You are on page 1of 75

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului

Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare


Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 76

TR
-
U
SC
Oricât de straniu ar p rea, cititorul mediu (şi nu numai el) se simte aproape insultat

GE
OR
intelectual când i se spune c acel altceva de dincolo de text pur şi simplu nu exist . O atare
n
AP
PR
absen i se pare scandaloas , textul însuşi devine ininteligibil, autorul, condamnabil pentru
ma
D.
c nu vrea s spun nimic (deşi spune). Acceptarea literalit ii poeziei (şi modificarea în
L

consecin a imagina iei lecturii) este prima şi poate cea mai însemnat condi ie a recept rii
RA
or
G-

adecvate a lirismului modern.


IC

Desigur, tenta ia interpret rii apare, ea poate fi chiar foarte puternic ; f r ea nici nu
HN
le
TE

s-ar putea naşte acea senza ie de bog ie semantic inepuizabil gata s se reverse, s
UL

explodeze, s disloce, prin for a ei misterioas , categoriile limbajului. Orice interpretare


GI

particular se va lovi îns de conştiin a posibilit ii unui num r indefinit de interpret ri cel
Te
LE
CO

pu in tot atât de justificate. Ambiguitatea poeziei moderne (dimensiune a înseşi conştiin ei


moderne a poeticului) este rezultatul direct al unei lecturi literale.

9
(text adaptat dup Matei C linescu, Conceptul modern de poezie)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M

r spunsul.
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre rolul literaturii în formarea unui tân r? Sus ine, cu argumente,
SC

opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 77

TR
-
U
SC
Etnogeneza românilor apare ca având trei componente fundamentale: substratul

GE
OR
geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba român este o limb latin , structura
n
AP
gramatical şi cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%) fiind de origine latin .

PR
ma
D.
Formarea poporului român a urmat aceleaşi faze ca şi etnogeneza italienilor, francezilor,
L

spaniolilor şi portughezilor. Şi în cazul acestor popoare se întâlnesc cele trei componente de


RA
or
G-

baz : substrat, strat şi adstrat. […]


IC

Odat cu încheierea etnogenezei românilor, în secolele VIII-IX, apar şi primele


HN
le
TE

men iuni în sursele externe despre români. În aceste izvoare, ei sunt denumi i vlahi, valahi,
UL

volohi, blachi, variantele unui termen care, dup ce a desemnat un trib celt, a fost folosit de
GI

vechii germani pentru a-i numi pe romani şi galii romaniza i şi a sfârşit prin a fi folosit pentru
Te
LE
CO

a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea german , el a trecut apoi în cea slav ,
pentru a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, şi de la ei în alte zone etnico-

9
culturale.
(text adaptat dup Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului român)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
textul dat:

EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
UR
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.


.M
-
TR

2. Cunoaşterea istoriei na ionale prezint interes pentru noi, cei de azi? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 78

TR
-
U
SC
Dar mai cu seam îmi amintesc de o dup -amiaz de var , când toat casa dormea.

GE
OR
Am ieşit din odaia noastr , a fratelui meu şi a mea, şi, de-a buşilea, ca s nu fac zgomot, m-am
n
AP
PR
îndreptat spre salon. Aproape c nu-l cunoşteam, c ci nu ni se îng duia s intr m decât la zile
ma
D.
mari sau când aveam musafiri. Cred, de altfel, c în restul timpului uşa era încuiat cu cheia.
L

Dar, de data aceasta, am g sit-o descuiat şi, tot de-a buşilea, am p truns în untru. În clipa
RA
or
G-

urm toare, emo ia m-a intuit locului. Parc aş fi intrat într-un palat din basme: storurile erau
IC

l sate şi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. În odaie, plutea o lumin verde, irizat ,
HN
le

ireal , parc m-aş fi aflat dintr-o dat închis într-un bob uriaş de strugure. Nu ştiu cât timp am
TE
UL

r mas acolo, pe covor, respirând anevoie. Când m-am deşteptat, am început s înaintez cu
GI

grij pe covor, ocolind mobilele, privind cu nesa m su ele şi etajerele pe care se aflau aşezate
Te
LE
CO

fel de fel de statuete, ghiocuri, sticlu e de cristal, cu ite de argint, privind mai ales oglinzile mari,
vene iene, în ale c ror ape adânci şi clare m reg seam altfel, mai crescut, mai frumos, parc

9
eu însumi înnobilat de lumina aceea ajuns acolo dintr-o alt lume.

35
(Mircea Eliade, Memorii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de UR
AG

mai sus.
.M

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


-
TR

r spunsul.
U

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
SC
GE
n

2. Folosind ca punct de plecare urm toarea afirma ie a lui Mircea Eliade, sus ine, cu
OR

argumente, opinia ta despre rela ia omului cu timpul: „reg seam întotdeauna aceeaşi
ma

AP

plenitudine, în care m l sam s alunec ca într-o clip f r durat , f r început şi f r


PR

sfârşit”.
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 79

TR
-
U
SC
Cred c aveam patru sau cinci ani când, atârnat de mâna bunicului, am z rit, printre

GE
OR
pantalonii şi rochiile care înaintau agale, la c derea serii, pe Strada Mare, o feti cam de
n
AP
vârsta mea, purtat şi ea de mân de un bunic. Ne-am privit amândoi, adânc în ochi, şi,

PR
ma
D.
dup ce-a trecut, m-am întors s-o mai privesc, şi am v zut c întorsese capul şi se oprise.
L

Au trecut aşa câteva clipe, pân ce bunicii ne-au tras pe fiecare dup sine. Nu ştiam ce se
RA
or
G-

întâmplase cu mine. Sim eam doar c se întâmplase ceva extraordinar şi hot râtor. Într-adev r,
IC

chiar în seara aceea, am descoperit c mi-era destul s evoc imaginea de pe Strada Mare,
HN
le
TE

ca s m simt lunecând într-o beatitudine nemaicunoscut , pe care o puteam prelungi


UL

indefinit. În lunile care au urmat, evocam imaginea cel pu in de câteva ori pe zi, mai ales
GI

înainte de a adormi. Sim eam cum tot trupul se adun într-un fior cald, apoi încremeneşte şi,
Te
LE
CO

în clipa urm toare, totul dispare în jurul meu; r mâneam suspendat ca într-un suspin
nefiresc, prelungit la infinit. Ani de zile, imaginea feti ei de pe Strada Mare a fost ca un fel de

9
talisman secret, c ci îmi îng duia s m refugiez instantaneu în fragmentul acela de timp
incomparabil.

35
(Mircea Eliade, Memorii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


U

r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre scrierile de tip memorialistic? Argumenteaz - i r spunsul.


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 80

TR
-
U
SC
Naratorul c linescian este [...] un specialist (ne vom mai întâlni cu el în cursul

GE
OR
romanului, când va dovedi, pe rând, competen muzical , plastic „petele rumene din obrajii
n
AP
PR
unei feti e zugr vite, probabil, în acuarel , deveniser , în ulei, prin neîn elegerea procesului
ma
D.
de difuziune a luminii, nişte lacuri de rubin f r nici o leg tur cu restul" - psihologic ,
L

sociologic , estetic şi aşa mai departe) şi apeleaz la un limbaj profesional şi chiar uşor
RA
or
G-

pedant. Universala şi magica ştiin a lui Balzac apare aici sf râmat în nenum rate ştiin e
IC

speciale, fiecare cu vocabularul ei. Locul chiromantului l-a luat expertul şi pe al poetului
HN
le
TE

romantic, documentaristul. Metoda lui Balzac ni se poate p rea ast zi naiv ; a lui G.
UL

C linescu este îns artificial şi extravagant . Exactitatea de la Balzac intea un eşafodaj


GI

complicat, în care fiecare element se lega de celelalte, participând la spiritul întregului; la G.


Te
LE
CO

C linescu ea este mai curând o erudi ie fastidioas şi un scrupul excesiv. În fine, dac
Balzac are voca ia de a crea via , G. C linescu o are pe aceea de o comenta.

9
Balzacianismul romanului c linescian nu este numai polemic, ci şi, prin excelen , critic.

35
(Nicolae Manolescu, Ochiul estetului
în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


U

r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre modul în care perspectiva narativ influen eaz lectura unui
OR

roman? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 81

TR
-
U
SC
În epoca noastr marcat de televiziunile comerciale, poporul a preluat puterea prin

GE
OR
intermediul telecomenzii şi a cerut s se vad pe sine la TV, nu (doar) moderatori,
n
AP
intelectuali şi showmen profesionişti. Au ap rut aşadar produc ii în care protagoniştii sunt

PR
ma
D.
oameni obişnui i: uneori puşi în situa ii-limit (precum în transmisiuni de tipul Survivor),
L

alteori în situa ii de via cotidian (precum în emisiunile despre b rba i care îşi înşal
RA
or
G-

nevestele, despre familii care fac schimb de mame etc.). Iluzia realit ii i-a dat publicului
IC

satisfac ia c a devenit cu adev rat personajul principal la TV. […]


HN
le

Emisiunile de acest tip – plus marele num r de concursuri gen şi tu po i deveni


TE
UL

vedet – au închis cercul şi sunt semnul clar al crizei finale prin care trece televiziunea-aşa-
GI

cum-o-ştiam: telespectatorii – protagonişti, se privesc pe ei înşişi cu problemele lor cu tot şi


Te
LE
CO

vor sfârşi prin a se plictisi de aceast oglindire mediatic a banalit ii. Acelaşi fenomen se
petrece pe internet. Oricine este un poten ial produc tor de con inut pe care îl poate plasa în

9
re ea. Prin intermediul unui blog, oricine poate deveni autor, f cându-şi publice impresiile şi
ideile, povestind ce a visat azi-noapte sau dac micul dejun i-a provocat indigestie,

35
comentând filme şi c r i, exprimându-şi opiniile politice ş.a.m.d.

