High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Centrul European de Studii Covasna – HarghitaRevista Presei MaghiareNr. 08 / 15.04 – 30.04.2011
Ultima b
ă
t
ă
lie care se duce pentru limba noastr
ă
Ca bagaj de cuno
ş
tin
e istorice
ş
i politice, ultima b
ă
t
ă
lie (Beder Tibor: Ultima b
ă
t
ă
lie,Editura Pro Print, Miercurea Ciuc, 2011) este o evaluare în care cititorul se confrunt
ă
ş
i cuexperien
ele unei vie
i anevoioase. Beder Tibor arat
ă
c
ă
în Tara Transilvaniei, maghiarii, secuii,românii, sa
ş
ii
ş
i armenii au g
ă
sit, de-a lungul istoriei, un c
ă
min comun, îns
ă
câte limbi vorbeau, înatâtea feluri au interpretat lumea înconjur
ă
toare. In regatul ungar de odinioar
ă
, în perioadavoievodatului, pe p
ă
mântul principatului ungar de mai târziu
ş
i apoi sun domnia habsburgilor,viziunea despre via
ă
dar
ş
i limba s-au schimbat de la o genera
ie la alta. Secole de-a rândul, înaceast
ă
regiune a Europei, cuvântul definitoriu a fost cuvântul maghiar, în regiunile locuite de sa
ş
i -cuvântul în limba sa
ş
ilor, iar în ora
ş
ele armene - cuvântul armean. Odat
ă
ce românii au început s
ă
câ
ş
tige teren, pe câmpurile lingvistice de lupt
ă
maghiara a început s
ă
fie împins
ă
treptat în plansecund, iar armeana
ş
i limba sa
ş
ilor au disp
ă
rut.Dup
ă
1920, a
ş
a-numitele state na
ionale au declan
ş
at în regiunile maghiare rupte o lupt
ă
crâncen
ă
pentru desfiin
area poporului maghiar
ş
i a limbii maghiare, deoarece
ş
tiau c
ă
proprietarullegitim al teritoriilor acaparate prin dictatul de la Trianon era maghiarimea întemeietoare de stat .Maghiarimea a devenit prigonit
ă
pe teritoriile rupte deoarece din cauza simplei sale existen
e, alimbii, istoriei
ş
i apartenen
ei sale la na
iunea maghiar
ă
, jefuitorii de teritorii î
ş
i sim
eau periclitat
ă
domnia
ş
i
ş
tiau c
ă
ajunseser
ă
în posesia acestor teritorii nu prin referendum, nu printr-un acord, ciprin dictat, profitând de situa
ia istoric
ă
favorabil
ă
. In urma frustr
ă
rii, a sentimentului de minoritar,statele succesoare nu s-au str
ă
duit s
ă
creeze un climat de convie
uire pa
ş
nic
ă
, nu au acceptatmaghiarimea ca pe o cona
iune de rang egal, ci s-au str
ă
duit s
ă
o desfiin
eze. Si au ob
inut rezultate,deoarece au românizat majoritatea ora
ş
elor maghiare, le-au slovacizat, le-au transformat în ora
ş
emajoritar sârbe. Milioane de maghiari s-au v
ă
zut nevoi
i s
ă
î
ş
i p
ă
r
ă
seasc
ă
p
ă
mântul natal, s
ă
-
ş
ischimbe na
ionalitatea. Dac
ă
lucrurile vor continua a
ş
a, nu sunt prea multe speran
e de d
ă
inuire.Prin dezna
ionalizare, prin falsificarea istoriei
ş
i a culturii, poporul nostru ar putea ajunge precumindividul f
ă
r
ă
memorie. Beder consider
ă
c
ă
istoria poporului maghiar este
ş
i istoria luptelor dusef
ă
r
ă
încetare pentru d
ă
inuire, iar aceast
ă
lupt
ă
decurge
ş
i azi cu toate for
ele.Sp
ă
larea creierelor a fost atât de reu
ş
it
ă
încât maghiarimea din
ara ciuntit
ă
a fost, într-unmod f
ă
r
ă
precedent în istoria universal
ă
, mobilizat
ă
s
ă
-
ş
i renege fra
ii, unitatea na
iunii maghiare
ş
is
ă
-
ş
i înfiereze prin vot pecetea ru
ş
inii.Credin
a lui Beder Tibor în d
ă
inuirea maghiarimii este precum stânca, îns
ă
el se str
ă
duie
ş
te în acela
ş
i timp s
ă
arate
ş
i gre
ş
elile poporului nostru. Autorul volumului, la fel ca
ş
i semnatarulacestor rânduri, nu crede c
ă
savan
ii, profesorii de istorie
ş
i ceilal
i pedagogi ai no
ş
tri s-ar retrage depe câmpul de b
