidat la funcţia de deputat menţionate. În secţiile de votare constituite
cetatenii se pot asocial si in alte forme, tuturor cetatenilor in indeplinirea acestor sau dobîndirii acesteia în perioada exercitării în afara Republicii Moldova, listele
ca:uniuni, ligi, asociatii in vederea obligatii fundamentale conform cistigului mandatului este considerată temei pentru electorale se întocmesc pe baza datelor
participarii la diverse activitati legate de realizat de fiecare. anularea validării mandatului de deputat de colectate de conducătorii misiunilor
profesia sau calificarea acestora. 4. Protectia mediului inconjurator si către Curtea Constituţională la sesizarea diplomatice şi ai oficiilor consulare care
Dreptul la libera circulatie (art.27) ocrotirea monumentelor. Comisiei Electorale Centrale. Alegerile activează pe teritoriul statelor respective. La
- orice persoana are dreptul sa circule Conservarea si ocrotirea monumentelor deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel începutul perioadei electorale, misiunile
liber si sa-si aleaga resedinta in interiorul istorice si cultural precum si protectia mult 3 luni de la expirarea mandatului diplomatice şi oficiile consulare aduc la
unui stat. Rezulta posibilitatea liberei mediului inconjurator, constituie o obligatie Parlamentului.Data alegerilor Parlamentului cunoştinţa publică şi actualizează listele
circulatii pe teritoriul R.M si in afara a fiecarui cetatean. se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu electorale deţinute. Cu 7 zile înainte de ziua
teritoriului ei. 5. Respectarea constitutiei si a legilor. cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, procedura de actualizare a listelor
Dreptul la petitionare (art.52) Aceasta indatorire este stipulata sub for alegerilor.În cazul dizolvării Parlamentului, electorale încetează. Listele actualizate se
- este posibilitatea cetatenilor de a se a unui principiu fundamental. prin acelaşi decret al Preşedintelui trimit de îndată Comisiei Electorale
adresa autoritatilor publice, unitatilor 6. Respectarea drepturilor si a Republicii Moldova, se stabileşte data Centrale.Alegătorul poate fi înscris numai
economice si altor organizatii cu sesizari, libertatilor. alegerii noului Parlament. Alegerile într-o singură listă electorală şi la o singură
reclamatii, propuneri si cereri privind Cetatenii trebuie sa-si exercite anticipate vor avea loc în termen de cel mult secţie de votare în baza actelor ce atestă
interesele personale sau publice si obligatia drepturile si libertatile constitutionale cu 45 de zile de la data intrării în vigoare a domiciliul acestora în perimetrul secţiei de
acestor organism de a primi, de a examina, buna credinta fara sa se incalce drepturile si decretului.Condiţiile speciale pentru listele votare respective. Alegătorul care are şi
rezolva petitiile si de a comunica solutiile libertatile celorlalti. Cu alte cuvinte, nu este de subscripţiePentru a fi înregistrat de domiciliu, şi reşedinţă este înscris, în
adoptate. ingaduit nimanui ca in numele exercitarii Comisia Electorală Centrală, candidatul perioada valabilităţii reşedinţei, în lista
Drepturile economice si sociale –acele drepturilor si libertatilor sale, sa le incalce pe independent prezintă liste de subscripţie care electorală de la secţia de votare în a cărei
drepturi cetatenesti ce asigura dezvoltarea si ale altora. conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel rază teritorială acesta îşi are reşedinţa.(9) În
prosperarea materiala a persoanei. mult 2500 de susţinători cu drept de vot.În cazul în care alegătorul îşi schimbă
Dreptul la ocrotirea sanatatii(art.36) cazul în care, la verificarea de către domiciliul în perioada dintre data întocmirii
- persoana are dreptul de a se bucura de Comisia Electorală Centrală, în listele de listelor electorale şi data alegerilor, biroul
cea mai buna sanatate fizica si mintala pe subscripţie se depistează semnături false sau electoral al secţiei de votare, la rugămintea
care o poate atinge. Pentru gatrantarea semnături repetate în mai multe liste, acestuia şi pe baza buletinului de identitate,
acestui drept statul tebuie sa ia masuri de semnăturile respective se exclud.Dacă, la a paşaportului sau a unui alt act
imbunatatire a tuturor aspectelor igienice verificare, se constată că nu este prezentat de identitate, îi eliberează un certificat
mediului si ale igienei industriale, profilaxia numărul necesar de semnături sau, în urma pentru drept de vot. Alegătorul care a
si tratamentul maladiilor epidemice, ajutor excluderii semnăturilor nevalabile, numărul primit certificat pentru drept de vot confirmă
medical in caz de boala. lor s-a redus faţă de plafonul minim prevăzut primirea lui semnînd în lista electorală, în
Dreptul la un mediu inconjurator la alin.(2), candidatul independent nu este dreptul numelui său.Verificarea listelor
sanatos. înregistrat, comunicîndu-i-se hotărîrea electoraleListele electorale se afişează în
- fiecare om are dreptul la un mediu respectivă în termen de 24 de ore de la localurile secţiilor de votare cu 20 de zile
inconjurator lipsit de pericole din punct de adoptare.Nu se admite depunerea unor liste înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al
vedere ecologice pentru viata si sanatate si de subscripţie suplimentare după ce listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li
laproduse alimentare, obiecte de uz casnic Comisia Electorală Centrală a primit şi a se comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile înainte
inofensive. înregistrat în registru setul de documente de ziua alegerilor, sediul secţiei de votare la
Dreptul la munca si la protectia prevăzut la art.44.Condiţiile speciale pentru care ei vor vota.Alegătorilor li se asigură
muncii. înregistrarea listelor de candidaţiNumărul posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele
- Orice persoana are dreptul la munca, de candidaţi incluşi în liste la data electorale şi de a verifica corectitudinea
la libera alegere a ei, la conditii echitabile si înregistrării nu poate fi mai mic de 51 de întocmirii lor. Ei au dreptul să facă
satisfacatoare de munca, precum si la persoane şi nici mai mare decît numărul de contestaţii împotriva neincluderii lor în listă
ocrotirea impotriva somajului. deputaţi în Parlament, prevăzut de sau excluderii din ea, precum şi împotriva
Dreptul la greva(art.45) Constituţie, plus doi candidaţi altor erori comise la înscrierea datelor despre
- greva consta in incetarea partial sau supleanţi.Modificarea listelor de sine sau despre alţi alegători cel tîrziu cu 5
totala a activitatii de catre salariatii unei candidaţiConcurenţii electorali au dreptul zile înainte de alegeri. Contestaţiile se
societati sau sectoare din cadrul acesteia, să-şi retragă candidatura, să retragă întreaga examinează de către organele electorale
urmarindu-se satisfacerea cererilor privitoare listă de candidaţi, să anuleze decizia privind respective în decurs de 24 de ore, iar
la salarii si conditii de munca. includerea în listă a unui candidat anume,dar deciziile acestora pot fi contestate de
Dreptul la proprietate privata si nu mai tîrziu de 7 zile înainte de ziua subiecţii interesaţi în instanţa de judecată,
protectia acesteia. alegerilor. Decizia privind retragerea după procedura stabilită, în cazul în care
- proprietatea este dreptul pe care il are candidaturii sau a listei de candidaţi se aceştia au primit refuz de corectare sau
cineva de a se bucura si dispune de un lucru adoptă de persoana sau de formaţiunea care includere în listă.Campani electorală pentru
in mod exclusive si absolut. a desemnat-o, se prezintă Comisiei alegerile ParlamentuluiBuletinele de
Dreptul la asistenta si protective Electorale Centrale şi se aduce la cunoştinţă votCandidatul independent se înscrie în
sociala. publică de către aceasta.Candidatul poate fi buletin într-un patrulater aparte, în care
- statul este obligat sa ia masuri pentru înlocuit înainte de expirarea termenului de se indică numele, prenumele şi se scriu
ca orice cetatean sa aiba un nivel de trai înregistrare a candidaţilor. Înregistrarea cuvintele "Candidat
decent, sanatos,cuprinzind hrana, noului candidat se aduce la cunoştinţă independent".VotareaVotarea se efectuează
imbracamintea,locuinta, ingrijirea medicala. publică de către Comisia Electorală în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00.
Protectia familiei si copiilor orfani. 18.Organizarea si desfasurarea Centrală.Listele electoraleListele electorale Biroul electoral al secţiei de votare aduce la
- toate preocuparile de alegerilor parlamentare. se întocmesc de către primărie, în două cunoştinţă publică timpul şi locul votării cel
intretinere,instruire, educatie a copiilor Parlamentul este organul reprezentativ exemplare, pentru fiecare secţie de votare şi mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua
orfani si celor lipsiti de ocrotirea parintilor supreme al poporului R.M si unica autoritate includ toţi cetăţenii cu drept de vot care, la alegerilor. Condiţiile votăriiÎn
revin statului si societatii. legislative a statului. Formarea momentul întocmirii listelor, domiciliază în timpul rezervat votării se interzice de a
Ocrotirea mamei, copiilor si tinerilor Parlamentului R,M are loc prin intermediul raza acestora. După ce au fost întocmite, închide localul de votare şi de a suspenda
- copiii si adolescentii trebuie ocrotiti alegerilor. Parlamentul se alege prin vot listele se verifică la domiciliul alegătorilor votarea, cu excepţia cazurilor de
impotriva exploatarii economice si sociale, universal, egal, direct, secret şi liber înscrişi în ele, se semnează de către dezordine în masă, de calamităţi naturale,
sanctionarea prin lege a celor ce ii folosesc exprimat pentru un mandat de 4 ani. primarul localităţii şi se aduc la cunoştinţă de alte circumstanţe neprevăzute, care îi pun
la lucrari ce le pune in pericol viata, Alegerile Parlamentului se efectuează într-o publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de pe alegători în pericol sau fac imposibilă
sanatatea. Mama si copilul au dreptul la singură circumscripţie electorală naţională, ziua alegerilor. efectuarea votării. În aceste cazuri,
ajutor si ocrotire speciala. în care se aleg 101 deputati. Persoanele cu drept de vot care, după preşedintele biroului electoral al secţiei
Protectia persoanelor handicapate. În scopuri de organizare şi efectuare a ultima participare la alegeri, şi-au schimbat de votare poate suspenda votarea pentru cel
- statul asigura realizarea unei politici alegerilor, Comisia Electorală Centrală locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 45 mult 2 ore, timp în care va aduce localul
nationale de prevenire, de tratament, de formează, cu cel puţin 55 de zile înainte de de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi secţiei de votare în starea corespunzătoare
readaptare, de invatamint, de instruire si de efectuarea lor, circumscripţii electorale declare locul nou de şedere la organul sau va găsi un alt local, înştiinţînd despre
integrare in societate a handicapatilor. administrative, care corespund unităţilor administrării publice locale, pentru a putea fi acest fapt alegătorii.La alegerile locale, în
Drepturile culturale- acele drepturi administrativ-teritoriale de nivelul doi ale înscrise în lista de alegători în secţia de cazul în care procesul de votare suspendat
care asigura dezvoltarea cultural a persoanei. Republicii Moldova, şi, cu cel puţin 50 de votare corespunzător locului conform alin.(1) nu poate fi reluat în timp de
Libertatea creatiei zile înainte de alegeri. şederii.Autorităţile administraţiei publice 2 ore, votarea se consideră suspendată pe un
- Acest drept presupune libertatea Circumscripţiile electorale se divizează locale, în fiecare an (după 1 ianuarie), termen ce nu va depăşi 2 săptămîni, iar
creatiei artistice si stiintifice. în secţii de votare în modul precizează listele electorale la domiciliul Comisia Electorală Centrală, în termen de 3
zile, va adopta o hotărîre privind data pe parcursul numărării voturilor. La cererea localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă
reluării votării suspendate. Procesul de membrilor biroului sau a persoanelor în rază de 100 de metri de la localul votării, Curţii Constituţionale actele menţionate la
votare se reia în aceleaşi condiţii autorizate să asiste la operaţiile electorale, o poartă preşedintele biroului electoral al art.60 şi listele deputaţilor aleşi şi
juridice.persoanele care au dreptul să asiste sau a oricărui alegător, preşedintele notează secţiei de votare. Deciziile luate în acest candidaţilor supleanţi.În termen de 10 zile
la votare nu pot fi obligate să părăsească comentariile şi obiecţiile expuse de aceştia scop sînt executorii pentru toţi. La toate după primirea actelor de la Comisia
localul secţiei de votare în timpul în privinţa procedurii votării într-un act care şedinţele organelor electorale, precum şi la Electorală Centrală, dar nu mai devreme de
suspendării votării.Organizarea se anexează la procesele-verbale ale biroului numărarea şi totalizarea voturilor, la soluţionarea definitivă de către instanţele de
votăriiVotarea se efectuează în localuri electoral al secţiei de votare.Procedura de operaţiile în legătură cu listele judecată a contestaţiilor depuse conform
special amenajate cu mese la care se completare a buletinului de votBuletinul electorale,buletinele de vot, certificatele procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea
eliberează buletinele de vot, cu cabine sau de vot se completează de pentru drept de vot, la întocmirea Constituţională confirmă sau infirmă,
camere pentru vot secret şi cu urne de vot. către alegător numai în cabina pentru vot proceselor-verbale de totalizare a printr-un aviz, legalitatea alegerilor.
Urnele se instalează în aşa fel încît secret. Alegătorul care nu este în stare să rezultatelor alegerilor şi referendumurilor, Concomitent, Curtea Constituţională
alegătorul, pentru a se apropia de ele, să completeze de sine stătător buletinul are au dreptul să asiste:a) membrii şi validează mandatele deputaţilor aleşi şi
traverseze neapărat cabina sau camera dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu reprezentanţii organelor electorale ierarhic confirmă listele candidaţilor supleanţi.În
pentru vot secret. Localul secţiei de votare excepţia membrilor biroului secţiei de superioare ;b) membrii reprezentanţi ai cazul în care alegerile sînt declarate legale,
trebuie să fie dotat cu un număr suficient de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali în organele Comisia Electorală Centrală eliberează
cabine sau camere pentru a se evita concurenţilor electorali şi a persoanelor electorale; c) observatorii locali, naţionali, legitimaţii deputaţilor aleşi.Atestarea
aglomeraţia.Pentru asigurarea unui parcurs autorizate să asiste la operaţiile electorale. străini şi internaţionali acreditaţi de către rezultatelor alegerilor de către Comisia
ordonat prin secţia de votare şi evitarea Aceste cazuri vor fi consemnate aparte în organele respective; d) reprezentanţii Electorală CentralăProcesul-verbal cu
aglomeraţiei, biroul electoral al secţiei de raportul biroului electoral al secţiei de mijloacelor de informare în masă.Nici o altă privire la rezultatele alegerilor, însoţit de
votare stabileşte un traseu pentru alegători, votare. Alegătorul aplică ştampila cu persoană nu poate rămîne în incinta secţiei avizul Curţii Constituţionale prin care se
începînd de la intrare, spre mesele la care se inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui de votare mai mult timp decît este necesar confirmă legalitatea alegerilor şi hotărîrea
eliberează buletinele, pe urmă spre cabinele singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce pentru votare.Este strict interzis a intra în privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul
de vot secret şi urnele de vot.Secţia de înseamnă că a votat pentru concurentul localul de votare cu arme de foc sau cu de mandate de deputat, se transmite
votare trebuie să fie amenajată astfel încît să electoral corespunzător. Cercurile din arme albe. Reprezentantul forţelor de ordine Parlamentului în termen de 2 zile. O copie a
permită membrilor biroului electoral al celelalte patrulatere trebuie să rămînă poate intra în secţia de votare numai în cazul actelor menţionate şi listele candidaţilor
secţiei de votare şi altor persoane autorizate curate.Se interzice scoaterea din localul cînd este invitat de preşedintele biroului supleanţi confirmate se transmit Comisiei
să asiste la operaţiile electorale, să secţiei de votare a buletinului eliberat electoral să ajute la restabilirea ordinii de Electorale Centrale.Comisia Electorală
supravegheze, în mod continuu, toate pentru vot. Un alegător poate vota numai drept.Numărarea voturilor şi totalizarea Centrală dispune publicarea rezultatelor
aspectele procesului de votare, inclusiv pentru un singur concurent electoral.Dacă rezultatelor alegerilor..Stabilirea pragului finale ale alegerilor în termen de 24 de ore
identificarea alegătorului, înmînarea alegătorul a completat greşit buletinul, la de reprezentare După primirea proceselor- de la primirea actelor de la Curtea
buletinelor şi introducerea lor în urnele de cererea lui, biroul electoral al secţiei de verbale ale consiliilor electorale de Constituţională.
vot, numărarea voturilor şi întocmirea votare anulează acest buletin şi îi eliberează circumscripţie în care sînt indicate
proceselor-verbale.Secţia de votare se imediat, o singură dată, un nou buletin de rezultatele numărării voturilor din toate
asigură de către autorităţile administraţiei vot. Acest caz va fi menţionat în procesul- circumscripţiile electorale, Comisia
publice locale cu cabine, urne de vot şi verbal cu privire la votare şi în lista Electorală Centrală totalizează numărul de
celelalte materiale necesare.(5) electorală.Alegătorul introduce în urna de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare
Responsabilitatea pentru organizarea votării, vot buletinul de vot cu ştampila partid, de altă organizaţie social-politică,
pentru secretul exprimării voinţei "Votat".Asigurarea securităţii procesului de pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul
alegătorilor, pentru amenajarea localurilor şi votare În ziua alegerilor, la ora 07.00, minim de reprezentare.Numărarea
pentru menţinerea în ele a ordinii cuvenite o preşedintele biroului electoral al secţiei de mandatelor obţinute de concurentul
poartă biroul electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din electoral Numărul de mandate obţinut de
votare.Efectuarea votăriiFiecare alegător membrii biroului, verifică urnele de vot, le concurenţii electorali se calculează de către
votează personal. Votarea în locul altor sigilează, verifică existenţa listelor Comisia Electorală Centrală prin împărţirea
persoane nu se admite. Biroul electoral al electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi succesivă a numărului de voturi valabil
secţiei de votare înmînează alegătorului întocmeşte un proces-verbal în două exprimate pentru fiecare concurent electoral,
buletinul de vot, conform listei electorale, exemplare. Procesul-verbal este semnat de cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1,
numai la prezentarea actului de identitate. La toţi membrii prezenţi ai biroului electoral şi 2, 3, 4...etc. pînă la cifra ce corespunde
primirea buletinului, alegătorul semnează în un exemplar se introduce în urna de vot, numărului de mandate stabilit pentru
lista electorală în dreptul numelui.Alegătorii după care preşedintele declară votarea Parlament.Din rezultatele tuturor împărţirilor
din raza secţiei de votare care nu sînt înscrişi deschisă.Buletinele de vot se păstrează într- şi din numărul de voturi valabil exprimate
în listele electorale se înscriu într-o listă un loc sigur din interiorul secţiei de votare, pentru candidaţii independenţi se iau în
suplimentară la prezentarea documentului ce în pachete legate a cîte 100 de bucăţi, şi se descreştere atîtea numere, cîte mandate
atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei distribuie de către preşedintele biroului urmează să fie distribuite. De cîte numere
de votare în cauză. În aceeaşi listă electoral al secţiei de votare, membrilor din acest şir descrescător dispune partidul,
suplimentară, se înscriu şi alegătorii care au biroului pentru a fi eliberate alegătorilor în altă organizaţie social-politică, atîtea
venit la secţia de votare cu certificatul pentru măsura necesităţii.Membrii biroului electoral mandate i se atribuie. Candidatul
drept de vot. Certificatul pentru dreptul de al secţiei de votare, membrii reprezentanţi ai independent se consideră ales dacă numărul
vot rămîne la biroul secţiei de votare şi se concurenţilor electorali şi persoanele de voturi valabil exprimate obţinut de el
anexează la lista suplimentară. Alegătorii autorizate să asiste la operaţiile electorale constituie cel puţin trei la sută din voturile
care nu au fost înscrişi în listele electorale sînt obligaţi să poarte ecusoane de identitate valabil exprimate în ansamblu pe
întocmite la secţiile de votare constituite în vizibile. Persoanelor care intră în ţară.Atribuirea mandatelorMandatele se
afara Republicii Moldova pot fi înscrişi în localul secţiilor de votare li se interzice să atribuie concurenţilor electorali de către
listele suplimentare, care vor conţine: a) poarte şi să arate ecusoane, insigne sau alte Comisia Electorală Centrală în ordinea
numele şi prenumele alegătorului; b) data şi însemne de agitaţie electorală. În cazul în înscrierii lor în liste.Dacă
locul naşterii; c) ultimul loc de domiciliu în care alegătorul, din motive de sănătate sau ultimul mandat neatribuit are mai
Republica Moldova.Votarea se efectuează în din alte motive temeinice, nu poate veni în mulţi pretendenţi cu acelaşi număr de
baza următoarelor acte de identitate: localul de votare, biroul electoral al secţiei voturi, Comisia Electorală Centrală îl
a) buletinul de identitate al cetăţeanului de votare desemnează, la cererea orală sau atribuie prin tragere la sorţi, întocmind un
Republicii Moldova, cu fişa de însoţire în scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai proces-verbal asupra acestui fapt.Dacă un
care se indică domiciliul sau reşedinţa biroului care se deplasează cu o urnă de vot partid, o altă organizaţie social-politică 19. Trasaturile si continutul
alegătorului pe teritoriul secţiei de votare; mobilă şi cu materialul necesar votării la obţine un număr de mandate mai mare decît
mandatului parlamentar
b) paşaportul de tip ex-sovietic modelul locul unde se află alegătorul pentru ca acesta numărul candidaţilor incluşi în listă,
Deputatul este persoana oficiala si
anului 1974 cu menţiunea privind cetăţenia să voteze. Cererile pot fi făcute în scris sau surplusul de numere din lanţul descrescător
reprezentant al puterii legislative supreme.
Republicii Moldova, numărul de identificare oral, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua al formaţiunii respective
In exercitarea mandatului, deputatii sint in
de stat al persoanei fizice (IDNP) şi votării şi pînă la ora 15.00 în ziua votării. se elimină, înlocuindu-se cu numerele în
serviciul poporului.
înregistrarea la domiciliu; Votarea la locul aflării alegătorului se descreştere ale celorlalţi concurenţi
Orice mandat imperativ este nul.
c) paşaportul de tip ex-sovietic modelul efectuează conform listei de alegători, electorali.Candidaţii care au fost incluşi în
Deputatii intra in exercitarea mandatului din
anului 1974 fără număr de identificare de întocmite de biroul electoral al secţiei de listă, dar nu au fost aleşi sînt declaraţi
momentul alegerii cu conditia validarii lui
stat (IDNP) cu menţiunile: “valabil pe un votare în baza cererilor acestora. Persoanele supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat
ulterioare.
termen nelimitat”, cetăţenia Republicii neînscrise într-o asemenea listă nu pot vota ales de către Curtea Constituţională dacă,
Durata mandatului de deputat este de 4 ani.
Moldova şi înregistrarea la domiciliu - la locul aflării. În lista electorală, în dreptul din anumite motive, un mandat de deputat
Acest termen poate fi prelungit in conditiile
pentru persoanele care au renunţat la actele numelui persoanei respective se face aparţinînd partidului, organizaţiei social-
prevazute de Constitutie.
de identitate ale Republicii Moldova din menţiunea "Votat la locul politice, pe care îl reprezintă devine vacant.
Calitatea de deputat inceteaza la data
considerente religioase; aflării". Persoanele deţinute pe baza unui Candidatul supleant poate refuza mandatul
intrunirii legale a Parlamentului nou-ales, in
d) actul de identitate provizoriu de tip F-9 mandat de arestare pоnă la pronunţarea de deputat, depunînd o declaraţie la Curtea
caz de demisie sau de deces.
cu menţiunile privind cetăţenia Republicii sentinţei judecătoreşti, persoanele Constituţională.Dacă în urma desfăşurării
In caz de demisie sau de deces, intervine
Moldova, domiciliul titularului; condamnate la privaţiune de libertate a căror alegerilor şi atribuirii mandatelor,
vacanta mandatului de deputat.
e) paşaportul pentru intrare - ieşire din sentinţă nu este definitivă şi cele care concurentul electoral care şi-a înaintat lista
Cererea de demisie se prezinta Presedintelui
ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor execută o sancţiune contravenţională sub de candidaţi nu are candidaţi supleanţi,
Parlam. Parlam, prin hotarirea sa, va lua act
Parlamentare sau în cazul referendumului formă de arest votează în conformitate cu mandatele vacante trec la următorii
de cererea de demisie a deputatului si va
naţional, în secţiile de votare constituite alineatul (4).În cazul în care preşedintele concurenţi electorali, conform şirului
declara mandatul vacant.
peste hotarele Republicii Moldova; biroului electoral al secţiei de votare descrescător format la atribuirea
In caz de deces, Comisia juridica, pentru
f) livretul militar pentru ostaşii în termen, autorizează scoaterea din localul secţiei de mandatelor.În cazul în care mandatul de
numiri si imunitati a Parlamentului va
livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil votare a unei urne de vot mobile, faptul deputat obţinut de candidatul independent
intocmi un raport. Parlamentul, prin
pentru persoanele care satisfac serviciul civil acesta, precum şi lista de alegători care au devine vacant, completarea vacanţei se
hotarirea sa, va lua act de raportul comisiei
(de alternativă). Preşedintele şi membrii solicitat votarea la locul aflării sînt aduse la efectuează prin restabilirea de către Comisia
si va declara mandatul vacant.
biroului electoral al secţiei de votare votează cunoştinţa membrilor reprezentanţi ai Electorală Centrală a şirului descrescător,
Mandatul vacant va fi atribuit supleantului
în secţia unde îşi desfăşoară activitatea, iar concurenţilor electorali şi a persoanelor excluzîndu-se numărul ce aparţine
imediat urmator de pe lista partidului,
dacă este necesar, după înscrierea lor în autorizate să asiste la operaţiile electorale, candidatului respectiv şi incluzîndu-se
organizatiei social-politice sau a blocului
lista suplimentară în baza certificatului oferindu-li-se acestora posibilitatea de a următorul număr din şir.Confirmarea
electoral pentru care a candidat deputatul al
pentru drept de însoţi urna de vot mobilă cu folosirea, în caz rezultatelor alegerilor si validarea
carui mandat a fost declarat vacant. In cazul
vot.Preşedintele biroului electoral al secţie de necesitate, a mijloacelor de transport de mandatelor de către Curtea
in care devine vacant mandatul de deputat
i de votare duce evidenţa evenimentelor folosinţă proprie. Răspunderea pentru ConstituţionalăComisia Electorală
obtinut de un candidat independent,
importante ce au avut loc în timpul votării şi asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în Centrală, în termen de 48 de ore după
completarea vacantei in cauza se efectueaza
prin restabilirea sirului descrescator, deputatilor de a cere Guvernului prezentarea Parlamentului. Poate fi revocat inainte de de lege in comisiile Parlamentare.
excluzindu-se numarul ce corespunde diferitelor documente si informatii. termen la cererea fractiunii parlamentare -dupa inregistrare Presedintele
candidatului respectiv si incluzindu-se De asemenea ,Parlamentul exercita care l-a propus sau a1/3 din numarul Parlamentului sau vicepresedintii inainteaza
urmatorul numar din sir. controlul asupra activitatii Guvernului si deputatilor alesi. proiectul de lrgi sau propunerea legislativa
Curtea Constitutionala, in termen de 30 de asupra altor autoritati publice prin rezolvarea Vicepresedintii se aleg la propunerea spre dezbatere si avizare comisiei
zile de la declararea vacantei mandatului de petitiilor cetatenilor.Aceasta forma de Presedintelui Parlamentului, dupa permanente sesizate in fond,de competenta
deputat, va valida urmatorul mandat. control este foarte importanta ,deoarece ,in consultarea fractiunilor parlamentare, prin careia tine proiectul sau propunerea
- Mandatul de deputat este incompatibil cu: dependenta de informatia primita,ea poate vot deschis cu votul majoritatii deputatilor respectiva.Pot fi sesizate si alte comisii
a) functia de Presedinte al Republicii genera si alte forme de control. alesi. Vicepresedintii Parlamentului pentru a-si prezenta avize separate.Comisiile
Moldova; 3.Functia guvernamentala. indeplinesc in modul stabilit de Presedinte, permanente care se considera competente
b) functia de membru al Guvernului; - aprobarea directiilor principale ale atributiile Presedintelui Parlamentului, la pentru a pregati un aviz asupra proiectului
c) functia de avocat parlamentar; politicii interne si externe a statului; rugamintea sau in absenta acestuia, inclusive ,informeaza Biroul permanent despre
d) exercitarea oricarei alte functii - aprobarea doctrinei militare; semneaza legile si hotaririle adoptate de intentia prezentarii avizului.
remunerate, inclusiv a functiei acordate de - aprobarea bugetuliui statului; Parlament. 4.Includerea proiectului de lege in
un stat strain sau organizatie internationala, - exercitarea controlului asupra Comisiile Parlamentului sunt organe ordinea de zi.
cu exceptia activitatii didactice si stiintifice acordarii imprumutului de stat, asupra de lucru ale Parlamentului, infiintate pentru -comisia sesizata in fond prezinta
desfasurate in afara programului stabilit de ajutorului economiei si de alta natura acordat efectuarea activitatii Parlamentului, raspund Biroului permanent toate materialele privind
Regulamentul.Parlam. unor state straine, asupra incheierii in fata Parlamentului si ii sunt subordinate . proiectul de lege.Biroul permanent va
- Persoanele insarcinate de Parlament cu acordurilor privind imprumuturile si ele se aleg pe intraga durata a legislaturii, ele multiplica si transmite toate materialele
misiuni temporare in organele centrale ale creditele de stat din surse straine. avizeaza proiectele de legi si propunerile primite de la comisia sesizata in fond
administratiei de stat pot cumula exercitarea - suspenda activitatea organelor legislative, efectuiaza anchete parlamentare, deputatilor si autorilor proiectului de
acestei misiuni cu mandatul de deputat pe o administratiei publice locale. dezbat si hotarasc asupra altor probleme din lege.Materialele respective se trimit in mod
durata de cel mult 6 luni. - ratifica, suspenda si anuleaza actiunea insarcinarea Presedintelui Parlamentului. obligatoriu si Guvernului spre avizare.In
- Deputatul care se afla in unul din cazurile tratatelor internationale incheiate de R.M; Comisiile speciale constituie un organ cazul in care Guvernul nu va prezenta avizul
de incompatibilitate va demisiona, in termen -alege si numeste personae oficiale de provizoriu format la initiativa unei fractiuni sau in termen de 15 zile Biroul permanent va
de 30 de zile de la data validarii mandatului, stat; parlamentare, care isi duce activitatea in decide inscrierea lui pe ordinea de zi fara
din functia incompatibila cu mandatul de - declara mobilizarea partial sau directia unei probleme concrete si care difera avizul respectiv.
deputat. La fel se va proceda si in cazul generala; de problemele avute in competent 5.Dezbaterea proiectului de lege in
aparitiei situatiei de incompatibilitate in comisiilor. sedinta Parlamentului.
conditiile art.4. Comisiile de ancheta pot fi formate la -proiectele de legi avizate se supun
In cazul in care deputatul se afla in unul din cererea unei fractiuni parlamentare sau a dezbaterii in cel putin doua,iar in cazurile
cazurile de incompatibilitate si nu a depus, unui grup de deputati, ce constituie cel putin prevazute de lege si in a treia lectura .Asupra
in termenul mentionat cererea de demisie din 5% din numarul deputatilor alesi. proiectului poate fi luata una dintre cele trei
functia incompatibila cu mandatul de Parlamentul va hotari infiintarea lor cu votul decizii :respingerea ,(proiectul in cadrul
deputat, dupa expirarea acestui termen este majoritatii deputatilor prezenti. Ele se sesiunii respective nu se mai
suspendat de drept din functia incompatibila. infiinteza in scopul rezolvarii unor chestiuni discuta ),intoarcerea proiectului spre
ce tin de legislatia in vigoare si care la prelucrare (se intoarce comisiile permanente
In decursul a 30 de zile de la validarea solutionarea problemei se desfiinteaza. spre o noua examinare),adoptarea
mandatului deputatul trebuie sa declare Fractiunile parlamentare constituie un proiectului.