(Mircea Vasilescu, Iar moare cultura?)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

b. C rui stil func ional îi apar ine textul? Argumenteaz , pe scurt, r spunsul.
U

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre ideile sus inute de Mircea Vasilescu? Sus ine, cu argumente,
OR

opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 82

TR
-
U
SC
A nu r spunde la telefonul mobil devine tot mai des o adev rat infrac iune. Este clar,

GE
OR
vrei s ascunzi ceva. Poate fi şi un semn evident al r cirii rela iei (de prietenie sau dragoste),
n
AP
PR
chiar al inamici iei. C ci telefonul, devenind mobil, are drept principal scop acela de a-l
ma
D.
plimba cu tine peste tot. Dar oare telefonul mobil nu- i îngr deşte libertatea, f cându-te
L

disponibil mereu pentru toat lumea? Mobilul a devenit azi un obiect indispensabil oamenilor,
RA
or
G-

dar nu sunt deloc sigur c asta îi face mai ferici i. Mai implica i în concret, da, dar şi mai pu in
IC

vis tori, c ci realitatea trage de noi cu fiecare apel pe care-l recep ion m.
HN
le
TE

Odinioar , comunicarea îşi p stra magia unic . Declara iile de dragoste se f ceau
UL

altfel decât la telefon sau printr-un mesaj (te plak eshti foarte funy eshim together la un
GI

suk?). Oamenii îşi trimiteau scrisori care erau transportate cale de sute şi mii de kilometri în
Te
LE
CO

poştalioane sau vagoane de tren, ajungând la destinatar dup s pt mâni, dac nu dup luni
bune. Acea comunicare cred c avea cu adev rat valoare. Era aşteptat şi pre uit . E

9
minunat c am ajuns la un stadiu al comunic rii în care ea este liber , abundent , dar
întrebarea e dac nu cumva aceast infla ie degradeaz calitatea informa iei, f când-o tot

35
mai obositoare pentru om.

(Codru Constantinescu, Superofert : comunicare nelimitat )


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
SC

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


GE
n
OR

2. Exprim - i, pe baza valorilor şi convingerilor personale, un punct de vedere pro sau contra
ma

AP

ideilor sus inute de Codru Constantinescu.


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 83

TR
-
U
SC
Exist c r i pe care dup ce le-ai citit î i e uşor s le împrumu i: deşi au fost utile sau

GE
OR
i-au procurat pl cere, nu i-au atins inima şi nici înstr inarea lor nu te-ar îndurera. Cu totul
n
AP
PR
altfel se întâmpl cu cele de care te-ai îndr gostit sau care s-au legat de o perioad din via a
ma
D.
ta în aşa fel încât au devenit obiecte de ataşament indestructibil. Pe acestea le ii în
L

bibliotec pe un anume raft, le iei din când în când şi le r sfoieşti, la lumina discret a serii,
RA
or
G-

mai degrab duminica. [...]


IC

R sfoind albumul Farmecul discret al Bucureştilor, am avut imediat certitudinea c


HN
le
TE

m aflu în fa a unei asemenea c r i de suflet, pe care nu o împrumu i. Titlul î i d deja


UL

sugestia unui r gaz privilegiat, înv luit în catifeaua parfumat a unor imagini de alt dat . [...]
GI

„Farmecul“ Bucureştilor este pentru mul i dintre noi, persoane active, tocmai
Te
LE
CO

aglomera ia pe care o d orice capital : deşi e poluat, Bucureştiul e locul în care toate se
întâmpl ; deşi e atât de zgomotos, posed în însuşi acest permanent bruiaj un tumult care e

9
via a, de nest pânit. E un r u necesar, spunem atunci. Şi ne place, deşi oft m. Acesta e
„farmecul“ oraşului în care tr im azi sau pe care-l travers m adesea, venind din provincie, şi

35
e un farmec foarte superficial, dac nu de-a dreptul fals. Pentru c el ignor Istoria.

(text adaptat dup Serenela Ghi eanu, Memorie urban – Declara ie de iubire)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


SC

r spunsul.
GE
n
OR

2. Exprim - i un punct de vedere pro sau contra ideilor sus inute de Serenela Ghi eanu.
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 84

TR
-
U
SC
Mii de oameni din toat lumea str bat mii de kilometri, ca s vad piramidele şi s

GE
OR
p trund , cu un fior de evlavie, în interioarele lor vechi de mii de ani. [...]
n
AP
În vremea asta, chiar lâng ei, la îndemân , aşteapt , liniştit şi modest , f r

PR
ma
D.
puzderie de turişti care s caşte gura la ea şi s se pozeze veseli al turi de ea, una dintre
L

cele mai mari şi mai inexplicabile minuni create vreodat de mintea omului: cartea. Mai
RA
or
G-

aproape de cer decât orice piramid , mai misterioas decât orice construc ie care d inuie
IC

timp de milenii, mai atr g toare decât orice sit arheologic. [...] Contemporane cu Parthenonul
HN
le

şi Erechteionul de când erau nou-nou e, exist înc şi Dialogurile lui Platon. Nep zite, f r
TE
UL

bilet de intrare şi program de vizitare, f r interdic ia de a le atinge, f r schele ale


GI

restauratorilor. Sunt întregi, splendide, stau acolo unde vrei s le ii, lâng templu sau lâng
Te
LE
CO

tine. Nu ruinate, ci îmbog ite de timp. Nu din piatr , ci din cuvânt, materie prim pur şi
simplu etern . Adic indestructibil şi inepuizabil .

9
Cartea: concurând, în cursa timpului, cu templul, cu piramida, cu orice construc ie
omeneasc şi câştigând detaşat, f r ca m car s gâfâie. Victoria ei e t cut . Asemenea

35
dragostei adev rate, nu se laud şi nu se umfl de mândrie.

(text adaptat dup Ioana Pârvulescu, Simplu elogiu al c r ii)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
-
TR

mai sus.
U

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


GE
n

r spunsul.
OR
ma

AP

2. Crezi c azi, în epoca internetului, a comunic rii (practic) nelimitate, cartea mai este
PR

important pentru om? Sus ine- i, cu argumente, opinia prezentat .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 85

TR
-
U
SC
Indiferent cum se numeşte – profesor de literatur sau profesor de lectur –

GE
OR
profesorul care îi ini iaz pe elevi în tainele textului literar trebuie s de in , se pare, anumite
n
AP
calit i, pe care, cu pu in efort ra ional, le poate enumera oricine: o cultur general şi de

PR
ma
specialitate întins D.
şi solid , sensibilitate, imagina ie/creativitate, deschidere c tre
L

multiplicitatea interpretativ etc., pe lâng o foarte bun cunoaştere a fenomenului literar în


RA
or
G-

sine, a istoriei şi criticii literare, respectiv a didacticii generale şi specifice. La care se adaug ,
IC

fireşte, calit i indispensabile oric rei comunic ri didactice reuşite, indiferent, aşadar, de
HN
le

specialitatea profesorului: talent şi tact pedagogic, disponibilitate pentru comunicarea


TE
UL

interpersonal , inventivitate şi spontaneitate, intui ie şi reflexivitate.


GI
Te
LE

(text adaptat dup Emanuela Ilie, Didactica literaturii române)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
11
r spunsul.

E
EL
c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre calit ile necesare unui profesor de succes? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia exprimat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 86

TR
-
U
SC
— Dac – prin absurdul unui univers concentra ionar – Istrati ar fi interzis, v-a i înscrie

GE
OR
în tab ra celor care ar milita pentru reabilitarea lui? Dac da, care ar fi argumentul?
n
AP
PR
— Aş putea spune şi eu, ca şi dvs., c Istrati nu este azi un scriitor interzis. E vreun
ma
D.
scriitor azi interzis? Nu-i niciunul. Dar, dac observ m c n-avem nicio edi ie de opere
L

complete Istrati, c n-avem un grup de cercetare care s se ocupe de opera lui, de biografia
RA
or
G-

lui, de rela iile lui personale, literare, intelectuale, politice, parc aş vorbi despre interdic iile
IC

tacite. […]
HN
le
TE

Dac privim la întâmpl rile din patrimoniul nostru na ional, la avu ia noastr cultural ,
UL

observ m cum sunt l sate s moar monumente arhitecturale, biblioteci, opere, scriitori... Nu
GI

militez doar pentru reabilitarea lui Istrati, cum spune i, încerc s militez pentru un şir de
Te
LE
CO

recuper ri obligatorii.

9
(Istrati fixeaz geografia literar a B r ganului în Jurnalul na ional)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
EL
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.
c. Cine ar putea fi receptorul textului dat?
UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre „avu ia noastr cultural ” actual amintit şi în text? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia exprimat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 87

.M
TR
-
Desigur, esen a libert ii o constituie lipsa constrângerii, ieşirea de sub orice

U
SC
GE
autoritate perceput ca un obstacol în calea propriei realiz ri. Ac iunea uman liber , lipsit

OR
de constrângere, nu se poate manifesta îns ca şi cum individul ar fi singur sau ca şi cum de
n
AP
PR
la el ar emana atât existen a realit ii, cât şi existen a celorlal i indivizi umani. De aceea,
ma
D.
pozi ia individului în cosmos şi în societate implic asumarea, prin cunoaştere, a faptului c ,
L

independent de voin a sa, exist cosmosul şi societatea, iar existen a sa se defineşte în


RA
or
G-

func ie de ele. El trebuie apoi s raporteze libertatea sa la no iunile de bine şi de r u,


IC

admi ând c libertatea trebuie s se înscrie în sfera binelui, dincolo de acesta, în sfera r ului
HN
le
TE

înscriindu-se abaterea, adic libertatea r u în eleas sau libertinismul.


UL
GI

(text adaptat dup Ioan Oprea, Elemente de filozofia limbii)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
mai sus.
11
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
r spunsul.

E
EL
c. De ce libertatea trebuie s se înscrie în sfera binelui, iar libertinismul, în sfera r ului?
UR
AG

2. Care este p rerea ta despre libertate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 88

TR
-
U
SC
Pe 21 aprilie, a avut loc la Paris lansarea primei biblioteci digitale universale.

GE
OR
Proiectul urm reşte strângerea documentelor din patrimoniul universal, text, foto, audio şi
n
AP
video, cu obiectivul declarat, la inaugurarea bibliotecii, de a reduce falia dintre Nord şi Sud.