ă
t
ă
lie. Ins
ă
în lupta noastr
ă
pentru d
ă
inuirea limbii maghiare
ş
i a na
iunii avemnevoie
ş
i de alia
i. Primul trebuie înfiin
at în societatea maghiar
ă
, al doilea împreun
ă
cu grupurileetnice indigene în celelalte
ă
ri europene, care împ
ă
rt
ăş
esc aceea
ş
i soart
ă
, iar la nivel global, împreun
ă
cu Turcia
ş
i celelalte popoare turce înrudite.To
i maghiarii se afl
ă
în fa
a unei schimb
ă
ri. Se poate adera la unul din cele trei grupurimaghiare schi
ate de Wass Albert. Dintr-unul fac parte cei care îi slujesc pe cei afla
i la putere
ş
icare, în speran
a unui ciolan mai mare, devin mai turba
i decât câinele turbat. Din al doilea fac partecei care procedeaz
ă
exact invers, care î
ş
i ap
ă
r
ă
dreptul la acest p
ă
mânt care este patria lor. Îl ap
ă
r
ă
atâta timp cât simt c
ă
este al lor. Lupt
ă
ş
i pentru libertatea altora. Iar în final, al treilea grup: poporulcare bate în retragere, care a
ş
teapt
ă
. Nu este nici erou, nici tr
ă
d
ă
tor. Nimeni
ş
i nimic. O mas
ă
. Oturm
ă
. Suport
ă
orice, gata s
ă
se aplatizeze din nou dac
ă
situa
ia o impune.Fiecare palm
ă
de p
ă
mânt din Transilvania reflect
ă
trecutul nostru. Prin el suntem nu doarlocuitori, ci
ş
i mo
ş
tenitori
ş
i proprietari ai acestor meleaguri. In baza dreptului istoric, p
ă
mântul
Transilvaniei este
ş
i al maghiarilor. Ins
ă
prin declararea statului na
ional român unitar
ş
i indivizibil,constitu
iile române
ş
ti nu recunosc dreptul istoric al maghiarilor, statutul lor na
ional identic pe acelp
ă
mânt pe care au tr
ă
it înainta
ş
ii lor. De la constitu
ia discriminatorie, privatoare de drepturi
ş
i de laformularea de
ar
ă
unilingv
ă
, unina
ional
ă
porne
ş
te
ş
i acea situa
ie absurd
ă
, în care coloniza
ii peP
ă
mântul Secuiesc nu trebuie s
ă
cunoasc
ă
limba majorit
ă
ii maghiare. Nu pentru c
ă
ea nu ar putea fi înv
ă
at
ă
, ci pentru c
ă
în statul na
ional român, limba maghiarilor nu este oficial
ă
nici m
ă
car pep
ă
mântul lor natal, iar maghiarimea nu este considerat
ă
o comunitate f
ă
uritoare de stat.In Transilvania se poate observa c
ă
maghiarimea î
ş
i poate p
ă
stra cultura
ş
i limba doar acolounde este majoritar
ă
. Autorul arat
ă
c
ă
statul român nu insist
ă
asupra utiliz
ă
rii limbii maghiare lanivel local, îns
ă
nici nu interzice acest lucru. Statul român las
ă
acest lucru în seama maghiarimii, acon
ş
tiin
ei maghiare, deoarece
ş
tie bine c
ă
maghiarul, secuiul iresponsabil î
ş
i impune singur limitelingvistice, iar acest lucru este în favoarea limbii române. Asta înseamn
ă
c
ă
în localit
ă
ile locuite demaghiari, primarii maghiari comunic
ă
în limba român
ă
cu membrii maghiari ai comunit
ă
ilor lor.Se pare c
ă
secuii care tr
ă
iesc compact nu vor, nu pot crede c
ă
în decurs de câ
iva ani, câ
ivazeci de aci, ocupan
ii de patrie din epoca modern
ă
ar putea ajunge s
ă
fie majoritari. De
ş
i exemplulora
ş
ului Târgu Mure
ş
, care nu de mult era locuit de secui, aten
ioneaz
ă
asupra acestui lucru! Nudegeaba arat
ă
Beder Tibor c
ă
ajungerea limbii maghiare
ş
i a maghiarimii în plan secund este oconsecin
ă
direct
ă
a modific
ă
rii procentajului etnic.Wass Albert scria astfel: nu trebuie s
ă
miz
ă
m doar pe Dumnezeu, Attila, stat
ş
i politicienipentru d
ă
inuirea poporului nostru, ci trebuie s
ă
ş
i ac
ion
ă
m.Se poate alege! Se poate tr
ă
i
ş
i ca maghiari, secui care ac
ioneaz
ă
! Nu este u
ş
or s
ă
ai coloan
ă
vertebral
ă
, s
ă
lup
i pentru drepturile noastre atunci când na