Biroului permanent orice activitate element organizatoric al Parlamentului. Se 6.Votarea proiectului de lege.
extraparlamentara pe care va continua sa o formeaza in 10 zile de la ziua constituirii -constituie activitatea finala a
desfasoare. legale a Parlamentului. Ele reflecta spectrul deputatilor si ii acorda proiectului calitatea
Schimbarile survenite in activitatea politic al Parlamentului, propun candidature de lege.Votul este actul care permite,asupra
deputatului in timpul exercitarii mandatului in diferite organe ale Parlamentului, formarii fiecarei probleme litigioase ,sa se degajeze o
se aduc la cunostinta Biroului permanent in comisiilor specialesi de ancheta,alte intrebari majoritate a carei opinia,in sensul regulei
cel mult 10 zile de la data aparitiei lor. Art.7. cu character politic. democratice ,anuleaza opinia minoritatii si
- (1) La inceputul fiecarei legislaturi, Functionarea Parlamentului. se impune fata de toti.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati Parlamentul functioneaza in baza 7.Semnarea proiectului de lege si
examineaza declaratiile deputatilor sub legistraturii si a sesiunii. trimiterea lui spre promulgare.
aspectul incompatibilitatii activitatii. Legislatura – termenul sau perioada de -legea adoptata se semneaza in termen
La sesizarea Comisiei juridice, pentru numiri timp in decursul caruia parlamentul isi de 20 de zile de la adoptarea de catre
si imunitati, deputatul care se afla in unul exercita mandatul. Presedintele Parlamentului sau a unuia
din cazurile de incompatibilitate este obligat Sesiunea – o forma de lucru care dintre vicepresedinti,in lipsa acestuia.
sa faca ca incompatibilitatea sa inceteze. constituie desfasurarea permanenta a In termen de 25 de zile de lucru,legea
Deputatul va depune, in conditiile legii, lucrarilor Parlamentului in decursul unei semnata se trimite spre promulgare
declaratie cu privire la venituri si perioade de timp. Parlamentul R.M se Presedintelui republicii.
proprietate. intruneste in doua sesiuni pe an, sesiunea de
La inceputul fiecarei legislaturi, Comisia primavera (incepe in luna februarie si nu
juridica, pentru numiri si imunitati, poate depasi sfirsitul lunii iulie) si sesiunea
impreuna cu organele fiscale, organizeaza de toamna (incepe in luna septembrie si nu
controlul declaratiilor deputatilor despre poate depasi sfirsitul lunii decembrie), care
veniturile lor, care se impoziteaza conform poarta denumirea de sesiuni ordinare.
Codului fiscal, si, in termen de cel mult 2 Sesiunile convocate la initiative
luni de la data depunerii declaratiilor, Presedintelui R.M, Presedintelui
intocmeste un raport, care urmeaza sa fie Parlamentului sau cel putin 1/3 din numarul
aprobat de Parlament cu votul majoritatii de deputati sunt numite extraordinare sau
deputatilor prezenti. speciale.
Declaratiile deputatilor despre veniturile lor, Sedintele . Parlamentul isi desfasoara
care se impoziteaza conform Codului fiscal, activitatea in plen si in sedinte ale comisilor
depuse cu 3 luni inainte de expirarea permanente. Sedintele Parlamentului sunt
mandatului, vor fi controlate, cu cel putin o deliberative cu participarea majoritatii
luna inainte de expirarea mandatului, de deputatilor alesi.
catre Comisia juridica, pentru numiri si Ordinea de zi a sedintelor- poate fi
imunitati impreuna cu organele fiscale si, ca considerate ca un program de activitate ce
rezultat al controlului, se va intocmi un ofera posibilitatea desfasurarii sedintelor in
raport, care urmeaza sa fie aprobat de mod ordonat cu o fundamentare prealabila a
Parlament cu votul majoritatii deputatilor tot ce urmeaza a fi examinat si dezbatut.
prezenti.
- Este interzisa utilizarea numelui
deputatului, urmat de aceasta calitate a sa, in
orice actiune publicitara privitoare la o
unitate financiara, industriala sau
comerciala.

20.Functiile si atributiile 21.Organizarea interna si 22. Fazele procesului legislativ


Parlamentului. functionarea Parlamentului R.M. sunt: 23. Functiile si competentele
1.Functia legislativa sau de edictare a Parlamentul R.Mse compune Presedintelui R.M.
legilor din:1.Biroul permanent al Parlamentului; 1.Initiativa legislativa
-este determinata de art.60 care 2.presedintele Parlamentului; -declanseaza toate celalte etape.Dreptul Functiile presedintelui R.Msunt:
stabileste ca Parlamentul este unica 3.vicepresedintii Parlamentului; 4.comisiile de initiative legislative apartine deputatilor - functia de reprezentant si de garant –
autoritate legislativa a statului.Activitatea permanente; 5.fractiunile parlamentare; din Parlament,Presedintelui republicii si Constitutia stabileste ca Presedintele R.M
Parlamentului consta in exprimarea vointei Biroul permanent al Parlamentului se Guvernului. reprezinta statul si este garantul suveranitatii
generale prin legi sau,astfel spus,destinatia alege la prima sedinta a Parlamentului si 2.Prezentarea si inregistrarea independentei nationale, al unitatii si
Parlamentului consta in realizarea functiei reprezinta organul de lucru al acestuia, este proiectului de lege. integritatii teritoriale a tarii. Presedintele
legislative,functie proprie si format tinindu-se seama de reprezentarea -toate proiectele de legi si propunerile reprezinta statul atit pe plan intern , cit sip e
obligatorie,inconfundabila cu alta functie. proportional a fractiunilor parlamentare. Din legislative venite in Parlament de la subiectii cel extern. El este comandantul supreme al
2.Functia de control. el fac parte presedintele Parlamentului si care poseda dreptul initiativei legislative se fortelor armate.
-controlul parlamentar este efectuat vicepresedintii. Numarul de membri ai inregistreaza de catre Biroul permanent in - functia de control- forma de control
prin mijloace proprii care poate fi exercitat biroului permanent se stabileste rin hotarire ordinea prezentarii lor si se aduc la pe care o poseda Presedintele este specifica
de Parlament in intregime,examinind a Parlamentului. cunostinta Parlamentului in prima sedinta a si diferita de formele traditionale de control.
informatii ale Guvernului,audiind mesaje, Presedintele Parlamentului saptaminii de lucru ,prin anuntarea titlului si Promulgarea legilor este un mecanism
informatii ,rapoarte ale sefului indeplineste functia de conducere autorul proiectului sau propunerii.Proiectele politico- juridic de echilibrare a puterilor si
statului.Controlul este efectuat prin aParlamentului, este ales la prima sedinta a de legi se prezinta in limba de stat impreuna in acelasi timp o forma de control asupra
intermediul intrebarilor si parlamentului prin vot secret, majiritar, pe cu traducerea lor in limba rusa. vutilitatii si legalitatii lor, permitind
interpelarilor,precum si prin dreptul baza de alternative, pe durata mandatului 3.Examinarea si avizarea proiectului Presedintelui sa intoarca spre reexaminare
legile la care are obiectii. Presedintele si ordinare adoptate de Parlament,de politica, avere, origine sociala, serviciu, interese legitime au fost încălcate în
exercita contolul si prin petitiile cetatenilor, decretele Presedintelui republicii,precum si domiciliu, loc de nastere, precum si al Republica Moldova.
fiind obligat sa organizeze adierea de tratatele internationale la care Republica egalitatii tuturor organizatiilor, indifferent de Cererile sînt prezentate
cetatenilor si examinarea petitiilor. Moldova este parte. tipul de proprietate si forma de organizare avocatului parlamentar în scris în limba de
Competentele Presedintelui R.M. sunt: -se subordoneaza principiilor juridica, suboordonare, sediu si de alte stat sau într-o altă limbă în conformitate cu
- desemneaza un candidat pentru :democratiei,legalitatii,colegialitatii,echitatii circumstante. Legea cu
functia de Prim-ministru duma consultarea sociale s.a. 5.Prezumtia nevinovatiei. privire la funcţionarea limbilor vorbite pe
fractiunilor parlamentare. -asigura colegialitatea si raspunderea Orice persoana acuzata de un delict teritoriul Republicii Moldova.Cererile
- numeste Guvernul in baza votul de personala a membrilor Guvernului in este prezumata nevinovata pina cind adresate avocatului parlamentar sînt scutite
incredere acordat de Parlament. procesul elaborarii,adoptarii si realizarii vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in de taxa de stat. Avocaţii parlamentari
- revoca si numeste, la propunerea hotarirelor. cursul unui process judiciar public, in cadrul examinează, de asemenea, cererile remise de
Prim-ministrului, pe unii membri ai -asigura exercitarea principiilor caruia I s-au asigurat toate garantiile către deputaţii Parlamentului, în cazul cînd
Guvernului in caz de remaniere stiintifice de administrare,tine seama de necesare apararii sale. subiectul sesizării ţine de competenţa lor.
guvernamentala sau de vacant a functiei. experienta mondiala in sfera administratiei 6.Dreptul la aparare. - Avocaţii parlamentari examinează
- desemneaza un alt membru al de stat si o aplica. Dreptul la aparare este garantat. cererile privind deciziile sau acţiunile
Guvernului caPrim-ministru interimar (pina Fiecare om are dreptul sa reactioneze (inacţiunile) autorităţilor publice centrale şi
la formarea noului Guvern) in cazul 26.Rolul autoritatilor independent,prin mijloace legitime, la locale, instituţiilor, organizaţiilor şi
decesului sau imposibilitatii Prim- judecatoresti in exercitarea puterii incalcarea drepturilor si libertatilor sale. In întreprinderilor, indiferent de tipul de
ministrului de a-si exercita atributiile. Puterea judiciara tot cursul procesului partile au dreptul sa fie proprietate, asociaţiilor obşteşti şi
- participa la sidintele Parlamentului- - un compartiment al puterii de stat asistate de un avocet, ales sau numit din persoanelor cu funcţii de răspundere de toate
Presedintele poate lua parte la lucrarile care reprezinta dreptul unei societati oficiu. Amestecul in activitatea persoanelor nivelurile care, conform opiniei
Parlamentului, deasemenea poate adresa organizate in stat de a asigura dreptatea si care exercita apararea in limitele prevazute petiţionarului, au încălcat drepturile şi
mesaje cu privire la principalele problem ale echitarea sociala,protectia drepturilor de lege se pedepseste. libertăţile sale constituţionale.
natiunii. legitime ale cetatenilor. - Nu fac obiectul activităţii avocaţilor
-dizolva Parlamentul. parlamentari cererile privind legile şi
-atributii in domeniul apararii- poate Caracteristicile proprii puterii hotărîrile Parlamentului, decretele
declara, cu aprobarea prealabila judiciare. Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile
aParlamentului, mobilizarea partial sau -obiectul specific al activitatii şi dispoziţiile Guvernului, precum şi
generala, declara razboi, ia masuri de jurisdictionale il formeaza solutionarea plîngerile al căror mod de examinare este
respingere a agresiunii. litigiilor juridice prin intermediul unor acte prevăzut de legislaţia de procedură penală,
- atributii in domeniul politicii externe- ce se bucura de o stabilitate mai legislaţia de procedură civilă, legislaţia cu
poarta tratative si ia parte la negocieri, mare.Aceasta stabilitate se datoreaza privire la contravenţiile administrative şi de
incheie tratate international, acrediteaza si faptului ca o data ce o hotarire a istantei legislaţia muncii.
reclama reprezentantii diplomatic ai R.M si judiciare a fost pronuntata se considera ca - Cererea adresată avocatului
aproba desfiintarea sau schimbarea rangului solutia data exprima adevarul si nu poate fi parlamentar se depune pînă la
misiunilor diplomatice. modificata sau anulata decit prin intermediul expirarea unui an din ziua
- indeplineste si alte atributii ca: cailor de atac prevazute de lege,iar litigiul in încălcării presupuse a drepturilor şi
-confera decoratii si titluri de onoare; cauza nu poate fi reinceput printr-o noua libertăţilor constituţionale ale petiţionarului
-acorda grade militare supreme actiune in justitie inaintata de persoana sau din ziua cînd petiţionarul a aflat despre
prevazute de lege; respectiva. presupusa încălcare.
-acorda gratierea individuala; Stabilitatea sporita a actelor Cererea trebuie să fie semnată de
-sulutioneaza problemele cetateniei jurisdictionale este o necesitate petiţionar, indicîndu-se numele, prenumele
R.M si acorda azil politic; sociala,deoarece orice litigiu juridic este o (prenumele şi patronimicul), domiciliul
- acorda ranguri diplomatice; consecinta a unei incalcari reale sau acestuia.
- confera gade superioarte lucratorilor presupuse a legii.Pentru ca solutionarea În cazul în care aceste date
din Prociuratura, judecatorii,etc. litigiului sa duca la restabilirea efectiva a lipsesc, cererea se consideră anonimă şi nu
- poate cere poporului sa-si exprime , echilibrului social tulburat hotaririi date se examinează.
prin referendum, vointa asupra problemelor trebuie sa I se confere o stabilitate mai mare - Cererea adresată avocatului
de interes national. decit actelor administrative,asupra carora de parlamentar din partea unei
regula organele pot reveni daca considera ca persoane aflate într-un loc
ele nu mai corespund imprejurarilor reale. de detenţie nu va fi controlată de
24. Reguli si proceduri privind administraţia penitenciarului şi va fi trimisă
-puterea judecatoreasca nu se poate
alegerea Presedintelui R.M exercita de obicei din oficiu de catre organul adresantului în decurs de 24 de ore.
Desemnarea sefului de stat este o competent,ci numai pe baza unei sesizari din Drepturile avocatului parlamentar
problema direct legata de forma de partea persoanei interesate sau a altor organe După primirea cererii, avocatul
guvernamint. de stat, parlamentar este în drept:
Desemnarea are loc in unul din -datorita faptului ca activitatea a) să accepte cererea spre examinare;
urmatoarele moduri: judecatoreasca intervine dup ace s-a produs b) să restituie petiţionarului cererea,
1. Pe cale ereditara; incalcarea unor dispozitii legale,ea consta in explicîndu-i regulile şi mijloacele pe care
2. Alegerea de catre parlament; luarea unor masuri insotite de constringerea acesta este în drept să le
3. Alegerea de catre un colegiu de stat prin care persoana cu comportament folosească pentru a-şi apăra drepturile şi
electoral; illegal este obligata sa restabileasca situatia libertăţile;
4. Alegerea prin vot universal. anterioara acestei incalcari prin repararea c) cu consimţămîntul
Este declarat ales Presedinte al R.M prejudiciului cauzat.Astfel se urmareste peţionarului să remită cererea organelor
candidatul care a obtinut votul a 3/5 din restabilirea echilibrului social tulburat si competente pentru a fi examinată în
numarul deputatilor alesi. In cazul in care determinarea celorlalti cetateni sa se abtina conformitate cu Legea cu privire la
nici unul dintre candidate nu a intrunit de la un comportament illicit. petiţionare;
numarul necesar de voturi, sde organizeaza d) să respingă cererea.
al doilea tur de scrutin, intre primii doi Avocatul parlamentar,
candidati stabiliti in ordinea numarului în termen de 10 zile, înştiinţează
descrescator de voturi obtinute in primul petiţionarul că cererea lui este primită spre
tur2. Daca si in turul al doilea nici un examinare sau că primirea
candidat nu va intruni numarul necesar de ei spre examinare a fost refuzată,
voturi, se organizeaza alegeri repetate. Daca indicînd motivele refuzului şi explicîndu-
si dupa alegerile repetate Presedintele i modalităţile care pot fi utilizate
R.Mnu va fi ales, Presedintele in exercitiu de către petiţionar pentru apărarea
dizolva Parlamentul si stabileste data drepturilor şi libertăţilor sale.
alegerilor in noul Parlament. O persoana Refuzul de a primi cererea spre
poate indeplini functia de Presedinte alR.M examinare nu poate fi atacat.
pentru cel mult doua mandate consecutive. Sesizarea repetată se acceptă spre
Rezultatul alegerilor pentru functia de examinare numai în cazul descoperirii unor
Presedinte al R.M este validat de Curtea circumstanţe noi.
Constitutionala. În cazul cînd există informaţii
veridice privind încălcarea în masă sau
gravă a drepturilor şi libertăţilor
25. Guvernul Republicii 27.Principiile constitutionale de 28.Avocatii parlamentari constituţionale ale cetăţenilor, în cazurile de
Moldova pilon principal al puterii infaptuire a justitiei Activitatea avocatului parlamentar este o importanţă socială
1.Infaptuirea justitiei in numele legii. menita sa asigure garantarea respectarii deosebită sau în cazul cînd este necesar de
executive.
Justitia se infaptuieste in numele legii drepturilor si libertatilor constitutionale ale a apăra interesele unor persoane
Conform art.96 din Constitutie
numai de instantele judecatoresti. omului de catre autoritatile publice centrale ce nu pot folosi de sine
.Guvernul Republicii Moldova asigura
2.Independenta judecatorilor. si locale,institutii,organizatii si stătător mijloacele juridice de
realizarea politicii interne si externe a
Puterea judecatoreasca este separate de intreprinderi ,indiferent de tipul de apărare, avocatul parlamentar este în drept
statului si exercita conducerea generala a
puterea legislative si de cea executive si se proprietate ,asociatiile obstesti si persoanele să acţioneze din proprie iniţiativă,
administratiei publice.
exercita in conformitate cu Constitutia R.M cu functii de raspundere de toate luînd, în limitele competenţei sale, măsurile
In activitatea sa Guvernul se conduce
si alte legi. La infaptuirea justitiei judecatorii nivelurile.Avocatii parlamentari contribuie corespunzătoare.
de programul sau de activitate ,acceptat de
sunt independent si se supun numai legii. la repunera in drepturi a cetatenilor ,la Avocatul parlamentar este în drept
Parlament.
Orice imixtiune in activitatea de judecata perfectionarea legislatiei ce tine de domeniul să deschidă din proprie
-Guvernul reprezinta componentul de
este inadmisibila si atrage raspunderea apararii drepturilor omului ,la instruirea iniţiativă un proces în legătură cu faptele
baza al puterii executive,deoarece lui ii revin
prevazuta de lege. juridica a populatiei. depistate de încălcare a drepturilor şi
cele mai importante atributii in realizarea
3.Inamovibilitatea judecatorilor. Avocaţii parlamentari examinează libertăţilor omului.
functiei de aducere la indeplinire a legilor.
4.Egalitatea lor in fata legii. sesizările cetăţenilor
Justitia se infaptuieste pe principiul Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi Primind cererea spre examinare,
Principiile de baza ale activitatii
egalitatii tuturor persoanelor, independent de apatrizilor care locuiesc permanent sau se avocatul parlamentar este în drept să
Guvernului.
cetatenie, rasa, nationalitate, origine etnica, află temporar pe teritoriul ei, denumiţi în solicite concursul organelor şi persoanelor
-se calauzeste de Constitutia
limba, religie, sex, opinie, apartenenta continuare petiţionari, ale căror drepturi şi cu funcţii de răspundere respective în
republicii,de legile constitutionale,organice
organizarea controlului circumstanţelor care întreprinse, el este în drept să se adreseze actelor. de a cărei competenţă ţinea emiterea actelor
urmează a fi elucidate şi să controleze organului superior pentru luarea măsurilor Actele normative ale autorităţilor normative, împuternicirile de modificare,
faptele expuse în cerere. de executare a recomandărilor cuprinse în administraţiei publice centrale şi locale completare şi abrogare a actelor normative
Controlul nu poate fi încredinţat aviz. trebuie să corespundă întocmai prevederilor emise anterior trec la succesorul competenţei
organului sau persoanei cu Organul sau persoana cu funcţii de constituţionale, legilor, precum şi hotărîrilor autorităţii care se reorganizează.
funcţii de răspundere ale cărei decizii sau răspundere care a primit avizul este şi ordonanţelor Guvernului.
acţiuni (inacţiuni) sînt atacate. obligată să-l examineze în termen de o lună În condiţiile legii, Guvernul suspendă
Avocatul parlamentar, fiind mediator şi să comunice avocatului parlamentar în sau abrogă, după caz, actele miniştrilor, ale
, face tot posibilul pentru a soluţiona scris despre măsurile luate. conducătorilor altor organe din subordine, ce
plîngerile prin concilierea părţilor şi În cazul in care se constată încălcări nu corespund legilor, hotărîrilor şi
căutarea unei soluţii reciproc acceptabile. în masă sau ordonanţelor Guvernului şi contestă actele
Concilierea poate avea loc în orice grave ale drepturilor şi libertăţilor constit autorităţilor şi instituţiilor publice autonome
etapă de examinare a cererii şi, la solicitarea uţionale ale omului, şi ale autorităţilor administraţiei publice
părţilor, se poate finaliza prin semnarea unui avocatul parlamentar are dreptul să locale dacă ele contravin legislaţiei.
acord corespunzătorr Concilierea prezinte un raport la una din
părţilor constituie temei pentru şedinţele Parlamentului, precum şi să Categoriile de acte normative
suspendarea procesului intentat în legătură propună instituirea unei comisii În sensul prezentei legi, actele
cu sesizarea. parlamentare care să cerceteze aceste fapte. normative structurate ierarhic sînt:
Accesul avocatului parlamentar la Avocaţii parlamentari au dreptul să a) hotărîrile şi ordonanţele Guvernului;
autoritati asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele b) actele normative ale autorităţilor 8. Controlul asupra activitatii
- În procesul examinării cererii şi Parlamentului şi ale Guvernului. administraţiei publice centrale; organelor administratiei publice:
controlului, din proprie iniţiativă, al La începutul fiecărui an, pînă la data c) actele normative ale autorităţilor
formele, subiectii, continutul.
semnalelor despre încălcarea drepturilor şi de 20 ianuarie,Centrul pentru Drepturile unităţilor teritoriale autonome cu statut
Activitatea autoritatilor administratiei
libertăţilor omului, avocatul parlamentar este Omului prezintă Parlamentului un raport juridic special şi ale altor autorităţi ale
publice locale de nivelul
în drept: despre respectarea drepturilor omului în administraţiei publice locale de nivelul întîi
intii si a celor de nivelul al doilea
a) să aibă acces liber la toate Republica Moldova în decursul anului şi de nivelul doi.
este supusa controlului
autorităţile publice centrale şi precedent.
administrativ in temeiul Constitutiei,
locale, să asiste la şedinţele lor, inclusiv Avocaţii parlamentari primesc în Actele normative ale Guvernului
al prezentei legi si al altor acte
la şedinţele organelor colegiale ale audienţă petiţionari Pentru exercitarea atribuţiilor
legislative.
acestora; conform orarului stabilit de ei, dar nu mai constituţionale şi a celor ce decurg din
Controlul administrativ al
b) să aibă acces liber la instituţii, rar decît de trei ori pe lună. Legea cu privire la Guvern, pentru
activitatii autoritatilor
organizaţii şi întreprinderi, indiferent de Primirea în audienţă are loc în organizarea executării legilor, Guvernul
administratiei publice locale vizeaza
tipul de proprietate, asociaţii obşteşti, municipiul Chişinău, în alte municipii şi adoptă hotărîri şi ordonanţe.
respectarea Constitutiei,
unităţi militare, penitenciare; oraşe, conform unui grafic aprobat. Ordonanţele se emit în condiţiile
tratatelor internationale la care
c) să solicite şi să primească de la Sediul permanent al Centrului pentru art.1062 din Constituţia Republicii Moldova.
Republica Moldova este parte, prezentei
autorităţile publice centrale şi locale, de la Drepturile Omului se află în municipiul Hotărîrile privind aprobarea tratatelor
legi si altor acte normative atit de
persoanele cu funcţii de răspundere de toate Chişinău. internaţionale, precum şi hotărîrile de
autoritatile administratiei publice
nivelurile În alte municipii şi oraşe pot fi create aprobare a proiectelor de legi privind
locale de nivelul intii si de nivelul al
informaţiile, documentele şi materialele filiale ale Centrului pentru Drepturile ratificarea, acceptarea, aprobarea sau
doilea, cit si de functionarii
necesare pentru examinarea cererii şi Omului. aderarea la tratatele internaţionale, sînt
acestora.
efectuarea controlului; 30.Principii constitutionale in supuse unei proceduri speciale de iniţiere,
Controlul administrativ include
d) să primească explicaţii de la organizarea si functionarea elaborare, adoptare, intrare în vigoare sau
controlul legalitatii si al
persoanele cu funcţii de răspundere denunţare, conform prezentei legi şi Legii
autoritatilor publice locale. oportunitatii activitatii autoritatilor
de toate nivelurile asupra chestiunilor ce privind tratatele internaţionale ale Republicii
Organ al administratiei publice locale. administratiei publice locale.
urmează a fi elucidate în procesul Moldova.
-autoritatea reprezentativa organizata Controlul administrativ se
examinării cererii; Guvernul stabileşte în regulamentul său
de populatia unitatii administrative- efectueaza din oficiu sau la cerere.
e) să sesizeze instituţiile de stat modul în care examinează proiectele de acte
teritoriale in scopul solutionarii intereselor Controlul administrativ vizeaza in
respective pentru a efectua investigaţii de normative.
locale tinind cont de prevederile Constitutiei principal legalitatea
expertiză şi a pregăti rapoarte asupra
si altor acte normative in vigoare. activitatii autoritatilor administratiei
chestiunilor ce urmează a fi elucidate în Forma proiectului de hotărîre a
Principiile administratiei publice publice locale.
procesul examinării cererii şi efectuării Guvernului
locale. Exercitarea controlului
controlului; Deciziile Guvernului care au caracter
1.Autonomiei locale. administrativ de oportunitate de catre
f) să aibă întrevederi normativ sau o importanţă generală se
-tinind cont de specificul social- autoritati de nivel superior se
şi convorbiri cu persoana reţinută sau elaborează sub formă de hotărîre.
demografic si geografic acest principiu admite doar in partea ce se refera la
arestată cu acordul şi în prezenţa persoanei, Proiectul de hotărîre a Guvernului se
presupune dreptul si capacitatea atributiile delegate de catre stat
care efectuează urmărirea penală. elaborează sub formă de:
colectivitatilor locale de a rezolva si de a autoritatilor administratiei publice
În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul a) act care conţine norme de drept
gestiona,in conditiile legii,sub proprie locale.
parlamentar are dreptul la audienţă peste pentru exercitarea atribuţiilor sale şi pentru
raspundere si in favoarea lor,o parte din Cancelaria de Stat este
rînd la conducători şi la alte persoane cu organizarea executării legilor;
treburile publice. responsabila de organizarea controlului
funcţii de răspundere ale autorităţilor publice b) act privind modificarea, completarea
2.Descentralizarii. administrativ al legalitatii activitatii
centrale şi locale, ale organelor de drept, sau abrogarea actului sau actelor emise
-conform acestui principiu o parte din autoritatilor administratiei
instituţiilor, organizaţiilor anterior;
atributiile organelor administratiei publice publice locale, exercitat de
şi întreprinderilor, indiferent de tipul de c) act cu privire la extinderea sau
centrale sint trecute in competenta organelor structurile proprii sau prin intermediul
proprietate, asociaţiilor obşteşti, unităţilor limitarea actului uneia sau mai multor norme
administratiei publice locale cu conditia ca oficiilor teritoriale din subordine.
militare şi penitenciarelor. în vigoare,
politica promovata de organele Subiecte ale controlului de oportunitate
Persoanele cu funcţii de răspundere de d) act de unificare (consolidare) a unor
administratiei publice locale sa nu vina in sint: Cancelaria de Stat,
toate nivelurile sînt obligate să prezinte acte în vigoare într-un act unic nou;
contradictie cu politica promovata la nivel organele administratiei publice
avocatului parlamentar materialele e) act de interpretare a unei norme din
national. centrale de specialitate, alte autoritati
şi documentele solicitate, actul normativ;
3.Legalitatii.-conform acestui principiu administrative, care actioneaza
oricare altă informaţie, necesare pentru f) act de aprobare a proiectelor de legi
organele administratiei publice locale isi inclusiv prin intermediul serviciilor
exercitarea atribuţiilor acestuia, în cel mult şi decrete ale Preşedintelui Republicii
desfasoara activitatea in stricta conformitate desconcentrate din unitatile
10 zile de la data solicitării, dacă în Moldova.
cu constitutia,alte acte normative in vigoare administrativ-teritoriale potrivit
solicitare nu se prevede un alt termen. (3) Problemele care necesită o
si In stricta conformitate cu competent sa. competentelor ce revin acestora in
reglementare detaliată se elaborează, de
4.Eligibilitatii -fiind organe conditiile legii.
Obligatiile avocatului parlamentar regulă, sub formă de proiecte de
reprezentative, organelle administratiei
Avocatul parlamentar este obligat: regulamente, instrucţiuni, statute, reguli,
publice locale se aleg cu concursul Controlul obligatoriu
a) să fie corect şi amabil în relaţiile cu care urmează a fi aprobate prin hotărîre de
locuitorilor unitatii administrativ –teritoriale Controlului obligatoriu sint supuse
petiţionarii; Guvern.
date prin vot universal ,egal,direct,secret si urmatoarele acte ale
b) să Actele normative ale autorităţilor
liber exprimat. autoritatilor administratiei publice
garanteze nedivulgarea secretului de stat administraţiei publice centrale
4.Consultarile cetatenilor in locale:
şi a altor informaţii ocrotite de lege; (departamentale), ale autorităţilor
problemele locale de interes deosebit. a) deciziile consiliilor locale de
c) să nu unităţilor teritoriale autonome cu statut
-acest principiu prevede posibilitatea nivelul intii si ale celor de
divulge informaţiile confidenţiale, precum juridic special, ale altor autorităţi ale
consultarii directe a locuitorilor nivelul al doilea;
şi datele din viaţa personală a administraţiei publice locale
colectivitatilor respective in probleme de b) actele normative ale primarului,
petiţionarilor, pe care le-a aflat în urma Autorităţile administraţiei publice
interes comunal. ale presedintelui raionului si ale
soluţionării cererilor; centrale, autorităţile şi instituţiile publice
d) să se abţină de la orice acţiuni 29.Actele autoritatilor publice si autonome, autorităţile unităţilor teritoriale
pretorului;
forta lor juridica c) actele privind organizarea
neconforme cu demnitatea de avocat autonome cu statut juridic special şi alte
Ierarhia actelor normative se licitatiilor si actele de atribuire de
parlamentar. autorităţi ale administraţiei publice locale
structurează în funcţie de categoria acestora terenuri;
Ignorarea obligaţiilor menţionate la emit, în condiţiile legii, acte normative
şi de autoritatea publică competentă de a le d) actele de angajare si actele de
alin.(1) poate constitui temei pentru (ordine cu caracter normativ, regulamente,
emite. eliberare a personalului
retragerea încrederii. instrucţiuni, reguli, hotărîri, decizii,
Categoriile de acte normative şi administratiei publice locale;
În situaţiile în care se constată unele dispoziţii şi alte asemenea acte).
limitele de competenţă privind emiterea lor e) dispozitiile care implica
încălcări ale drepturilor petiţionarului, Ordinele cu caracter normativ,
sînt stabilite prin Constituţia Republicii cheltuieli sau angajamente financiare de
avocatul parlamentar prezintă organului sau regulamentele, instrucţiunile, regulile şi alte
Moldova, prin Legea cu privire la Guvern, cel putin 30.000 lei in unitatea
persoanei cu funcţii de răspundere respective acte normative se emit numai pe baza şi
prin prezenta lege şi prin alte acte normative. administrativ-teritoriala de nivelul
ale cărei decizii sau acţiuni (inacţiuni), după întru executarea legilor, precum şi a
Actele normative de executare a intii si de cel putin 300.000 lei in
părerea sa, încalcă drepturile şi libertăţile hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului.
legilor, hotărîrilor sau ordonanţelor unitatea de nivelul al doilea;
constituţionale ale omului un aviz care va În preambulul actelor mentionate mai
Guvernului se emit în conformitate cu f) actele emise in exercitarea unei
conţine recomandări privind măsurile ce sus se indică expres actul normativ superior
normele care le dispun. atributii delegate de stat
urmează a fi luate pentru repunerea imediată pe care se întemeiază.
Corelaţia actelor normative diferite autoritatilor administratiei publice
în drepturile încălcate a petiţionarului şi Regulamentele, instrucţiunile, regulile
după puterea lor juridică se stabileşte în locale.