PR
ma
[…] D.
L

Biblioteca digital universal , disponibil gratuit on-line la adresa www.wdl.org, are o


RA
or
G-

interfa în şapte limbi de circula ie: arab , englez , francez , spaniol , rus , chinez şi
IC

portughez . Documentele cuprind 40 de limbi şi dialecte – iar demersul este abia la început.
HN
le

[...] Proiectul digital va strânge materialele (text, audio şi video în limba de origine), dar
TE
UL

comentariile vor putea fi postate în orice limb sau dialect. […]


GI

Biblioteca digital mondial este primul demers universalist oficial, dar nu reprezint
Te
LE
CO

şi singura ini iativ de acest fel. Google Books, lansat în urm cu 4 ani, a adunat pân în
prezent circa 7 milioane de lucr ri, în urma unor acorduri cu universit i americane şi

9
europene. […]
Apoi, trebuie men ionat un alt proiect important, Europeana, biblioteca digital a

35
Europei, lansat la sfârşitul lui 2008. Pe portalul www.europeana.eu, cu interfe e de navigare
în limbile statelor membre UE, deci şi în român , se afl peste 2 milioane de materiale, dintre
cele care nu necesitau ob inerea de drepturi de autor pentru publicare.
11
E
(Ovidiu Dr ghia, Biblioteca universal digital )

EL
UR
[Citeşte cu voce tare textul.]
AG
.M
-

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
TR

textul dat:
U

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC
GE

b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)?
n
OR

Motiveaz - i r spunsul.
ma

AP

c. Care este scopul unei biblioteci digitale universale?


PR

2. Care este opinia ta despre utilitatea transpunerii în format electronic a patrimoniului


D.

cultural al umanit ii? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 89

TR
-
U
SC
PIETRO (cl tinându-se în cuget ca un om care a avut easta despicat ): Cavalere, crezi oare

GE
OR
cu adev rat c eu pot schimba oamenii...?
n
AP
PR
CELLINO: Da... Numai simplul fapt c se poate descoperi c exist oameni ca dumneata pe
ma
D.
lume şi sporeşte puterile, limpezeşte gândurile... Am v zut o dat , la o lec ie la Padua, nişte
L

pilitur de fier asemenea cu cenuşa, risipit pe o foaie de hârtie... Profesorul a apropiat


RA
or
G-

dedesubt un magnet şi atunci aceast pilitur a c p tat pe hârtie o form de crin cu dou
IC

capete... Fiecare fir de praf de fier alerga singur pe hârtie ca s -şi g seasc locul în aceast
HN
le
TE

floare neagr ... Sunte i ca acel metal neasem nat, conte... prezen a voastr are darul s
UL

aleag , conte.
GI

PIETRO (dup ce a zâmbit amar, r mâne pe gânduri): S-ar putea s fie o urm de adev r,
Te
LE
CO

îns dumneata nu ai spus totul... [...] Dac dumneata ai fost schimbat de magnetul care
socoteşti c sunt eu, e mai ales fiindc în dumneata era un metal bun [...]

9
(Camil Petrescu, Act vene ian)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG

c. Care este atitudinea lui Cellino fa de Pietro în secven a de dialog citat ?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre rolul mentorului în evolu ia omului tân r? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 90

TR
-
U
SC
Aş putea acum s -i fiu mam b ie elului de care eram îndr gostit acum aproape

GE
OR
dou zeci de ani. in minte perfect mutra lui de şoarece cu urechi mari, pielea lui m t soas
n
AP
şi tuciurie, mâinile de culoarea tutunului, cu unghii t iate din carne (ceea ce detestam la al ii,

PR
ma
D.
nu la el şi nici la Dana), c m şile lui impecabile, cu p tr ele mici albastre şi albe, cu gulerul
L

şi manşetele albe prinse cu nasturi. Lansase chiar o mod în şcoal , dup o s pt mân de
RA
or
G-

cic leli aveam şi eu guler şi manşete f cute de mama. Ajunge s focalizez acum şi, în timp
IC

ce toate celelalte mii de lucruri ale trecutului (şi prezentului) se aburesc […], apare figura lui
HN
le
TE

pe care am înv at-o pe de rost, aşa cum înve i o poezie pe dinafar (by heart), aducându-mi-l, o
UL

vreme, de zeci de ori pe zi înaintea ochilor, s nu-l uit aşa cum, odat , pe când eram mai
GI

mic , avusesem cumplita revela ie a faptului c tot ce-i în jurul meu va disp rea cândva şi,
Te
LE
CO

ajungând acas , o înv asem pe mama pentru totdeauna.

9
(text adaptat dup Simona Popescu, Exuvii)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile acestuia în textul de

E
EL
mai sus.
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M

r spunsul.
-
TR
U

2. Care este p rerea ta despre prieteniile din copil rie? Sus ine, cu argumente, opinia
SC

prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 91

TR
-
U
SC
Lucian Blaga definea omul drept fiin creatoare. Mircea Eliade scria c prin

GE
OR
creativitate şi imagina ie putem dep şi tragismul existen ei umane.
n
AP
Exist o diferen semnificativ între a fi creator şi a fi creativ. Prin crea ie, d inuieşti,

PR
ma
în vreme ce prin creativitate, insufli. […] D.
L

Dintre toate expresiile culturii, arta încurajeaz cel mai elocvent creativitatea.
RA
or
G-

Literatura, teatrul, filmul, fotografia, pictura, sculptura, arhitectura, muzica, dansul etc., toate
IC

au la baz creativitatea şi caut s aboleasc limitele. Arta ca mimesis (imitare), ca


HN
le
TE

reprezentare apare la Aristotel [...]. Creativitatea nu este în posesia artei, ci ea se manifest


UL

pretutindeni, în via , în univers şi în lume. La rândul ei, ştiin a încurajeaz creativitatea.


GI

Descoperirile lui Albert Einstein au la baz creativitatea. Preocup rile creative sunt
Te
LE
CO

fundamentale şi primeaz în fa a lecturii p rerilor altora, conform cu Einstein. Una dintre


maximele sale sugereaz interdependen a dintre creativitate şi originalitate: „[…] Secretul

9
creativit ii este de a şti cum s - i ascunzi sursele.”
Indiferent de domeniul în care lucrezi, cultiv creativitatea!

35
(Mircea Itu, Epistola a XII-a în Opinia na ional )

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i


-
TR

r spunsul.
c. Care este leg tura dintre creativitate şi originalitate, în opinia lui Albert Einstein?
U
SC
GE
n

2. Care este p rerea ta despre rolul artei în modelarea sensibilit ii umane? Sus ine, cu
OR

argumente, r spunsul prezentat.


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 92

.M
TR
-
U
Tu este un mod de a reformula – în condi ii de intimitate – institu ia respectului.

SC
GE
Dimpotriv , infla ia tutuielii instituie indiferen a, stereotipia, griul. Spa iul dintre oameni devine

OR
n
monoton, ierarhiile se şterg, nuan ele sufleteşti ale comunic rii devin irelevante. Tutuiala

AP
PR
reduce totul la orizontal . În aparen , ea face dialogul mai direct, în realitate, îl s r ceşte.
ma
D.
Din când în când, mi se pare c o mul ime din relele cotidiene sunt rezultatul unei
L
RA

proaste administr ri a tutuielii, efectul exceselor ei. Guvernan ii îi tutuiesc cu autoritar


or
G-

nonşalan pe gazetari, gazetarii îi tutuiesc sprin ar pe guvernan i, miniştrii tutuiesc


IC

institu iile, institu iile îi tutuiesc pe cet eni, cet enii se tutuiesc între ei şi to i laolalt ne
HN
le
TE

tutuim cu Europa. Diferen ele, demnit ile, eticheta, protocolul – sunt demodate. Ne
UL

scufund m în omogenitatea lui tu, iar tu evolueaz semantic spre nimeni. Nu ne-ar strica un
GI
Te
LE

pic de ştaif. Nu ne-ar prinde r u o scurt epidemie de polite e.


CO

(text adaptat dup Andrei Pleşu, Tutuiala)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?

E
b. Care este opinia autorului despre tutuial ?

EL
c. Care este sensul formulei epidemie de polite e?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre adresarea cu tu şi/ sau dumneavoastr ? Sus ine, cu
.M
-

argumente, opinia prezentat , valorificând exemple din comunicarea cotidian .


TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 93

TR
-
U
SC
Cum m aşez în fa a televizorului, simt c intru într-un regim de gr dini sau de

GE
OR
internat. În toat clipa se aude colocvialul, dar imperiosul „haide i". „Haide i acum s
n
AP
PR
vedem…, s vorbim…, s afl m…" sau chiar „haide" etc. Expresiile reprezint , b nuiesc,
ma
D.
traducerea englezescului „let s". Dar, în româneşte, ele sun a ordin de încolonare adresat,
L

impar ial, publicului şi invita ilor emisiunii. Tineri prezentatori de ştiri sau moderatori, to i la fel
RA
or
G-

de suverani, par s ne ordone încotro s privim, cât s auzim, unde şi când e potrivit s ne
IC

concentr m aten ia. Un fel de guvernante mediatice, ei fac impetuos program de vorbire
HN
le
TE

invita ilor, program de receptare publicului. N-am auzit niciodat pe vreunul dintre ei spunând
UL

„v propun acum s …", „v invit s …". Li se par probabil expresii prea lungi ori prea pu in
GI

persuasive, mai f r vlag , decât şfichiul lui „haide i…" Iar timpul trebuie economisit la
Te
LE
CO

sânge, ritmul nu trebuie s scad […]. De câte ori îl aud, îmi vine s -mi eliberez cotul de
glasul diriguitor, s revendic distan a ce mi se cuvine fa de omul din platou şi materialul

9
s u.

35
(Anca Manolescu, Haide i – clişee trendy şi ideologii mincinoase,
în Dilema veche)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?


.M

b. Care este opinia Anc i Manolescu despre utilizarea excesiv a formul rii imperative
-
TR

haide i în cadrul emisiunilor de televiziune?