iunile statelor succesoare cresc cupredarea unei istorii mincinoase, falsificate. Nu
ş
tiu nimic despre noi, maghiarii,
ş
i de aceea nu ne în
eleg
ş
i ne ur
ă
sc. Este
ş
i de datoria ta - scrie Beder Tibor - s
ă
fii portavocea cauzei maghiare încercul cunoscu
ilor t
ă
i români.Prin prezentarea detaliat
ă
a luptelor pentru ap
ă
rarea patriei, autorul aten
ioneaz
ă
c
ă
dac
ă
teama, sentimentul nesiguran
ei pun st
ă
pânire pe noi, trebuie s
ă
c
ă
p
ă
t
ă
m noi puteri din luptele înainta
ş
ilor no
ş
tri, deoarece nu avem voie s
ă
pierdem ultima b
ă
t
ă
lie - cea pentru viitorul limbiinoastre, al poporului nostru.Maghiarul secui are un singur loc pe lumea asta, în care el
ş
i limba lui se pot sim
i ca acas
ă
,iar acest loc este P
ă
mântul Secuiesc. Regiunea secuiasc
ă
înc
ă
mai pare a fi unitar
ă
, puternic
ă
, îns
ă
nu este permis s
ă
nu observ
ă
m c
ă
noii ocupan
i de patrie îi
in sub asediu aripile nordic
ă
ş
i sudic
ă
.La Târgu Mure
ş
ş
i împrejurimi, schimbarea rapid
ă
a procentelor etnice este vizibil
ă
cu ochiul liber!Sfântu Gheorghe
ş
i linia de grani
ă
sudic
ă
a zonei Trei Scaune sunt în curs de românizare, secump
ă
r
ă
terenurile, limba str
ă
in
ă
se extinde,
ş
colile maghiare sunt în curs de desfiin
are....Actuala situa
ie a maghiarimii
ş
i istoria ei pot fi asem
ă
nate cu istoria evreilor, a armenilor
ş
ia kurzilor, care
ş
i-au fondat o patrie tot în regiuni b
ă
tute de vânturi. Vânturile care au b
ă
tut înultimii 90 de ani în Bazinul Carpatic nu i-au fost favorabile maghiarimii. Ultima lupt
ă
trebuiepurtat
ă
separat, de fiecare maghiar
ş
i secui care î
ş
i respect
ă
într-un fel sau altul caracterul. Noitrebuie s
ă
decidem dac
ă
vrem sau nu s
ă
r
ă
mânem maghiari. Este o victorie dac
ă
ne p
ă
str
ă
mcredin
a, obiceiurile
ş
i s
ă
rb
ă
torile, dac
ă
inem la limba noastr
ă
matern
ă
, ne înscriem copiii la
ş
colimaghiare, dac
ă
nu le vindem str
ă
inilor p
ă
mânturile
ş
i imobilele.Citind volumul lui Beder, trebuie s
ă
credem c
ă
patria noastr
ă
nu este Mica Ungarie, ci întregteritoriul Bazinului Carpatic, pe care, indiferent de hotarele politice create artificial, na
iuneamaghiar
ă
devine mai puternic
ă
ş
i va fi capabil
ă
s
ă
-i elimine din trupul na
iunii pe to
i cei care numerit
ă
numele maghiar.Volumul Ultima b
ă
t
ă
lie ne aten
ioneaz
ă
c
ă
nu putem renun
a la lupta dus
ă
pentru d
ă
inuire.S
ă
lu
ă
m în mân
ă
acest volum, s
ă
-l citim, s
ă
ne purt
ă
m propria b
ă
t
ă
lie, pentru c
ă
altfel nuputem fi decât membrii unei turme.Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6265 din 16.04.2011,autor Kadar Gyula
Program de bilingvism
Se desf
ăş
oar
ă
, la Sfântu Gheorghe, ciclul de instruiri organizat de c
ă
tre Mi
ş
carea deAngajament Civic, sus
inut de Colegiul de Educa
ie
ş
i Instruire din cadrul Fondului P
ă
mântul Natal.Proiectul Folosirea limbii maghiare în Protec
ia copilului
ş
i în Asisten
a social
ă
este parte organic
ă
a programului nostru Bilingvism.Proiectul a fost elaborat cu scopul con
ş
tientiz
ă
rii
ş
i inform
ă
rii popula
iei cu privire la cadrul juridic ce reglementeaz
ă
folosirea limbii maghiare la nivelul institu
iilor de stat
ş
i în administra
ie,pe de o parte, iar pe de alt
ă
parte dore
ş
te s
ă
contribuie activ la utilizarea larg
ă
ş
i practic
ă
aformularelor bilingve aflate în vigoare în institu
ii. Partener al prezentului proiect este Direc
iaGeneral
ă
de Asisten
ă
Social
ă
ş
i Protec