încunoştinţează despre aceasta şi alte acte normative se aprobă prin ordine,
funcţie de competenţa şi statutul autorităţii O copie de pe actul mentionat se
petiţionarul. În cazul în care avocatul hotărîri sau decizii.
publice emitente, precum şi de caracterul remite obligatoriu,
parlamentar nu este de acord cu măsurile În cazul reorganizării autorităţii publice
din contul emitentului, catre oficiul
teritorial al Cancelariei de Stat atrage dupa sine raspunderea juridical a contraventionale ca o modalitate a urmaririi penale,daca in actiunile sau in
in termen de 5 zile de la semnarea persoanei care a savirsit-o cu vinovatie, iar raspunderii juridice si definitia ei. inactiunile persoanei exista indici ai
actului. Responsabil de aceasta aceasta raspundere difera in functie de Sustinem opinia savantului romin contraventiei ,sanctiunea contraventionala
obligatie este secretarul consiliului, natura normei inculcate si a pericolului Mihai Adrian Hotca ca,dupa continut poate fi aplicata nu mai tirziu de trei luni de
care transmite, de asemenea, social al faptei. ,expresia raspunderea contraventionala este adaptarea hotaririi cu privire la refuzul de a
subiectului investit cu dreptul de Aceasta raspundere juridical reese in susceptibila de patru acceptiuni ;institutie intenta urmarirea penala sau clasarea
control procesul-verbal al fiecarei mod obiectiv din savirsirea unei fapte ilicite, fundamental;raport juridic de cazului.
sedinte a consiliului in termen de 15 care naste dreptul statului de a aplica constringere;latura pasiva a raportului 2.Prescriptia executarii
zile de la sedinta. sanctiunea normei juridice inculcate si contraventional de constringere ;continutul deciziilor cu privire la aplicarea sanctiunilor
Controlul facultativ obligatia faptuitorului de a suporta raportului de constringere. contraventionale(art.289 CCA) inseamna ca
Pina la data de 10 a fiecarei luni, consecintele juridice ale faptei comise. Ca institutie juridical fundamentala a nu poate fi executata decizia cu privire la
secretarul consiliului Raspunderea contraventionala este o dreptului contraventional ,raspunderea aplicarea sanctiunii contraventionale,daca ea
transmite oficiului teritorial al varietate a raspunderii juridice care apare in Contraventionala cuprinde un asamblu nu a fost pusa in executare in decurs de trei
Cancelariei de Stat lista actelor toate cazurile de comportament illegal al de norne juridice care reglementeaza luni din ziua pronuntarii ei.Aceasta decizie
adoptate de primar sau de presedintele persoanei si se manifesta prin aplicarea fata implementarea dreptului contraventional se extinde si asupra persoanei care a comis o
raionului pentru luna precedenta. de ea a sanctiunilor juridice corespunzatoare prin constringere. contraventie si careia timp de trei luni nu i-a
Oficiul teritorial al Cancelariei de in ordinea stabilita de legislatia In sens larg,prin raspundere fost adusa la cunostinta hotarirea privind
Stat poate proceda la contraventionala.Aceasta caracteristica se contraventionala ,dupa M.A,Hotca,se aplicarea sanctiunii contraventionale,prin
controlul legalitatii oricarui act care refera la toate categoriile de baza ale intelege urmare persoana nu poate fit rasa la
nu constituie obiectul unui raspunderii juridice : penale, disciplinare, ”acea forma a raspunderii juridice raspundere contraventionala.
control obligatoriu in termen de 30 administrative si de drept civil identificata cu raportul juridic
de zile de la data primirii listei (patrimoniale). contraventional de constringere,stabilit intre 3.Pericolul redus al faptei
mentionate la alin.(1). Prin sanctiune se intelege masura de stat si contravenient ,al carui continut il contraventionale.Legea contraventionala
Controlul solicitat de autoritatea actiune juridica aplicata de stat si societate constituie dreptul statului de a aplica prevede ca,in cazul in care contraventia este
administratiei asupra unui comportament, ce incalca sanctiunea contravenientului si obligatia neinsemnata,organul imputernicit sa resolve
publice locale prevederile normelor de drept. Ea presupune corelativa a acestuia de a suporta cazul poate sa-l absolveasca pe faptuitor de
Consiliul local de nivelul intii si imbinarea organica a doua momente: in sanctiunea. raspundere contraventionala si sa se
consiliul local de nivelul al primul rind, aprecierea sociala negativa a In baza celor mentionate ,a analizei limiteze la o observatie verbala.Conform
doilea pot solicita oficiului teritorial comportamentului illegal; in al doilea rind, diversilor opinii pe aceasta problema am legii mentionate, se considera neinsemnata
al Cancelariei de Stat sa actiunea prin constringera asupra putea mentiona ca raspunderea contraventia care,in virtutea caracterului
verifice legalitatea oricarui act contravenientului, adica aplicarea fata de el contraventionala este reactia statului la sau,atrage dupa sine in calitate de sanctiuni
adoptat de autoritatea executiva in a masurilor de constringere statala. comiterea cu vinovatie a unei fapte aplicate unui avertisment sau a unei amenzi
cazul in care considera ca acesta este Raspunderea contraventionala are contraventionale prin aplicarea de catre in marime de pina la doua unitati
ilegal. particularitatile sale care se manifesta clar organul imputernicit fata de faptuitor a conventionale.
In cazul in care considera ca din compunerea ie cu alte categorii ale constringerii statale prevazute de legea 4Impacarea partii vatamate cu
decizia consiliului local este raspunderii juridice. contraventionala in modul si in termenii persoana care a comis contraventiile
ilegala, primarul, presedintele In primul rind, pentru raspunderea stabiliti de lege ,in limitele sanctiunii prevazute in articolele 47/1-47/3 ale
raionului sau secretarul pot solicita contraventionala este characteristic temeiul contraventiei comise,cit si obligatia CCA.Daca partile s-au impacat si procedura
oficiului teritorial al Cancelariei de special.Se stie ca incalcarile de legislatie se contravenientului de a suporta contraventionala devine irevocabila ,atunci
Stat efectuarea unui control al deosebesc dupa obiect , continutul juridic. sanctiunea.Din aceasta definitie reiese ca actiunea contraventionala si cea civila se
legalitatii. Acest fapt determina si consecintele juridice aplicarea raspunderii contraventionale va fi sting din oficiu cu clasarea procedurii.
Cererea de efectuare a diferite ale lor. Astfel raspunderea penala considerata legitima numai atunci cind vor fi 5.emiterea unui act de amnistie
controlului legalitatii este depusa in survine in cazul savirsirii unei infractiuni, respectate integral urmatoarele conditii: daca el suprima aplicarea sanctiunii
termen de 30 de zile de la data cea de drept civil- a delictului patrimonial, 1Existenta continutului juridic al administrative.In caz de emitere de catre
emiterii actului, cu indicarea cea disciplinara- a delictului disciplinar (de contraventiei:(obiectul,latura Parlament a unui asemenea act,procedura
prevederilor legislatiei ce se considera serviciu). Raspunderea contraventionala se obiectiva,subiectul,latura subiectiva). contraventionala inceteaza,iar faptuitorul
a fi incalcate. caracterizeaza ca o reactive a statului pentru 2Examinarea cazului si emiterea este eliberat de raspunderea
In termen de 30 de zile de la o categorie de delicate, si anume pentru deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionala.
data primirii cererii, oficiul contraventie. Anume ea constituie singurul contraventionale de catre organul 6Abrogarea actului care
teritorial al Cancelariei de Stat va lua temei juridic al raspunderii contraventionale. (persoanele cu functii de stabileste raspunderea contraventionala .
una din urmatoarele decizii: O singura exceptie de la regula generala este raspundere)imputernicit (art.204-231 CCA). 7.Inlocuirea raspunderii
a) declansarea procedurii de control cea a posibilitatii aplicarii 3Aplicarea numai acelor sanctiuni contraventionale cu raspunderea
prevazute la art.75; raspunderiicontraventionale in cazurile contraventionale care sint prevazute de administrativ-disciplinara se efectueaza in
b) respingerea cererii cu indicarea prevazute de legislatia penala(art.55CP), nu lege(art.22-23 CCA.). cazul si in modul stabilit de legea
motivelor si incunostintarea numai pentru comiterea contraventiei, dar si 4Respectarea termenilor de aplicare a contraventionala ,care se aplica fata de
solicitantului. pentru o infractiune care nu prezinta un mare sanctiunilor contraventionale (art.37,38,289 militari si supusii serviciului militari,chemati
Controlul la solicitarea persoanelor pericol social, daca se constata ca corectarea CCA). la concentrare,precum si fata de persoanele
vatamate sau reducarea persoanei e posibila fara 5Aplicarea pedepsei numai in limitele din efectivul de soldati si din personalul de
Orice persoana fizica sau juridica aplicarea pedepsei penale. sanctiunii prevazute de norma materiala comanda al Organelor Afacelor interne.
ce se considera vatamata In al doilea rind, raspunderea incalcata . Decedarea persoanei fata de
intr-un drept al sau de catre o contraventionala, ca si toate masurile de 6Respectarea regulilor de aplicare a care s-a inceput procedura contraventionala.
autoritate a administratiei publice constringere, se aplica, de regula pe cale sanctiunilor contraventionale stabilite de Decesul contravenientului este una din
locale printr-un act administrativ extrajudiciara, direct de organelle statale lege. cauzele ce determina stingerea raportului de
poate solicita oficiului teritorial al imputernicite ( de persoanele de raspundere 15.circumstantele ce exclude represiune contraventionala.Moartea
Cancelariei de Stat controlul legalitatii ale acestora). Aplicarea masurilor de pornirea procedurii faptuitorului face imposibila aplicarea
actului. constringere contraventionala este una din sanctiunii contraventionale deoarece,spre
contraventionale si aplicarea
Cererea de efectuare a controlului formele cele mai illustrative ale manifestarii deosebire de alte forme de raspundere
legalitatii se depune in termen jurisdictiei contaventionale, adica realizarea sanctiunii contraventionale juridica,raspunderea contraventionala este
de 30 de zile de la data publicarii competentei jurisdictionale se face de catre Unul din principiile raspunderii personala si nu se transmite pe cale de
sau comunicarii actului. In ea se organelle executive imputernicite, pe cind contraventionale este principiul succesiune.Din punctual de vedere al
indica prevederile legislatiei ce se aplicarea masurilor raspunderii penale si de inevitabilitatii acesteia,potrivit caruia dreptului procesual ,moartea faptuitorului
considera a fi incalcate. drept civil se face numai in limirtele restabilirea ordinei sociale si repararea este cauza de stingere a actiunii
In termen de 30 de zile de la data jurisdictiei judiciare. pagubei pricinuite ca urmare a savirsirii unei contraventionale ,dar actiunea civila va fi
primirii cererii, oficiul In cazurile special prevazute de legea contraventii este un effect neevitat. Insa solutionata.
contraventionala (art.209 CCA) masurile legea contraventionala prevede unele
teritorial al Cancelariei de Stat va lua raspunderii contraventionale se aplica de imprejurari a caror aparitie face ca principiul
una din urmatoarele decizii: instantele de judecata, dar nu in scopul inevitabilitatii raspunderii contraventionale
a) declansarea procedurii de control realizarii justitiei ci pentru respectarea sa fie stirbit, instituind mai multe cause care
prevazute la art.75; jurisdictiei contraventionale. exclud aplicarea sanctiunii contraventionale
b) respingerea cererii cu indicarea In al treilea rind modul extrajudiciar si anume:
motivelor si incunostintarea de aplicare a raspunderii contaventionale, Prescriptia aplicata sanctiunii
solicitantului. In acest caz, solicitantul ceea ce nu inseamna ca toate cazurile de contraventionale. Ea exclude raspunderea
nu este lipsit de dreptul de a aplicare a constringerii contraventionale pot contraventionala datorita nerealizarii
sesiza direct instanta de contencios fi calificate in acest fel ca raspundere acesteia in termenele stabilite de lege.
administrativ. contraventionala. In special nu sunt Prescriptia aplicarii sanctiunii
considerate drept raspundere contraventionale este o cauza ce stinge
14. Raspunderea contraventionala masurile de prevenire raportul juridic contraventional de conflict,
( controlul documentelor de identitate, deoarece acesta nu a fost rezolvat intr-o
contraventionala:notiune ,
controlul corp[oral sau al bagajelor, retinerea perioada de timp rezonabila si care este 16.Stadiile (trepele)
particularitati, consecintele contraventionala, aducerea faptuitorului la prevazuta de legea contraventionala. Legea procedurii contraventionale.
organelle de drept, aducerea prin mandate de contraventionala prevede ca sanctiunea
Activitatea efectiva privind combaterea aducere). contraventionala poate fi aplicata nu mai Procedura contraventionala,ca
contraventionalitatii nu poate avea loc fara a Raspunderea contraventionala se tirziu de 3 luni de la comiterea contraventiei, institutie juridica a dreptului
apela la o asa masura de constringere statala deosebeste essential de raspunderea iar in cazul contraventiei continue- nu mai contraventional ,este o activitate cu
cum este raspunderea juridical. disciplinara, care se aplica in mod tirziu de 3 luni de la descoperirea ei. In cazul un continut concret-realizarea
Raspunderea juridica, inclusive cea extrajudiciar. Pentru raspunderea contraventiilor din domeniul ipozitelor – nu prevederilor normelor materiale ale
contraventionala, este o varietate a disciplinara e characteristic faptul ca ea e mai tirziu de un an de la data comiterii dreptului contraventional,aplicarea
constingerii juridice, reprezentind o stare de atestata in cadrul relatiilor de suboordonare a contraventiei,continue-nu mai tirziu de trei sanctiunilor
drept deosebita ce presupune prezenta persoanei ce comite delictul disciplinar luni de la descoperirea ei.In cazul contraventionale,executarea
obligatiei fixate in lege, intelegerea raportat la persoana cu functii de raspundere contraventiilor din domeniul deciziilor cu privire la aplicarea
necesitatii de a o realize, precum si care, dispunind de putere disciplinara, aplica impozitelor,taxelor,primelor de asigurare si pedepsei contraventionale.Ca orice
posibilitatea survenirii consecintelor masura disciplinara corespunzatoare. disciplinei financiare,sanctiunea se aplica nu alta modalitate de activitate,ea are
nefavorabile (aplicarea sanctiunilor) in cazul In literatura de specialitate nu exista o mai tirziu de un an de la data comiterii inceput,continut si sfirsit.
incalcarii acestei obligatii. opinie unica a specialistilor in ceea ce contraventiei .In cazul refuzului de a porni Aceasta activitate revine
Orice incalcare a normelor juridice priveste existenta raspunderii urmarirea penala sau in cazul clasarii diferitilor participanti la procedura
contraventionala, principala parte a D) Anuntarea deciziei asupra numai de cître organele abilitate prin legea cetățenilor a necesităților lor materiale și
procedurii fiind reprezentantul cazului si punerea ei contravențională; se aplică în mod extra spirituale. Numai în cazul în care măsurile
statului. in executare. judiciar; aplicarea sancțiunii de constrîngere nu au efect organele
Activitatea participantilor la 3. Revizuirea cazului contravenționale nu atrage după sine administrării de stat trebuie să apeleze la
procedura contraventionala se conttraventional : consecințele atecidentul penal. Aplicarea metodele de constrîngere pentru a asigura
desfasoara in timp si dupa continut A) Atacarea deciziei asupra sancțiunilor contravenționale are drept scop: punerea în executare a legilor. Importanța
ca o consecutivitate de actiuni cazului; ocrotirea valorilor sociale protejate de cxonvingerii ca metodă principală de
procesuale intru realizarea B) Examinarea plingerii sau normele juridice contravenționale; educare a maselor de către organele
drepturilor si obligatiilor a protestului; reeducerea persoanei care cu vinovăție a administrării de stat este argumentată de
reciproce,avind citeva faze ce C) Adoptarea si pronuntarea comis o contravenție prevăzută de legea însăși natura unui stat de drept . scopurile,
succed. deciziei in recurs contravențională în spiritul respectării tendințele și pricipile organizării și
In literatura de specialitate asupra cazului ordinii de drept; prevenirea săvîrșirii unor funcționării aparatului de stat coincid cu
exista mai multe opinii privind contraventional; fapte antisociale atît de contravenient cît și interesele de bază ale cetățenilor. Măsurile
definitia de treapta a procedurii D) Punerea in executare a de către alte persoane. Sistemul de sancțiun i de convingere are unele forme pe care le
contraventionale ,opinii care nu se deciziei definitive cu contravenționale poate fi stabilit expres de putem evedinția: expliucarea, discutarea,
deosebesc esential. privire la aplicarea către legea contravențională. Actualul cod consultarea, insuflarea ca metode de acțiune
Faza procedurii sanctiunii CCA prevede următoarele sancțiuni asupra conștiinței voinței și
contraventionale va fi interpretata ca contraventionale. contravenționale: avertismentul, amenda, comportamentului obicților administrării.
acea parte a procedurii 4. Executarea deciziei cu privire ridicarea contra echivalent a obiectului, care Formele de convingere se exprimă prin
contraventionale care,pe linga la aplicarea sanctiunii a constituit instrumentul comiterii sau aplicarea unui sistem de măsuri de stimulare
sarcinile comune ale procedurii,are contraventionale: obiectivul nemijlocit al contravenții, morală sau materială. Deci putem defeni
si sarcinile sale proprii bine A) Verificarea procedurii de confiscarea obiectului care a constituit convingerea ca pe o influență
determinate,realizindu-se prin punere a deciziei instrumentul comiterii sau obiectivul psiopedagogică ce se aplică față de individ
activitatea participantilor concreti la emise in executare; nemijlocit al contravenții, privarea de apelarea la conțtiința lui în scopul respectării
procedura contraventionala care se B) Executarea propriu-zisa dreptul special, acordat cetățeanului de către el a legislaței în vigoare și a
finalizeaza cu emiterea unei variante a deciziei; respectiv, arestul administrativ, expulzarea. îndeplenirii atribuților sale constituționale.
de decizie intermediare asupra C) Finalizarea fazei de Avertismentul ca sancșiune contravențională Prin noțiune de constrîngere
cazului. executare a deciziei se aplică de regulă în scris în formă verbală, înțelegemmăsurile de influență aplicate
Fazele procedurii,urmarind emise si a procedurii avertismentul nu se consideră pedeapsă direct de către organele statului asupra
scopul de baza al ei,se deosebesc una contraventionale,la contravențională. Amenda constă în varsarea persoanei vinovate de încălcarea normelor
de alta prin:continutul general. unei sume de bani în benificiul statului. de drept contravențional fără adresare în
sau,participantii la D) Ridicarea contra echivalent constă în judecată . temeiu aplicării măsurilor de
procedura,metodele de Fazele enumerate,realizate in stricta ridicarea silită a obiectului care a constitutit constrîngere este delictul contravențional.
activitate,deciziile emise etc.Decizia consecutivitate,alcatuiesc procedura instrumentul comitertii sau obiectul Constrîngerea administrativă constă în aceia
intermediara se fixeaza intr-un contraventionala. nemijlocit al contravenței. Confiscarea este că organul corespunzător al administrării de
document procesual special (proces- E de mentionat ca,de rind cu procedura asemănătoare după conținut cu ridicarea stat sau persoana cu funcții de răspundere
verbal cu prvire la retinere ;proces- contraventionala obisnuita,exista si contra echivalient. Confiscarea constă în conducînduse de împuternicirele sale obligă
verbal cu privire la controlul corporal procedura contraventionala simplificata transformarea silită ți în mod gratuit a cetățeanul să înfăptuească anumi9te acțiuni
etc). pentru unele fapte contraventionala. obiectuli care a constituit instrumentul sau să înceteze unele acțiuni cu posibilitatea
Fazele procedurii sint organic La desfasurarea procedurii simplificate comiterii sau obiectivaul nemijlocit al aplicării măsurilor de constrîngere
legate intre ele.De regula,urmatoarea fazele procedurii nu ies in evidenta.Spre contravenții, în proprietatea statuli. Privarea administrativă. Deci prin constrăngere
faza isi incepe desfasurarea dupa exemplu,la comiterea unei contraventii de dreptul special acordat uniu cetățean ex. administrativă înțelegem un ansamblu de
finalizarea celei anterioare. pentru care nu se intocmeste un proces – Dreptul de a conduce mijloace de transport. măsuri pe care organele administrării de stat
Procedura contraventionala verbal cu privire la contraventie si amenda Se aplică pe un termen de pînă la 3 ani le poate lua direct pentru a asigura
consta din urmatoarele faze: se achita la fata locului ,fazele de cercetare a pentru încălcarea a modului de folosire a executarea dispoziților legale în cazul în care
1. Cercetarea cazului cazului,examinarea lui si emiterea acestui drept. Expulzarea constă în acestea nu sunt executate de bunăvoie,
contraventional; deciziei,precum si executarea acesteia se îndreptarea silită de pe teritorilu RM a precum și pentru a preveni producerea unor
2. Examinarea cazului si contopesc. cetățenilor străini sau a apatrixilor care au fapte care ar periclita ordinea publică
emiterea deciziei asupra încățcat regulile de ședere în RM. Regulile drepturile și interesele statului sau ale
cazului; de aplicare a sancțiunii contravenționale pot cetățenilor. În literatura de specialitate se
3. Revizuire cazului fi următoarele: aplicarea sancțiunilor numai admite următoarea clasificare a măsurilor
contraventional; în atingerea scopuli prevăzut de legea administrative de constrîngere: măsuri de
4. Executarea deciziei cu contravențională. Aplicarea pedepsei prevenire, măsuri de curmare, măsuri de
privire la aplicarea sanctiunii contravenționale numai în limitele pedeapsă contravențională.
contraventionale. sancțiunii contravenții comise. Aplicarea
La prima faza, se constata fapta sancțiunii nuami în strictă confornitate CCA.
contraventionala, se colecteaza si se La aplicarea sancșiunilor se ține cont de
caraterul valorilor social atentate, de
administreaza probele privind caracterul persoana celui care a atentat la aceste valori.
faptei antisocial comise si personalitatea De gradul și forma vinovății lui.
faptuitorului. Circumstanțele care atenuează răspunderea
pentru contravenția comisă se consideră
La a doua faza, se analizeaza următoarele 1. căința sinceră a vinovatului.
documentele procesuale prezentate, se 2. prevenirea de către contravenient a
verifica incadrarea juridical a faptei comise, următoarelor daune ale contravenției,
circumstantele atenuante si agravante ale repararea benivolă a prejudiciuluisau
cauzei, se emite decizia asupra cazului, care 17.SANCȚUNILE înlăturare daunei pricinuite.3. comiterea
se adduce la cunostinta partilor procedurii. contravenței sub puterea unei emoții
La a treia faza, delicventul, partea CONTRAVENȚONALE: NOȚIUNE,
sufletești ori în vertutea unui concurs de
vatamata sau reprezentantii legali ail or, SISTEMUL CONSECINȚELE grave împrejurări persoanale sau familiale.
precum si procurorul sunt in drept sa atace REGULILE DE BAZĂ DE APLICARE A 4. comiterea contravenței de către un minor.
decizia cu privire la cazul contraventional. 5. comiterea contravenței de către o femeie
In caz de atac, executarea deciziei se LOR.
gravidă sau de către o femeie care are un
suspendeaza si se efectuiaza revizuirea Unul din elementele copii de vîrstă de pînă la un an.
cazului de catre instant de judecata. constituitive ale noțiunii de contravenție este Circumstanțele care agravează răspunderea
La a patra faza, se desfasoara executare sancționarea faptei ilicite comise prevăzute contravențională pot fi următoarele:
deciziei irevocabile cu privire la aplicarea de lege. Sancțiunea contravențională este un continuarea comportării ilicite, 2 comiterea
sanctiunii contraventionale. Fiecare dintre element obligatoriu al normei de două ori în decursul unui an a unei
fazele enumerate la rindul lor, au propriile contravenționale materiale în acre sunt contravenții similare.3. atragerea în
etape. In mod schematic, fazele si etapele prevăzute măsurile de influențare a statului contravenție a unui minor. 4.comiterea
procedurii contraventionale pot fi prezentate asupra persoanei care cu vinovăție a comis o contravenței de către un grup de persoane.
ca: abatere contravețională ea fiind un mijloc de 5comiterea unei contravenții în condițile
1. Cercetarea cazului garantare a normei juridice. Deci putem unei calanității naturale sau alte împrejurări
contraventional: menționa că sancțiunea contravențională este excepționale. 6comiterea contravenții în
A) Constatarea faptei antisocial o măsură constrîngere statală prevăzutăde stare deebrietate.
comise; legea contravențională și aplicată 18. CONVINGEREA ȘI
B) Inceperea procedurii
19 Măsurile administrative de
contravenientului în modul stabilit de lege CONSTRÎNGEREA CA METODE DE
contraventionale; pentru săvîrșirea cu vinovăție a contravenției ADMINISTRARE ÎN DOMENIUL curmare: sistemul conținutul
C) Colectare si administrarea avînd drept scopocrotirea valorilor sociale, COMBATERII
probelor, analiza juridical a formarea unei conduite corecte a
metodele de aplicare.
CONTRAVENȚIONALITĂȚII.
faptei comise; făpuitorului , prevenirea comiterii unor noi Statul prin activitaea pe care o desfășoară Măsurile administrative de
D) Documentarea procesuala a contravenții atît de către contravinientul organele sale pune în executare dispozițile curmare se aplică în cazurile cînd e necesară
rezultatelor cercetarii cazului; însuși, cît și de către alte persoane. Din cuprinse în legislația contravențională curmarea prin constrîngere a acțiunilor
E) Expedierea procesului-verbal defeniția sanacțiunii contravenționale aplicînd în primul rînd metoda convingerii, ilegale și prevenirea urmărilor dăunătoare.
cu privire la contraventie si a rezultă caracterul triplu al ei: măsura de metoda educării și explicării necesității de a Aceste măsuri se împart în două grupe:
materialelor anexate la el constrîngere statală, mijloc de reeducare și traduce în viață voința majorității membrilor obișnuite și speciale. Cele obișnuite de
conform competentei. măsură de prevenire a abaterilor societății, exprimată prin lege. Metodele de curmare sunt: cerința de a înceta
2. Examinarea cazului si contravenționale. Încadrînduse în convingere trebuie săfie de bază în comportamentul ilegal, reținerea
emiterea deciziei asupra : caracteristica sancțiunilor juridice administrarea de stat ceea ce constitue o administrativă, aducerea făptuitorului la
A) Pregatirea pentru sancțiunia contravențională dispune de realizare a principilor unui stat democratic și organele de drept. Aducerea prin mandt a
examinarea cazului; aumite trăsături caracteristice: este o formă ea poate fi aplicată cu succes întrun stat făptuitorului, a cărui prezență e obligatorie
B) Examinarea cazului de constrîngere statală, prevăzută de legea democratic înrucît organele administării de pentru examinarea unui dosar cu privire la
contraventional; contravențională; se aplică numai în cazul stat prin activitatea pe care o desfășoară contravenția comisă sau a altei persoane care
C) Emiterea deciziei asupra comiteree cu vinovîție a unei fapte urmăresc în permanent satisfacerea se eschivează de la chemarea legitămă în
cazului; antisociale prevăzută de CCA; se aplică drepturilor și intereselor legale ale organele de drept, sistarea activității unei
întreprinderi, sistarea exploatării juridice procesuale se aplică numai în caz de sistemul de drept al republicii vom explica dezvoltarea culturii şi ştiinţei, protejarea
transportului a cărui stare tehnică reprezintă apariție a raporturilor juridice generate de unele noţiuni elementare din teoria dreptului. patrimoniului cultural naţional, ocrotirea
un pericol pentru traficul rutier, distrugerea
unui imobil construit samovolnic precum și fapta contravențională comisă. 3procedura Dreptul este ansamblul regulilor mediului оnconjurător şi asigurarea
evacuarea dintrun spațiuy locativ ocupat contravențională presupune o activitate a asigurate şi garantate de către stat, care au echilibrului ecologic, crearea condiţiilor
samovolnic. Sensul reținerii constă în organelor abilitate privind prevenire ca scop organizarea şi disciplinarea necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi
limitarea forțată pe scurt timp a cetățeanului
în drepturile sale.limitarea si libertatea de curmarea sau constatarea faptei comportamentului uman în principalele pentru protecţia socială a cetăţenilor,
acțiune și deplasarea persoanei ce a săvîrșit contravenționale . 4 atăt conținutul acestei relaţii din societate, într-un climat specific atragerea tuturor cetăţenilor la viaţa politică
o contravenție în scopul saigurării ordinii activități căt și organele abilitate de a manifestării coexistenţei libertăţilor, a societăţii, organizarea cooperării cu alte
publice și securității publice. Reținerea
juridică se aplică în scvopul: curmării unei examina cazul și de a emite decizuia asupra apărării drepturilor esenţiale ale omului şi state etc., оntr-un cuvоnt, acestea sоnt
contravenții, stabilirii identității unei cazului sunt strict stabilite de legea justiţiei, sociale. Din această definiţie sarcinile care se urmăresc prin crearea de
persoane, întocmirii unui proces verbal cu contravențională. 5procedura desprindem două concluzii importante : norme ce reglementează relaţiile din
privire la contravenție. Asigirării examinării
la timp și corecte a cazurilor contravenșională are ca scop și reeducarea *9 dreptul este un ansamblu de reguli; domeniile amintite.
contravenționale, asigurării respectării contravenientului, constatarea cauzelor și *10 dreptul serveşte reglementării Deci, crearea de norme, oricоt ar fi de
hotărîrilor cu privire la cazul relaţiilor sociale.
condiților în care sa comis contravenția.. Norma juridică este o regulă generală şi corectă şi de bună reglementarea, nu
contravențional. În conformitate cu legislația
așadar procedura contravențională este o obligatorie de conduită, al cărui scop este constituie decоt primul pas оn realizarea
în vigoare reținerea și aducere vor
cetățeanului, bănuit de comiterea unei fapte totalitate de norme juridice procesuale care de a asigura ordinea socială, regula ce sarcinilor amintite, la fel de important este
contravenționale , la organele de poliție va fi constitue mecanismul de realizare a cel al realizării normelor, a оnfăptuirii
poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală,
legală atunci cînd vor fi respectate
normelor materiale ale dreptuli în caz de nevoie prin constrângere. scopurilor urmărite prin reglementare. De
următoarele condiții:1 dacă cetțeanul a fost
surprins la locul comiterii contravenții sau contravențional prin acre sunt protejate De aici putem trage concluzia că altfel, aceste două procese de creare şi de
sunt suficiente motive de al bănui în valorile sociale din domeniul combaterii realizare a dreptului se interpătrund,
ansamblul de reguli ce constituie dreptul
săvîrșirea ei. 2a fost săvîrșită o contravenție
contravenționalități activitatea executivă a este de fapt un ansamblu de norme juridice. deosebirea dintre ele puţind şi trebuind a fi
care prevede întocmire obligatorie a unui
proces vrbal.3dacă întocmire pe loc a organelor abilitate reglementată de legislația Sistemul dreptului evocă unitatea dreptului făcută din punct de vedere teoretic, dar greu
procesului verbal este imposibilă. Analizînd în vigoare privind prevenirea și curmarea de de realizat, uneori, оn practică.