U

c. Ce formule ar prefera s aud autoarea de la moderatori?


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre rolul moderatorilor/ prezentatorilor de televiziune? Sus ine, cu
OR

argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de telespectator de emisiuni


ma

AP

informative/ de ştiri.
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 94

TR
-
U
SC
Nu, nu v d în teatru un mijloc lesnicios de a face literatur . Teatrul – al turi de poezie

GE
OR
şi proz – este îns şi LITERATURA şi merit aceeaşi aten ie. Şi fiind literatur , nu- i aduce
n
AP
PR
decât m cinare de creieri la morile când de ap , când de vânt – o m cinare din care dac nu
ma
D.
se alege mult f in , oricum se alege praful de autor. Dar asta e şi pl cerea lui, s se
L

d ruiasc morilor de ap şi de vânt. Adic s viseze replici în p puriş, cu speran a c


RA
or
G-

p purişul va deveni cândva hârtie şi aceasta se va fabrica gata scris , cu aceste replici şi cu
IC

problema penuriei mondiale rezolvat .


HN
le

Ştiam c pornind de la mine o s ajung la restul lumii şi la problemele cele mai acute.
TE
UL

Cine pe cine înghite, unde s-a mai g sit o vân de petrol, unde dai şi unde crap . Aşa mi se
GI

întâmpl întotdeauna.
Te
LE
CO

(Marin Sorescu, Seminar de dramaturgie şi teatrologie

9
în volumul R ceala, 1994)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Care este opinia lui Marin Sorescu despre teatru? UR
AG
.M

2. Î i place s citeşti piese de teatru sau preferi s le vezi reprezentate pe scen ?


-
TR

Argumenteaz - i preferin a.
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 95

TR
-
U
SC
Visez demult s râd cu gura pân la urechi, aşa cum reuşeam în copil rie la filmele

GE
OR
mute, la clovneriile circului, la giumbuşlucurile motanului Mişu, sau când c dea cu
n
AP
PR
zgaibaracele-n sus pe z pad Coana Victoria vizavi de casa bunicilor. Râsul eliberator, râsul
ma
D.
cinstit, râsul zdrav n, râsul s n tos, f r team de nimeni şi nimic, un soi de râs cosmic,
L

c zând pe p mânt ca ploaia, dansând frenetic pe reliefurile tragismului, aşezându-se-n


RA
or
G-

straturi ca neaua. Dezghiocare a f pturii, rupere de z gazuri, exfoliere, dezm rginire, extazul
IC

golirii, al evacu rii reziduurilor sufleteşti… S râzi din plin – ce fericire!


HN
le

Ei bine, întreba i-v de când n-a i mai râs aşa? […] Copleşi i de toxine la propriu şi la
TE
UL

(des)figurat, învârtoşa i de duşm nia şi suspiciunea general , facem parşiv cu ochiul, ne


GI

ferim privirea l turiş, ne sufoc m de furie neputincioas , în loc s ne d m pe spate, pur şi


Te
LE
CO

simplu, de râs.
(Dan C. Mih ilescu, Oare mai ştim (sau mai vrem) s râdem?

9
în Via a Literar )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
a. Ce forme ale râsului evoc autorul?

EL
b. Ce se opune, în viziunea autorului, râsului s n tos?
UR
c. La ce toxine se refer textul?
AG
.M
-

2. Care este opinia ta despre importan a râsului în via a cotidian ? Sus ine, cu argumente,
TR

opinia prezentat .
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 96

TR
-
U
SC
Îi plâng pe tinerii care n-au întâlnit la timp, în via a lor, un astfel de om în care s

GE
OR
cread , un om în stare s -i pasioneze pân la a le modifica via a. E un noroc pe care merit
n
AP
PR
s -l pl teşti cu toate entuziasmele, oricât ar p rea ele de excesive, imprudente sau ridicole
ma
în ochii str inilor […]. D.
L

Sunt unii oameni destina i s comunice direct cu tinerii, prin anumite valori pe care le
RA
or
G-

realizeaz via a lor, prin anumite sensuri de gândire sau de sensibilitate pe care le exprim
IC

scrisul lor. În elegerea între genera ii este aproape totdeauna grea, dac nu imposibil , din
HN
le

lipsa de generozitate a b trânilor şi din excesul de fervoare al tinerilor. Este ceva opac între
TE
UL

ei, este o incapacitate reciproc de a se în elege, ceea ce constituie uneori un conflict surd,
GI

domol şi suportabil, dar duce alteori spre foarte grave şi adânci lupte.
Te
LE
CO

(Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. La ce noroc se refer autorul?
11
b. Care este p rerea lui Mihail Sebastian despre comunicarea dintre tineri şi b trâni?

E
EL
c. Care sunt, în viziunea autorului, greşelile pe care le fac tinerii, respectiv b trânii?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre importan a modelelor în via a unui tân r? Sus ine, cu
.M

argumente, opinia prezentat .


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 97

TR
-
U
SC
Decalogul

GE
OR
sau cele câteva propozi ii omologate de povestitori ca amendamente la aşa-zisul instinct al
n
AP
PR
propriet ii ce se manifest în timp ce ascult m, spunem sau tr im o poveste:
ma
D.
1) Lucrurile se întâmpl aşa cum le în elege i, restul e alc tuit din figurile de stil ale
L

povestitorului.
RA
or
G-

2) Dac dou poveşti apar undeva împreun , una din ele pune st pânire pe cealalt .
IC

3) Când o poveste este proprietar şi alta obiect posedat, nu e obligatoriu ca sensurile lor
HN
le
TE

s fie asem n toare.


UL

4) Dac ceea ce a i v zut sau a i auzit poate fi transformat în poveste, nimeni nu v


GI

poate interzice s-o face i.


Te
LE
CO

5) Peisajul unei ri str ine poate fi descris, al patriei se povesteşte.


6) Povestitorul, ascult torul şi eroul unei poveşti sunt coproprietari.

9
7) Corpul ne apar ine altfel decât un obiect, trebuie povestit.
8) Povestea este o mic întreprindere. Desigur c exist şi monopoluri, concerne,

35
trusturi, dar ea reuşeşte s le reziste.
9) Între om, un obiect, un peisaj, o lume şi povestea fiec reia dintre acestea exist o
rela ie asem n toare cu cea de proprietate.
11
10) Numai c instrumentele prin care limba exprim rela iile de proprietate sunt imprecise
şi oscilante şi nu ştim de ce. "

E
EL
UR
(text adaptat dup Mircea Nedelciu, din volumul
AG

Amendament la instinctul propriet ii)


.M
-
TR

[Citeşte cu voce tare textul.]


U
SC

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
GE
n

textul dat:
OR

a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?


ma

AP

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PR

c. Care este, în viziunea lui Mircea Nedelciu, rela ia stabilit între povestitorul şi ascult torul/
D.

cititorul unei poveşti?


or

A
RA

2. Care este opinia ta despre instinctul propriet ii? Compar în elesul curent al expresiei cu
a_
G-

cel din fragmentul dat.


IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 98

TR
-
U
SC
Destinul c r ii e confruntat cu o grav amenin are? M îndoiesc. Mai întâi, experien a

GE
OR
ne arat c emergen a unui nou mijloc de comunicare şi expresie nu le suprim pe cele deja
n
AP
PR
existente: cinematograful n-a înlocuit teatrul, micul ecran n-a eliminat marele ecran, nici
ma
D.
imprimeria n-a distrus arhitectura. Omul e o fiin amfibie, care se complace în abstrac iile
L

calculului, dar are nevoie şi de revanşa fanteziei şi a visului, dezvoltarea tehnologiei nu poate
RA
or
G-

devaloriza şi scoate din joc practicile simbolice. Cartea îmbin materialitatea prezen ei fizice
IC

cu irealitatea fic iunii. Lectura electronic e fluid şi productiv , dar mai ales când e vorba de
HN
le
TE

literatur , devine, de la un moment dat înainte, prea instrumental , prea tehnic . Sim im
UL

atunci intens nevoia s ne întoarcem la lectura tradi ional , pe carte, pe o carte pe care o
GI

putem mirosi, ine în mân , mângâia cu degetele, cu care ne e posibil s încheiem un pact
Te
LE
CO

de intimitate. Cartea se personalizeaz în raport cu investi ia noastr afectiv , se absoarbe


parc într-un receptacol de amintiri, devine o prelungire a eului, un semn identitar

9
inconfundabil.
Poate de aceea constituie şi un bun patrimonial, un obiect rânduit în bibliotec , uneori

35
legat, un element al decorului interior în care e sigilat o parcel de via .

(text adaptat dup Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
U

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


SC

c. Care este opinia lui Paul Cornea opinia despre lectura pe suport electronic a operelor
GE
n

literare?
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre lectura c r ilor tradi ionale („pe hârtie”), în raport cu cele în
PR

format electronic? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria


D.

experien de cititor.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 99

TR
-
U
SC
Fericite epoci în care înaintarea în vârst era sinonim cu acumularea de cunoaştere

GE
OR
şi de în elepciune. […] Ast zi, când suntem cu to ii celebri timp de un sfert de or , […] este
n
AP
PR
foarte greu de închipuit o astfel de progresie netulburat în arcanele artei. Cei mai mul i
ma
D.
dintre noi abia dac apuc s dea primul „şvung" al tinere ii sclipitoare prin ea îns şi,
L

devreme şi din ce în ce mai devreme. E vârsta la care ne credem geniali şi imbatabili şi-n
RA
or
G-

care ne-nchipuim c vom r mâne astfel forever, c vom scrie mereu la fel de tare, orice-ar fi,
IC

c nu ne vom tr da niciodat ideile nonconformiste din june e. [...] Un lucru e sigur: pentru
HN
le
TE

literatur , […] azi, tinere ea este vârsta de aur. Ea trebuie „înşf cat ", cum spuneau latinii,
UL

atâta vreme cât se mai poate. Nimeni nu- i va mai reda anii pierdu i în tinere e. Nicio
GI

justificare nu va fi valabil , oricât de nobil şi de omeneasc . Ai scris sau n-ai scris. Ai


Te
LE
CO

înşf cat vremea ta sau ai l sat-o s - i curg printre degete. De aceea, într-un fel, n-ar trebui
s ne supere excesele, arogan a, suficien a, agresivitatea tinerilor poe i.