ia Copilului Covasna.Parteneriatul s-a format pe baza unor discu
ii
ş
i acorduri preliminare. Scopul instruirii esteca, împreun
ă
cu angaja
ii institu
iei, s
ă
elabor
ă
m o reglementare procedural
ă
a problemelor, care s
ă
contribuie la utilizarea formularelor bilingve în trei domenii foarte importante. Aceste trei domeniisunt urm
ă
toarele:1. Comunicarea între cet
ă
eni
ş
i institu
ie.2. Prezentarea în limba maghiar
ă
a unor informa
ii cu privire la dezbaterea problemeloroficiale
ş
i elaborarea unor formulare în acest sens.3. Informarea opiniei publice în limba maghiar
ă
.Deci, în cadrul acestui program va fi modificat
ă
practica scris
ă
folosit
ă
pân
ă
în prezent deDirec
ia General
ă
de Asisten
ă
Social
ă
ş
i Protec
ia Copilului Covasna (într-o singur
ă
limb
ă
:român
ă
), respectiv utilizarea practic
ă
a formularelor bilingve care s-au elaborat deja.Principalul instrument al programului este organizarea instruiri tematice. Scopul instruiriloreste, pe de o parte, con
ş
tientizarea importan
ei folosirii limbii materne/maghiare, în primul rând, încazul documentelor oficiale scrise precum
ş
i în administra
ie, respectiv elaborarea unei enciclopedii
ş
tiin
ifice
ş
i realizarea unei magazii de instrumente, prin utilizarea c
ă
rora participan
ii vor aveaposibilitatea de a cunoa
ş
te documentele bilingve aflate în vigoare, înc
ă
din anul 2008, respectiv vorputea însu
ş
i experien
a practic
ă
ce se leag
ă
de documentele bilingve.Instruirile se grupeaz
ă
în dou
ă
domenii tematice distincte:- Una dintre domeniile tematice este prezentarea cadrului juridic lingvistic, respectivcon
ş
tientizarea importan
ei folosirii drepturilor lingvistice.- Cel de-al doilea domeniu tematic îl reprezint
ă
elaborarea unor formulare bilingve,respectiv a unei reglement
ă
ri procedurale.Pe lâng
ă
toate acestea, paralel cu instruirile, speciali
ş
tii CEMO, împreun
ă
cu angaja
iiDGASPC, vor elabora, pe baza unor consulta
ii personale
ş
i telefonice, o strategie care s
ă
contribuiela folosirea bilingvismului. La elaborarea acestei strategii vor fi folosite informa
iile ob
inute
ş
iprelucrate pe parcursul instruirilor, respectiv activit
ă
ile
ş
i proiectele grupurilor de speciali
ş
ti
ş
i aiangaja
ilor Direc
iei, participan
i la proiect.Grupul
int
ă
al instruirilor îl reprezint
ă
:- func
ionarii Direc
iei Generale de Asisten
ă
Social
ă
ş
i Protec
ia Copilului Covasna- speciali
ş
tii (psihologi, psiho-pedagogi, logopezi, asisten
i sociali) Direc
iei Generale deAsisten
ă
Social
ă
ş
i Protec
ia Copilului Covasna- angaja
ii administrativi ai Direc
iei Generale de Asisten
ă
Social
ă
ş
i Protec
ia CopiluluiCovasnaDGASPC Covasna are atribu
ii în domeniul protec
iei persoanelor cu dizabilit
ă
i, respectiv în domeniul protec
iei copilului. In cazul acestei institu
ii, folosirea bilingvismului are un roldeosebit, întrucât clien
ii institu
iei sunt copii afla
i într-o situa
ie deosebit de grea, persoane cudizabilit
ă
i, respectiv persoane în vârst
ă
, care sunt membri ai unor grupuri sociale vulnerabile.Necunoa
ş
terea limbii române (la un nivel corespunz
ă
tor) este general
ă
în rândul acestora, iarfolosirea ei în solu
ionarea problemelor, împiedic
ă
în mare m
ă
sur
ă
ob
inerea unor informa
ii reale,
ş
i are ca rezultat doar o solu
ionare provizorie, cu durat de câteva ore. Transformarea pe care amdori s-o vedem în lume s
ă
fim noi în
ş
ine. GANDHISursa: www.erdely.ma din 18.04.2011
Add a Comment