şi diferenţierea sa, adică împărţirea sa pe
legislația în vigoare evedențiem următorele
contravenții constatarea și curmarea faptei ramuri şi instituţii juridice. Analiza conceptului realizării dreptului
temeiuri juridice ale aducerii la organele de
drept și rețineri administrarive: comiterea contravenționale și executarea decizilor Ramura de drept este un ansamblu este de fapt analiza modului de
contravenței la care întocmirea procesului respective resocializarea contravenientului și implementare a normei de drept оn viaţa
distinct de norme juridice, legate organic
verbal e obligatorie ăi acest proces verbal nu
demascarea cauzelor și condiților care între ele, clasificate după obiectul socială, a modului оn care societatea
poate fi întocmit la fața locului. Eschivarea
de la ispășirea pedepsei penale, a arestului favorizează comiterea contravenților. Scopul reglementării juridice şi al metodelor de primeşte norma de drept, o оncorporează оn
adninistrativ, vagbondajului, tentativade procedurii contravenționale poate fi atins patrimoniul psihologic al individului.
reglementare şi care reglementează relaţii
sinucidere, asemanarea persoanei reținute cu
prin respectarea unor sarcini care sunt sociale într-un anumit domeniu. Condiţiile generale ce caracterizează
descrierea portretului verbal al persoanei
bănuite în comiterea infracțiunii, eschivarea următoarele: calificarea la timp sub toate Instituţia juridică se defineşte ca o climatul social-politic şi ideologic determină
de la tratament a celor bolnavi de boli aspectele deplină și obiectivă a m mod nemijlocit eficienţa formelor juridice
totalitate de norme juridice organic legate,
venerice sau eschivarea de la examinarea împrejurărilor fiecărui caz. Soluționarea aparţinând unei ramuri de drept, şi care de realizare a dreptului. Rolul acestor
sida. Aducerea poate fi de două feluri:
obișnuită și prin mandat de aducere.conform cazului contravențional în strictă reglementează un grup de relaţii sociale condiţii (economice, politice, spirituale) este
legislației în vigoare la examinarea unor conformitatea cu legislația, asigurarea hotăritor in procesul transformării
înrudite, după metoda de reglementare
cauze contravenționale prezența persoanei executării hotărîrii adoptate privind aplicarea principiilor dreptului in valori proprii
trase la răspundere este obligatorie. În cazul specifică ramurii respective.
eschivării ei de a se prezenta la chemarea sancțiunilor contravenționale. Stabilirea În virtutea celor expuse vom defini structurii intime a personalităţii umane şi ca
organului de drept , persoana poate fi supusă cauzelor și condiților ce au contribuit la sistemul de drept al Republicii Moldova ca criterii de apreciere a desfăşurării corecte a
în modul stabilit de lege, aducerii prin comiterea contravenții, prevenirea relaţiilor din societate.
mandat de aducere. Sistarea activităților un ansamblu de norme juridice divizate
întreprindelor poate fi efectuată numai contravențiulor. Educarea cetățenilor în conform obiectului şi metodelor de In ultim ă instanţă, dreptul pozitiv, este
atunci cînd activitatea lor prezintă un pericol spiritul respectării legilor, întăririi reglementare în ramuri de drept cum ar fi: rezultatul acestor condiţii, el neputuid fi
pentru securitatea publică. legalitîății. superior societăţii оn care se naşte şi
dreptul constituţional, dreptul administrativ,
dreptul civil, dreptul financiar, dreptul acţionează.
muncii, dreptul penal, dreptul familiei, Cercetările de sociologie juridică şi de
dreptul agrar, dreptul procesual, dreptul criminologie, punоnd оn centru lor studiul
internaţional etc., etc. condiţiei sociale a legii, a cunoaşterii legii de
În această lumină a înţelegerii către destinatarii săi etc., au scos la iveală
corecte a conţinutului sistemului de drept a concluzii de o mare importanţă teoretică şi
Republicii Moldova, vom identifica şi practică privind dependenţa realizării
dreptul constituţional ca o totalitate unitară
de norme juridice, fie că sunt cuprinse în dreptului de condiţiile generale socialumane
constituţie sau în alte acte normative prin şi culturale. Aceste cercetări subliniază
care se reglementează relaţii sociale particularităţile modului оn care procesele
fundamentale ce apar în procesul
instaurării, menţinerii şi exercitării statale a sociale majore оşi exercită оnrвurirea asupra
puterii. comportamentului juridic al cetăţeanului şi
asupra aplicării dreptului de către organele
statului.
37. Conceptul realizării dreptului
Considerăm că realizarea dreptului
Elaborarea dreptului, a actelor
poate fi definită ca procesul transpunerii m
normative nu reprezintă un scop in sine, prin
viaţa a conţinutului normelor-juridiee оn
elaborarea lor se urmăreşte reglementarea
cadrul căreia oamenii, ca subiecte de drept,
relaţiilor sociale in sensul dorit. Normele
respectă şi execută dispoziţiile normative, iar
juridice sunt create оn vederea realizării
organele de stat optică dreptul, in temeiul
unor sarcini ale societăţii, sarcini complexe,
competenţei lor.
orientate оn direcţia asigurării unei
38. Realizarea dreptului prin
conduceri eficiente a acesteia.
20. PORNIREA PROCEDURII 1. Dreptul constituţional ca aplicarea normelor juridice de către
Privite prin prisma rolului statului,
ramură de drept.
CONTRAVENȚIONALE ȘI normele juridice apar ca mijloace organele competente.
În comparaţie cu alte ramuri ale
CERCETAREA fundamentale de realizare a acesteia. Ele In afara participării specifice
dreptului, de exemplu, dreptul civil, dreptul
CONTRAVENȚIONALĂ CA STADIE A constituie cadrul juridic al realizării a cetăţenilor şi organizaţiilor nestatale in
comercial, dreptul penal, dreptul familiei,
PROCEDURII CONTRAVENȚIONLĂ. sarcinilor statului. Statul şi societatea sоnt procesul realizării dreptului, acesta este
etc., dreptul constituţional este cu mult mai
Procedura contravențională cuprinde interesate оn realizarea prevederilor оnscrise realizat şi prin intermediul unor acte
tânăr, de origine italiană, format sub
totalitatea normelor juridice procesuale ce оn actele normative. specifice de autoritate emise de organele
influenţa ideilor franceze, început şi
conțin anumite reguli de implementare a Garantarea suveranităţii naţionale şi a statului оn conformitate cu competenţa
fundamentat în perioada apariţiei primelor
normelor materiale ale dreptului integrităţii teritoriale, asigurarea ordinii rezervată lor prin lege. Această formă este
constituţii.
contravențional. Particularitățile procedurii constituţionale, consfinţirea şi garantarea denumită la general "Aplicarea dreptului". In
Prima catedră de drept constituţional s-a
contravenționale pot fi următoarel: drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, esenţă, aplicarea dreptului constă in
creat în 1796 la Ferrara, apoi după un timp
1procedura contrsvențională este o totalitate exploatarea resurselor naturale оn elaborarea unui sistem de acţiuni statale, in
scurt la Pavia şi la Bologna, iar în 1834 şi la
de norme juridice procesuale ce conțin reguli concordanţă cu interesul naţional, vederea transpunerii оn practică a
Paris.
de aplicare a regulilor materilale ale valorificarea potenţialului creator şi dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de
Pentru o mai bună înţelegere a locului pe
dreptuluoi contravențional. 2normele productiv al tuturor forţelor sociale, drept. Aplicarea dreptului sau aplicarea
care îl ocupă dreptul constituţional în
normelor de drept juridice presupune aplicare dat de un organ de stat constă, de transmisa pentru rezolvare altor organe.
intervenţia unor organe competente; această exemplu, оn numirea оntr-o funcţie, Daca se au in vedere recunoasterea in
aplicare se realizează intr-o formă oficială şi оnfiinţarea unei societăţi mixte, оncheierea calitate de izvoare a dreptului obiceele si
se concretizează printr-un act care este actul unui contract ş. a., deci nefiind vorba de un precedentele judiciare atunci poate fi vorba
de aplicare. Cu alte cuvinte, conceptul de act de sancţionare. despre lacune generale in dreptul pozitiv.
aplicare a dreptului este folosit in literatura Actul de aplicare constituie Lacuna in dreptul pozitiv- exista atunci
juridică intr-un sens specific, propriu, ca o un act deosebit de important, deoarece el ,cind nui lege, nici act subordonat legii, nici
modalitate a realizării dreptului, modalitatea naşte, stinge sau modifică raporturi juridice, obicei, nici precedent judiciar. Lacuna in
care presupune intervenţia unui organ generează drepturile şi obligaţiile faţă de reglementarea normativ-juridica ,exista
competent ce elaborează un act juridic оn persoanele la care se referă. Elaborarea atunci cind lipsesc normele legii si normele
anumite forme specifice, după o anumită actelor de aplicare cunoaşte anumite faze, actelor de subordonare. Lacuna in legislatie-
procedură. Aşadar, nu trebuie confundată care constituie un proces unic deşi ele nu au exista atunci cind lipseste o lege (un act a
realizarea dreptului, respectarea dreptului, cu aceeaşi succesiune оn timp, la toate unui organ supreme al statului). Lacuna in
aplicarea categoriile de norme juridice. lege- exista atunci cind relatiile supuse
dreptului. In linia celor expuse tună reglementarii sint incomplete reglementate.
Aplicarea dreptului este un acum, reiese, credem, faptul că aplicarea De aici reese ca exista doua forme de
concept mai restrоns, care presupune o dreptului este o f armă specifică de realizare lacune- cind lipseste complet o reflementare
40. Interpretarea normelor
activitate concretă, de realizare a unei norme a sa, strоns legată de procesul traducerii оn si cind sint neajunsuri in reglementarea
juridice
juridice. Aplicarea dreptului este o activitate viaţă a normelor juridice prin acte existenta. Ambele forme au nevoie de un
In procesul realizării dreptului
vastă pe care o desfăşoară organele de stat individuale şi concrete adoptate de organele apel fata de organelle legiuitoare referitor la
interpretarea normei juridice ce urmează a se
potrivit competenţei lor, o activitate vastă statutului. elaborarea unei norme noi.
aplica оn vederea soluţionării unei cauze
pentru că toate organele de stat, оn principiu, Domeniile оn care intervin Nu trebuie confundat lacunele in
printr-un act de aplicare reprezintă un
sоnt chemate să aplice dreptul, deoarece оşi organele statului оn procesul realizării legislatie cu asa numita tacere a
moment de cea mai mare importanţă.
desfăşoară activitatea оn conformitate cu dreptului sоnt determinate de competenţa legiuitorului, cind el intentionat lasă
Istoria оndelungată a dreptului a impus
normele juridice, cu normele de drept ca şi acestor organe оn domeniul organizării şi intrebarea deschisă, se abtine de la
o adevărată "metodă juridică", fapt care ne
cetăţenii de altfel, numai că organele de stat conducerii sociale, al garantării exercitării elaborarea normei, lăsind rezolvarea
dă posibilitate de a dezvălui conţinutul bogat
lucrează оn numele puterii şi ele se libere a drepturilor cetăţeneşti, ale problemei in afara sferei legislative.
al normei juridice, semnificaţiile
manifestă prin acte concrete care au putere jurisdicţiei etc. In literatura juridică unii Asa dar , lacuna in dreptul pozitiv este
momentelor sale succesive, formele şi
de lege оn traducerea lor оn viaţă. Nu toate autori оncearcă să оmpartă aplicarea lipsa totala sau partiala a normelor juridice,
metodele specifice de realizare a
organele de stat elaborează acte normative. dreptului in: existenta carora e determinata de
interpretării. Necesitatea interpretării este
Dacă luăm cele trei categorii de organe de - aplicarea normativă; dezvoltarea vietii sociale si necesitatilor
justificată de faptul că оn procesul aplicării
stat - legislative, executive şi judecătoreşti - aplicarea individuală. practice de rezolvare a problemelor sociale,
dreptului organul de aplicare (judecătorul,
-constatăm că toate fac acte de aplicare, dar Оn argumentarea acestei de principiile fundamentale, politica, sensul
organul administrativ etc.) trebuie să
acte de clasificări, ei pornesc de la faptul că si continutul legislatiei in vigoare, ce trebuie
clarifice cu toată precizia textul normei
elaborare nu fac decоt primele: majoritatea hotăririlor guvernului sоnt sa corespunda cerintelor normative, care
juridice, să stabilească compatibilitatea
Parlamentul şi apoi Guvernul. Desigur că elaborate pentru a aplica prevederi cuprinse reesa din natura lucrurilor si relatiilor.
acestuia оn raport cu o anumită situaţie de
Parlamentul оn primul rind face acte de оn diferite legi. Pentru acest motiv, ne Sint situatii in care organul de aplicare
fapt. Judecătorul are оntotdeauna оn faţă un
elaborare a dreptului, pentru că este organul exprimăm rezerve şi considerăm că оn a dreptului fiind sesizat pentru solutionarea
sistem de norme juridice cu caracter general
legiuitor, dar şi el face acte de aplicare оn aceste cazuri nu ne aflăm оn prezenţa unor juridical a unei speţe, nu gaseste o norma
şi impersonal, din care trebuie să
sensul că are şi anumite atribuţii pe care le acte de aplicare a dreptului, ci este vorba juridică in care sa se incadreze situatia de
selecţioneze pe cea care se aplică оn cazul
realizează оn conformitate cu Constituţia sau despre realizarea unor atribuţii ale fapt pe care o constata. In plus, asa cum
concret (un caz particular şi individual,
alte legi. De exemplu, aprobă compoziţia guvernului şi ale ministerelor. prevad sistemele de drept contemporane,
determinat prin trăsături ce nu-şi găsesc de
guvernului. Actul prin care aprobă Aceste acte, care sоnt acte judecatorul nu poate refuza judecarea cauzei
flecare dată reflectarea exactă şi detaliată оn
compoziţia guvernului este un act de normative, nu sоnt acte de aplicare a adusa in fata lui pe motiv ca legea nu o
conţinutul normei).
aplicare, nefiind un act normativ. Guvernul dreptului la un caz concret, ci ele sоnt prevede , este lacunară sau intunecată. In
Pentru a judeca, judecătorul trebuie să
ca organ executiv face atоt acte normative elaborate pentru executarea legilor, оn aceste cazuri se recurge la aplicarea
constate fiecare speţă оn parte. Astfel se
cоt şi acte de aplicare, Aici ponderea este temeiul puterii de reglementare a guvernului. dreptului prin analogie, cunoscinduse in
naşte nevoia interpretării, adică a оncercării
alta, penru că guvernul, ca organ executiv, Ele urmăresc să asigure, prin mijloace acest sens doua forme:
de a subsuma cazul dat unei norme generale
оn primul rоhd vine să execute actele normative, cadrul organizatoric, material 1) Analogia legii . Atunci cind existente, interpretarea este оn orice caz o
normative existente, de aceea el dă etc., pentru o bună activitate de aplicare a constatinduse lipsa normei juridice in care sa operaţie prin care se stabileşte o legătură
numeroase acte de aplicare. legii de către toate organele оn subordine. poata fi inclus cazul ce urmeaza a fi
solutionat, organul de aplicare gaseste totusi logică оntre dreptul pozitiv şi aplicarea lui.
Ministerele şi organele locale Ele nu pot fi оn nici un caz extra lege (cu atit
norme juridice care se refera la o situatie După cum am arătat mai sus normele
fac, оn primul rоnd, acte de aplicare mai mult contra legeei) şi nu dau naştere asemanatoare, pe care le aplica, demonstrind juridice au un caracter general şi impersonal
concrete prin dispoziţmVpe care le dau nemijlocit la raporturi juridice concrete, nu analogia cazului judecat cu cazul prevazut,
lacuna legii si necesitatea aplicarii normelor care ne formează un model general de
organelor subordonate prin ordine, instituţii sоnt manifestări de voinţă ale unui organ de
juridice existente. conduită. Aceste norme оnsă, trebuie să se
dintre care unele au character normativ, dar stat оntr-un raport de drept individualizat
2) Analogia dreptului aplice unor situaţii concrete diverse.
cele mai multe sоnt ordine, instrucţiuni Aceste măsuri juridice aparţin ordinii constituie o alta forma a analogiei la care se Caracterul general al noimei, pe de o parte,
transmise оn vederea realizării unor sarcini normative şi nu celei sub-normative. recurge atunci cind in solutionarea unei
şi marea diversitate de cazuri оn care se
concrete. cauze se constata ca lipseste norma
juridical, care se refera la acea cauza dar nu aplică, pe de altăparte, evidenţiază
Trecоnd la instanţele pot fi gasite nici norme sau texte juridice necesitatea interpretării normelor juridice.
judecătoreşti, vom consemna că acestea nu care sa reglementeze cause asemanatoare. In
In primul rind, legislatorul nu poate
pot să dea acte normative prin natura lor. aceasta situatie , organul de aplicare va
asigura solutionarea juridical a cauzei date avea оn vedere atunci cоnd elaborează
Deci prin natura lor, instanţele judecătoreşti 39. Lacunile in drept. Analogia recurgind la principiile generale ale normele juridice, toate situaţiile, care se pot
ca şi procuratura fac numai acte de aplicare. legii si anologia dreptului. dreptului. ivi оn aplicarea dreptului. De aceea, el
Şi organele poliţieneşti fac acte de aplicare. Analogia nu poate fi aplicata in trei
Cuvintul ,,lacună” are două sensuri. În trebuie să rămоnă la un nivel de generalitate,
Procesul verbal de constatare a unei categorii de situatii:
sens direct lacună înseamnă loc liber, lipsă care impune, pentru racordarea normei la
contravenţii, sau cu ocazia unei percheziţii, - a pedepselor prevazute de codul penal.
(ex. Intrun text scris), în sens indirect Aici functioneaza principiul incriminarii situaţie, interpretarea ei. In al doilea rind,
sau alte acte care intervin оn activitatea
înseamnă eroare, omisiune. Lacună în sens legitime si principiul legalitatii pedepsei necesitatea interpretării normelor juridice
cotidiană, avertismentul sau sancţiunile pe dupa care nici o fapta nu poate fi pedepsita
direct este o calitate esentială a unui obiect, rezultă şi din faptul că legislatorul, redactind
care le aplică ş. a. m. d., sоnt acte de de cit daca ea a fost in mod expres,
prin pierderea careia, obiectul nu poate fi determinate de o norma juridical; normele, se exprimă concis, concentrоnd la
aplicare. Deci aplicarea dreptului se face de
acela, care este el in realitate. - exceptie , pe care legislatorul le poate maximum conţinutul exprimat De aici
către organele oficiale оnsărcinate cu prevedea la o norma juridical;
Lacunile in drept au sens opus si se rezultă, pentru organul de interpretare,
aplicarea unor acte normative, activitate ce - prezumtiilor legale absolute.
inteleg ca niste imperfectii a dreptului sau Folosirea analogiei se face cu titlu necesitatea dezvăluirii conţinutului real al
intra оn competenţa lor ca activitate
lipsa in el a ceva, c ear servi ca parte exceptional. De aceea , solutia data are normei şi a sferei situaţiilor avute оn vedere
concretizată оntr-un act oficial care este
componenta a lui. Unii autori evidentiază in putere juridica numai in situatia respectiva si de legislator cu prilejul redactării normei. O
actul de aplicare. normă juridică ridică puţine probleme de
drept asa zisele lacune ,, premeditate”. exclusiv asupra partilor implicate.
Nu trebuie să se reducă actul interpretare atunci cоnd reglementările ce le
Despre asa lacune se vorbeste atunci cind
de aplicare numai la actul de sancţionare. cuprinde sоnt mai minuţioase, urmărind să
legiuitorul a aminat rezolvarea problemei
Sоnt situaţii оn care dispoziţia actului de acopere o diversitate de situaţii
date pentru o perioada de timp, sau a fost
concrete. "interpretare a normelor juridice" şi nu adesea оn operaţii logico-raţionale avоnd ca evul mediu aceste idei şi-au găsit reflectarea
In al treilea rind, se ştie că pe timpul "interpretarea dreptului". Tematica obiectiv clarificarea sensului unor termeni în lucrările Sfîntului Augustin şi Tomas
Dacvino.Conform doctrinelor filozofice a
cоt o normă este оn vigoare pot să apară interpretării оn acest caz nu are оn vedere un sau stabilirea trăsăturilor esenţiale оn acestor autori dreptul este justiţia în cadrul
fapte noi care, оntrucоt nu existau оn discurs filozofic care să pună оn valoare vederea оndepărtării celor neesenţiale. colectivităţii umane,este o ordine ce este
momentul elaborării ei, nici n-au fost explicaţia temeiurilor principale ale poziţiei Alteori aceasta constă оn determinarea stabilită de Dumnezeu.Epoca modernă Hugo
Groţios, J.J.Russo.Aici dreptul natural iarăşi
prevăzute оn mod direct. Aceasta duce la şi funcţionării dreptului оn societate exactă a cоmpului de aplicare a normei оn se schimbă.Ideea principală dreptulul
elaborarea unor noi norme, care (interpretarea teoretico-filozofică a spaţiu, in timp şi asupra persoanelor. pozitiv trebuie întemeiat pe dreptul
intersectează^sfera de aplicare a celor déjà dreptului). Nu de puţine ori interpretarea apare ca natural.Dar ei au dedus ideea dreptului nu
din raţiunea divină,ci din raţiunea umană.Ei
existente, оn această situaţie se impune Ca moment (fază) al aplicării normei necesară pentru a stabili dacă o normă nouă
spun că dreptul pozitiv este expresia voinţei
interpretarea noilor acte normative, juridice la cazuri concrete, interpretarea este a abrogate sau nu, total sau parţial, o normă umane şi se divizează în drept scris şi în
comparоndu-le şi studiindule cu alte necesară pentru a clarifica şi a limpezi mai veche. drept nescris.În această ordine de idei şi
Groţio, şi Russo constată că dreptul constă
dispoziţii legale. sensul exact al normei, pentru a defini cu In sfоrşit, interpretarea poate fi
de a-i da fiecăruia ceea ce îi aparţine,iar
In al patrulea rind, necesitatea toată precizia voinţa legislatorului. Nu necesară şi pentru determinarea naturii şi statul este o uniune de oameni liberi uniţi cu
interpretării derivă şi din problemele care se оntimplător оn literatura juridică mai veche caracterului normei: este o normă imperativă scopul respectării dreptului şi binelui
comun.Cu alte cuvinte în această teorie
pot ivi оn legătură cu redactarea gramaticală interpretarea normei mai purta şi denumirea sau dispozitivă, este principală sau
existau două legislaţii paralele: dreptul
a textului de lege, cu o anumită poziţie a de ticluire sau explicare a normei. Ticluirea subsidiară, formulează o regulă sau o natural şi dreptul pozitiv.Dreptul pozitiv este
cuvintelor оn text, cu folosirea semnelor de era considerată ca o artă (hermeneutică), iar excepţie de la regulă, este оn conformitate legislaţia curentului,el este imperfect,pe cînd
punctuaţie. scopul său era acela de a determina lămurit cu normele cuprinse оn actele juridice dreptul natural reprezintă legislaţia absolută
ideală.Şcoala istorică a dreptului-a apărut în
Оn al cincilea rind, оn textele de lege sau a desluşi ideea de drept cuprinsă оn normative superioare sau nuetc. Germania la sfîrşitul
sоnt folosite 4e multe ori termsni al căror regulă. Interpretarea normei juridice se face Interpretarea normelor juridice, prin sec.XVIII.Reprezentanţii sînt Fridric
sens este diferit de cel obişnuit. Din acest оn scopul оnţelegerii exacte a conţinutului dezvăluirea sensului normei, a conţinutului Savigni, Gustav Hugo. Această şcoală a
apărut în urma revoluţiei franceze ce
motiv, legislatorul consideră uneori necesar ei, a raportului cu alte norme, a momentului ei şi a voinţei exprimate оn normă, permite urmărea codificarea dreptului.Însă adepţii
să facă, chiar оn cuprinsul unor legi, intrării ei оn vigoare, a sferei de aplicare, a aplicarea acesteia la cazuri concrete. aceştei şcoli se opuneau codificării.Savigni
precizări asupra оnţelesului special al găsirii scopului urmărit de Procesul practic al aplicării normelor susţine că dreptul este o operă a
naturii,dreprul nu trebuie creat,el se creează
termenilor folosiţi оn redactarea actului legislator prin reglementare. juridice este, la rоndul său, piatra de singur ca un fenomen natural,precum
normativ. Un termen poate avea оnţelesuri Scopul interpretării este оntotdeauna оncercare a justeţei interpretării şi a limba,arta.El este o oglindă a trecutului
diferite pentru ramuri de drept diferite. identificarea voinţei legislatorului. Această eficienţei normei. Dar uneori, interpretarea a poporului.Dreptul creşte odată cu sufletul
poporului şi oglindeşte întreaga istorie a
Sesizarea sensului contextual revine voinţă ar fi putut să fie exprimată mai mult depăşit acest rol de intermediar оn procesul poporului.Ei au fondat aşa numita „teoria
interpretării, care asigură o analiză şi o sau mai puţin corect. aplicării, avоnd, cel puţin m privinţa evoluţionistă” a dreptului.Dreptul este
explicare adecvată a termenului оn cauză. Exprimarea voinţei оn norma juridică, deciziilor de оndrumare ale Plenului spiritul poporului,deaceea izvorul principal
este cutuma.Ei dezvoltă ideea că în afară de
Aspectele enunţate, la care se pot adăuga şi după cum am văzut din capitolul precedent Judecătoriei Supreme, un rol de completare cutumă poate exista şi o legiferare,dar
altele, demonstrează necesitatea de a este o problemă de tehnică juridică, оn a normelor juridice, de "adоncire" a această legiferare trebuie să fie
clarifica orice nuanţă semantică a limbajului general, şi de tehnică legislativă, оn оnţelesului lor, activitatea aceasta de secundară.Meritul acestei şcoli constă în
faptul că ne demonstrează că nu poate exista
juridic, deoarece acesta nu poate reda particular. Interpretarea normei juridice nu оndrumare facоndu-ne să ne simţim оn
dreptul decît pentru un popor,pentru o epocă
оntotdeauna cu maximă claritate are ca obiect identificarea voinţei interne a prezenţa acelor "cazuri limită", "de hotare", dată şi că el variază în funcţie de loc şi
determinările de conţinut, care exprimă indivizilor, care au redat norma, ci voinţa lor оntre interpretarea şi crearea dreptului. timp.Punctul slab al acestei doctrine după
Mircea Djuvara constă în faptul că acestă
voinţa legislatorului, оn această situaţie aşa cum a fost exprimată (materializată) оn Оn aceste situaţii, prin acoperirea
teorie nu determină îndeajuns conştiinţa
trebuie să se recurgă la forme şi metode de norma publicată. Interpretarea constă dintr- lacunelor legii, prin completarea ei (realizată juridică carestă la baza elaborării
interpretare a normelor juridice care să un proces mintal оn care sоnt folosite variate printr-o interpretare extensivă a textelor), dreptului.Şcoala raţionalistă a
dreptului.părintele acestei şcoli este filozoful
cuprindă concordanţa dintre voinţa reală a metode şi principii de interpretare pentru a prin stabilirea unor forme mai restrоnse de
german Immanuel Kant .Această teorie îşi
legiuitorului şi оnţelesul nemijlocit al determina, cu cel mai оnalt grad de ţrecizie aplicare (care determină crearea unor găseşte reflectarea în două lucrări a lui
termenilor оntrebuinţaţi. posibil, conţinutul şi finalitatea voinţei excepţii de la regulile supuse interpretării)., KANT:1.critica raţiunii pure;2.critica
Sistemul nostru de drept nu dispune de legislatorului. instanţa supremă a ajuns să aibă un anume raţiunii practice.În ambele lucrări ne
demonstrează că dreptul nu poate răspunde
o reglementare a problematicii interpretării. In sfirs.it, toate aceste obiective ale rol creator de drept, activitatea ei situоndu- raţiunii pure,ci doar celei practice.Kant
Precizări asupra unor aspecte ce pot fi interpretării sоnt canalizate оn final оn se la graniţa dintre interpretarea dreptului şi arată,că toate acţiunile sînt subordonate unor
ridicate de interpretarea оntr-o ramură de scopul aplicării corecte şi unitare a normelor crearea lui. Deci оncă odată se poate de imperative.Există două categorii de
imperative:ipotetic,categoric.Imperativul
drept sau оntr-un domeniu se оhtilnesc, juridice pe tot cuprinsul ţării, оn vederea subliniat că interpretarea normelor juridice, ipotetic îl mai numeşte imperativ ipotetic
оnsă, оn diferite legi, оndeosebi оn coduri realizării lor cu respectarea principiilor adică lămurirea sensului exact şi complet al condiţionat şi este specific voinţei ce
şi-tratate internaţionale. Abordоnd conceptul generale ale dreptului, ale legalităţii şi normelor juridice, constituie o condiţie rîvneşte.Imperativul categoric este un
imperativ necondiţionat sub formă de lege a
interpretării normelor juridice, trebuie să echităţii. necesară a procesului de aplicare a dreptului. conştiinţei.De ex.: dacă vezi că cineva cade
precizăm că privim interpretarea ca un Definind interpretarea dreptului, Interpretarea, deci, este оntotdeauna o îl prinzi.Kant formulează că imperativul
moment al aplicării dreptului. putem reţine că interpretarea normelor alterare care poate fi neоnsemnată оn unele categoric ca o normă universală care spune
„poartă-te astfel încît maxima acţiunii tale să
Realizarea normelor juridice, după juridice constituie o operaţiune logică - cazuri, şi violentă chiar, оn alte cazuri. Dar poată fi acceptată ca o lege universală.”Pe
cum ştim, presupune efectuarea prealabilă a raţională care constă оn clarificarea sensului ea există de fiecare dată, deoarece norma acaestă cale ajunge să arăte că normele de
următoarelor operaţii: exact şi lămurirea conţinutului normelor generală e un rezultat al unor cazuri drept limitează reciproc libertatea fiecăruia
pentru a asigura liberatatea tuturor Kant dă
1. stabilirea exactă a situaţiei de fapt; juridice оn vederea realizării şi aplicării lor individuale preexistente şi deci interpretarea
următoarea definiţie a dreptului - este
2. determinarea normelor juridice care cоt mai eficiente şi оn mod echitabil f aţă de se face prin mijlocirea acelei norme totalitatea condiţiilor în care voinţa liberă a
o prevăd; toţi cetăţenii generale, cu plivire la cazul nou, care nu fiecăruia poate coexista cu voinţa liberă a
tuturor în conformitatecu o lege universală a
3. interpretarea jcоt mai exactă a Aplicarea normelor juridice, realizarea poate fi niciodată perfect identic cu un altul.
libertăţii.Şcoala realistă a
conţinutului normelor ce urmează a fi obiectivelor urmărite prin reglementare, 5.Şcoli şi curente în gîndirea dreptului.Întemeetorul acestei doctrine este
aplicate situaţiei date, "punerea in aplicare a normelor" prin juridică cu privire la apariţia şi psihologul. Istoricul,juristul german Rudolf
locul dreptului în societate.Alături de von Ihering.Ideile acestei şcoli au fost
a scopului оn care au fost elaborate. "integrarea" lor оn viaţă, impune
marile sisteme filosofice expuse în lucrările spiritul dreptului
Orice normă trebuie interpretată, oricоt concretizarea lor sub mai multe aspecte: roman,lupta pentru drept şi scopul în
concepţiile,ideile,opiniile despre drept sau
ar părea de simplă şi de clară; varietatea 1. sub aspectul determinării constituit în şcoli,în curente de gîndire drept.În concepţia lui Ihering dreptul este o
cazurilor оn care se aplică tot face necesară persoanelor fizice şi juridice la care se juridică succesive sau paralele în realitate vie,el se naşte şi se dezvoltă sub
timp,precum:şcoala dreptului natural- acţiunea factoriloe exteriori ca rezultat a
interpretarea ei. referă; unei lupte permanente.Ihering divizează
rădăcinele dreptului natural le găsim în
Unii autori declară, cu autoritatea unui 2. sub aspectul stabilirii cоt mai exacte antichitate,dezvoltate în evul mediu şi avînd dreptul în drept obiectiv şi
aforism juridic, că nu este nevoie de a drepturilor şi obligaţiilor celor ce оncheie o mare influienţă şi în ziua de subiectiv.Realizarea acestor drepturi poate fi
azi.Întemeiatorul acestei şcoli e efectuată numai prin intermediul
interpretare atunci cоnd norma este clară. In raporturi pe baza normelor interpretate, luptei.Astfel traducerea în viaţă a acestor
Socrate,ideile căruia au fost dezvoltate de
acest sens este citat elveţianul De Vatel precum şi a sancţiunilor prevăzute pentru Platon,Aristotel,Cicero,Tomas norme se realizează doar prin intermediul
pentru care "in claris nonfat interpretatio" cazul nerespectării acestor drepturi; Dacvino,Hugo Groţius,J.J Russo.Potrivit luptei. Ideea dreptului şi interesele statului
teoriei dreptului natural,dreptul s-a sînt comune şi trebuiesă se însoţească
(interpretarea nu are loc cu privire la ceva 3. sub aspectul determinării celor mai permanent,deaoarece statul este condiţia
manifestat în societate sub 2 aspecte:1sub
care este clar), оn realitate, aceasta bune mijloace de realizare a prescripţiilor forma unui drept pozitiv-ca o creaţie a indisolubilă de existenţă a dreptului Şcoala
reprezintă o "contradicţie in subiecto" normei juridice, atunci cоnd această normă oamenilor care se ralizează în legi şi alte sociologică sau pozitivistă a dreptuluŞc.