9
(Mircea C rt rescu, Forever young)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
mai sus. UR
AG

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre afirma ia lui Mircea C rt rescu: „Nimeni nu- i va mai reda anii
SC

pierdu i în tinere e”? Sus ine- i opinia cu argumente.


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 100

TR
-
U
SC
Comunicarea prin limbaj este una dintre tr s turile care definesc comunit ile umane.

GE
OR
A exista în societate înseamn în mod esen ial a comunica. Pentru c în elegerea de c tre
n
AP
PR
cel lalt a unui enun rostit de cineva este rareori un scop în sine; de obicei, aceasta
ma
D.
reprezint baza pentru o activitate ulterioar , a c rei natur determin ceea ce consider
L

receptorul drept interpretare adecvat a semnifica iilor. Func ia oric rui enun se clarific în
RA
or
G-

cursul schimburilor verbale în raport cu un context dinamic, în proces continuu de constituire


IC

prin interac iune.


HN
le

Pragmatica urm reşte s r spund unor întreb ri de bun sim pe care şi le poate
TE
UL

pune orice individ dac încearc s analizeze ce se întâmpl atunci când este în curs de
GI

comunicare cu semenii s i. Iat câteva dintre aceste întreb ri:


Te
LE
CO

Ce facem când vorbim?


Cine crezi c sunt, ca s -mi vorbeşti aşa?

9
De ce îl întreb m pe vecinul de mas dac ne poate da sarea, când este evident c
poate?

35
Cum este posibil s spunem altceva decât ceea ce vrem s spunem?
Ce trebuie s ştim pentru ca o anumit fraz s nu mai fie ambigu ?

(text adaptat dup Liliana Ionescu-Rux ndoiu, Limbaj şi comunicare.


11
Elemente de pragmatic stilistic )

E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.] UR
AG
.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
-
TR

textul dat:
U

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
SC

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
GE
n

c. Care este, în viziunea Lilianei Ionescu-Rux ndoiu, rolul comunic rii realizate prin limbaj?
OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre comunicarea verbal între adolescen i? Sus ine, cu argumente,
PR

opinia prezentat , valorificând propria experien .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 101

TR
-
U
SC
F ceau o pereche frumoas mama mea şi tat l meu, când ea cânta şi el o

GE
OR
acompania în surdin la vioar . M-a s getat frumuse ea lor, ca o suli de înger trimis s -mi
n
AP
deschid ochii asupra minunii de-a avea mam şi tat , în seara când ai mei au plecat din S.

PR
ma
D.
Când au început s cânte, pe mine, pe fratele meu, pe al i doi-trei copii, ne-au dus în alt
L

camer s ne culce.
RA
or
G-

N-am adormit. R zb teau ca dintr-un cap t de lume vioara tat lui meu şi vocea
IC

mamei, t r g nat , duioas şi înecat de triste e. B trâne e, haine grele... Am s rit din pat
HN
le

şi, orbec ind, m-am dus în camera unde se cânta. B trânul B. st tea în cel lalt cap t, cu
TE
UL

fa a spre uşa pe care m furişasem. M-am strecurat în bra ele lui şi-i priveam minunat pe
GI

p rin ii mei. Sub lumina l mpii cu benzin p reau str lucitori, luminoşi, parc erau din abur
Te
LE
CO

argintiu, desprinşi dintr-o icoan .


Mi-era nespus de bine, am gândit înfiorat şi în aceeaşi clip am ipat însp imântat:

9
S nu muri i! Nu vreau s muri i. N-am în eles ce-a fost cu mine, nu în eleg nici acum. Decât
acea ran dintr-o dat în suflet, golul imens ap rut ca o împuns tur de suli , spaima

35
groaznic de moartea ce avea s -i cuprind , m îngrozeam, pe frumoşii mei p rin i.

(text adaptat dup Ioan L cust , Dup vânzare)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
-
TR

mai sus.
U

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


SC

r spunsul.
GE
n

c. Ce anume îl face pe copilul evocat în text s ipe însp imântat?


OR
ma

AP

2. Care este opinia ta despre rolul p rin ilor în via a unui tân r? Sus ine, cu argumente,
PR

opinia prezentat , valorificând şi propria experien de via .


D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 102

TR
-
U
SC
Limbajul revistelor de mod şi al paginilor de internet consacrate aceluiaşi domeniu e

GE
OR
un amestec destul de straniu de terminologie tehnic şi stil colocvial, de cuvinte şi expresii
n
AP
PR
str ine, diminutive glume e, exclama ii afective etc. Hibridul stilistic e dominat de nevoia de a
ma
D.
marca profesionalismul redactorilor, dar şi de a capta curiozitatea şi emo iile publicului
L

(predominant feminin); în genere, e caracterizat de o c utare excesiv a nout ii, a


RA
or
G-

pitorescului şi a originalit ii. În sfera modei, e de aşteptat ca împrumuturile lexicale s fie


IC

foarte numeroase şi ca, al turi de engleza dominant , franceza s -şi fi p strat un oarecare
HN
le

prestigiu, furnizând cuvinte şi expresii selectate pentru conota iile lor de stil şi elegan : […]
TE
UL

„varianta très chic – de g sit şi pe la noi” (cosmopolitan.ro). Termenii ornamentali din


GI

francez sunt adesea amesteca i cu cei englezeşti – „adaug şarm feminin look-ului t u”
Te
LE
CO

(ibidem) – care sunt deopotriv tehnici şi conotativi: „adaug accente neaşteptate şi glamour
şi vei fi superb !” (ibidem); „Vintage-ul este un must-have al sezonului” (stilfeminin.ro); „este

9
suficient s adaugi câteva note subtile în cadrul look-ului t u”. (cosmopolitan.ro).

35
(Rodica Zafiu, Limbajul chic)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine este autorul textului? Din ce perspectiv abordeaz tema/mesajul/ideile din text? UR
AG

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


-
TR
U

2. Care este opinia ta despre tendin a tinerilor, în special, de „a-şi colora’’ limbajul cu expresii
SC

str ine? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 103

TR
-
U
SC
La copii, condi iile de liber cugetare sunt realizate oarecum prin defini ie. Copilul

GE
OR
tr ieşte la ad post de dificult ile vie ii practice. Îşi poate da deci mai lesne drumul pornirilor
n
AP
personale. Apoi el este azi – şi a fost întotdeauna – l sat s se joace. Azi, pentru c , în mod

PR
ma
D.
conştient, admitem c tocmai la aceasta serveşte copil ria; înainte vreme, tocmai pentru c
L

ignoram aceasta... pentru c prea ignoram totul din psihologia copilului, ca s putem avea
RA
or
G-

cea mai mic poft de a ne amesteca în via a lui. Atât pe vremea când p rin ii încep s
IC

în eleag , cât şi pe vremea când preferau s nu în eleag nimic, copilul beneficia de


HN
le
TE

libertatea gândirii. C ci cel mai mare duşman al acesteia e nevoia de a- i câştiga existen a în
UL

momentul când ai cel mai pu in poft s te deranjezi. Aceste contratimpuri sunt cele care ne
GI

falsific ideea pe care o avem despre noi înşine, îngenunchindu-ne personalitatea în


Te
LE
CO

beneficiul pie ei publice. Cu toat nepl cerea sanc iunilor brutale şi inabil aplicate, copilul
r mâne totuşi remarcabil de liber în ceea ce priveşte via a lui interioar .

9
(D.I.Suchianu, Despre tinere e)

35
[Citeşte cu voce tare textul]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
r spunsul. UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. De ce poate fi considerat copilul o fiin liber prin defini ie? Selecteaz argumente din
-
TR

text.
U
SC

2. Comenteaz raportul dintre libertatea gândirii şi nevoia de a- i câştiga existen a. Utilizeaz


GE
n

atât informa ii pe care le ofer textul, cât şi din experien a personal / cultura ta general .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 104

TR
-
U
SC
Scena cultural nu este stadion, nu ajunge mai în fa cel care d mai tare din coate.

GE
OR
[...] Avem înc probleme de identitate şi de pozi ionare pe pia a cultural interna ional .
n
AP
PR
România nu a reuşit s adopte o platform de export cultural, în baza unor studii de pia
ma
D.
care s ne indice interesul actual al publicului şi tendin ele. Continu m, într-o mare m sur ,
L

s reac ion m la stimuli, în loc s avem o atitudine prospectiv , şi, de ce nu, agresiv ! Mai
RA
or
G-

degrab ni se întâmpl lucruri, nu le facem s se întâmple. [...] Ni se întâmpl ca Palme d'Or


IC

s fi fost câştigat de Cristian Mungiu. Ni se întâmpl ca Mircea C rt rescu s fie considerat


HN
le
TE

de Szolnay, una dintre cele mai mari edituri austriece, drept cel mai important autor pe care
UL

l-a avut în ultimii ani. [...] Cultura român în str in tate nu poate fi promovat de o singur
GI

institu ie. Dac vrem o ofensiv , trebuie s arunc m în câmpul de lupt toate batalioanele.
Te
LE
CO

(Gabriela Adameşteanu, Probleme de identitate şi pozi ionare pe pia a cultural

9
interna ional )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
r spunsul. UR
AG

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre necesitatea promov rii culturii române în str in tate? Sus ine,
U

cu argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 105

TR
-
U
SC
Vulgaritate generalizat , ştiri senza ionaliste şi foame morbid de tabloid. Deşi aceste

GE
OR
lucruri exist în presa oric rei ri democratice, la noi, ele par sc pate de sub control. Dar de
n
AP
PR
unde vine aceast aplecare c tre carnaval?... De ce le place românilor?!
ma
D.
„Un ingredient esen ial şi specific ar putea s fie îns cultura oral a românilor”,
L

explic Vintil Mih escu. „De sorginte r neasc (suntem, s nu uit m, cea mai mare,
RA
or
G-

procentual, popula ie rural şi agricol din Europa); aceasta constituie şi o pondere


IC

covârşitoare a publicului! […] Ceea ce reprezenta, limitat şi relativ controlat, gura satului şi
HN
le

oc rile peste gard, acum sunt în v zul şi auzul tuturor. Prototipul a fost, cred, emisiunea
TE
UL

trupei Vacan a Mare. Televiziunea – şi mass-media, în general – au inventat astfel, la noi,


GI

oralitatea de pia ! Apoi au branduit-o. Iar acum, o vând cu succes... ceea ce numesc aici –
Te
LE
CO

destul de metaforic, bineîn eles oralitate de pia devine astfel un model cultural, în sensul
antropologic al cuvântului, legitimând şi structurând astfel o serie de porniri primare de

9
obicei, cenzurate, m car par ial, atât în lumea satului, cât şi în aceea a oraşului:
comportamente şi atitudini ce pot ap rea accidental şi pot fi, eventual, tolerate în spa iul

35
privat devin model de reprezentare social în spa iul public.”

