Carol cel Mare -cunoscut gen- I'-n secolele IV ~i V d.Hr.

r., in timp ce Imperiul O Ob,inand o victorie dupa alta, Carol cel

erafiilor ulterioare ca
Charlemagne -a creat primul
mare imperiu european.
incoronat imparat de catre
papa, el a devenit idealul de
conducator medieval
I Roman de Apus a dec~zut ~i a disp~rut in
cele din urm~, triburile germanice, cum
sunt vizigotii ~i vandalii, au migrat in num~r
foarte mare in Europa ~i in jurul M~rii
Mediterane, luptand pentru crearea sau dis-
trugerea de regate. Un alt trib, francii, p~rea
unul dintre triburile germanice cele mai putin
dinamice deoarece, in loc s~ migreze, ei s-au
extins treptat dincolo de teritoriul ocupat
Mare a construit un imperiu cre~tin vast,
extinzandu-se in est ~i sud de teritoriul numit
astazi Fran,a.
initial, denumit Rhineland (pe Valea Rinului),
ajungand lncet s;l ocupe regiunile: T;lrile de
Jos, Belgia ~i Franta. jn 732, liderullor, Carol
Martel, i-a c6ndus spre victorie lmpotriva
invadatorilor musulrnani la Tours. Pe lang;l
51
CAROL CEL MARE

O Detaliu de pe
mormantul lui Carol
cel Mare din
Aachen. El a fost
declarat sfant in
1166 de anti-papi~ti. O Catedrala din ra~ ~i de descendentii lui Pepin, reprezenta o
Aceasta sanctitate Aachen exemplifica posibila sursa de slabiciune ~i fragmentare,
nu a fost recunos- cel mai bine arhitec- dar in acest caz diviziunea a fost de scurta
cuta de biserica ca- tura carolingiana. durata: Carloman a murit in 771, lasandu-l pe
tolica, insa par~i din Construita intre 796 Carol sa-i conduca singur pe franci.
corpul sau au fost ~i 805, biserica este Realizarile lui Carol au fost atat de importante,
a~ezate in relicvarii, cladita dupa modelul lncat in istorie este cunoscut simplu sub
iar ziua sa onomas- bisericii San Vitale numele de Charlemagne (Carol cel Mare.)
tica se sarbatore~te din Ravenna, ridicata
~i azi Aachen. din ordinul impara- .Un imens imperiu european
tului bizantin lnalt, putemic ~i impunator, Carol cel Mare
O Carol cel Mare a Iustinian. , reprezenta imaginea unui mare conducator ,
fost incoronat im- participand adesea la lupte alaturi de trupele
parat de papa Leon O Carol cel Mare sale. Totu~i, aptitudinile sale militare trebuie
al III-Iea in Roma, in cu fiul sau mai mare sa fi fost mult mai mari, deoarece ie~ea lnvin-
progresul lent dar sigur, francii se mai bucu- ziua de Craciun a Pepin, care a pierdut gator in campanie dupa campanie, de~i a con-
rau de beneficiile politice aduse de catolicis- anului 800, eveni- ulterior favorurile ta- dus de multe ori forte militare locale lipsite de
mulla care aderasera. ment reprezentatin talui sau, ~i a murit experienr;a, care emu adesea mobilizate rapid
O data intrate In contact cu Imperiul acest manuscris din brusc inainte sa mo~- pentru a tine piept unor amenintari urgente.
Roman, popoarele germanice s-au convertit secolul al XV-Iea. teneasca imperiul. In timpullungii sale dornnii, francii au cucerit
rapidla religia acestuia -cre~tinismul. Ceimai o mare parte din Europa, inclusiv nord-estul
multi dintre ei au adoptat arianismul, Spaniei, nordul Germaniei, Boemia, Austria,
facandu-i eretici In ochii papilor ~i a popoa- Slovenia, Croatia ~i nordul ltaliei.
relor integrate anterior In imperiul roman. in Germania, frontiera de est a francilor se
~
(Arianii nu credeau In sfanta Treime compusa
din Dumnezeu Tatal, Fiul ~i Sfantul Duh. Ei se
Inchinau la Hristos, fiul, ca fiind a entitate
separata de Dumnezeu, Tatal.) in calitate de
catolici fideli, francii erau mai bine vazuti de
1 m

cre~tinii din Imperiul Roman decat alte triburi,
ace~tia beneficiind de asemenea de sprijinul
Bisericii In teritoriile pe care le cucereau.
Prieteni folositori
Papalitatea li privea pe franci ca pe ni~te ali-
ati naturali. Aceasta relatie a aparut dupa ce
fiul lui Carol Martel, Pepin, a devenit rege al
francilor In 751, fondand dinastia carolin-
giana. Dand dovada de istetime, Pepin a cerut
aprobare din partea papei Inainte sa-llnlature
pe ultimul rege merovingian. intre anii 754-
756, raspunzand unei invitatii a papei, Pepin
a invadat nordul Italiei, organizand doua cam-
panii militare Impotriva lombarzilor care
amenintau independenta papala, obligandu-i
sa recunoasca suveranitatea franca.
Ell-a ajutat de asemenea pe papa sa Infi-
inteze un regat italian central propriu. De~i au
beneficiat In totalitate de sprijin din partea
francilor pentru a lunga perioada de timp,
aceste state papale aveau sa supravietuiasca
\~
afla de-a lungul fluviului Elba, dupa razboiul
in urma caruia Carol cel Mare a obtinut victo-
ria lmpotriva saxonilor, un razboi de 30 de alii
de orori. Fata de lumea mediterana a Romei,
imperiullui Carol cel Mare a fost primul mare
imperiu european care l~i avea "capitala" in
centrul continentului, la Aachen, pe Valea
Rinului.
Pentru contemporanii sai, cat ~i pentru cei
mai multi oameni care au trait in Evul Mediu,
Carol cel Mare nu a fost doar creatorul unui
imperiu, ci ~i un mare erou cre~tin. lnamici
lY
L-f\
pagani de temut, ca saxonii, au fost lnfranti ~i
obligati sa se converteasca, iar daca refuzau,
erau deportati sau executati. infrico~atorii
~ avari, care stapanisera Campia Panonica timp
de secole, au fost zdrobiti ~i, de cealal~ parte
a Europei, musulmanii au fost alungati din
pana in secolul al XIX-lea, implicand papali- muntii Pirinei. Dupa o nereu~ita la
tatea in probleme politice ~i compromisuri la Roncesvalles (778), in mod ironic cea mai
nivel mondial. celebra batalie a lui Carol cel Mare deoarece
La moartea lui Pepin, in 768, francii au a fost mentionata in marele poem epic La
ajuns sa controleze un regat vest-european chanson de Rolland, francii au capturat
substanti'al, mult mai intins decat Franta de Barcelona (801) ~i au ocupat teritorii sufi-
astazi. insa, Pepin a urmat traditia franca, ciente in nord-est pentru a le servi ca baza
impartindu-~i pamanturile intre cei doi fii ai militara pentru viitoarea "Recucerire" cre~tina
sai, Carol ~[ Carloman. Aceasta traditie, ono- a Spaniei. Relatia speciala dintre franci ~i

52