acte normative.2sub forma unui drept Sociologică a fost întemeiată de marele
deoarece, pentru a se stabili dacă o normă lasă organelor de aplicare libertatea unei cugetător Auguste Comte.În lucrarea sa
natural,care nu e o creaţie a oamenilor,dar
este clară, ea trebuie necesarmente sa fie astfel de determinări. Interpretarea se referă are un caracter etern,veşnic şi se impune susşine că toate ştiinţele trec în evoluţia lor
interpretată. la toate elementele normei. Totuşi, dreptului pozitiv.Anume explicării originii istorică prin 3 stadii:teologic,metafizoc şi
acestui drept.După părerea lor dreptul pozitiv.A. Comte clasifică ştiinţele în
Vorbind de. interpretare, ca un elementul care ridică cele mai frecvente
trebuie să cuprindă 3 idei fundamentale:a)să ştiinţele matematicii
moment al aplicării dreptului, pentru acest nevoi de interpretare este ipoteza. ştMecanicii,şt.sociologică care îmbrăţişează
trăieşti onest;b)să nu prejudicieză pe
motiv trebuie utilizată noţiunea de Interpretarea normei juridice constă altcineva;3)să dă-i fiecăruia ce este a lui.În dreptul.Dreptul e un fenomen istoric sub
forma instituţiilor,pe care sociologia îl (stricto sensu) aparţine, cel puţin pentru toate organele de stat care aplică dreptul,
studiază.El reprezintă ceva pur material şi moment, numai Parlamentului. În deoarece această activitate presupune 42. Modalităţi de interpretare a
observabil prin simţurile noastre.Un alt exercitarea funcţiilor sale, Parlamentul poate întotdeauna lămurirea sensului normei normelor juridice
reprezentant al şcolii sociologice eLeon interpreta oricînd atît Constituţia şi legile juridice ce urmează a fi aplicată, iar În realizarea interpretării, organul de
Duguit.Exponent al teoriei solidarităţii constituţionale, cît şi legile ordinare pe care rezultatul interpretării este cuprins în aplicare întrebuinţează o serie de metode,
sociale,el susţine că dreptul nu a luat naştere le adoptă. Interpretarea sa are un caracter conţinutul, în redactarea actului de aplicare. prin intermediul cărora el reuşeşte să
ca un imperativ al vieţei comunitare,ci doar autentic. Ce înseamnă o interpretare Organul de aplicare, avînd de stabilească, în interesul soluţionării cauzei,
ca un instrument al înţelegerii conştiente autentică? soluţionat o cauză, după ce stabileşte cu sensul exact al normei, efectele şi scopul
dintre indivizi.Funcţia sa constă în a asigura Atunci cînd organul emitent îşi maximă atenţie circumstanţele cauzei, regulei.
stabilitatea ordinii şi a păcii sociale.Dreptul interpretează propriul act această interpretare califică juridic cauza şi în vederea emiterii DEFINIŢIA Modalităţilor de
după Duguit,e împărţit în2 categorii:dreptul poartă denumirea de interpretare autentică, actului de aplicare (o hotărîre judecătorească interpretare constau în construcţii logice,
social,care rezultă din viaţa socială a iar actul juridic ce cuprinde interpretarea are sau un act administrativ), procedează la metode de lucru şi principii generale, care
oamenilor şi după care se conduc în mod forţă juridică a actului interpretat. interpretarea normei juridice selecţionate, au fost acceptate, în practica organelor de
conştient,şi dreptul pozitiv,elaborat de După cum am observat organul care a pentru a emite un act de aplicare legal. aplicare a legii, ca mijloace pentru
stat,care dă consacrare juridică dreptului edictat sau sancţionat o normă juridică are Interpretarea dată are forţă juridică (este identificarea voinţei legislatorului, cît
social,cuprins în formele juridice şi învestit prerogative de a o interpreta, fie în cuprinsul obligatorie) pentru cauza respectivă şi faţă priveşte conţinutul şi finalitatea normei
cu forţa de constrîngere a statului.Teoria actului normativ, în care norma este inclusă, de participanţii la această cauză, această juridice interpretate.
normativistă a dreptului. Bazele acestei fie într-un act normativ care va fi adoptat hotărîre (dacă este vorba de o hotărîre Ele sînt de obicei, denumite metode
teorii au fost puse de juristul german Rudolf ulterior. judecătorească) are putere de lucru judecat. sau procedee de interpretare. Teoria juridică
Stammler.În concepţia lui,dreptul aparţine Spre exemplu: definiţiile date unor De aici rezultă că interpretarea cauzală este de multă vreme preocupată de stabilirea
domeniului gîndirii şi e cunoscut ca termeni în Codul penal sînt interpretări ale se caracterizează prin: şi clasificarea metodelor de interpretare.
voinţă.Voinţa după Stammler,poate fi normelor juridice cuprinse în acest cod. - aplicabilitate limitată doar la un În general se admite existenţa
divizată în voinţă morală şi socială.Voinţa Indiferent de momentul la care este făcută, raport juridic determinat; următoarelor metode:
morală sau voinţa individului izolat apare interpretarea dată unei norme juridice de - obligativitatea ei numai în şi pentru A. Metoda gramaticală
mereu sub forma gîndirii în sine.Voinţa către acelaşi organ, care a edictat-o sau situaţia soluţionată; (interpretarea ad.
socială e menită să aibă rolul de mediator al sancţionat-o (interpretarea autentică sau de - neobligativitatea ei pentru alte organe literam).
vieţii în comun.O voinţă e justă,conform autoritate) are forţa juridică a normei şi pentru împrejurări similare şi nici pentru B. Metoda sistematică
ideilor lui Stammler,numai în cazul în care interpretate. aceeaşi autoritate într-o împrejurare identică. (interpretarea în
ea se conduce după o lege fundamentală- Între forţa juridică a normei În concluzie se poate de menţionat, că sistem, adică prin
ideia unei voinţe libere.Ideea dreptului, în interpretative şi forţa juridică a normei între interpretarea general - obligatorie şi cea plasarea normei în
concepţia lui Stammler,e normativă şi are interpretate există o echivalenţă. De aceea cauzală există o deosebire principială. cadrul sistemului de
sarcina de a împărţi cuprinsul conştiinţai în actul juridic interpretativ este aplicat În cadrul primei forme general - reglementare
funcţie de valoarea acesteia în „just şi retroactiv (ex tunc) din momentul edictării, obligatorii, interpretarea capătă o valoare de respectiv).
injust”.Dreptul e definit ca reglementare sau sancţionării normei juridice. sinestătătoare şi este făcută cu scopul de a C. Metoda istorică
coerentă,ordine raţională şi necesară În afară de legislativ, interpretarea lămuri sensul unei norme, nefiind (interpretarea istorică,
activităţilor exteririzate ce atribuie drepturi poate fi efectuată şi de alte organe ale condiţionată de necesitatea soluţionării sau prin raport la
şi obligaţii unor persoane libere.Ideile teoriei statului. concomitente a unei cauze concrete. În contextul istoric în
normativiste,ca un curent al pozitivismului De exemplu, în Moldova Preşedintele situaţia interpretării cauzale, dimpotrivă care norma a fost
juridic, sînt reflectate şi în principala lucrare este şeful puterii executive. El este ales interpretarea, este doar un mijloc pentru adoptată).
a juristului american Hans Kelsen Teoria conform art. 78 din Constituţia Republicii soluţionarea unei cauze concrete. De aceea, D. Metoda logică
pură a dreptului.În opinia Moldova de către toţi cetăţenii ţării. În aici nu avem, de fapt, un act de interpretare, (interpretarea logică
autorului,ştinţadreptului trebuie să se calitatea sa de şef el poate interpreta atît ci un act juridic de aplicare dat în temeiul relevă raţio logis şi
limiteze la cercetarea dreptului numai în Constituţia şi legile constituţionale cît şi cele unei norme juridice al cărei conţinut a putut mens legis).
stare pură,în afara legăturilor cu ordinare, ori de cîte ori aceasta este necesar fi dezvăluit în urma unui efort mai mult sau E. Metoda teleologică
politica,morala.Locul central în lucrarea sa îl pentru executarea funcţiilor sale. mai puţin complex, de interpretare. (interpretarea după
ocupă norma juridică.Conţinutul dreptului,în Toate organele administrative sînt părţi B. Interpretarea neoficială a normelor scop, urmăreşte
doctrina lui Stammler,e totalmente componente ale puterii executive. Acestea juridice, poartă şi denumirea de interpretare găsirea sensului
normativ.el poate fi dedus numai din pot interpreta legea, fie prin acte normative facultativă, doctrinală, întrucît ea este actului normativ prin
normele juridice şi nu din faptele inferioare, cum ar fi hotărîrile guvernului, cuprinsă, de obicei, în operele ştiinţifice (în desprinderea finalităţii
sociale.Dreptul conform ideilor lui ordinile şi instrucţiunile cu caracter general doctrină), efectele sale nefiind obligatorii. actului respectiv, a
Kelsen,reprezintă o regulă normativă,un al miniştrilor şi secretarilor de stat, şefi ale Între modalităţile interpretării interesului protejat,
sistem de norme ce reglementează conduita unor instituţii centrale, fie prin acte cu neoficiale distingem următoarele genuri: urmăreşte să pună în
umană. Teoria psihologică adreptului.Teoria caracter individual, pe care le emit sau - doctrinară; lumină scopul legii).
psihologică a fost întemeiată la începutul săvîrşesc cu ocazia aplicării normelor - oficioasă A. Metoda gramaticală (interpretarea
sec.XX,fiind dezvoltată în lucrările juridice la situaţii individuale. Este înţeles că - comună. ad literam).
savantuluiPetrasycki.El îşi concentrează legea (stricto sensu) trebuie respectată în Interpretarea doctrinară, obţinută în Metoda gramaticală, are ca obiect
atenţia asupra studierii fenomenului ambele forme de interpretare administrativă. cercetarea riguroasă a instituţiilor juridice, stabilirea sensului comandamentului
dreptului avînd la bază viaţa lăuntrică a Acest gen de interpretare constituie o este întemeiată pe argumente ştiinţifice. cuprins în norma juridică prin analiza
omului.Dreptul,ca fenomen al interpretare legală sau generală, iar actul Valoarea acestei interpretări este în funcţie gramaticală (sintactică şi morfologică) a
existenţei,aparţine laturii psihice şi poate fi normativ interpretativ, după cum s-a vorbit de puterea argumentelor ştiinţifice pe care se textului normei juridice.
explicat numai prin prisma proceselor mai sus, va face corp comun cu actul sprijină, cu alte cuvinte, ea se bucură numai În interpretarea gramaticală organul de
psihice emoţionale şi intelectuale.Dreptul se interpretat (aplicîndu-se, deci, retroacti). de o autoritate ştiinţifică şi nu juridică. aplicare urmăreşte şi modul de îmbinare a
divizează în drept autonom şi drept Observăm faptul că acest gen de Interpretarea oficioasă, o altă cuvintelor in propoziţii şi fraze precum şi
pozitiv.Dreptul autonom constituie emoţiile interpretare oficială nu se înscrie propriu zis modalitate de interpretare neoficială a sensul unor conjuncţii. Spre exemplu, o
generate de îndemnul conştiinţei.Dreptul în limitele procesului de aplicare (nu este un normelor juridice, deşi tot nu are efecte anumita concluzie trage interpretul din
pozitiv e edificat pe o autoritate străină,ce-şi moment nemijlocit al aplicării normei obligatorii, rezultă din opiniile unor faptul că în textul normei juridice
găseşte expresie în actul normativ stabilind juridice), deşi nu se poate afirma că el este conducători de organe de autoritate legislatorul utilizează conjuncţia "şi", o altă
prescripţii juridice obligatorii pentru toţi complet desprins de acest proces, că nu are publică, ale funcţionarilor şi deputaţilor sau concluzie dacă legea foloseşte conjuncţia
subiecţii de drept.Existenţialismul juridic.A legătură cu aplicarea. Interpretarea, în acest ale altor persoane oficiale, opinii exprimate "sau". Dacă textul spune că o faptă se
apărut în sec.XX sub influienţa filosofiei caz, constituie o premisă a bunei aplicări a cu prilejul dezbaterilor proiectelor de acte pedepseşte cu închisoare de la... la.... şi
existenţialiste,ai cărei reprezentanţi sînt normelor juridice prin faptul că dă explicaţie normative etc. Interpretarea oficioasă rezultă confiscarea averii, ori că o faptă se
Martin Heidegger şi Jean Paul Sartre.Cît corectă înţelesului, scopului şi finalităţii unui şi din opiniile unor jurişti (procurori, pedepseşte cu închisoare sau amendă penală.
despre cercetarea fenomenelor act emis anterior. avocaţi, jurisconsulţi) asupra unor probleme Vom fi într-un asemenea caz în faţa unei
juridice,reprezentanţii acestui curent pornesc Deci, după cum vedem, interpretarea de drept apărute în procesele judiciare la pedepse cumulative sau a unei pedepse
de la fiinţa umană.În viziunea adepţilor,omul legală, generală se realizează prin acte care participă. alternative.
e o fiinţă identică şi finită.A exista ca fiinţă normative aparţinînd legislativului sau Aşa, de exemplu, Interpretarea gramaticală este angajată
umană,după existenţialişti,înseamnă a folosi executivului. Autorul ei poate fi organul interpretarea facultativă, oficioasă se găseşte şi în clasificarea terminologiei juridice
libertatea,a avea posibilitatea de a emitent al actului supus interpretării sau un în activitatea avocatului, analiza cauzei pe folosite, în legătură cu care se disting trei
alege.Dreptul e destinat să asigure organ ierarhic superior. Interpretarea care o reprezintă putînd fi luată In categorii de noţiuni:
indivizilor un minim de securitate socială generală sau legală este reclamată de situaţia consideraţie de către organul de aplicare, sau 1. cele care au înţelesul propriu
faţă de „indivizii incertitudinii în care o dispoziţie sau o prevedere dintr-un putînd fi respinsă (atît acceptarea, cît şi limbajului şi care alcătuiesc fondul de bază
exestenţiale”.Indivizii sînt liberi în cadrul act normativ este neclară sau confuză. respingerea interpretării avocatului al lexicului textelor normative (noţiuni
statului,dar fiecare trebuie să nu încalce Interpretarea legală a legilor revine numai netrebuind a fi motivate de către judecător). precum soţ, copil, minor, ascendent,
libertatea celorlalţi. parlamentului. Celelalte organe ale statului, Organul de aplicare dă propria sa descendent, etc.);
neputînd adopta acte normative prin care să interpretare normei juridice, interpretare care 2. noţiunile care au un înţeles deosebit
dea interpretare general obligatorie legilor, constituie suportul intelectual al deciziei în limbajul juridic cu toate că aparţin
emit, însă, acte normative în temeiul şi sale.
41. Felurile interpretării normelor limbajului comun (de exemplu, noţiunea de
pentru aplicarea legilor. Interpretările provenind de la factorii "teritoriu", desemnînd în limbajul obişnuit o
juridice Referitor la efectele temporare ale amintiţi prezintă o anumită valoare pentru suprafaţă a uscatului, are în accepţiunea
În teoria dreptului interpretarea interpretării, trebuie încă o dată reţinut organele care elaborează sau aplică dreptul juridică a teritoriului naţional o sferă mai
normelor juridice se clasifică în: faptul, că actul de interpretare are şi efect deoarece ele evidenţiază şi clasifică diferite largă, incluzînd, pe lîngă sol şi subsol, şi
a) interpretarea oficială; retroactiv; el intră în vigoare de la o dată ce sensuri ale reglementărilor în vigoare şi apele interioare, marea teritorială şi spaţiul
b) interpretarea neoficială. prevede adoptarea sa şi care marchează semnificaţia lor pentru cazul concret. aerian);
perioade de timp pînă la data intrării în Organul de stat şi le poate însuşi, în funcţie 3. noţiunile care primesc sensiiri
Interpretarea oficială este vigoare a actului interpretat. Totodată, actul de prerogativele sale, pe cale normativă sau diferite de la o ramură de drept la altci
obligatorie şi ea mai poartă denumirea de de interpretare creează efecte şi pentru prin acte individuale, asigurind astfel şi (precum noţiunea de "familie"), desemnînd
interpretare cu forţă juridică. Interpretarea viitor; situaţiile ce vor fi rezolvate ulterior se recunoaşterea juridică a interpretării în dreptul familiei soţii sau părinţii şi copiii
neoficială mai poartă denumirea de vor baza pe interpretarea dată între timp. oficioase. lor minori, iar în legislaţia civilă locativă, pe
interpretare doctrinară: ea este facultativă, De asemenea interpretarea poate fi Interpretarea neoficială cuprinde şi lîngă aceştea, şi persoanele care convieţuiesc
fără forţă juridică. ' concretă (cauzală sau judiciară), fiind făcută acea formă aparte care este interpretarea ori se află în întreţinere sau îngrijire.
A. Interpretarea oficiala este realizată de organele de aplicare a dreptului cu comună a dreptului, realizată de cetăţeni, de Întrucît orice interpretare a
de către organe de stat care au atribuţii fie prilejul soluţionării unei cauze concrete, a mass-media, de factorii politici etc. Ea unei norme juridire începe cu lectura
în procesul elaborării dreptului, fie în unui anumit caz sau speţă şi care are caracter corespunde nivelului culturii şi educaţiei textului, în care aceasta a fost exprirnată, se
procesul aplicării lui. obligatoriu numai pentru acea cauză. juridice şi constă în opinii despre dreptul poate afirma că procesul de interpretare,
În Moldova puterea de a edicta legile Subiectele acestei interpretări sunt existent, despre aplicarea şi perfecţionarea sa oricît de complex ar fi el, începe,
întotdeauna, cu interpretarea ad literam. Mai (terţium non datur). Acest argument pleacă nu se realizează scopul, finalitatea urmărită dinainte stabilite; B)faptul de a-şi da
mult, este de presupus că în marea majoritate de la premise că în cazul noţiunilor de legiuitor, încălcîndu-se astfel spiritul seama;înţelegere.Conştiinţă socială-
a cazurilor, interpretarea normelor juridice contradictorii, care se neagă una pe alta, legii. Aceasta se produce atunci cînd este ansamblu de reprezentări, idei, concepţii,
este redusă la acest procedeu de interpretare, doar una poate fi adevărată, cealaltă este încălcată litera legii, prin care se atentează la cunoştinţe, mentalităţi ale unor colectivităţi
în special atunci cînd juriştii nu participă la falsă, o a treia posibilitate nu există (qui drepturile şi interesele legitime ale oricărui umane, care reflectă condiţiile obiective de
acest proces. dicit de uno negat de altero). subiect de drept, sau invers-ea este utilizată existenţă ale acesteia, precum şi psihologia
B. Metoda sistematică - argumentul "a majori ad minus" (cine în mod ilegal, fapt ptin care se produc socială a oamenilor.Conştiinţă de clasă-parte
Această metodă de poate mai multe poate şi mai puţin), este un animite comnsecinţe negative pentru oricine a conştiinţei sociale care reflectă existenţa
interpretare nu se rezumă la examinarea silogism. protejat de legiuitor. socială a unei clase determinate, şi care
normei juridice numai în contextul actului - argumentul "a fortiori" constă în Aşa bunăoară folosirea intenţionată de reflectă interesele şi ţelurile ei; C)Gîndire,
normativ în care este cuprinsă. Ea cere ca aceea că raţiunea aplicării unei norme este şi către o persoană cu funcţie de răspundere a spirit; D)Sentiment al responsabilităţii
norma să fie interpretată în intregul context mai putemică într-o altă ipoteză decît acea situaţiei de serviciu, în interes material ori în morale faţă de propria sa conduită; etc.
al ramurii de drept căreia îi aparţine sau indicată expres în norma respectivă. alte interese personale, dacă aceasta a cauzat Particularităţile conştiinţei ca fenomen
chiar a întregului sistem de drept din care - argumentul "a pari" se întemeiază pe daune în proporţii considerabile intereselor de sine stătător:
face parte actul normativ respectiv. raţionamentul că pentru situaţii identice să se publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite A)este o formă a conştiinţei sociale,
Necesitatea aplicării procedeelor pronunţe soluţii identice (ubi eadem ratio, de lege ale persoanelor fizice sau juridice parte componentă a ei, de rînd cu conştiinţa
sistematice de interpretare decurge din ibi idem jus). sau intentarea unor procese în justiţie cu filosofică, politică, religioasă, morală,etc.
legătura indisolubilă, sistematică dintre Organul de aplicare (judecătorul sau scopul evident de a şicana persoana deoarece ea reflectă viaţa socială.
elementele componente ale dreptului dintr- organul administrativ) trebuie să observe în reclamată constituie exemple de exercitare B)Ea include în sine noţiuni,
un stat, care, cum s-a mai arătat, nu activitatea sa textul legii, litera sa, dar şi abuzivă a dreptului referitor la accesul liber reprezentări, definiţii, analize, emoţii,
constituie o simplă însumare de norme, ci o spiritul său. Lui nu-i este îngăduit să facă la justiţie, care nu poate fi îngrădit de nici o simţuri,etc.Acestea toate reprezintă
unitate alcătuită din părţi interdependente. distincţii acolo unde legea nu distinge. O lege. atitudinea statului faţă de necesitatea
În acest fel, nici o normă de drept nu asemenea conduită este reţinută în Un alt exemplu clasic la acest capitol aranjării unor realţii sociale care să fie
poate fi înţeleasă dacă este ruptă de celelalte principiul: ubi lex non distinguit, nee nos este traficul de influenţă, unde e specificat că reglementate cu ajutorul normelor juridice.
norme: normele din partea specială a distinguere debemus. acesta poate fi exprimat prin: primirea sau Precum şi atitudinea statului, a organelor lui,
codurilor de normele şi principiile din partea E. Metoda teleologică sau după scop, extorcarea de bani, titluri de valoare, alte a individului faţă de acţiunile atît licite, cît şi
generală a acestora, normele ramurilor de urmăreşte găsirea sensului actului normativ bunuri sau avantaje, persoanl sau prin de cele ilicite, ale altor persoane fizice sau
drept de normele constituţionale etc. prin desprinderea finalităţii actului mijlocitor, pentru sine sau pentru o altă juridice.Ea presupune nu numai cunoaşterea
Utilitatea acestei metode este şi mai respectiv, a interesului protejat. persoană, săvîrşită intenţionat de către o legilor, dar şi o stimă profundă faţă de drept,
evidentă în cazul normelor incomplete, adică Norma juridică are nu numai un persoană care are influenţă asupra unui faţă de cerinţele legalităţii.
a normelor de trimitere, de referire şi în alb, conţinut, care este compus din părţile ei funcţionar public, în scopul de a-l face să C)Ea este o componentă a
care îşi capătă conţinutul deplin numai prin constitutive (ipoteza, dispoziţia şi îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile suprastructurii societăţii, care depinde de
adăugarea realizată pe calea interpretării. sancţiunea) dar şi finalitate sau scop. Ea a lui de serviciu, indiferent dacă asemenea baza social-economică şi se află într-o
Prin interpretarea în sistem a normei fost edictată sau, respectiv, sancţionată, acţiuni au fost sau nu săvîrşite. strînsă legătură cu celelalte forme ale
juridice, aceasta este raportată nu numai la pentru atingerea unor obiective politice, Frauda legii-constă într-o acţiune sau conştiinţei sociale şi elemente ale
alte norme juridice concrete aparţinînd economice sau morale specifice. Metoda inacţiune ilegală făcută cu scopul de a evita suprastructurii.Astfel conştiinţa juridică
aceleiaşi ramuri sau diviziuni a dreptului, teleologică este foarte aproape de metoda aplicarea normelor juridice care sînt în mod influenţează nivelul de dezvoltare
dar şi la principiile generale ale acelei istorică. normal aplicabile pentru a promova în mod economică a societăţii, bunăstarea maselor,
ramuri sau diviziuni. Prin această ultimă Diferenţa principală constă în aceea că, ilicit unele interese, a ocoli anumite concepţiile filosofoce, religioase,
referire, se va stabili dacă norma juridică interpretarea istorică are în vedere realitatea consecinţe legale care nu convin, a profita reglementările juridice, orînduirea de stat
reprezintă într-adevăr o expresie concretă dată în momentul edictării sau sancţionării de reglementări juridice mai favirabile, prin existentă, etc.
(sau o ilustrare) a principiului general sau normei juridice, pe cînd interpretarea diverse artificii nepermise de lege. D)Poartă un caracter politic-doarece
reprezintă, din contra, o excepţie de la acest teleologică are în vedere obiectivele Drept exemplu poate servi reducerea întreaga activitate de stat şi reglementare
principiu. urmărite de legiuitor. intenţionată a preţului sau a cantităţii de juridică după esenţa lor poartă acest caracter.
C. Metoda istorică marfă în materie comercială, inclusiv în De conştiinţa politică a maselor, depinde
Interpretarea istorică constă în 43 Interpretarea normelor juridice domeniul comerţului internaţional, cu scopul nemijlocit şi esenţa şi conţinutul conştiinţei
stabilirea sensului adevărat şi deplin al din punct de vedere al rezultatelor ei. de a evita plata integrală a taxelor vamale, lor juridice, iar ea la rîndul său serveşte
normelor juridice, recurgîndu-se la Din punctul de vedere al rezultatelor fiscale şi a altor taxe şi impozite. Aceasta drept călăuză în viaţa politică a statului.
cercetarea condiţiilor istorice, social- (limitelor) interpretării normelor juridice, este o fraudă de lege unde părţile încheie 2 E)Această categorie atinge nu toate
politice, care au determinat adoptarea unui interpretarea poate fi: contracte:unul public, aparent, denumit fenomenele existente în societate, dar numai
act rnormativ şi, în funcţie de aceste a) literală; contract simulant, prin care se crează o acele care sunt legate, într-un fel sau altul de
condiţii, prin determinarea scopurilor b) extensivă; anumită aparenţă juridică ce nu corespunde latura juridică a societăţii.Conştiinţa juridică
urmărite de acest act. c) restrictivă. realităţii, în care este indicat un preţ mai cuprinde întregul proces de creare a
Aplicarea metodei istorice reclamă mic, şi altul secret, denumit contraînscris, normelor juridice, procesul de realizare şi de
a) Interpretarea literală ("ad literam
studiul izvoarelor documentare, a prin care este indicat preţul real, urmărindu- aplicare a dreptului în viaţă.
sau interpretaţio declarativa") se realizează
materialelor pregătitoare ale adoptării actului se ca taxarea fiscală să se facă asupra F)Ea este o categorie relativ
atunci cînd organul de aplicare constată că
normativ, a expunerii de motive şi discuţiilor preţului mai mic. Ori, în independentă, fiindcă poate să redea nu
textul normei juridice coincide deplin
ce s-au purtat cu ocazia dezbaterii materiadreptuluiinternaţional: înregistrarea numai starea de lucruri existentă, dar şi
conţinutului raporturilor sociale pe care le
proiectului de lege, amendamentele propuse unei nave sub un pavilion străin cu scopul de tendinţa de dezvoltare a relaţiilor sociale,
reglementează. În acest caz se spune că
etc. a eluda anumite norme referitoare la poate să contribuie la modificarea şi chiar la
legea este limpede, organul de aplicare
(Amendamentele, care au fost respinse, impozite, modificarea frauduloasă a unor abrogarea unor reglementări juridice
neavînd decît sarcina s-o aplice, întrucît
ar putea identifica, spre exemplu, acele împrejurări de fapt pentru a determina învechite, la apariţia unor norme juridice
textul corespunde conţinutului normei,
aspecte ale relaţiei sociale reglementate de aplicarea legii străine mai favorabile. noi, elemente şi structuri moderne ale
voinţei legislatorului.
norma juridică pe care legislatorul nu a voit aparatului de stat.
În urma interpretării normei juridice
să le includă în textul normei. Cu alte Prin conştiinţă juridică se înţelege o
prin metodele amintite, organul de aplicare
cuvinte norma interpretată s-ar putea dovedi parte componentă a conştiinţei sociale
poate ajunge însă şi la concluzia că textul
a avea, în realitate, un conţinut mai restrîns apărută în procesul de elaborare şi de
normei juridice este mai larg, sau
decît acela pe care-l putea sugera limbajul realizare a dreptului în societate vizînd un
dimpotrivă, mai restrîns decît sfera relaţiilor
general, care a fost folosit în redactarea ei). ansamblu de reprezentări, idei, concepţii,
sociale reglementate. În aceste cazuri se
Uneori informaţiile necesare pentru tradiţii, emoţii, iluzii, retrăiri, şi în special,
realizează o interpretare extensivă
stabilirea cauzelor şi scopurilor elaborării cunoştinţe cu privire la drept ca fenomen
(interpretatio extensiva) sau o interpretaţie
unui act normativ sunt descrise în partea social.
restrictivă (interpretatio restrictiva).
introductivă a actului normativ, în preambul. Structura conştiinţei juridice:
b) Interpretarea extensivă lărgeşte
D. Metoda logică Conştiinţa juridică are următoarea
conţinutul normei în raport cu formularea ei
Metoda logică de interpretare constă în structură:
textuală, ea stabileşte că voinţa
utilizarea regulilor logicii formale şi a -Obişnuită-apare haotic, sub influenţa
legislatorului are de fapt un caracter mai
sistemului de argumente pe care se sprijină condiţiilor concrete de viaţă, experienţei de
cuprinzător în raport cu acela intervăzut în
pentru stabilirea înţelesului unei norme. viaţă persoanlă şi studiilor juridice, accesbile
libertatea primară a normei în cauză.
Metoda logică nu este o metodă populaţiei.
c) Interpretarea restrictivă este acel
adăugată celorlalte. Scopul ei este altul. Ea -Ştiinţifică-se formează pe baza unor
rezultat al interpretării care restrînge
nu se pronunţă nemijlocit asupra valorii de cunoştinţe, sesizări, legităţi şi cercetări
conţinutul real al normei în raport cu
adevăr şi, deci, asupra conţinutului, ci asupra speciale ale realităţii social-juridice.
formularea textului ei, formulare dovedită
corectitudinii logice a desfăşurării -Profesională-este conştiinţa juridică a
ca fiind prea largă.
argumentaţiei, de aici, asupra coerenţei specialiştilor în drept.
În ambele sale forme
formale a gîndirii care stă la baza actului -Individuală-apare ca rezultat al
(extensivă şi restrictivă) interpretarea ne
normativ. influenţelor exercitate asupra individului de
dovedeşte existenţa unei relative nepotriviri
Distingem următoarele reguli către existenţa socială şi de către existenţa
între textul normei juridice şi conţinutul său,
de principiu, "argumente", folosite mai individuală.
prin referire la sfera relaţiilor sociale pe care
frecvent în interpretarea logică: Una dintre cele mai principale
le vizează conţinutul reglementator al
- argumentul "ad - absurdum", ceea ce concepţii este că conştiinţa include în sine 3
normei.