(Media: De unde vine nevoia de trivial)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Cui i s-ar putea adresa textul?


-
TR

b. Care sunt dou dintre elementele de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le
U

consideri a fi de referin în textul dat?


SC

c. Care este prototipul pentru cultura oral a românilor?


GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre impactul produs de ştirile senza ionale din mass-media asupra
ma

AP

receptorului? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 106

.M
TR
-
„Domnilor Colegi,

U
SC
GE
Onora i Ascult tori,

OR
Ales într-un loc nou creat şi dorind totuşi s m conformez uzului academic de-a
n
AP
PR
elogia pe un înaintaş, m v d silit s m prezint cu unul de-afar , cu str moşul meu şi al
ma
D.
unora dintre d-voastr , într-un sens mai larg str moşul tuturor: ranul român. […]
L

Mul i înv a i consider naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigm


RA
or
G-

sau un miracol, sau în sfârşit ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, f r
IC

îndoial , o minune cum a rezistat şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor
HN
le
TE

uraganelor. Dar ranul român, existen a lui permanent pe aceste plaiuri, poate dezlega
UL

taina aceasta şi altele care ne privesc. ranul e începutul şi sfârşitul. Numai pentru c am
GI

fost neam paşnic de rani, am putut s ne p str m fiin a şi p mântul...


Te
LE
CO

Când se abat marile urgii, oamenii boga i, posedan ii de toate felurile, sunt imediat
gata s se duc . Ei n-au leg turi organice cu p mântul rii şi se despart uşor de oraşele sau

9
de castelele în care locuiesc, siguri c vor g si, cu aurul lor, în alte ri, alte oraşe şi alte
castele... ranul nu pleac nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde s -şi mute s r cia,

35
pentru c , smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit s piar ca un arbore smuls din r d cini.”

(Liviu Rebreanu, Lauda ranului român – Discurs de recep ie rostit la primirea în


11
Academia Român , 29 mai 1940)

E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U
SC

c. Care sunt, în viziunea lui Liviu Rebreanu, principalele calit i ale ranului român?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre via a la ar în compara ie cu via a de la oraş? Sus ine, cu
ma

AP

argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 107

TR
-
U
SC
Jurnalele mele – haotice coşuri de hârtie ale memoriei – au fost, într-adev r, nişte

GE
OR
maculatoare prin care încercam s -mi p strez imaculat conştiin a mea moral şi politic , în
n
AP
lupta cu mediul, istoria şi, mai ales, prietenii mei. De 20 de ani m tot preg tesc s -mi scriu

PR
ma
D.
adev rata şi reala mea autobiografie şi nu reuşesc nici m car s o încep: m dor inima,
L

carnea, oasele toate. Nu am reuşit s supravie uiesc, pe aceast insul a şerpilor, decât
RA
or
G-

uitând şi iertând. Ca s fiu şi eu iertat şi uitat, dincolo.


IC

Acesta e paradoxul genera iei mele tragice: nu putem tr i decât dac reuşim s uit m
HN
le

ce am tr it! Şi nu putem exista decât amintindu-ne mereu ce a fost şi cum a putut s fie aşa
TE
UL

cum a fost. Jurnalul, dup p rerea mea, este o m rturie. Amânat . Îngropat .
GI
Te
LE

(text adaptat dup I.D. Sârbu – Fragment dintr-un jurnal uitat)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
11
c. Care este, în viziunea lui I.D. Sârbu, principala dificultate a jurnalului?

E
EL
2. Care este opinia ta despre interesul pe care îl poate prezenta lectura unui jurnal? Sus ine, UR
AG

cu argumente, opinia prezentat , valorificând şi propria experien de cititor de jurnale.


.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 108

TR
-
U
SC
Când am stat prima dat fa -n fa cu Nichita St nescu (m sim eam de parc aş fi

GE
OR
stat la mas cu Eminescu sau cu Baudelaire) eram la restaurantul Uniunii Scriitorilor cu
n
AP
PR
prietenul meu, Traian T. Coşovei. Am fost atunci atât de intimidat de ochii albaştri, foarte
ma
D.
dep rta i, ai lui Nichita, încât vreo jum tate de or n-am putut scoate o vorb , lucru pe care
L

el l-a luat drept o t cere ostil .


RA
or
G-

[...] Atunci Nichita s-a uitat la mine mai atent. „Ascult , tu eşti credincios?" „Da,
IC

bineîn eles." „Şi te rogi câteodat lui Dumnezeu?" „Da, uneori." „Şi cum îi spui lui Dumnezeu,
HN
le
TE

când te rogi, Tu, Doamne, sau Dumneavoastr , Doamne?" „Tu.", i-am r spuns zâmbind,
UL

pentru c mi-am dat seama brusc ce vroia s spun . „Şi-atunci, dac lui Dumnezeu îi spui tu,
GI

mie de ce-mi zici dumneavoastr ? Hai, b trâne, zi-mi Nichita, şi s fim s n toşi..."
Te
LE
CO

De-atunci, în pu inele momente în care ne-am mai v zut, m-am str duit s -i spun pe
nume: tu, Nichita.

9
(Mircea C rt rescu, Jurnal)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Ce po i deduce despre autorul textului şi despre situa ia de comunicare?


11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre necesitatea unor modele umane în via ? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia exprimat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 109

TR
-
U
SC
Comediile lui Caragiale, pe de alt parte, deşi provenind dintr-un interval de timp mai

GE
redus şi mai compact – 1879-1885 - ofer mai pu ine şanse de configurare a unei umanit i

OR
n
AP
globale. Sunt întâi de toate dificult i care decurg din caracteristicile de gen: o comedie în

PR
ma
dou (O noapte furtunoas ), trei (D-ale carnavalului) sau patru acte (O scrisoare pierdut ),
D.
cu un num r relativ mare de personaje, angrenate în complica iile unei intrigi care readuce,
L
RA
or

de fiecare dat , deznod mântul la punctul de plecare, se las mai greu dezghiocat spre a
G-

servi la compunerea unui tablou de ansamblu, decât creionul fugitiv al schi ei, fragmentar
IC
HN

prin îns şi regula ei. Dincolo de aceasta, diferen e marcante, de naturi diferite separ
le
TE

comediile una de alta, în ciuda atâtor puncte comune. Ni-i închipuim pe Leonida şi pe
UL
GI

Eftimi a scoşi din claustrarea lor „ionescian ” şi transplanta i într-o prezumtiv umanitate a
Te
LE

comediilor? În ce m sur interfereaz mahalaua mic-burghez a lui jupân Titirc Inim -Rea
CO

cu protipendada de provincie din O scrisoare pierdut ? [...] Cred îns c , dintr-un motiv sau

9
altul, comediile caragialiene impun impresia unor nivele sau formule de umanitate distincte,
mai refractare la încercarea de contopire decât schi ele.

35
(Liviu Papadima, Caragiale, fireşte)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat: UR
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
AG

mai sus.
.M
-
TR

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


r spunsul.
U
SC

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
GE
n
OR

2. Care este p rerea ta despre evolu ia personajului preferat dintr-o comedie scris de
ma

AP

Caragiale? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 110

TR
-
U
SC
Amice, când vine vârsta nemiloas şi ne spune c e timp de astâmp rat pornirile

GE
OR
inimii şi de strâns aripile închipuirii, când zburdalnicele zboruri prin lumea n lucirilor
n
AP
atr g toare devin periculoase şi c l toriile dep rtate prin lumea real o întreprindere

PR
ma
D.
obositoare, ne r mâne o ultim şi nepre uit petrecere pentru mângâierea zilelor din apusul
L

vie ii. Ea consist întru aducerea aminte a trecutului şi reînvierea prin povestire a diverselor
RA
or
G-

epoci prin care am trecut întâlnind în calea noastr tipuri originale şi luând parte la fapte care
IC

se ating de istoria rii. Acest voiaj în jil are avantajul de a fi şi comod, şi încânt tor.
HN
le
TE

Dac am fi avut o maşin stenografic de buzunar, maşin ce se va inventa negreşit


UL

în secolul nostru de avoca i şi de deputa i elocven i, ea ar fi produs o mic bibliotec de


GI

anecdote, de schi e uşoare, de memorii istorice şi de portrete bine colorate, care formau un
Te
LE
CO

soi de muzeu demn de a fi vizitat; iar genera ia actual , a c rei cunoştin de trecut nu se
întinde peste limitele celor din urm treizeci de ani, ar g si în el multe subiecte de studiu

9
atr g tor şi folositor... Câte romane, câte piese de teatru, câte scrieri fiziologice s-ar putea
cl di cu materialul adunat în el! Şi câte spirite s n toase s-ar retrage cu mul umire în

35
sanctuarul s u spre a se odihni de luptele zilnice şi de preocup rile, zise politice, ale epocii
de fa !...

(text adaptat dup Ion Ghica, Scrisori c tre Vasile Alecsandri)


11
E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.]
UR
AG

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
.M

textul dat:
-
TR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
U

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
SC

c. Care este, în viziunea lui Ion Ghica, importan a amintirilor în studiul unei societ i?
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre importan a redact rii unui jurnal personal? Sus ine, cu
ma

AP

argumente, opinia prezentat .


PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 111

TR
-
U
SC
Produc ia agricol a Daciei se desf cea pe pia a intern şi, conform legii romane,

GE
OR
dijmele de grâne cuvenite împ ratului din inuturi dep rtate de porturile maritime trebuiau
n
AP
consumate pe loc, în provincie, de c tre armat şi administra ia imperial , interzicându-se

PR
ma
D.
exportul lor. Roma se aproviziona cu grâne numai din Egipt, Africa şi Sicilia.
L

Exportul vitelor era, în schimb, una din principalele bog ii ale Daciei romane. Paulin
RA
or
G-

de Nolla, scriitor creştin, spune c principala bog ie a inuturilor dun rene erau în Antichitate
IC

vitele. Vechile p şuni ale regilor daci trec în st pânirea împ ratului şi sunt arendate unor
HN
le

bog taşi romani care dispuneau de uriaşe turme de oi şi de vite mari.


TE
UL

Astfel, pe baza muncii unei r nimi libere, s-a dezvoltat economia Daciei în veacul II
GI

şi urmarea a fost înt rirea oraşelor. Lucru unic în Imperiu, dup un veac de la cucerire, Dacia
Te
LE
CO

are cinci oraşe, colonii cu drept italic, scoase de sub jurisdic ia guvernatorului, cârmuindu-se
singure dup dreptul roman. S-au creat şi 11 oraşe noi, municipii şi colonii (de grad superior

9
celor dintâi în privin a autonomiei).

35
(P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii româneşti)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul. UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
-
TR

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre via a în marile oraşe? Sus ine, cu argumente, opinia
GE
n

prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 112

TR
-
U
SC
…s v d lacrimi de bucurie în ochii tat lui meu la concertul Rolling Stones. Tat l meu

GE
OR
a împlinit 70 de ani şi probabil c nu-şi mai imagina, la fel ca mul i al ii chiar mai tineri decât
n
AP
PR
el, c o asemenea debarcare ar mai putea fi posibil .
ma
D.
De altfel, am întâlnit acolo multe priviri împ ienjenite de o fericire pe care rar o po i
L

admira pe viu în mul ime. Ochii func ionau ca nişte semne de recunoaştere, ca nişte
RA
or
G-

decriptoare de parole: şi tu? Da, şi eu. [...]


IC

Ziceai c a dat cometa peste oameni, c le-a luat min ile şi le-a l sat doar un zâmbet
HN
le
TE

uimit. [...] În definitiv, e vorba despre muzic , despre cinci muzicieni (cu tot cu basistul negru)
UL

care au cântat pe o scen mic , în lumina alb , în mijlocul a 60.000 de oameni care se
GI

mişcau şi cântau şi îşi fluturau mâinile la unison.


Te
LE
CO

Nu artificii, nu ecrane uriaşe, nu dansatoare, niciun element spectaculos, doar nişte


tipi care ne-ar putea fi ta i sau bunici şi care au f cut praf timp de dou ore cele mai

9
respectate şi admirate complexe şi prejudec i ale civiliza iei noastre. Şi au cântat la fel […]
ca pe discurile zgâriate pe care le-am descoperit pe la 10 ani.

35
(R zvan Exarhu, Rolling Stones 2007)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
.M

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre bucuria resim it de participan ii la concertul unor forma ii
GE
n

celebre, precum aceea din textul dat? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 113

TR
-
U
SC
Cititorul îşi va da repede seama c , sub aspectul unei povestiri uşoare, am îndr znit

GE
OR
s aduc în discu ie problemele cele mai delicate, cele mai controversate din istoria noastr ,
n
AP
considerând c şi tân rul licean are o minte adult , nu una fragil , care ar trebui menajat ,

PR
ma
D.
oferindu-i-se despre trecutul nostru o imagine edulcorat , trandafirie. Nimic nu serveşte mai
L

bine ara decât cunoaşterea (sau recunoaşterea) adev rului, pe cât putem noi oamenii s -l
RA
or
G-

desluşim — fiindc tot adev rul în totalitate numai Dumnezeu îl cunoaşte. De aceea, s nu
IC

v mire dac zic din când în când: „unii autori sunt de p rere c ..." sau „eu cred c ..." etc.
HN
le
TE

În c utarea adev rului nostru se spune de obicei c trebuie s fii obiectiv. Nici
UL

cuvântul acesta nu-mi place: dac cerceta i în dic ionare, ve i afla c „obiectiv" este „ceea ce
GI

se afl în afara conştiin ei", deci, logic, nu se poate aplica decât studiului obiectelor,
Te
LE
CO

lucrurilor, materiei inerte. Or, istoricul are de-a face întâi de toate cu oameni — indivizi sau
colectivit i, deci subiecte nu obiecte, iar pentru a în elege aceste subiecte trebuie s fie şi el

9
subiectiv. El se va str dui din r sputeri s -şi însuşeasc rând pe rând mentalit i şi p reri
diferite sau chiar contradictorii (individuale, na ionale, religioase, doctrinare etc.).

35
(Neagu Djuvara, Prefa a la o scurt istorie a românilor
povestit celor tineri)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul.


-
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Care este, în viziunea lui Neagu Djuvara, nota caracteristic adev rului istoric?
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre importan a studiului istoriei na ionale? Sus ine, cu argumente,
OR

opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 114

TR
-
U
SC
Lumea sadovenian se arat a fi preocupat de un imperativ al ordinii, al rânduielii

GE
stabilite dup „înv turi vechi”. Înv tura este legat de o voca ie didactic a personajului

OR
n
AP
sadovenian surprins adesea în momentul în care „dezv luie” sensul unor acte prin raportare

PR
ma
la cuviin , la rânduial , la înv tura din veac, la cuvântul vechi şi la alte sinonime ale mitului
D.
sau datinei. Educa ia tradi ional , în conformitate cu datina, este destinat s integreze
L
RA

individul în grupul social conform statutului la care are dreptul prin sex, dar şi prin treapta,
or
G-

func ia social sau prin îndeletnicirea p rin ilor. Educa ia reiese din comportamentul didactic
IC
HN

al Vitoriei fa de Gheorghi şi Minodora, este destinat s adapteze individul. Celor supuşi


le
TE

ini ierii le sunt dezv luite nu numai tehnicile necesare vie ii, individuale şi colective, ci şi
UL
GI

elementele non-materiale constituind cultura grupului – protocol social, valori morale,


Te
LE

artistice etc. În lumea Vitoriei Lipan, rostul gestului didactic este s conformeze fa de un
CO

model integrativ, al competen ei, ilustrat chiar de eroin care se mişc în lume cu
dezinvoltur , dar şi cu pruden . Evaziunea din model, ducând la înc lcarea ordinii, este

9
blamat cu violen în cazul Minodorei, acuzat de ignoran şi de insensibilitate.

35
(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat:
UR
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
TR

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC
GE

2. Care este opinia ta despre necesitatea unei educa ii bazate pe valorile tradi ionale?
n
OR

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 115

.M
TR
-
U
Kitsch-ul pare a fi un fenomen recent, chiar dac îl identific m, pur şi simplu, cu

SC
GE
prostul gust. Unii critici vorbesc despre universalitatea kitsch-ului (afirma ie teoretic legitim ),

OR
n
dar niciodat nu intr în detalii dincolo de, s zicem, perioada baroc . Poate fiindc este

AP
PR
foarte hazardat de presupus cum ar ta prostul gust mai demult. Se prea poate, de
ma
D.
asemenea, ca prostul gust nici s nu fi existat mai demult sau, dac a existat, s nu fi avut
L
RA

posibilitatea de a-şi sistematiza conven iile şi de a-şi institu ionaliza ac iunile în aşa fel încât
or
G-

s ajung la un num r cât mai mare de prezumtivi consumatori de art contraf cut . Se
IC

pune atunci problema leg turii dintre prostul gust şi istoria tehnologiei moderne, în spe ,
HN
le
TE

apari ia maşinii în producerea şi reproducerea c r ilor şi a altor tipuri de opere de art .


UL

Ca ipotez de lucru, putem considera c prostul gust din vremurile moderne const ,
GI
Te
LE

în primul rând, într-o iluzie a gustului, manipulat din punct de vedere ideologic.
CO

(Matei C linescu, Cinci fe e ale modernit ii)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de

E
mai sus.

EL
b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?
UR
Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.
AG

c. Ce leg tur se poate stabili între kitsch şi tehnologia modern ?


.M
-
TR

2. Care este p rerea ta despre diferen a dintre art şi kitsch în zilele noastre? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 116

TR
-
U
SC
Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absen e a cuvântului. Urmele

GE
OR
acelei t ceri ini iale le caut îns în zadar în amintire. Despre neobişnuita înfiin are a graiului
n
AP
meu aveam s primesc o înşirare de ştiri numai târziu, de la Mama şi de la fra ii mei mai

PR
ma
D.
r s ri i. Aflai atunci c în cei dintâi ani ai copil riei mele cuvântul meu nu era – cuvânt.
L

Cuvântul meu nu sem na cu nimic. Nici m car cu o stângace dibuire pe la marginile


RA
or
G-

sunetului, cu atât mai pu in cu o prefigurare a unei rostiri articulate. Adev rat e, pe de alt
IC

parte, c mu enia mea plutea oarecum în echivoc şi nu îndeplinea chiar în toate privin ele
HN
le

condi iile unei reale mu enii, c ci lumina cu care ochii mei r spundeau la întreb ri şi
TE
UL

îndemnuri era mai vie şi mai în eleg toare decât la al i copii, iar urechea mea, ispitit de cei
GI

din preajm , se dovedea totdeauna f r sc deri. Când eram pus la încercare, cedam pe
Te
LE
CO

planul mişc rii şi al faptei. Gestul meu contura întocmai semnifica ia poruncii. O dorin
rostit de cineva îşi g sea r sunetul în actul cel mai prompt. Totuşi, împlineam aproape

9
patru ani – şi înc nu pronun asem niciun cuvânt.