în logică poartă denuinirea de demonstraţie părţi componente:
indirectă, constă în stabilirea tezei de -elemente de ordin ideologic(ideologia
demonstrat prin infirmarea tezei care o 44 Litera şi spiritul legii. Abuzul 45. Conceptul, structura şi juridică);
contrazice, ceea ce în matematică se de drept şi frauda de lege funcţiile conştiinţei juridice ca -elemente de ordin
numeşte "reducerea la absurd" şi implică Pe bună dreptate în literatura de psihologic(psihologia juridică);
specialitate se utilizează 2 noţiuni-abuzul de element structural al realităţii juridice -elemente de comportament.
efecţuarea a două operaţii: Cuvîntul conştiinţă are mai multe
- presupunerea că teza (soluţia) drept şi frauda de lege, care sunt legate de La elementele ideologice se referă
relaţia dintre spiritul legii şi litera legii. sensuri:A)forma cea mai înaltă de reflectare cunoştinţele juridice,
contrară ar fi adevărată; a realităţii, proprie omului, produs al
- dovedirea falsităţii acesteia. Abuzul de drept- neexecutarea sau reprezentările, noţiunile, convingerile,
executarea necorespunzătoare a creierului uman, apărută pe baza procesului ideile despre necesitatea elaborării normelor
În acest caz interpretul demonstrează muncii, a vieţii în societate şi caracterizată
că orice altă interpretare dată textului normei prevederilor normei juridice, exprimată în juridice respective, despre conţinutul
formă de drepturi sau anumite competenţe prin prezenţa limbajului şi a gîndirii, prin dreptului, despre analiza juridică a
juridice, în afară de cea oferită de el, aceea că omul îşi dă seama de relaţiile sale
conduce la concluzii contrare legii. stabilite de către puterea publică comportamentului uman.Ele se manifestă
cetăţenilor, persoanelor juridice, organelor cu lumea înconjurătoare şi acţionează asupra atît în conştiinţa individuală, cît şi în cea
- argumentul "per - a contrario" se acesteia în conformitate cu anumite scopuri
bazează pe legea logică a terţiului exclus de stat sau altor subiecte de drept, prin care colectivă. Elementele ideologice constituie
ideologia juridică, care se formează prin adevărat şi cu conştiinţa juridică. statului; B) însuşirile calităţilor profesionale; reprezintă o anumită aşezare sau succesiune
analiza ştiinţifică a dezvoltării politico- Conţinutul conştiinţei juridice: slujire legii ca una dintre valorile supreme a acestora, conform unui plan, unor reguli.
juridice a societăţii şi conţine o caracteristică Conştiinţa juridică are drept conţinut juridice; C) simţul responsabilităţii pentru Orice ordine privind relaţiile sociale,
conceptuală despre necesitatea reglementării ideile, sentimentele, voliţiunile cu privire urmările activităţii sale, pentru viaţa socială este condiţionată de următorii
juridice, precum şi despre principalele la:dreptul în vigoare într-o anumită societate comportamentul personal; etc. factori de bază: norme sociale, relaţii sociale
fenomene juridice(dreptul, legalitatea, la un moment dat;cum ar trebui să fie dreptul Şi cultura juridică poate fi divizată în: reglementate prin aceste norme,
echitatea, drepturi şi obligaţii etc.).Ideologia în viitor, atitudinea proprie a unei persoane -Individuală- instruirea juridică a conformitatea comportării oamenilor ce întră
juridică se formează sub influenţa faţă de drept;atitudinea celorlalţi oameni faţă individului, care include o înaltă conştiinţă în aceste relaţii cu prevederile normelor.
nemijlocită a politicii statului.Ideile de drept;măsurile ce trebuie luate pentru cel juridică, posibilitatea de a folosi dreptul;etc. Aşadar, ordinea de drept înseamnă o
ştiinţifice şi concepţiile ideologice care încalcă normele de drept. Conţinutul -de grup-cointeresarea membrilor rînduială, o aşezare a relaţiilor sociale în
promovate la nivelul întregii societăţi conştiinţei juridice include 4 tipuri de relaţii grupului, ai colectivului, în rezultatele baza normelor juridice, a dreptului. Într-un
influenţează asupra procesului de elaborare de apreciere: muncii comune, în asigurarea unei înalte stat de drept aceste norme juridice, obiect al
şi de realizare a dreptului. Ideologia juridică -faţă de drept şi legislaţie; organizări şi ordini de drept a societăţii. legalităţii, trebuie să fie emanaţia
apare ca un proces de descoperire a -faţă de comportamentul juridic al Educaţia juridică- este o parte democratică a voinţei poporului prin
conştiinţei teoretice de coordonare şi punere celor din jur şi obiectivele activităţii lor; componentă a culturii juridice şi reprezintă intermediul organelor legislative democratic
în concordanţă a diferitelor interese sociale -faţă de organele de ocrotire a normelor un proces bine determinat de acţiuni şi constituite. Legalitatea, principiul
prin atingerea compromisului social.La de drept şi activitatea lor; influenţe continue asupra conştiinţei şi supremaţiei legii ca formă a legalităţii,
elaboarea ideologiei juridice participă atitudinea proprie a unei culturii membrilor societăţii, care prin implică respectarea Constituţiei, a legilor dar
juriştii, politologii, economiştii, care i-au în persoane faţă de drept. convingere să-şi creeze deprinderea de a şi a actelor normative subordonate legii
consideraţie condiţiile concret istorice ale respecta legea, drepturile şi interesele precum şi a actelor concrete de aplicare.
vieţii sociale, repartizarea puterii, nivelul 46.Conceptul de cultură şi legitime ale cetăţenilor. Toate acestea nu reprezintă un scop în sine,
conştiinţei sociale, psihologia socială, etc. educaţie juridică.Cauzele de bază ale În societatea noastră atît educaţia ci urmăresc, în ultimă instanţă, asigurarea
Elementele psihologice includ: juridică, cît şi cultura juridică lasă de dorit. drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în
existenţei nihilismului juridic.
sentimentele;emoţiile;atitudinile faţă de Nihilismul juridic- o direcţie a gîndirii societate.
Termenul cultură are mai multe
drept ale întregii societăţi, şi ale unui anumit politico-juridice,care neagă valoarea socială Corolarul legalităţii în statul de drept îl
semnificaţii şi anume: A) totalitatea valorilor
grup social. Acestea conţin trăiri emoţionale şi personală a dreptului şi care îl consideră reprezintă respectarea drepturilor omului -
materiale şi spirituale create de omenire în
referitor la fenomenele juridice. Simţul ca o metodă mai inferioară de reglementare instituţie juridică centrală, în jurul căreia
procesul practicii social-istorice, precum şi a
convingerii în justeţeea legii, în temeinicia a relaţiilor sociale. gravitează toate celelalte instituţii juridice.
instituţiilor necesare pentru crearea şi
ordinii de drept, intoleranţa faţă de faptele Cauzele existenţei nihilismului juridic: În procesul reglementării juridice nu se pune
comunicarea acestor valori; B)Om de
ilicite creează o înaltă dispoziţie rădăcinile istorice, prin care o bună problema de a reglementa toate relaţiile
cultură-persoană cu un nivel intelectual
psihologică, o atmosferă de stimă faţă de parte din membrii societăţii erau lipsiţii total sociale. Se vor avea în vedere numai acele
ridicat, care posedă cunoştinţe universale
drept şi formează conţinutul principal al sau parţial, de drepturi şi obligaţii, relaţii sociale ce necesită o anumită
multe şi temeinice; C)Cultură fizică-
psihologiei juridice. neparticiparea lor la viaţa politică şi juridică, intervenţie din partea legiuitorului pentru a
dezvoltare armonioasă a corpului prin sport
Psihologia juridică are o importanţă caracterul represiv al legislaţiei, se asigura ordinea socială.
şi gimnastică, pentru întărirea şi menţinerea
mai mare la nivelul conştiinţei juridice imperfecţiunea -exercitării justiţiei; Principiul libertăţii individuale permite
sănătăţii şi pentru formarea calităţilor fizice
individuale. Pe baza elementelor psihologice c-onsecinţele perioadei sovietice; cetăţeanului în statul de drept să-şi exercite
necesare în muncă.
se formează acele ideologice, iar ideologia -sistemul de drept în care au dominat capacităţile sale creatoare, să-şi pună în
Definiţie:Cultura juridică reprezintă o
influenţează asupra formării psihologiei. metodele de comandă, actele normative valoare aptitudinile. Legiuitorul nu prescrie
varietate a culturii generale care constă în
Prin psihologia juridică se realizează: secrete şi semisecrete; constituţiile şi alte ceea ce individul poate să facă, ci ceea ce
faptul de a poseda cunoştinţe variate în
-obiceiurile şi tradiţiile, caracteristice acte normative cu caracter democratic purtau este interzis să facă, avînd în vedere că
domeniul dreptului ca o totalitate de valori
culturii juridice; un caracter doar declarativ şi nu reaol; rolul libertatea unui individ trebuie să permită şi
materiale şi spirituale ce se referă la
autoapricierea ei, adică posibilitatea inferior al instanţelor judecătoreşti şi în libertatea celorlalli indivizi în societate.
realitatea juridică. Prin această cultură
aprecierii critice a comportamentului general al dreptului; Particularităţile ordinii de drept sunt:
juridică include doar ceea ce este progresiv,
personalităţii. neconcordanţa dintre noile şi vechile 1. ordinea de drept este o stare a
valoros şi preţios în fenomenele juridice şi
La fel psihologia juridică exprimă reglementări juridice, criza legislativă şi organizării şi aranjării efective a vieţii
este înţeleasă ca un model de gîndire şi un
atitudinea psihică a persoanei faţă de drept mecanismul imperfect de punere în aplicare sociale;
standart de comportament.
şi instituţiile juridice, care include a legilor adoptate, etc. 2. această odine este stabilită şi
Cultura juridică este strîns legată de
următoarele elemente: Cultura juridică se află în strînsă reglementată de către normele juridice;
conştiinţa juridică şi se bazează pe ea.În
-interesul public, motivele activităţii legătură cu alte ramuri şi sfere ale culturii: 3. ordinea de drept apare în rezultatul
calitate de categorie juridică ea este mai
unor grupuri sociale determinate, care socială; politică; religioasă, etc transpunerii reale în viaţă a prevederilor
largă, deoarece ea înglobează nu numai
rezultă din locul lor în structura societăţii; normelor juridice, reprezintă finalitatea
elementele social-psihologice, ci şi
-particularităţile psihologice, adică 47 Conceptul, cerinţele şi reglementării juridice;
însemnătatea juridică a comportamentului
anumite deprinderi, tradiţii, convingeri garanţiile legalităţii şi ale ordinii de 4. ea este asigurată de către stat.
uman.
caracteristice anumitor grupuri sociale; Principiile ordinii legale:
Aspectele care influenţează nivelul drept
-reprezentările despre drept, care au 1. Garantarea din partea statului;
culturii sînt: a) Conceptul legatităţii
fost formulate în diferite grupuri sociale sub 2. Caracterul strict determinat;
-instruirea juridică-este nevoie de Respectarea normelor de drept
influenţa atitudinii lor psihice faţă de drept; 3. Caracterul sistemic;
cunoştinţe juridice.De aceea trebuie făcută constituie o condiţie necesară pentru
-simţurile, emoţiile, dispoziţiile legate 4. Caracterul organizat;
diferenţiere între cunoştinţe profesionale şi realizarea prevederilor dreptului, pentru
cu dreptul, caracteristice grupurilor sociale; 5. Caracterul stabil
obişnuite.Sînt jurişti care nu cunosc toată crearea ordinii de drept. Nici un sistem de
-metodele formării reprezentărilor-prin 6.Principiul unităţii.
materia normativă, cu atît mai mult ceilalţi drept nu se poale lipsi de respectarea
influenţă, influenţă reciprocă, insuflare. b) Cerinţele fundamentale ale
cetăţeni.Important e ca aceşti cetăţeni să aibă prevederilor care fixează măsurile
La elementele de comportament- se legalităţii:
cunoştinţe elementare în domeniul principale, ale statului în conducerea vieţii
referă motivele juridice ale 1. O cerinţa fundamentală a legalităţii
jurisprudenţei., pentru a se putea orienta în economice, politice, culturale ş. a. m. d.
comporatmentului, dispoziţia internă şi în activitatea normativa este respectarea
diverse relaţii sociale şi un comportament Respectarea normelor juridice exprimă
pregătirea de a acţiona.Aceste elemente ierarhiei actelor normative, în special
conform legii. Ei trebuie să cunoască atitudinea cetătenilor, a organelor de stat, a
alcătuiesc alcătuiesc elementele ideologice respectarea supremaţiei legii. Principiul
drepturile şi obligaţiile lor, organele de altor organe sociale faţă de actele normative.
şi cele psihologice care se intersectează cu legalităţii în activitatea de elaborare a
stat,etc. Starea de ordine în desfăşurarea
poziţia volioţională a omului. Elementele dreptului - activitatea normativă - cere
-agitaţia juridică-se realizează prin raporturilor sociale, ce rezultată din
psihologice şi ideologice servesc drept bază organelor statului ce emit acte normative să
diferite mijloace. În fiecare zi la radio, atitudinea de respectare a legilor, se mai
pentru elementele de3 comportament uman. nu-şi depăşească competenţa, să respecte
televiziune, în presă, oamenilor li se aduc la numeşte legalitate. Prin legalitate se înţelege
Funcţiile conştiinţei juridice: procedura de elaborare a actelor normative,
cunoştinţă limitele comportamentului uman respectarea întocmai a Constituţiei, legilor,
-Funcţia de cunoaştere-cunoaşterea şi să le dea forma juridică prevăzută de lege.
care trebuie respectat în societate.Se fac celorlalte acte normative şi a actelor
înţelegerea elementelor vieţii sociale, ale Ierarhia actelor normative este
emisiuni privind cele mai stridente teme, juridice concrete date în baza lor,
realităţii obiective prin prisma unor activităţi determinată de forţa lor juridică, de puterea
probleme cum ar fi:problema privatizării, respectarea drepturilor şi libertăţilor
juridice.Ea se realizează mai ales cu ajutorul cu care creează efecte obligatorii unele în
probleme locative şi funciare, problema cetăţeneşti de către organele statului, de
elementului raţional. raport cu altele. Supremaţia legii faţă de
criminalităţii minorilor;bazele organismele sociale în general precum şi de
-Funcţia de apreciere- valorizare-prin celelalte acte normative, determinată prin
constituţionale ale statului,etc.Se către cetăţeni.
intermediul ei fenomenelor şi acţiunilor poziţia parlamentului ca putere legislativă,
organizează întîlniri la locul de trai, de Legalitatea se defineşte ca un principiu
umane li se atribuie o anumită exprimînd suveranitatea poporului, înseamnă
muncă, cu specialişti teoreticieni, cît şi fundamental de drept în baza căruia orice
semnificaţie.Respectarea normelor este a că toate celelalte acte sînt subordonate legii,
practicieni în diverse probleme. subiect de drept trebuie să respecte, şi, cînd
aprecierilor pozitive ale dreptului, iar că legea nu este subordonată nici unui act
-practica juridică-are menirea de a e cazul, să aplice legile şi celelalte acte
nerespectarea lor este rezultatul unei normativ (în afară de subordonarea legilor
traduce în viaţă prevederile legale prin normative ori individuale.
aprecieri negative.În dependenţă de ea se ordinare faţă de Constituţie), că ea nu poate
intermediul organelor de stat competente. În Legalitatea este şi o îndatorire
stabileşte şi răspunderea juridică. fi modificată sau abrogată decît printr-o altă
cazul violării legii, faţă de persoanele care fundamentală de natură constituţională, care
-Funcţia normativă, de reglare a lege.
le-au încălcat se aplică sancţiuni concrete în priveşte persoanele fizice şi juridice, modul
conduitei umane, de determinare a unei 2. Unitatea legalitaţii derivă în ultimă
dependenţă de gravitatea încălcării.Aplicarea de organizare şi desfăsurare a activităţii de
atitudini conforme cu normele de drept-la instanţă din unitatea şi unicitatea sistemului
sancţiunilor urmăreşte nu doar pedepsirea stat.
realizarea acestei funcţii contibuie toate de drept al unui stat suveran. Unitatea
persoanelor, dar şi corectarea, reeducarea lor Dreptul pozitiv, normele juridice ce
elementele, atît elementul raţional, cît şi cel legalităţii constă în faptul că legea este şi
în spiritul respectării legilor.În orice stat trebuie respectate. constituie o condiţie
afectiv, dar importanta hotărîre o are trebuie să fie aceeaşi pe întreg teritoriul
trebuie creată o practică judiciară proprie. pentru existenţa legalităţii, obiectul ei, iar
elementul volitiv. statului şi pentru toate subiectele de drept.
-Autoeducaţia-reprezintă instruirea de persoanele fizice şi juridice, obligate să
Regulile de funcţionare a conştiinţei Democratismul subiectului de drept îşi află
sine stătătoare a fiecărui individ în parte respecte aceste norme, formează subiectele
juridice: determinarea şi în unitatea şi unicitatea
pentru a căpăta cunoştinţe elementare în legalităţii.
1. trebuie să respecţi legile în vigoare legalităţii, menite să asigure egalitatea în
domeniul dreptului necesare în orice Subiectele legalitătii sînt pesoanele
şi să lupţi loial pentru altele noi mai bune; faţa legii.
domeniu de activitate, în formarea culturii fizice precum şi persoanele juridice (organe
2. trebuie să te eliberezi lăuntric prin 3. Legalitatea şi oportunitatea.
generale a omului. de stat, alte organisme sociale) care trebuie
obligaţia personală benevolă şi să cauţi Unitatea legalităţii nu exclude ci şi
Toate aceste elemente ale culturii să aibă o conduită conformă cu prevederile
libertatea numai prin lege, care este cu presupune cunoaşterea şi luarea în seamă a
juridice nu pot exista în legale. Prezintă o importanţă deosebită
adevărat utilă atît pentru individ, cît şi condiţiilor concrete, a particularităţilor
mod izolat, ci numai în ansamblu, în respectarea legii de către organele forţei
pentru societate; locale pentru o mai bună aplicare a normelor
interacţiune, urmărindu-se scopul ridicării publice (armata, justiţia, procuratura,
3. conştiinţa juridică are un caracter juridice, aprecierea faptului dacă aplicarea
nivelului de cultură juridică. Un alt moment poliţia).
creativ, care se manifestă atunci cînd create unui act normativ, în condiţii date este sau
important este pregătirea continuă a De noţiunea legalităţii este strîns legată
legi noi, calitative şi efective, cît şi atunci nu oportună. Cu alte cuvinte, principiul
specialiştilor în domeniul dreptului, pentru: noţiunea de ordine de drept (ordine juridică),
cînd legile sînt aplicate relaţiilor vii dintre legalităţii nu poate fi opus principiului
A) cunoaşterea şi înţelegerea corectă a ca componenţă a ordinii sociale. Cuvîntul
oameni în corespundere cu sensul lor oportunităţii legii.
necesităţilor sociale, fixate în sarcinile ordine, cînd este vorba de lucruri, obiecte,
Principiul oportunităţii (cerinţa) societăţii, drepturile şi libertăţile şi nu numai ca obligaţie de a suporta şi rezultatul dăunător. Legătura cauzală între
impune studierea atentă a particularităţilor şi cetăţenilor.De toate acestea răspund sancţiunea sau şi de a raporta prejudiciul, faptă şi rezultat, este o altă condiţie a
împrejurărilor în care urmează să se aplice organele:procuraturii,instanţele care este un element necesar, dar nu răspunderii juridice. Pentru ca răspunderea
actul normativ, pentru ca pe această bază să judecătoreşti, organele securităţii statului, suficient al răspunderii. să se declanşeze şi un subiect să poată fi tras
se stabilească cum să fie aplicat acest act organele afacerilor interne,etc. la răspundere pentru săvîrşirea cu vinovăţie
excluzînd formalismul în aplicarea dreptului, Ordinea legală este rezultatul final al a unei fapte antisociale, este necesar ca
principiul oportunităţii presupune stricta legalităţii, anume ea este scopul 50. Temeiul şi condiţiile rezultatul ilicit să fie consecinţa nemijlocită
respectare a legalităţii. Un act nu poate fi reglementării juridice.Doar prin intermediul răspunderii juridice a acţiunii sale (acţiunea sau inacţiunea să fie
oportun dacă nu este pe deplin legal. normelor juridice sint reglementate cele mai Pentru angajarea răspunderi juridice cauza producerii efectului păgubitor pentru
Oportunitatea (actualitatea) unui act juridic importante laturi ale vieţii sociale:economia, trebuie să existe o seamă de condiţii: ordinea de drept).
presupune legalitatea lui, în numele activitatea politică, relaţiile patrimoniale, 1. Fapta (conduita) ilicită; Organul de stat împutemicit să
oportunităţii nu se admite un act ilegal. problemele căsătoriei şi familiei. 2. Rezultatul conduitei ilicite; stabilească forma de răspundere trebuie să
4. O cerinţă fundamentală a legalităţii 3. Legătura cauzală între conduita stabilească cu toată precizia legătura
destinată deopotrivă organelor de stat, 48. Conceptul şi definiţia ilicită şi rezultat; cauzală, reţinînd circumstanţele exacte ale
organizaţiilor obşteşti ci cetăţenilor, este răspunderii juridice.Răspunderea 4. Subiectul răspunderii juridice; cauzei, elementele necesare care
asigurarea şi respectarea drepturilor şi 5. Vinovăţia (numită şi culpă sau caracterizează producerea acţiunii şi să
juridică parte integrantă a răspunderii
libertăţilor democratice ale cetăţenilor. vină); înlăture elementele accidentale, condiţiile
Această cerinţă a legalităţii, nu se bizuie sociale. care s-au suprapus lanţului cauzal şi care au
Prezentă în toate ramurile dreptului, În timp ce primele cinci condiţii, sînt
numai pe reglementarea lor prin Constituţie condiţii pozitive, cea din urmă şi anume putut să accelereze sau să întîrzie efectul, să
şi legi, ci solicită asigurarea condiţiilor instituţia răspunderii asigură eficacitatea agraveze sau să atenueze urmările.
ordinii de drept, stimulează atitudinea de existenţa unor împrejurări care exclud
realizării lor practice şi îndeosebi apărarea răspunderea juridică, este negativă. 4. Subiectul răspunderii juridice este
lor eficientă, implicit prin mijloace juridice, respectare a legii, stabilirea şi menţinerea persoana faţă de care se exercită
ordinii sociale. 1. Fapta (conduita) ilicită.
dacă ele au fost nesocotite. Conduita ilicită este o primă condiţie. constrîngerea de stat prin aplicarea de
5. Legalitatea şi disciplina de stat. O Omul trăieşte în societate, iar conduita sancţiuni juridice. Subiecte ale răspunderii
sa formează obiectul evaluării şi reacţiei Prin conduită ilicită se înţelege o acţiune sau
cerinţă de bază a legalităţii este asigurarea inacţiune care contravine normei juridice. juridice sînt atît persoane fizice, cît şi
disciplinei de stat. La rîndul ei, întărirea sociale. Aprecierea conduitei constă în persoana juridică.
confruntarea ei cu modelul de conduită Conduita umană se manifestă prin
disciplinei de stat creează condiţiile necesare ansamblul faptelor concrete ale persoanei, O primă condiţie pentru a fi subiect al
unei respectări stricte a normelor juridice. stabilit de diferite categorii de norme răspunderii juridice este ca persoana fizică
existente în societate (morale, politice, fapte care stau sub controlul conştiinţei sale.
Disciplina de stat impune, în primul Fapta ilicită constă într-o comportare să aibă capacitate de răspundere. Aceasta
rînd, respectarea legilor şi a altor acte juridice etc.). Răspunderea intervine atunci reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a
cînd o anumită conduită nu se conformează nepermisă, neîngăduită de lege. Conduita
normative care reglernentează activitatea ilicită se produce prin acţiune sau inacţiune. da seama în faţa organelor jurisdicţionale
personalului încadrat în muncă şi stabileşte modelului stabilit de norma socială, iar pentru faptele ei ilicite, dacă din punct de
această conduită este apreciată în mod Acţiunea constituie cea mai frecventa
obligaţiile lor de serviciu. Nu poate fi modalitate de realizare a conduitei ilicite. De vedere psihologic se manifestă ca o
disciplinat un funcţionar care nu îndeplineşte negativ. persoană normală.
exemplu, cineva preferează înjurii la adresa
prevederile legale. Pe lîngă această cerinţă, Termenul "răspundere", astfel cum este Ca formă specifică a capacităţii
unei persoane, deci are o conduită ilicită
disciplina de stat presupune ca personalul să utilizat în drept, este derivat din verbul latin juridice capacitatea de a răspunde se
exprimată printr-o acţiune.
execute exact atribuţiile sale de serviciu, să "respondere". Acest verb înseamnă a deosebeşte de capacitatea de folosinţă şi de
1.Acţiunea, cu alte cuvinte, este voinţa
lupte împotriva tergiversărilor şi răspunde dar în acelaşi timp şi a plăti o aceea de exerciţiu. Dacă ultimele două
conştientă, exteriorizată a omului, mişcarea
birocratismului, să execute rapid şi exact îndatorire, o sarcină. conferă persoanei calitatea de subiecte de
lui voluntară către un scop anumit,
ordinile şi dispoziţiile superiorilor săi, să Răspunderea juridică este o formă drept şi, respectiv, posibilitatea de a-şi
încălcarea unei norme de drept cu caracter
păstreze secretul de serviciu etc. specifică a răspunderii sociale, nerespectarea exercita direct aceste drepturi, cea dintîi
prohibitiv. (De exemplu, se încheie un act
c). Garanţiile legalităţii şi ale ordinii de drept normelor sociale provoacă consecinţe (capacitatea de a răspunde) atribuie
fără şă se respecte condiţiile legii, un om
Complexitatea tot mai mare a negative, atît pentru ceilalţi cît şi pentru subiecţiilor de drepturi calitatea de subiecţi
atentează la cinstea, onoarea şi integritatea
problemelor social-economice pe care societate în general. pasivi ai răspunderii juridice, ai raportului
corporală a unui alt om).
trebuie să le rezolve poporul republicii Viaţa socială nu poate să existe fără juridic de constrîngere.
Inacţiunea este abţinerea de la o
noastre determină creşterea importanţei răspundere.Societatea are nevoie de ordine A doua condiţie vizează capacitatea ei
acţiune pe care persoana este obligată prin
respectării normelor juridice şi a asigurării de securitate şi de justiţie, de aceea sau creat de a acţiona ca fiinţă liberă. Sancţionarea
lege să o îndeplinească. Deci inacţiunea
acesteia; de aici decurge şi necesitatea normele morale, religioase, politice, pentru faptelor ilicite decurge tocmai din calitatea
poate fi considerată ilicită numai atunci cînd
întăririi şi asigurării tot mai eficiente a menţinerea echilibrului în societate. Orice persoanei de a fi acţionat liber în încălcarea
această persoană avea obligaţia juridică să
legalităţii. abatere de la aceste norme atrage după sine o ordinii de drept, deşi cunoaşte exigentele
acţioneze într-un anumit fel şi ea nu a
Ansamblul condiţiilor obiective şi răspundere morală, politică, religioasă, legii şi valorile apărate de ea.
acţionat ca atare. (De exemplu, sustragerea
subiective care asigură respectarea strictă a juridică. Răspunderea persoanei juridice
de la executarea serviciului militar
legilor şi a tuturor actelor normative bazate Răspunderea socială este o categorie intervine pentru acele fapte ale persoanelor
obligatoriu, neachitarea unei datorii în
pe lege, precum şi prevenirea şi înlăturarea mai largă, pentru că ea se referă la fizice care o compun, fapte care au fost
termenul prevăzut, legea obligă
tuturor încălcărilor de drept constituie comportamentul pe care îl aleg membrii săvîrşite în exerciţiul atribuţiilor de serviciu
conducătorul auto eare accidentează o
garanţiile legalităţii. Legalitatea rezultă din societăţii din toate variantele posibile. ori în legătură cu serviciul.
persoană să transporte victima la cea mai
garanţiile sale. Acestea constau în factorii Răspunderea socială care cuprinde Prin natura sa de subiect colectiv,
apropiată unitate de spital, iar un asemenea
care asigură respectarea tuturor actelor întreaga sferă a realizării normelor ia forma persoana juridică răspunde numai sub formă
conducător fuge de la locul faptei şi nu
normative creînd totodată condiţiile răspunderii politice, juridice, morale. civilă sau administrativă; răspunderea penală
execută prevederea legii etc.).
prevenirii şi înlăturării faptelor ilegale. Răspunderea juridică se distinge de ori cea disciplinară sînt operante numai în
Conduita ilicită prezintă în forme şi
Fie că sînt obiective (de exemplu, cele celelalte forme de răspundere socială prin cazul persoanelor fizice.
intensitate diferită un pericol social. Gradul
de natură economică) sau subiective (vizînd faptul că vizează obligaţia de a da seama 5. Vinovaţia este o altă condiţie (o
de pericol social delimitează formele
calitatea conştiinţei juridice a individului), pentru încălcarea normei de drept. condiţie subiectivă) a răspunderii juridice.
răspunderii juridice: penale, admimstrative,
fie că sînt generale (cum ar fi natura Nesocotirea prevederilor normelor de drept Încălcarea legii atrage răspunderea juridică
civile etc.
democratică a societăţii) sau speciale (de este singurul temei al răspunderii jnridice. numai dacă autorul ei a acţionat cu
Conduita ilicită poate să se exprime în
exemplu, controlul de stat) etc. aceste Stabilirea concretă a răspunderii vinovăţie. Formele vinovăţiei sînt intenţia şi
forme diferite: cauzarea de prejudiciu,
garanţii operează cumulativ, ca un sistem juridice presupune, pe lîngă aprecierea culpa.
abaterea disciplinară, contravenţia,
coerent, care asigură ordinea de drept socială (din partea unui colectiv a opiniei Vinovăţia este atitudinea psihică a
infracţiunea.
promovînd legalitatea. publice), o constatare oficială, realizată de unei persoane faţă de fapta ilicită săvîrşită
2. Rezultatele conduitei ilicite vizează
Garanţiile legalităţii şi ale ordinii de organe de stat cu atribuţii bine determinate. de ea, precum şi faţă de urmările acestei
consecinţele săvîrşirii ei, daunele societăţii
drept sunt generale şi speciale: Răspunderea juridică este asociată cu fapte. În situaţia în care autorul prevede
sau unui individ, adică atingerea valorilor
Garanţiile generale: sancţiunea. Dar, deşi răspunderea juridică şi rezultatul faptei sale şi urmăreşte
apărate de stat.
sancţiunea pot fi considerate două faţete ale producerea lui prin comiterea faptei, avem
1.Garanţii politice-Suveranitatea şi După natura faptei ilicite daunele pot fi
aceluiaşi mecanism social, ele nu se de a face cu intenţia directă, iar cînd
independenţa poporului; rolul sporit al materiale (distrugerea unui bun, decesul sau
confundă ci reprezintă două noţiuni diferite. producerea urmărilor a fost numai admisă,
întregului sistem de organe reprezentative vătămarea persoanei fizice) sau nemateriale
Răspunderea derivă din sancţiunea pe care acceptată, intenţia este indirectă.
ale puterii de stat; participarea largă a (de exemplu, atingerea onoarei şi demnităţii
legislatorul o prevede în conţinutul normei. Culpa este o formă mai puţin gravă a
diferitor partide şi mişcări politice la unei persoane).
Spre deosebire de sancţiunile morale, vinovăţiei, caracterizată prin aceea că
soluţionarea chestiunilor de stat şi obşteşti; Importanţa rezultatului pentru
religioase, sancţiunea juridică este mai subiectul nu prevede urmările faptei sale,
suveranitatea şi independenţa stabilirea răspunderii nu este acelaşi în toate
gravă, mai promptă şi mai eficace, avînd şi deşi trebuia să le prevadă (este vorba de
poporului;democratizarea sistemului politic ramurile de drept. Astfel, în dreptul civil
un caracter obligatoriu. Aşa cum subliniem, neglijenţă), sau prevăzîndu-le, speră în mod
în întregime, etc. răspunderea juridică survine numai atunci
răspunderea şi sancţiunea sînt două faţete ale uşuratic să nu se producă (este vorba de
2.Garanţii economice-sistemul cînd s-a produs rezultatul ilicit, prejudiciul.
aceluiaşi fenomen social. Sancţiuneă nu imprudenţă).
economic de piaţă care are ca bază Rezultatul, îndeosebi în cazul faptelor
vizeaza decît un aspect al răspunderii - Distincţia dintre intenţie şi culpă are în
proprietatea publică şi materiale, prezintă o deosebită importanţă ca
reacţia societătii. dreptul penal importanţă practică, deoarece
privată;cointeresarea maselor în rezultatele element dovedit pentru faptul ilicit;
Răspunderea juridică constituie cadrul face posibilă stabilirea sancţiunii, în funcţie
muncii lor;creşterea permanentă a pornindu-se de la constatarea producerii sale
juridic de realizare a sancţiunilor juridice. de gradul de vinovăţie al autorului faptei
bunăstării materiale a maselor;etc. se stabileşte comiterea faptei.
Dacă răspunderea juridică este un raport ilicite.
3.Garanţii ideologice-cetăţenii statului În dreptul penal şi administrativ, deşi
juridic de constrîngere, sancţiunea juridică Terminologia folosită mai sus a fost
sunt patrioţi şi respectă legile statului, care caracterul ilicit al unei conduite este strîns
constituie obiectul ei. consacrată în dreptul penal.
exprimă voinţa poporului;permanent îşi legat de rezultatul ei vătămător, legea
Pentru a înlesni înţelegerea conceptului În dreptul civil, culpa nu desemnează o
ridică nivelul cultural şi intelectual. stabileşte în anumite cazuri răspunderea
de răspundere juridică este necesar să anumită formă a vinovăţiei, ci vinovăţia cu
4.Garanţii sociale-la întărirea juridică chiar dacă rezultatul vătămător nu s-
amintim că ea a fost definită de foarte mulţi toate formele ei. Formele culpei civile
legalităţii participă nu doar organele de a produs, dar s-a creat un pericol al
autori prin referire, într-o formă sau alta, la (vinovăţia în dreptul civil) sînt denumite:
stat, dar şi masele largi de oameni, producerii lui. În dreptul penal, dintre astfel
raportul juridic. - dol (intenţia);
organizaţii obşteşti(ONG-uri). de fapte ilicite, fără rezultate concrete
Astfel răspunderea juridică a fost, de - imprudenţa;
Garanţii speciale: vătămătoare, face parte tentativa.
pildă definită, ca un raport de constrîngere, - neglijenţa.
-Garanţii organizatorice-măsuri cu Tot în dreptul penal, faptul ilicit cu
care are ca obiect sahcţiunea juridică. Sau În dreptul civil intenţia este denumită
caracter organizatoric care permit urmări materiale (omorul, tîlhăria, furtul)
răspunderea juridică a fost definită ca un "dol". Dolul presupune întotdeauna intenţia
consolidarea legalităţii, combaterea constituie aşa-numitele infracţiuni de
complex de drepturi şi obligaţii conexe care, de a păgubi. Dolul este direct sau propriu-
faptelor ilicite, apărarea drepturilor rezultat, iar cele lipsite de astfel de urmări
în conformitate cu legea, se nasc ca urmare a zis, dacă autorul prejudiciului a prevăzut
cetăţenilor. (insulta, calomnia) - infracţiuni de pericol.
săvîrşirii unei fapte ilicite şi care constituie urmările faptei sale ilicite, deşi cunoştea
-Garanţii juridice-mijloace juridice cu Se mai distinge şi categoria infracţiunilor de
cadrul de realizare a constrîngerii de stat, semnificaţia lor socială negativă şi a vrut ca
ajutorul cărora se duce lupta contra punere în primejdie (conducerea unui
prin aplicarea sancţiunilor juridice, difiniţie aceste urmări să se producă. Dolul direct are
infracţiunilor şi se restabileşte legalitatea şi automobil în stare de ebrietate).
care poate fi, credem, considerată admisibilă înţelesul dorinţei de al păgubi pe altul.
ordinea legală;sînt apărate interesele 3. Legătura cauzală dintre fapta ilicită
Imprudenţa înseamnă societatea. urmare a săvîrşirii acţiunii, raport ce se 6. Constrîngerea fizică sau psihică;
prevederea rezultatului păgubitor al faptei Aplicarea acestui principiu implică stabileşte între stat şi infractor, al cărui 7. Reţinerea infractorului;
ilicite cît şi speranţa uşuratică, neîntemeiată tragerea la răspundere la timpul potrivit, conţinut îl formează dreptul statului de a 8. Riscul întemeiat.
de preîntîmpinare a rezultatului păgubitor. pentru a se evita situaţia că, pentru trecerea atrage la răspundere pe infractor, de a-i Legitima apărare-în stare de legitimă
Neglijenţa înseamnă neprevederea timpului să nu mai existe posibilitatea aplica sancţiunea prevazută de legea penală apărare se află persoana care săvîrşeşte fapta
rezultatului păgubitor, în condiţiile în care tragerii la răspundere.. şi de al constrînge să o execute, precum şi pentru a respinge un atac direct, imediat,
există posibilitatea şi obligaţia prevederii. În afară de principiile generale ale obligaţia infractorului de a răspunde pentru material şi real, îndreptat împotriva sa, al
răspunderii juridice, comune pentru toate fapta sa şi a se supune sancţiunii, aplicată altei persoane sau împotriva unui interes
52 Caracteristicile principiilor formele de răspundere juridică, există şi în vederea restabilirii ordinii de drept. public şi care pune în pericol grav dreptul
principii care sînt proprii unei anumite forme Formele de sancţionare în celui atacat sau interesul public. Se
răspunderii juridice cazul săvîrşirii infracţiunii pot fi privarea de consideră că aplică legitima apărare
Răspunderea juridică, în afară de de răspundere. Aceste principii vor fi
elucidate în cadrul studierii diferitor ramuri libertate, amenda penală, interzicerea unor persoana care săvîrşeşte fapta pentru a
formele concrete pe care le cunoaşte,
ale dreptului. drepturi, confiscări etc. împiedica pătrunderea, însoţită de violenţă
dispune de un şir de principii, nişte idei
H. Orice răspundere juridică are un c)Răspunderea administrativă, apare în periculoasă pentru viaţa sau sănătatea
călăuzitoare, valabile pentru toate aceste
temei, un fundament; urma încălcării normelor dreptului persoanei ori de amenunţarea cu aplicarea
forme, indiferent de particularităţile fiecăreia
I. Principiul operativităţii răspunderii administrativ. Fapta săvîrşită cu vinovăţie, unei asemenea violenţe într-un spaţiu de
dintre ele.
juridice-aplicarea sancţiunii reprezintă dar cu un pericol social mai redus în raport locuit sau într-o altă încăpere. Un moment
Principiile răspunderii juridice, ca şi
reacţia societăţii prin forţa de constrîngere a cu infracţiunea se numeşte contravenţie. important este ca persoana să nu întreacă
principiile generale ale dreptului joacă un rol
statului faţă de faptele ilicite. Tărăgănarea În cazul contravenţiilor, răspunderea limitele legitimei apărări.
călăuzitor pentru instituţia de răspundere
răspunderii poate provoca o neîncredere în este stabilită de organele administraţiei de Starea de extremă necesitate-este în
juridică.
capacitatea statului de a lua măsurile stat sau de judecată, care pot aplica sancţiuni stare de extremă necesitate persoana care
A. Principial raspunderii pentru fapte
respective faţă de răufăcători. administrative: avertisment, amendă, săvârşeşte fapta pentru a salva viaţa,
săvîrşite cu vinovăţie.
confiscare etc. integritatea corporală, sau sănătatea sa, a
După acest principiu nimeni nu poate fi
d) Răspunderea disciplinară, altei persoane ori un interes public de la un
chemat să răspundă pentru fapta sa, decît
53. Formele răspunderii juridice. încălcarea îndatoririlor profesionale de către pericol emitent care nu poate fi înlăturat
dacă este vinovat şi numai în limitele
acele persoane cărora le revin anumite altfel. Nu este în stare de extremă necesiatate
vinovăţiei sale. Criteriile de clasificare a formelor atribuţii şi obligaţii în cadrul producţiei, a persoana care în momentul săvîrşirii faptei
Desconsiderarea conduitei prescrise şi răspunderii juridice în doctrina activităţii didactice, militare etc. reprezintă îşi dă seama că provoacă urmări vădit mai
alegerea conduitei care nu ţine cont de contemporană răspunderea disciplinară. Asemenea fapte se grave decît cele care s-ar fi putut produce
interesul şi valorile ocrotite de lege atrag Compararea şi delimitarea cheamă abateri şi se sancţionează cu: dacă pericolul nu era înlăturat.
răspunderea juridică. Problema dacă formelor răspunderii juridice prezintă mustrare, avertisment, reduceri de salarii, Eroare de fapt- autorul nu cunoaşte
persoana respectivă este vinovată cu sau fără importanţă teoretică, dar mai ales practică, retrogradări, suspendări din funcţie, transfer anumite împrejurări de care depinde
intenţie, ştie sau trebuie să ştie care sunt deoarece, stabilirea naturii juridice a disciplinar, destituirea din funcţie. caracterul ilicit al faptei, în momentul
consecinţele negative nu are importanţă. răspunderii în fiecare caz concret priveşte e)Răspunderea constituţională- săvîrşirii ei.
De respectarea acestui principiu calificarea juridică a situaţiei de fapt, ca fază răspunderea Guvernului în faţa Forţa majoră- cînd fapta are loc
depinde şi efectul educativ al răspunderii a aplicării dreptului, de interes major atît Parlamentului, răspunderea Preşedintelui datorită unor împrejurări străine şi
juridice. Autorul faptei ilicite nu se poate pentru individ, cît şi pentru societate. În Republicii Moldova, a deputaţilor. neaşteptate.
îndrepta fără stabilirea răspunderii juridice principiu, fiecare ramură a dreptului f) Răspunderea familială- decăderea Iresponsabilitatea-starea psihică a unei
care îi revine, tot aici, dacă o persoană a fost cunoaşte o formă de răspundere specifică. din drepturile părinteşti. persoane care nu înţelege, nu conduce cu
acuzată pe nedrept, dispare şi efectul De aceea există mai multe feluri (forme) de g) Răspunderea materială-este un acţiunile ori inacţiunile sale, şi din cauza
educativ al răspunderii juridice. răspundere juridică, clasificare făcută de model de răspundere reglementat de normele unor boli psihice cronice, a unei tulburări
B. Principiul legalităţii răspunderii Nicolae Popa: dreptului muncii pentru comiterea unui psihice temporare sau patologice, alienaţie
juridice. - răspunderea juridică cu caracter prejudiciu material cauzat prin comportarea mintală, vîrsta fragedă, nu poate să-şi dea
Cu toate că acest principiu este politic (răspunderea constituţională a ilicită de către o parte a raportului juridic de seama de consecinţele faptelor pe care le
formulat în materia dreptului penal, în forma Parlamentului); muncă celeilalte părţi în procesul de muncă săvîrşeşte. Nu va fi trasă la răspundere nici
legalităţii incriminării şi sancţionării - răspunderea civilă; la întreprinderi, instituţii, organizaţii. persoana care la momentul săvîrşirii faptei
"Nullum crimen sine lege" şi "Nulla poena - răspunderea penală; Recuperarea prejudiciului depinde de ilicite se afla în stare de responsabilitate, iar
sine lege”este valabil pentru toate formele -răspunderea administrativă; modalitatea de răspundere materială, care înainte de pronunţarea sentinţei s-a
răspunderii juridice. -răspunderea disciplinară. poate fi limitată şi totală. îmbolnăvit de o boală psihică care a lipsit-o
C. Principiul răspunderii personale Alţi autori consideră că răspunderea - Răspunderea limitată-este obligaţia de posibilitatea de a-şi da seama de acţiunile
care cere ca răspunderea juridică să fie strict juridică se clasifică în: salariatului de a compensa unităţii şi inacţiunile sale de a le dirija.
legată de persoana care a produs fapta ilicită, - Răsp. Constituţională; prejudiciul material cauzat de el, în limitele Constrîngerea fizică sau psihică-Nu
nici o persoană nu poate răspunde pentru - Răsp. Administrativă; cîştigului mediu lunar sau ale salariatului de orice constrînjere exclude responsabilitatea
fapta ilicită a altuia. Chiar şi atunci, cînd în - Răsp. Discilpinară; funcţie pentru trei luni. persoanei, ci doar constrîngerea căreia nu i-a
funcţie de situaţie, răspunderea reiese şi din - Răsp. Civilă; - Răspunderea deplină-este obligaţia putut rezista. Cînd e vorba de o constrîngere
fapta altuia ori din acea produsă în comun cu - Răsp. Penală; salariatului de a compensa unităţii psihică, este necesar ca autorul sau o altă
altul, ea se circumscrie numai pentru ceea ce - Răsp. Familială; prejudiciul material în volum integral. Se persoană să fie ameninţată cu un pericol
a săvîrşit autorul. - Răsp. Materială; aplică asemenea răspundere pentru: grav care nu poate fi înlăturat.
D.Principiul - o singură violare a - Răsp. Comercială; prejudiciul cauzat de un salariat aflat în stare Reţinerea infractorului-Nu constituie o
normei, o singura răspundere. Principiul - Răsp. Patrimoniaşlă a membrilor de ebrietate alcoolică, narcotică, toxică; faptă ilicită acţiunea persoanei, săvîrşită în
răspunderii personale implică şi regula că cooperatori. salariatul a cauzat prejudiciu angajatorului în scopul reţinerii persoanei care a comis o
autoul faptei ilicite nu poate fi sancţionat a) Răspunderea civilă survine în urma timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă; infracţiune şi al predării ei organelor de
decît o singura dată pentru aceeaşi faptă încălcărilor normelor dreptului civil, care prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului drept.
(non bis in idem). cuprind o sferă vastă de fapte ilicite civile, funcţiunii; etc. Riscul întemeiat-Riscul se consideră
Cumulul difentor forme de raspundere care pot fi împărţite în două categorii: Există şi răspundere materială a unităţii întemeiat dacă scopul socialmente util
juridică faţă de aceeaşi persoană şi cu privire 1. Fapte ilicite civile care constau în faţă de salariat- care se aplică pentru urmărit nu a putut fi realizat fără un anumit
la aceeaşi faptă nu încalcă această regulă. De neîndeplinirea unor obligaţii ce derivă din concedierea neligitimă din muncă, risc şi dacă persoana care l-a admis a luat
asemenea, nu o încalcă nici aplicarea contract. Aceste fapte ilicite constituie încălcarea de către unitate a dreptului măsurile necesare pentru a preveni cauzarea
sancţiunilor cumulative în cadrul aceleeaşi temeiul răspunderii contractuale; salariatului la ocrotirea sănătăţii şi de daune intereselor ocrotite de lege. Riscul
forme de răspundere juridică (de exemplu: 2. Fapte ilicite civile, care nu sînt proprietăţii personale, reţinerea eliberării nu este întemeiat dacă era cu bună-ştiinţă
închisoarea şi amenda, amenda sau legate de obligaţii contractuale, ci prin carnetului de muncă. îmbinat cu pericolul provocării unui dezastru
închisoarea şi confiscarea averii, reprezintă săvîrşirea unei fapte ilicite cauzatoare de ecologic sau social.
sancţiuni cumulative care se aplică în cadrul prejudiciu (de daună), denumite delicte
răspunderii juridice penale). civile (fapte care pricinuiesc, din intenţie,
În esenţă, acest principiu urmăreşte din neglijenţă sau imprudenţă, o daună unei
excluderea aplicării faţă de aceeaşi persoană persoane).
şi pentru aceeaşi faptă a două sau mai multe Scopul tragerii la răspundere civilă
sancţiuni care prin natura lor sînt identice; o constă, de regulă, în repararea prejudiţiilor
singură încălcare a normei de drept nu patrimoniale cauzate prin fapte ilicite. De
trebuie să determine decît o singură aici distingem în dreptul civil răspunderea cu
sancţiune juridică. caracter reparator (sancţiuni reparatorii).
E. Principiul prezumţiei de nevinovăţie Răspunderea reparatorie vizează anularea
în stabilirea răspanderii juridice. Conform consecinţelor prejudenciante pentru
acestui principiu se presupune că ceva fără patrimoniul persoanei (fizice ori juridice)
să fi fost dovedit există cu adevărat. prin obligarea făptuitorului la acţiunea de a
Persoana poate fi trasă la răspundere numai da sau a face în beneficiul păgubitorului.
în cazul că i-a fost dovedită vinovăţia. Răspunderea reparatorie este şi
F. Principiul justiţiei sancţiunii, sau materială. Pagubele provocate unei
principiul proporţionalizării sancţiunii în organizaţii, societăţi sau instituţii de către
raport cu gravitatea faptei. Acest principiu propriul personal sau membrii acestora,
necesită o corectă alegere a normei juridice pagube produse din vina şi în cadrul
sub a cărei incidenţă intră fapta ilicită. activităţii profesionale, antrenează
Principiul justiţiei sancţiunii înseamnă răspunderea materială.
totdeauna individualizarea corectă şi b) Răspunderea penala survine în
aplicarea adecvată a sancţiunilor prescrise de urma încălcării dreptului penal, care se 54. Cauzele care exclud şi 12. Procedura
norma de drept. numesc infracţiuni. cauzele care înlătură răspunderea contravenţională:noţiune, scop,
Infracţiunea este o faptă care prezintă
G. Principiul celebrităţii tragerii la
pericol social, săvîrşită cu vinovăţie şi juridică sarcini
răspundere juridica. Esenţa acestui principiu Există anumite împrejurări sau cauze Procedura contravenţională cuprinde
prevăzută de legea penală. Criteriul principal
este a asigura realizarea scopurilor care înlătură răspunderea juridică. Acestea totaliatea normelor juridice procesuale, ce
pentru caracterizarea unei fapte drept
răspunderii juridice. Dacă aplicarea sunt: conţin anumite reguli de implimentare a
infracţiune îl constituie pericolul social pe
sancţiunilor, realizată prin forţa de 1. Legitima apărare; normelor materiale ale dreptului
care îl prezintă. Periculozitatea faptei atrage
constrîngere a statului la faptele ilicite nu 2. Starea de extremă necesitate; contravenţional.
gravitatea pedepsei (privaţiune de libertate).
intervine cu promtitudine, atunci nu se mai 3. Eroare de fapt; Realizarea funcţiei fireşti de protecţie
Răspunderea penală este definită ca un
obţin efectele dorite nici în raport cu 4. Forţa majoră; administrative-juridică a valorilor sociale
raport juridic de constrîngere, născut ca
persoana ce a încălcat legea, nici cu 5. Iresponsabilitatea; prin intermediul normei materiale de drept
contravenţional ar fi practice irealizabilă fără constatarea cauzelor şi condiţiilor în constitutive: administrative: noţiune de
instituirea unui mechanism procesul. Astfel, care s-a comis contravenţia. I Obiectul contravenţiei-valorile, contencios administrativ, obiectul
legislatorul a prevăzut un mechanism bine Deci, procedura contravenţională relaţiile sociale ocrotite de legea
sesizării, subiecţii sesizării,
pus la punct de aplicare a măsurilor de este o totalitate de norme juridic procesuale contravenţională, care sînt vătămate sau
constrîngere statală. Anume acest care constituie mecanismul de realizare a lezate prin comiterea unei fapte concrete. modalitatea sesizării.
mechanism constituie conţinutul de bază al normelor materiale ale dreptului Obiectul contravenţiei se divizează în: I Noţiune de contensios
procedurii contravenţionale. contravenţional prin care sînt protejate A) Obiect juridic: administrative:
În anii 60 în fosta URSS, procesul valorile sociale din domeniul combaterii - Generic; Instituţia contenciosului administrative
administrative ear definit ca ,,o activitate de contravenţionalităţii, activitatea executivă - General; reprezintă forma democratică de reparare
soluţionare a litigiilor apărute între părţile a organelor abilitate, reglementată de - nemijlocit; încălcărilor legii de către organelle şi
raporturilor administrative-juridice, şi de legislaţia în vigoare privind prevenirea şi - complex. autorităţile administrative, de limitare a
asemenea ca o activitate de aplicare a curmarea de contravenţii, constatarea şi B) Obiect material. puterii arbitrare a acestora, de asigurare a
măsurilor de constrîngere administrativă, examinarea faptei contravenţionale, Obiectul juridic general-totalitatea drepturilor individuale ale administraţilor.
iar caracteristicile procesului aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi valorilor sociale ocrotite de dreptul Prin contencios administrativ se înţelege
administrative-ca un process de aplicare a executarea deciziilor respective, contravenţional. activitatea de soluţionare de către instanţele
normelor juridico-administrative şi ca un resocializarea contravenientului şi Obiectul juridic generic-valoarea de contencios administrativ, prevăzute de
process de activitate a organelor executive demascarea cauzelor şi condiţiilor care socială protejată de mai multe norme lege, a conflictelor în care cel puţin una
şi de dispoziţie, punînd un accent deosebit favorizează comiterea contravenţiilor. contravenţionale. acesta e folosit de legiuitor dintre părţi este o autoritate a
pe procedura administrativă.” Scopul procedurii contravenţionale- ca criteriu de grupare a normelor materiale administraşiei publice, un funcţionar al
V. Popova, susţinea că ,,procesul elaborarea unui mechanism bine chibzuit, din partea specială. acesteia ori un serviciu public administrativ,
administrative este o procedură de aplicare legitim de realizare a normelor materiale ale Obiect juridic nemijlocit-valoarea născute din acte administrative ilegale ori
a normelor de drept administrativ, o dreptului contravenţional privind aplicarea socială ocrotită de o normă contravenţională din refuzul rezolvării unei cereri referitoare
modalitate de activitate a organelor corectă a măsurilor de constrîngere statală, şi relaţiile generale generate de aceasta. la un drept recunoscut de lege.
executive şi de dispoziţie a organelor inclusive a sancţiunilor contravenţionale Obiectul juridic complex-cuprinde 2 În sens material contenciosul
judecătoreşti”. pentru asigurarea executării deciziilor despre sau mai multe obiecte juridice nemijlocite administrativ, priveşte litigiile juridice, în
Cotiurghin, susţine că ,, procesul aplicarea pedepsei contravenţionale; reunite, dintre care unul este principal, iar care cel puţin una dintre părţi este o
administrative este activitatea unor organe soluţionarea completă şi obiectivă a actului celelalte sînt secundare. autoritate publică sau un funcţionar al
statale şi obşteşti, special împuternicite contravenţional. Obiectul material al contravenţiei- acestei autorităţi, generat fie de un act
pentru a efectua cercetarea administrativă, Sarcinile procedurii entitatea fizică împotriva căruia este orientat administrative, fie de nesoluţionarea în
examinarea şi emiterea deciziilor privind contravenţionale: elemental material al contravenţiei. termen legal a unei cereri referitoare la un
cazul contravenţional în limitele dreptului 1) clarificarea la timp, II Latura obiectivă- drept recunoscut de lege.
administrative. deplină şi obiectivă a împrejurărilor conţinutul şi modalitatea atentării subiectului În sens formal, instituţia contenciosului
Alţii considerau că ,,procesul fiecărui caz; asupra obiectului. Ea constituie acţiunea sau administrative relevă caracterul prctic de
administrativ este o activitate reglementată 2) soluţionarea cazului inacţiunea ilicită producătoare a organizare a rezolvării litigiilor juridice
de normele administrati-procesuale ai unor contravenţional conform legii; consecinţelor socialmente periculoase sau dintre administraţia de stat şi administraţi, în
subiecţi ai raporturilor administrativ- 3) asigurarea executării care ameninţă anumite valori, relaţii sociale, condiţiile aplicării regimului juridic
procesuale special împuterniciţi pentru a hotărîrii adoptate, privind aplicarea bunuri ori interese legitime şi care este administrative.
soluţiona unele litigii concrete din domeniul sancţiunilor contravenţionale; considerată ca ilicită în legea Ca instituţie juridică contenciosul
administrării de stat”, deosebind astfel 4) stabilirae cauzelor şi contravenţională.Părţile componente ale administrative este un ansamblu de norme de
tipuri de procedure ca:procedura de condiţiilor ce au contribuit la laturii obiective sînt: drept administrative, prin care se stabileşte o
soluţionare a propunerilor, cererilor, comiterea contravenţiilor; nouă formă de răspundere administrativă-
plîngerilor, de aplicare a stimulărilor, de 5) prevenirea
A) Elementul material- răspundere suportată de o autoritate publică
fapta ca pericol social ce se pentru vătămarea unei personae într-un drept
soluţionare a abaterilor disciplinare şi contravenţiilor;educarea cetăţenilor în
manifestă prin acţiune sau al său recunoscut de lege, print-un act
procedura cu privire la contravenţiile spiritual respectării legilor, întăririi
inacţiune. administrativ illegal, prin refuzul de a
administrative. legalităţii.
Noi susţinem că procedura de Clarificarea deplină şi obiectivă a B) Rezultatul social rezolva sau nerezolvarea în termenii
executare a deciziilor cu privire la împrejurărilor înseamnă că trebuie periculos- lezarea sau punerea în prescrişi de lege a unei cereri referitoare la
sancţionarea contravenţională este cuprinsă stabilită norma materială a dreptului pericol a obiectului juridic al un drept subiectiv.
de procedura cu privire la contravenţiile contravenţional care a fost încălcată contravenţiei prin comiterea unei În sensul de sistem de instanţe
administrative. sau nu;vinovăţia făptuitorului;este alt fapte cu pericol social şi se specializate contenciosul administrative
Bahrah consideră că ,,procedura cu subiect al răspunderii contravenţionale manifestă prin vătămarea efectivă presupune acel mechanism prin care se
privire la contravenţiile administrative este sau nu;etc. sau prin starea de pericol. asigură repunerea în drepturi a persoanei
activitatea, reglementată de normele Asigurarea executării hotărîrii adoptate- vătămate într-un drept al său legitim, de o
procesuale administrative-juridice, a pentru a realize această sarcină
C) Raportul de autoritate publică.
cauzalitate-legătura de cauză şi II Obiectul sesizării:
organelor special împuternicite de a trebuie :anunţarea la timp a deciziei;
effect între faptă şi rezultatul social Obiectul sesizării-actele administrative
soluţiona cazurile cu privire la respectarea prescripţiei de executare a
periculos al acesteia. cu caracter normativ şi individual, prin care
contravenţiile administrative, şi în caz de deciziilor cu privire la aplicarea
necessitate, de a aplica sancţiuni sancţiunilor contravenţionale ţinînd D) Locul, timpul, este vătămat un drept recunoscut de lege al
administrative”. cont de faptul că nu poate fi executată împrejurările în care se comit unei persoane sau al unui terţ emise
Majoritatea savanţilor consideră că: decizia cu privire la aplicarea unele contravenţii. de:autorităţile publice şi autorităţile
A) Procesul administrative este o sancţiunilor contravenţionale, dacă ea III Subiecţii contravenţiei- sînt asimilate acestora; subdiviziunile
totalitate de procedure separate: n-a fost pusă în executare timp de 3 persoanele trase la răspundere autorităţilor publice; funcţionarii din aceste
procedura de soluţionare a luni din ziua pronunţării;etc. contravenţională. Există subiect activ-este structuri.
propunerilor, cererilor, plîngerilor, de persoană fizică care săvîrşeşte o faptă Se apelează la contenciosul administrativ
aplicare a stimulărilor, de soluţionare a contravenţională prevăzută de legea atunci cînd este vătămat un drept prin actul
11 Fapta contravenţională şi
abaterilor disciplinare, procedura cu contravenţională, prin acte de executare, de administrativ.
componenţa juridică a Actul atacat trebuie să fie un act
privire la contravenţii administrative, determinare sau de complicitate. Subiectul
contravenţiei administrativ, adică o manifestare de voinţă,
etc. active este:
Contravenţia este o faptă producătoare de efecte juridice ce emană de
B) Elaborarea unui cod administrative- - genera
contravenţională ilicită, de un pericol social la o autoritate administrativă. Vătămarea
procesual, care ar cuprinde toate
mai redus decît l- trebuie să aibă 16 ani împliniţi; unui drept subiectiv este posibilă doar în
tipurile de procedure administrative
Infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, responsabil; libertate de voinţă şi cazul în care intervine un act administrativ
este imposibil, de aceea în unele ţări s-
care atentează la valorile sociale ocrotite de acţiune; individual, pentru că numai un astfel de de
a purces la elaborarea mai multor
normele contravenţionale materiale şi - special- act poate vătăma un drept care aparţine unei
coduri, în dependenţă de tipul concret
pentru a cărei comitere este prevăzută de persoane. Dreptul subiectiv este ,,puterea
de procedură; pe lîngă condiţiile obligatorii pe care
lege pedeapsa contravenţională. garantată de lege voinţei subiectului activ al
C) Procesul administrativ nu este o trebuie să le aibă ca la subiectul active
Trăsăturile contravenţiei: raportului juridic, în temeiul căreia acesta
ramură autonomă în sistemul de drept. general, trebuie să întrunească şi- să
A) Caracter antisocial- este în măsură, în vederea valorificării unui
Pornind de la noţiunile date mai sus, aibă o anumită calitate(să fie persoană
contravenţia se săvîrşeşte prin acţiune şi interes personal direct, să desfăşoare o
putem deosebi următoarele particularităţi: cu funcţie de răspundere);să aibă statut
inacţiune.Acţiunea este o comportare activă conduită determinată sau să pretindă
1) procedura de military;să dispună de statut de
prin care se încalcă norma prohibitivă ce subiectului pasiv al raportului o anumită
contravenţională este o totalitate de persoană sancţionată; să fie posesor de
interzice o anumită activitate.Inacţiunea este comportare, care la nevoie, poate fi impusă
norme juridice procesuale ce conţin permis de conducere auto sau armă
o comportare pasivă prin care nu se acestuia cu sprijinul forţei de constrîngere a
reguli de aplicare a normelor materiale individuală.
îndeplineşte o obligaţiune impusă de legea statului.
ale dreptului contravenţional; Subiect pasiv-persoana fizică sau
contravenţională. Deci numai actele administrative pot fi
2) normele juridice juridică titulară a valorilor sociale vătămate
B) Ilicitul-contravenţiile obiect al acţiunii de contencios
procesuale se aplică numai în caz de prin contravenţie. Subiectul pasiv este
au un character dăunător şi sînt interzise de administrativ, pentru că numai acestea
apariţie a raporturilor juridice generate victima acesteia sau persoana vătămată.
actele juridice. produc efecte juridice. Faptele materiale şi
de fapta contravenţională comisă; IV Latura subiectivă- atitudinea
C) Culpabilitatea; operaţiunile administrative nu pot face
3) procedura contravenţională presupune psihică a contravenientului faţă de fapta
D) Contravenţia fără obiect al unei asemenea acţiuni într-ucît prin
o activitate a organelor abilitate săvîrşită şi consecinţele acesteia. Elementele
pedeapsă nu are sens juridic contravenţional. ele însele, nu produc efecte juridice.
privind:prevenirea;curmarea;constatar laturii subiective sînt:vinovăţia; scopul-
Componenţa juridică a III Subiecţii sesizării în contenciosul
ea faptei contravenţionale;examinarea obiectul urmărit de contravenient, prin
contravenţiei: administrativ sînt:
cazului contravenţional, emiterea săvîrşirea acţiunii sau inacţiunii ce constituie
Conţinutul contravenţiei-este A) Persoana , inclusiv funcţionarul public,
deciziei asupra cazului, atacarea elementul material al contravenţiei; motiv-
prevăzut de norma incriminatoare şi poate fi militarul, persoana cu statut de militar,
deciziei, revizuirea cazului, executarea impulsul intern din care se naşte decizia
definit ca o care se consideră vătămată într-un
deciziei privind aplicarea sancţiunii contravenţională şi pe cale de consecinţă
totalitate de condiţii prevăzute de lege drept al său, recunoscut de lege, de
contravenţionale; punerea în aplicare a deciziei. Fără vinovăţie
pentru caracterizarea unei fapte de drept către o autoritate publică, printr-un act
4) atît conţinutul acestei activităţi cît şi nu există componenţa contravenţiei.
contravenţional. administrativ sau prin nesoluţionare în
organelle abilitate de a examina cazul
În doctrina juridică există conţinut termenul legal a unei cereri;
şi de a emite decizia asupra cazului,
juridic-condiţia privind existenţa faptei B) Guvernul, Ministerul Administraţiei
alte părţi ale procedurii
sancţionate de lege sau care îi determină Publice Locale, direcţia teritorială
contravenţionale sînt strict stabilite de
gravitatea şi conţinut consitutiv-totalitatea control administrativ a Ministerului
legislaţia contravenţională;
de condiţii necesare exiostenţei contravenţiei 9. Controlul judecătoresc administraţiei Publice Locale,
5) procedura contravenţională are ca scop
şi care le realizează făptuitorul. asupra legalităţii actelor preşedintele raionuli şi primarul;
şi reeducarea contravenientului,
Contravenţia are 4 elemente
C) Procurorul, care atacă actele emise de constituite şi activează pe teritoriul după ce s-a încercat restabilirea se armonizează cu facultatea de a se
autorităţile publice; raionului, municipiului, unităţii teritoriale legalităţii pe cale administrativă a dezvolta a aproapelui.,în baza unei legi
D) Avocatul parlamentar, care la sesizarea autonome cu statut juridic special pentru reclamaţiei, sub forma recursului universale a libertăţii.Definiţia lui Kant are
persoanei vătămate într-un drept al promovarea intereselor şi soluţionarea graţios sau ierarhic; în vedere aspectul egalităţii a dreptului,dar şi
său, atacă actele administrative; problemelor populaţiei unităţii 6) Instanţele prevăzute al libertăţii.Mult mai programatică e
E) Instanţele de drept comun şi cele administrativ-teritoriale,; soluţionează de Legea contenciosului definiţia libertăţii axată de montesquieu pe
specializate, în cazul ridicării excepţiei cererile privind constatarea circumstanţelor administrativ, împuternicite să ideea de drept.El spune că „libertatea e de
de ilegalitate. care justifică suspendarea activităţii efectueze controlul judecătoresc aface tot ceea ce legile permit,iar dacă un
Deci se poate adresa instanţei consiliului raional; judecă litigiile ce ţin de asupra legalităţii actelor cetaţian ar putea să facă ceea ce ele
judecătoreşti competente orice persoană, nesoluţionarea în termen legal a cererilor şi administrative, sînt instanţe de interzic,atunci nu ar mai avea
care se consideră vătămată într-un dret verificarea legalităţii actelor administrative drept comun în materie de libertate,pentru că şi ceilalţi ar putea să facă
recunoscut de lege, printr-un act emise sau adoptate de autorităţile de contencios administrativ. la fel”.Începutul sec. XX e depozitarul celor
administrativ emis sau care i-a fost refuzat, specialitate ale administraţiei publice Actele administrative exceptate de la mai multe analize,studii şi definiţii asupra
de o autoritate publică, de regulă, la instanţa centrale, autonome constituite de autorităţile controlul administrativ: conceptului de drept care se întemeiază pe
de la domiciliul reclamantului. publice centrale şi de funcţionarii publici din 1) Actele politice baza termenilor de libertate şi egalitate.Toate
Dacă reclamantul nu are domiciliu în cadrul acestor organe. ale Parlamentului, Preşedintelui şcolile şi curentele gîndirii juridice,definind
Republica Moldova, atunci legea prevede că Curtea Supremă de Justiţie în primă RM, Guvernului; actele dreptul pe baza ideii de just,drept,îl asociază
poate să se adreseze la instanţa de instanţă: exercită controlul asupra legalităţii administrative cu caracter cu principiile libertăţii şi egalităţii. În ceea
contencios administrativ în a cărei rază actelor administrative cu caracter individual individual emise de Parlament, ce priveşte definirea dreptului în
teritorială îşi are domiciliul reclamantul. adoptate sau emise de Parlament, Preşedintele RM, Guvern în conformitate cu izvoarele sale,în acest caz se
Pentru a avea calitate de reclamant în Preşedintele RM, Guvern, prin care sînt exerciţiul atribuţiilor prevăzute urmăreşte exprimarea stării de legalitate
instanţa de contencios administrativ, lezate drepturile şi interesele legitime ale expres de lege. specifică periadei postrevoluţionare
persoanele fizice trebuie să aibă capacitate persoanelor fizice sau juridice, în afara 2) Actele franceze.Deşi toate izvoarele formale fixau
de folosinţă, capacitate de exerciţiu şi actelor exceptate de la controlul administrative cu caracter un cdru al libertăţii,se punea accentul pe
capacitate procesuală. Nu este suficient ca judecătoresc; verifică legalitatea hotărîrilor diplomatic referitoare la politica lege,care era izvorul suprem,sursa principală
reclamantul să aibă calitate de a sta în Consiliului superior al Magistraturii; etc. externă a RM; de inspiraţie a dreptului.Codul civil a lui
justiţie, ci trebuie să dovedească şi că a fost Cererea de chemare în judecată precum şi 3) Actele Napolion era considerat perfect şi
vătămat în drepturile sale recunoscute de refuzul în primirea acesteia se soluţionează administrative referitoare la complet,constituia însuşi dreptul.Mulţi
lege. de către judecător în termen de 3 zile de la securitatea naşională a RM; autori defineau dreptul ca o „totolitate de
Modalitatea sesizării: data depunerii. 4) Actele legi”.Obiceiul a constituit şi constituie şi
Procedura contenciosului Instanţa de judecată judecă cererea în administrative referitoare la astăzi um izvor de drept.Gradul lui de
administrativ trebuie privită sub forma a 2 contencios administrativ cu participarea aplicarea legii privind regimul influienţă in formarea dreptului nu e acelaşi
faze: reclamantului şi pîrîtului, iar sarcina stării excepţionale şi măsurile de în toate zonile de pe glob.În statele Europei
A) procedura probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar urgenţă luate de autorităţile prioritate în constituirea dreptului o au
administrativă prealabilă sesizării în materie de despăgubire sarcina probaţiunii publice pentru combaterea legile,situaţie pe care nu o întîlnim în
instanţei de contencios este pusă pe seama ambelor părţi. calamităţilor naturale, incendiilor, M.Britanie.Deci în definirea dreptuluidupă
administrativ competentă; Soluţionînd acţiunea instanţa de judecată epidemiilor, epizootiilor,etc; izvoare trebuie să se ţină seama de
B) procedura în faţa poate: 5) Actele toateizvoarele şi nu numai de lege.Definirea
instanţei de contencios - să administrativ-jurisdicţionale de dreptului din punct de vedere
administrativ. satisfacă cererea şi să anuleze în tot sancţionare contravenţională şi de formal.Definirea fenomenului dreptului din
Procedura administrativă prealabilă sau în parte actul administrativ; acte administrative pentru a căror acest punct de vedere e o mare dificultate
sesizării instanţei de contencios - să desfiinţare sau modificare legea deoarece realitatea social-istorică ne oferă
administrativ competentă- reclamantul respingă cererea ca neîntemeiată prevede altă procedură judiciară; un sistem de drept general,,universal valabil
înainte de a introduce acţiunea la instanţa de sau depusă peste termen; 6) Actele de tuturor comunităţilor umane în evoluţiile lor
contencios administrativ pentru a cere - să comandament cu caracter militar; istorice.În ceea ce priveşte noţiunea
instanţei anularea actului administrativ, oblige pîrîtul să emită un alt act 7) Actele de dreptului,definiţia marxistă a dreptului îl
trebuie să se adreseze autorităţii administrativ, ori să elibereze un gestiune încheiate de autoritatea reprezintă ca fiind voinţa clasei sau a
administrative care a emis actul, pentru ca certificat, o adeverinţă, sau orice alt publică în calitate de persoană claselor dominante ridicată la rang de
aceasta să înlăture actul ilegal şi să repare înscris, să înlăture încălcările pe juridică, pentru administrarea lege.Definirea normativistă a dreptului.În
eventuala pagubă, ea va solicita autoritatea care le-a comis; domeniului său privat. doctrina juridică,definiţiile normativiste se
emitentă ca timp de 30 zile de la data - poate aseamănă cu definiţiile dreptului după
comunicării actului, revocarea, sau hotărî, la cerere şi asupra criteriul formal.Formal inseamnă nu numai
anulareaîn tot sau în parte a acestuia. despăgubirilor pentru daunele forma de exprimare a dreptului,ci şi
Cererea prealabilă se soluţionează timp de materiale şi morale cauzate prin act 8.Noţiuni terminologice şi trăsăturile şi elementele acestuiantr-o
30 zile de la data înregisrării acesteia de administrativ ilegal sau prin trăsăturile fundamentale ale definiţie se arată că dreptul după criteriul
către organul emitent sau de organul ierarhic nesoluţionarea în termen a cererii, normativist,e ansamblul regulilor obligatorii
dreptului.Problemele definiţiei
superior, dacă organul emitent are un organ etc. de conduită dintr-o societate,mai mult sau
dreptului.Cuvîntul „drept” derivă de la
ierarhic superior. Dacă reclamantul nu este mulţumit de mai puţin organizată,reguli care
latinescul „directum-directus”.Directus de la
Organul ierarhic superior este în drept hotărîrea instanţei de contencios reglementează raporturile sociale,a căror
dirigo,care înseamnă drept-orizontal sau
să respingă cererea, să o admită, sau s-o administrativ, el o poate ataca cu recurs în respectare e asigurată,la nevoie prin forţa de
vertical,de-a dreptul,direct.În limba latină
anuleze, sau să oblica organul ierarhic termen de 15 zile de la pronunţarea sau de la constrîngere astatului.Problematica dreptului
cuvîntul care corespunde substantivului
inferior să repună în drepturi persoana comunicarea hotărîrii integrale, dacă legea poate fi abordată sub mai multe
„drept” era „ius”-drept,dreptate.cuvîntul e
vătămată, sau să revoce actul administrativ nu prevede altfel. aspecte.Dreptul aparţine nu numai ştiinţelor
întîlnit în alte limbi cu aceeaşi
emis cu acordul său. Dacă în urma admiterii acţiunii, juridice,ci şi altor ramuri a ştiinţelor
semnificaţie:droit-la francezi,right-
Cererea poate fi depusă la instanţa de autoritatea administrativă este obligată să sociale:eticii.Dreptul fiind o ştiinţă,ca
englezi.Dreptul în sens etimologic al
contencios administrativ, timp de 30 zile de înlocuiască sau să modifice actul oricare alte ştiinţe particulare,care
termenului,înseamnă ceea ce e conform cu
la data cînd reclamantul a primit de la administrativ, să elibereze un certificat, o investighează un anumit domeniu al
regula.TGD sudiind fenomenul dreptului,are
organul emitent al actului administrativ adeverinţă sau orice alt înscris în executarea realităţii,ştiinţa dreptului îşi are
sarcina majoră să prezinte definiţia
contestat sau de la organul ierarhic superior hotărîrii irevocabile se va face în termenul particularităţile sale.Dreptul e un fenomen
dreptului.O asemenea definiţie trebuie să
refuzul în satisfacerea cererii, acest termen prevăzut de dispozitivul ei, iar în lipsa unui dinamic,el îşi pune amprenta asupra
cuprindă:esenţa,originea,funcţii,trăsăturile
începe să curgă de la: astfel de termen-în cel mult 30 zile de la data realităţilor sociale.Profesorul Goricar spune
caracteristice ale dreptului.Asupra
A) data primirii răspunsului la cererea devenirii irevocabile. că”scopul fundamental al ştiinţelor juridice
conceptului de drept s-au statornicit 3
prealabilă sau data expirării termenului Scopul contenciosului administrativ constă în a cerceta cum trăieşte dreptul în
sensuri: 1 Drept obiectiv-ansamblul de
prevăzut de lege; este de a contracara abuzurile şi excesele de mediul social,cum îl influenţează societatea
reguli de conduită care într-o societate
B) data comunicării refuzului de putere ale autorităţilor publice, apărarea şi cum ea contribuie la menţinerea şi
organizată guvernează raporturile dintre
soluţionare a unei cereri sau data drepturilor persoanei în spiritul legii, perfecţionarea lui.Dreptul e sistemul
oameni şi sînt impuse în caz de necesitate cu
expirării termenului prevăzut de lege ordonarea activităţii autorităţilor publice, normelor de conduită elaborate sau
ajutorul forţei de constrîngere. 2.Drept
pentru rezolvarea acesteia; asigurarea ordinii de drept. recunoscute de puterea de stat care
subiectiv-e prerogativa pe care dr. Obiectiv
C) data comunicării actului în cazul cînd Caracteristicile contenciosului orientează comportamentul uman în
o recunoaşte unui individ şi de care acesta se
nu este prevăzută procedura prealabilă. administrativ sunt: conformitate cu valorile sociale ale societăţii
poate prevala în raporturile sale cu alţi
Competenţa de judecare a acţiunilor în 1) El constă în respective,stabilind drepturi şi obligaţii
oameni sub protecţia puterii publice. 3
contenciosul administrativ au: verificarea legalităţii dar nu şi a juridice,respectarea obligatorie a cărora ela
ştiinţa dreptului-are ca obiect cercetarea
A) judecătoriile; oportunităţii actelor nevoie e asigurată de forţa coercitivă a
normelor şi raporturilor juridice,cercetarea
B) curţile de apel; administrative; statului. Particularităţile dreptului pot fi
izvoarelor dreptului,elaborarea,aplicarea şi
C) Curtea Supremă de Justiţie. 2) Controlul divizate în 2 grupe:generale şi
cercetarea dreptului.Oserie de autori
Judecătoriile judecă litigiile care ţin de speciale.Particularităţile generale.Însăşi
judecătoresc asupra actelor clasifică definiţiile dreptului după 4 criterii:1
nesoluţionarea în termenul legal a cererilor noţiunea de particularităţi generale cuprinde
administrative are ca obiect defineşte dreptuldupă ideea de drept sau
şi de verificarea legalităţii actelor în conţinutul său asemenea trăsături care sînt
exclusiv actele de putere just,din punct de vedere al conţinutului;2
administrative emise sau adoptate de caracteristice întregii normativităţi-toate
producătoare de efecte juridice defineşte dreptul după izvoare;3defineşte
autorităţile publice care sunt constituite şi categoriile de norme sociale,inclusiv cele
provenind de la o autoritate dreptul după forma pe care o îmbracă
activează pe teritoriul satului, comuneisau juridice, care apar la o etapă sau alta de
administrativă-actul care poate fi normele juridice;4dreptul după caracterul
oraşului pentru promovarea intereselor şi dezvoltare a socităţii umane.Reprezentînd
atact prin acţiune în anulare trebuie normativist.Potrivit primului criteriu,romanii
soluţionarea problemelor colectivităţii nişte reguli de comportament,normele
să fie un act administrativ. au dat o definiţie dreptului,în care arată că
locale, de serviciile publice descentralizate juridice reglementează diferite categorii de
3) Controlul acesta înseamnă:atrăi în mod cinstit,a nu
organizate în mod autonom în autoritatea relaţii sociale.Orice ramură a dreptului
judecăroresc al legalităţii actelor face rău nimănui şi a atribui fiecăruia ce e a
administrativ-teritorială respectivă, de întruchipează prin anumite norme valorile
administrative este un control de lui.În Evul mediu apar noi concepţii despre
funcţionarii publici din cadrul organelor şi sociale care se referă la un anumit domeniu
plină jurisdicţie; drept,influenţate de religia creştină.Toma d
serviciilor menţionate şi de persoanele de al vieţii.De exemplu aşa valori sociale ca
4) Controlul judecătoresc al Aquino înţelegea dreptul ca pe o
drept privat de nivelul respectiv, care egalitatea,dreptatea sînt considerate şi ca
legalităţii actelor administrative este reprezentare „a proproţiei între 2
prestează servicii publice, etc. valori juridice.Concomitent confirmării
condiţionat de îndeplinirea unei lucruri”.Definirea dreptului pe baza ideii de
Curţile de apel examinează în primă dreptului ca valoare socială au apărut şi
proceduri prealabile; drept,a ridicat şi ridică în continuare
instanţă litigiile ce ţin de nesoluţionarea în valori juridice,specifice-adevăr,libertate şi
5) Controlul judecătoresc are problema celui mai important element al
termenul legal a cererilor şi de verificarea dreptate.Toate normele şi valorile juridice se
său-al libertăţii.Im. Kant definea dreptul ca
legalităţii actelor edministrative emise sau un caracter complementar- controlul conţin în teoria dreptului,se întăresc în
pe un concept general ce include condiţiile
adoptate de autorităţile publice care sînt judecătoresc nu poate fi înfăptuit de cît sistemul normelor juridice,se realizează în
în care facultatea de a se dezvolta a fiecăruia
activitatea de aplicare a dreptului şi în fine pornirii procedurii.Principiul aflării caracterizează prin:1 Emitînd în limitele
întruchipează ordinea juridică a adevărului obiectiv.E un instrument de copetenţei sale actul juridic,organele
statului.Particularităţile speciale ale
dreptului. Sînt trăsături care redau specificul bază în realizarea uneia din sarcinile administrării de stat,hotărăsc în baza
13.Principiile de bază a
dreptului şi prin care dreptul se deosebeşte procedurii contravenţionale-clarificarea la legii,chestiunele apărute în procesul
de restul normelor sociale. Specificitatea procedurii contravenţionale. timp,sub toate aspectele,deplină şi obiectivă activităţii,aceste hotărîri determină legăturile
normelor juridice e redată prin caracterul lor Termenul principiu vine de la
general şi impersonal,ele fiind strict a împrejurărilor fiecărui caz.În procedura dintre subiecţii administrării şi obiectele
latinescul principium şi are sensul de contravenţională e obligatorie aflarea conduse.2 A.A e forma de exprimare a
determinate,obligatorii,care reglementează
cele mai importante relaţii sociale stabilite obîrşie,început,origine sau element adevărului despre împrejurările în care s-a voinţei de drept şi de putere a
sau sancţionate de către stat şi care la fundamental.Principiile dreptului sînt acele
neviâoie sînt garantate prin forţa de comis contravenţia şi despre persoana împuternicirilor organelor puterii de stat.3
norme sociale cărora li se supune un sistem
constrîngere a statului.Particularităţile pasibilă de răspunderea Conţinutul acestei expresii de voinţă e
dreptului sînt asemănătoare cu cele ale juridic,adică care ordonează întregul drept contravenţională.P.liberării de mărturii compus din prescrierea unilaterală cu
normei juridice,cu excepţia că cele ale pozitiv ce axistă pe un arial geografic,statal
dreptului se referă la întreg sistemul de împotriva sa.E una din formele de relizare a caracter normativ sau individual adresate
sau internaţional.Procedura contravenţională prezumţiei nevinovăţiei.Nimeni nu poate fi părţilor conduse.4 A.A sînt mijloace
norme juridice,pe ccînd cele ale normei
juridice doar la o singură normă.Trăsăturile e un gen de activitate executivă şi de silit să mărturisească împotriva sa ori a importante de creare şi asigurare regimului
specifice ale normei juridice din care rezultă dispoziţie a organelor abilitate în domeniul rudelor sale,a soţului,a soţiei,logodnicului de legalitate în sfera administrării
şi particularităţile dreptului sînt:1.normele
combaterii contravenţionalităţii.Principiile
juridice indică un comportament esenţial, şi sau să-şi recunoască publice.Concluzionăm că A.A e prescrierea
nu conduita unei persoane,devenind etalon procedurii contravenţionale sînt nişte vinovăţiia.P.independenţei organelor unilaterală juridică a puterii organului
cu ajutorul căruia statul apreciază conduita principii instituţionale-sînt caracteristice împuternicite să examineze cazul împuternicit bazată pe legee orientată la
cetăţenilor în situaţii concrete.2.normele
uneia sau mai multor instituţii juridice ale contravenţional şi supunerea acestora stabilirea normelor de drept sau
juridice nu sînt simple recomandări sau
indicaţii,ci reprezintă o dispoziţie dr.contravenţional şi se află în dependenţă numai legii.La constatarea faptei apariţia,schimbarea şi încetarea relaţiilor de
obligatorie,nerespectarea lor atrăgînd după de principiile ramurale şi cele contravenţionale şi la examinarea cazului drept concrete în scopul realizării practice a
sine arlicarea constrîngerii.3. spre deosebire generale.Princip. legalităţi aplicării
de legile naturii,care nu depind de voinţa organele împuternicite sînt independente şi sarcinilor şi funcţiilor activităţii executive şi
oamenilor,normele juridice au un caracter măsurilor de constrîngere statală. telor se supun numai legii.Persoana cu funcţie de derective.Trăsăturile A.A sînt:1prin
volitiv.4. NJ pot să prevadă apariţia unor contravenţionale.Prevenirea şi stoparea răspundere ce prezintă organul unilateralitatea expresiei de voinţă exprimate
efecte juridice care sunt consecinţa unor faptelor contravenţionale ca sarcină de bază
fapte ce se produc independent de voinţa împuternicit,examinează cazul numai în înA.A,ele se deosebesc de formele
oamenilor-naşterea,moartea.5.nj se pot a dr. Contravenţional şi procedurii baza legii şi propriei convingeri bazate pe contractuale de activitate caracteristice
realiza în viaţa practică numai trecînd prin contravenţionalenu pot fi realizate fără probile colectate şi în condiţiile care exclud pentru sfera de acţiune a normelor dreptului
conţtiinţa oamenilor,deoarece conduita este aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi
subordonată voinţei lor. orice presiune asupra civil;2 A.A se deosebesc de actele juridice
de asigurare a procedurii legii.P.contradictorialităţii se manifestă în prin faptul că ultemele sînt mereu acte
contravenţionale.Legiuitorul a investit raporturile dintre părţile participante la jurisdicţionale.La rîndul său A.A după
organele de combatere a contravenţionalităţii procedura contravenţională.Organul conţinutul lor sînt cu predilecţie
cu dreptul de a aplica măsurile de împuternicit să examineze cazul pozitive,adică ele organizează activitatea
constrîngere statală,formulînd nişte reguli de contravenţional nu se manifestă în favorea procesului de executare a legii,fără al reduce
aplicare a lor.Aceste reguli sînt:1măsurile de făptuitorului şi nici a persoanei vătămate şi numai la aplicarea sancţiunilor;3 analogic
constrîngere pot fi aplicate numai de nu exprimă alte interese decît interesele poate fi trasată o linie între A.A şi actele
organele abilitate în limitele competenţei legii.Părţile au drepturi egale fiind investite supravegherii din partea procurorului.În lit.
lor.2 aplicarea măsurilor de constrîngere de normele procesuale ale dreptului de specialitate cea mai răspîndită e
statală trebuie să se facă cu prevenirea contravenţional.P. proporţionalităţii clasificarea A.A după criteriile:trăsături
persoanei faţă de care ea va fi aplicată.3 în sancţiunii aplicate în raport cugradul juridice,acţiunea în spaţiu,după titlu.Criteriul
procesul aplicării unor măsuri de pericolului social al faptei comise.Acest principal de clasificare e proprietatea
constrîngere statală trebuie să fie respectate principiu e una din formele de manifestare a juridică.În dependenţă de acesr criteriu
limitele acesteia.4asigurarea drepturilor şi individualizării răspunderii contravenţionale toateA.A se împare în 2 grupe:A.A sînt
intereselor legitime ale cetăţenilor cărora li care prevede că fiecare individ răspunde emise în corespundere cu competenţa
se aplică măsurile de constrîngere statală personal pentru fapta organelor administrării publice în scopul
etc.Respectarea cerinţelor legislaţiei la săvîrşită.P.proporţionalităţii presupune că reglementării relaţiilor sociale de
aplicarea măsurilor de influienţă pentru felul şi asprimea pedepsei aplicate să reiasă administrare de acelaşi tip.Ele conţin în sine
contravenţiile comise e asigurată prin din gradul pericolului social al faptei anumite reguli de conduită.actele normative
controlul sistematic din partea organelor contravenţionale comise.P.folosirii limbii conţin programe de administrare,definite
ierarhic superioare şi a persoanelor cu materne prevede că cetăţenii care aparţin unice.Cu ajutorul A.A acţiunea de
funcţie de răspundere.P. egalităţii în faţa minorităţii naţionale,precum şi persoanele reglementare a relaţiilor sociale de
legii şi autorităţilor.Toţi sînt egali în faţa care nu înţeleg sau nu vorbesc stat,în care se administrare se efectuiază pe
legii,a organelor de constatare a cazului desfăşoară procedura contravenţională,au calea:a)determinării celei mai generale
contravenţional,de examinare şi emitere a dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele reguli de conduită în sfera
deciziei asupra cazului,de revizuire a cazului dosarului pe cazul contravenţional,de-a administrării;b)determinării sarcinilor
şi de executare a deciziei privind aplicarea participa la soluţionarea cazului prin obligaţiunilor,drepturilor şi responsabilităţii
pedepsei contravenţionale.Examinarea interpret.P.examinării publice a cazului participanţilor la acest proces;c)stabilirea
cazului cu privire la comiterea contravenţiei stipulează că contravenţia se examinează în restricţiilor şi interdicţiilor determinate de
se efectuiază pe baza principiului egalităţii mod public.Art.236CCA prevede că în specificul relaţiilor de
tuturor cetăţenilor în faţa legii şi a organului scopul sporirii rolului educativ şi preventiv conducere;d)acordarea în caz de necesitate a
care examinează cazul,fără deosebire de al procedurii contravenţionale poate fi anumitor obligaţiuni specifice;e)efectuarea
originea lor,starea socială şi materială,de examinat in cadrul colectivelor de muncă,la ocrotirii ordinii stabilite în sfera
rasă şi locul de învăţătură a făptuitorului. administrării de stat şi creearea garanţiilor ei
naţionalitate,sex,studii,limbă,religie,alte juridice;f)formarea principalelor linii de
împrejurări.P.garanţiei dreptului la 6Actul interacţiune între diferite elemente ale
apărare.În art.26 din Constituţie RM se
administrativ:noţiune,clasificare,co sistemului organelor administrării de
arată că dreptul la apărare al fiecărui
nţinut,cerinţele înaintate faţă de stat;g)concretizarea normelor cu forţă
cetăţean e garantat de Constituţie;fiecare om juridică superioară.Actele normative sînt
are dreptul să reacţioneze independent,prin el.Locul central în activitatea organelor
obază pentru emiterea actelor
mijloace legitime,în caz de încălcare a administrării de stat îl ocupă emiterea actelor
individuale,ultimile sînt tipul cel mai
drepturilor şi intereselor sale;pe tot parcursul administrative(A.A).Aceasta e forma
răspîndit alA.A.Ele sînt acte de aplicare a
procesului părţile au dreptul să fie asistate de juridică de bază a activităţii executive.A.A
dreptului în sensul direct al cuvîntului.După
un avocat;amestecul în activitatea sînt nişte variante juridice ale hotărîrilor de
conţinut ele sînt acte directive,adică în ele
persoanelor care exercită apărarea se conducere,adică prescrierile care reiese de la
sînt mereu exprimate recomandări juridice
pedepseşte prin lege.Organele competente subiectul administrării şi sînt obligatorii
ale puterii de stat,ce privesc în primul rînd
sînt obligate să asigure părţilor în procedura pentru executare de către obiectele conduse
cazul individual,determinat,legat de
contravenţională,deplina exercitare a care determină scopurile şi acţiunele
realizarea practică a sarcinilor şi funcţiilor
drepturilor procesuale şi să administreze corespunzătoare necesare pentru atingerea
activităţii executive şi de dispoziţie.Din
probele necesare pentru apărare.orice parte a lor.A.A sînt emise în baza şi în scopul
punct de vedere organizaţional actul
procedurii contravenţionale are dreptul să fie îndeplinirii legii,adică ele sînt
individual e unul din mijloacele de
asistată de un apărător din momentul sublegislative.Esenţa A.A ca acte juridice se
soluţionare operativă a chestiunilor tehnicieni.Procesile verbale constată anumite
curente.În esenţă,fiecare subiect al activităţii situaţii de drept sau de
executive şi derective e dotat cu fapt.Referatele,rapoartele,informările şi 5 Funcţiile de bază ale
împuterniciri de a emite asemenea acte.Din dările de seamă.Ele cuprind diferite administraţăei publice.
punct de vedere juridic actele individuale date,aprecieri şi uneori propuneri,care fiind
Conform constituţiei RM organele
sînt fapte juridice de care e legată utilizate conduc la relizarea eficientă a
celor 3 verigi a puterii au datoria de a
apariţia,schimbarea sau încetarea relaţiilor scopului trasat de A.A.Propunerile-prin ele
exercita o anumită funcţie
administrativ juridice.A.A pot fi clasificate un organ al administreaţiei publice sesizează
legislativă,executivă,judecătorească.Toate
în dependenţă de statutul de drept a organul competent să emită actul în vederia
aceste funcţii se exercită în scopul
organului emitent ce determină acţiunele luării acestei măsuri.Verificările,cercetările
satisfacerii intereselor generale ale
spaţiale ale actelor,volumul chestiunilor de şi anchetile-se efectuiază în vederea emiterii
societăţii.Funcţia publică conform legii
conducere,soluţionate cu ajutorul lor.După A.A,menite să asigure o fundamentare în
Serviciului Public înseamnă unitatea primară
acest criteriu deosebim:1A.A de importanţă fapt a acestora.dintre operaţiunele
a autorităţii publice care determină locul şi
republicană;2de importanţă raională;3de procedurale anterioare emiterii actului
rolul cetăţianului în munca socială în
importanţă locală,emise de organele administrativ sînt avizul şi acordul
sistemul serviciului public,drepturile şi
corespunzătoare ale administrărăă de prealabil.Avizul e o opinie a unei autorităţi
obligaţiile,exigenţile faţă de pregătirea lor
stat.Asupra proporţiei acţiunelor organelor a administraaţiei publice,solicitate de o altă
profesională.Potrivit art. 7 al legii
de administrare se răsfrînge cracterul autoritate a administraţiei publice în legătură
Serviciului Public,funcţia publică şi statutul
competenţei organelor corespunzătoare.În cu o anumită problemă asupra căreia
juridic al ei se instituie de
acest sens se deosebesc A.A de importanţă autoritatea care îl solicită urmează să se
Pralament,Preşedintele RM,Guvern şi alte
generală,ramurală,interamurale.După modul pronunţe prin emiterea unui A.A.Avizele pot
organe publice centrale sau locale în limitele
de emitere a deciziei deosebim:1actele fi:facultative-atunci cînd organul emitent are
competenţei lor stabilite de Constituţie şi
organelor colegiale ale dreptul de a hotărî să ceară sau nu părerea
alte legi.Statutul juridic al funcţiei publice se
administrării(hotărîrea guvernului);2acte a altui organ;consultative-organul emitent are
stabileşte potrivit nivelului organizatoric-o
organelor de conducere unică.O mare obligaţia să ceară avizul altui organ,dar nu e
juridic al autorităţii publice care angajiază
importanţă o are denumirea A.A.Fiecare tip obligat să se conformeze acestuia;conforme-
funcţionarul potrivit locului şi rolului acestei
de organ al administrării publice emite în are obligaţia de asolicita şi de-a se conforma
funcţii în structura autorităţii
corespundere cu competenţa sa anumite acte acestor avize.Acordul constituie
publice,caracterului şi nivelului de
normative şi individuale.Preşedintele RM consemţămîntul unui organ administrativ,dat
competenţă profesională care se cere pentru
emite decrete,dispoziţii;guvernul- pentru emiterea A.A de un alt organ.El poate
ocuparea funcţiei respective.În statutul
ordonanţe,hotărîri,directive şi fiprealabil,concomitent,posterior.Etapa
juridica funcţiei publice sînt prevăzute
regulamente;Ministerile emit pregătirii deciziei se încheie cu elaborarea
obligaţiile şi drepturile şi responsabilitatea
ordine,hotărîri,instrucţiuni;Consiliul raional- variantelor de rezolvare a problemei.Etapa a
persoanei ce va ocupa această
hotărîri;Primarii-derective.A.A trebuie să 2 e cea adoptării sau emiterii propriu-zise a
funcţie,exigenţile faţă de pregătirea lui
corespundă următoarelor cerinţe înaintate actului,denumită şi faza deliberării.Dintre
profesională.În lit. de specialitate există
faţă de el:legalitate,competenţa,motivarea condiţiile procedurale concomitente o
diferite opinii privind clasificarea funcţiilor
juridică,economiei,concordanţa cu părţile deosebită importanţă prezintă cvorumul-
publice.În legia serviciului public e dată
interesate,respectarea formei stabilite pentru reprezintă numărul de membri care trebuie
următoarea clasificare:1funcţia de
ele.În concluzie am puteaspune că actul să fie prezenţi pentru adoptarea
conducere din autorităţile publice
administrativ e manifestarea unilaterală de actului,majoritatea cerută de lege pentru
superioare şi centrale,conducătorii din
voinţă,cu caracter normativ sau individual,a adoptarea actului-poate fi simplă-jumătate
autorităţile publice a unităţii teritoriale
unei autorităţi pubţice,emise în vederea din numărul prezenţi;absolută-jumătate din
autonome cu statut social”Găgăuzia;2
organizării executării e a legii sau executării membrii aleşi;calificată-2/3 din membrii
funcţia de conducere din unităţile
concrete. organului colegial;motivarea.Următoarea
autorităţilor publice centrale,funcţionarii
7.Procedura de elaborare a etapă e cea posterioară adoptării saa
de execuţie din acesteautoritţi şi funcţionarii
actelor administrative (A.A). Actul emiteriiA.A.Această etapă constă în
de conducere din autoritaţile administraţiei
administrativ e manifestarea unilaterală de aducerea la cunoştinţa generală a actelor
publice locale;3 include ceilalţi
voinţă,cu caracter normativ sau individual,a normative,precum şi la cunoştinţa celor
funcţionarii din aparatul administraţiei
unei autorităţi pubţice,emise în vederea interesaţi,în cazul celor individuale.
publice locale.
organizării executării e a legii sau executării
concrete.În dependenţă de forma şi
caracterul A.A procedura de elaborare a
acestuia poate fi de la cea mai simplă pînă la
cea mai complicată.Ea cuprinde mai multe
activităţi desfăşurate de funcţionarii
autorităţii publice care emite actul.Toate
aceste activităţi pot fi raportate la 3
faze:activităţi ale fazei pregătitoare,activităţi
concomitente emiterii actului şi activităţi
posterioare emiterii actului.La pregătiria
emiterii deciziei se efectuiază o serie de
operaţiuni tehnico-materiale pe care le
întreprind funcţionarii publici ai organului
emitent.Astfel de operaţiuni sînt:evidenţa
actelor juridice,normative,individuale-
reprezintă o operaţiune importantă pentru a
stabili competenţa organului ce trebuie să
emită actul respectiv,precum şi pentru a
asigura celelalte condiţii de legalitate ale
actului.Statistica-se foloseşte la emiterea
actelor cu caracter normativ.În aceste cazuri
se utilizează statistici pentru a se vedea
frecvenţa anumitor fenomene.Studiile-sînt
operaţiuni de administraţie,folosite îndeosebi
la emiterea actelor juridice
importante.Expertizele şi unele procese-
verbale.Expertizele au un caracter
individual tehnic şi se fac de către servicii
speciale compuse din specialişti

You might also like