35
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cui s-ar putea adresa textul citat? UR
AG

b. Ce tip de text este acesta? Justific - i afirma ia.


.M

c. Cum comentezi afirma ia „cuvântul meu nu era – cuvânt”, citat din textul de mai sus?
-
TR
U

2. Care este opinia ta despre importan a t cerii în anumite situa ii de comunicare? Sus ine,
SC

cu argumente, opinia prezentat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 117

TR
-
U
SC
De aceea eu cred în vise, urm cu t rie b trânul sculptor. Nu în toate, bineîn eles. Şi

GE
OR
mai pu in în visele a c ror cheie o poart toat lumea în buzunar. Pas rea înseamn veste,
n
AP
pisic egal tr dare, câine – duşman şi aşa mai încolo. Astea sunt copil rii. Simbolistica

PR
ma
D.
viselor e mult mai complex şi mai tainic decât simpla explica ie din popor. Interpretarea lor
L

trebuie f cut ştiin ific. Sunt unele prevestitoare. Altele ne întorc înapoi, la vie ile din
RA
or
G-

str vechime. Dar nu oricine le face. Trebuie s fii anume h r zit ca s te viziteze un vis
IC

profetic. C ci şi visele sunt pe m sura oamenilor. Sunt, cum spuneam, unele care ne vin în
HN
le
TE

împrejur ri de mare cump n , sub amenin area mor ii. âşnind din straturile adânci ale fiin ei
UL

noastre, ele ne dest inuiesc st ri de mult tr ite, trecute în fondul nostru, care zbucnesc în vis
GI

cum într-un cutremur n p desc prin cr p turile scoar ei vinele apelor fierbin i din miezul
Te
LE
CO

p mântului.
(Vasile Voiculescu, C prioara din vis)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i

EL
r spunsul.
UR
c. Care este, în viziunea scriitorului, semnifica ia viselor?
AG
.M
-

2. Care este opinia ta despre rolul visului în via a omului? Sus ine, cu argumente, opinia
TR

prezentat , valorificând şi propria experien de via .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 118

TR
-
U
SC
Aveam insomnii cu Hamlet! Groaznice! Când m culcam, mai jucam înc o dat , în

GE
OR
minte, spectacolul. E cumplit de obositor şi mi se întâmpl cu fiecare rol nou. E o ciud enie
n
AP
PR
a mea. Sau poate nu numai a mea. Teatrul nu e o oglind a vie ii. E chiar via . Duci în tine,
ma
D.
în organismul t u, atâtea existen e. Actorul se consum ca un sportiv de performan . La
L

fiecare spectacol cu Hamlet, sl beam patru kilograme. La Richard al III-lea, trei-patru


RA
or
G-

kilograme. La Titus Andronicus, dou -trei kilograme. Cu trupul t u se întâmpl multe. Exist
IC

pericolul s te îmboln veşti. S te modifici fizic, dar mai ales psihic. Imagina i-v un actor
HN
le

care joac zece ani Regele din Escurial sau Titus Andronicus, şi se umple de atâta otrav .
TE
UL

Eu, când interpretez un asemenea erou, calc altfel, vorbesc, m comport altfel decât un om
GI

normal. Spre nefericirea familiei mele. Cred c -i foarte greu s supor i în cas un actor. Am
Te
LE
CO

avut şansa s joc numai roluri grele, care mi-au adus satisfac ii enorme pe plan artistic. Dar
eu nu mai sunt acelaşi.

9
(Ştefan Iordache în Regele Scamator Ştefan Iordache de Ludmila Patlanjoglu)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat UR
AG

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


.M

c. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?


-
TR

Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.


U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul formator al teatrului? Sus ine, cu argumente, opinia
GE
n

prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 119

.M
TR
-
U
O crea ie excep ional de limbaj este Nicoar Potcoav , intitulat povestire istoric .

SC
GE
Povestirea are 39 de capitole şi, deşi nareaz fapte sângeroase, impresia general este c

OR
n
nici scriitorul, nici eroii nu se gr besc, vorba lor e înceat şi ceremonioas . Cartea se

AP
PR
constituie, în fapt, dintr-o succesiune de divanuri (sfaturi) şi mişc ri în t cere, pân la un nou
ma
D.
popas, unde „pl cerea de vorb şi aduceri-aminte” reînvie. Nicoar Potcoav este o scriere
L
RA

de în elepciune b trâneasc şi mai pu in o povestire istoric , unde ac iunea epic ,


or
G-

desf şurarea rapid a faptelor ar trebui s predomine. Prima ciocnire a for elor angajate în
IC

conflict nu are loc înainte de pagina 200, pân la acest scurt moment (confruntarea de tip
HN
le
TE

cavaleresc între mezinul Alexandru şi Sefer baş-ceauş) şi dup aceea eroii tr iesc din
UL

amintiri şi dau judec i pline de tâlc despre via şi istorie. Fa de romanele istorice mai
GI
Te
LE

vechi (Zodia Cancerului, Fra ii Jderi), o deplasare de accent s-a produs aici în favoarea
CO

limbajului şi a medita iei.

9
(text adaptat dup Eugen Simion, Mihail Sadoveanu)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de

E
EL
mai sus.
UR
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
AG

r spunsul.
.M
-

c. Cum comentezi sintagma „pl cerea de vorb şi aduceri-aminte”?


TR
U

2. Î i place s citeşti romane istorice? Sus ine, cu argumente, r spunsul t u.


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 120

TR
-
U
SC
Miturilor le este consacrat de G. C linescu un capitol în care, analizând influen a

GE
exercitat de poezia popular asupra literaturii culte, delimiteaz patru teme de surs mitic ,

OR
n
AP
folcloric , pe care literatura diverselor epoci le-a adâncit şi consolidat. O prim tem mitic ,

PR
ma
Traian şi Dochia, tratat mai ales de autorii romantici, figureaz îns şi geneza poporului
D.
român. O a doua tem mitic , cu ecoul cel mai larg, iradiat de balada Miori a, surprinde nu
L
RA

numai existen a pastoral a poporului nostru, ci şi atitudinea fa de o experien uman


or
G-

fundamental , moartea, asumat cu senin tate, ca urmare a profundului sentiment de


IC
HN

comuniune cu natura. Cea de-a treia tem mitic , iradiat , şi ea, de o balad , Meşterul
le
TE

Manole, este în leg tur cu o alt experien fundamental - crea ia. G. C linescu îi
UL
GI

recunoaşte acestei teme valoarea unui mit estetic ce simbolizeaz condi iile crea iunii
Te
LE

umane, „încorporarea suferin ei individuale în opera de art ”. Cea de a patra tem mitic
CO

este legat , şi ea, de o experien uman fundamental , iubirea. Este vorba despre mitul
erotic al „sbur torului”, un demon frumos pe seama c ruia este explicat „invaziunea

9
instinctului erotic la fete”.

35
(Siviu Angelescu, Mitul şi literatura)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
UR
AG

a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M
-

r spunsul.
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre influen a exercitat de literatura popular asupra literaturii
OR

culte? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
15-17 februarie 2010

EL
UR
AG
Bilet nr. 121

.M
TR
-
U
Cic într-o zi, Cuza-Vod , îmbr cat în haine de târgov , ca s nu-l cunoasc nimeni,

SC
GE
mergea prin Bucureşti, pe unde-i cazarma care poart ast zi numele lui Cuza-Vod .

OR
n
V zând soldatul de santinel , se îndrept c tr el:

AP
PR
- Bine, soldat, de ce nu prezin i arma? întreb Cuza.
ma
D.
Ostaşul, m surându-l din cap pân în picioare şi necunoscându-l, r spunse scurt s -şi
L
RA

caute de drum.
or
G-

- S -mi caut de drum? Las c te-oi înv a eu cum trebuie s te por i cu cela care- i
IC

d pâne!
HN
le
TE

- E, hei? Tu eşti pitarul care ne dai pânea crud şi mititic şi înc mai cei s - i prezint
UL

arma? Şterge-o de-aici c te fac una cu p mântul!


GI
Te
LE

Cuza-Vod t cu şi porni.
CO

Cum a ajuns la palat lu m suri aspre ca s se deie solda ilor pâne coapt şi grea
de-o oc .

9
Sfânt a fost zisa lui Vod ! De atunci, ferit-a Dumnezeu s mai fie pânea crud ori
lips la cântar.

35
(Santinela în vol. Legende populare româneşti)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

EL
textul dat: UR
a. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?
AG
.M

Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.


-
TR

b. Cui i s-ar putea adresa textul ?Justific - i r spunsul.


c. Care este p rerea ta despre dreptatea lui Cuza? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
U
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre corectitudine în via a cotidian ? Argumenteaz - i r spunsul.


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 122

TR
-
U
SC
Google pare c se reinventeaz în fiecare zi. Gigantul american tocmai a lansat

GE
OR
c utarea pe Internet în timp real care, la prima vedere, va revolu iona, înc o dat , modul în
n
AP
PR
care c ut m pe Internet. S presupunem c efectu m o c utare dup numele Eric Clapton,
ma
D.
c tot vine s cânte la Bucureşti. Vom g si multe, multe rezultate cu linkuri c tre diverse
L

pagini web, c ci Clapton este foarte cunoscut. Noutatea este c vom putea urm ri în timp
RA
or
G-

real şi ce vorbesc internau ii români despre Clapton pe Twitter, poate c vom afla cât cost
IC

un bilet, când va avea loc concertul etc. Care este utilitatea unei asemenea c ut ri? O spun
HN
le

cel mai bine oficialii Google: te ajut s descoperi ştirile de ultim moment pe m sur ce
TE
UL

evenimentele care le genereaz chiar au loc, la timpul prezent.


GI
Te
LE

(MONEY.ro)
CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
11
r spunsul.

E
EL
c. Ce se în elege în text prin c utare în timp real?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre utilizarea Internetului? Sus ine, cu argumente, opinia
.M

prezentat , valorificând şi propria experien de utilizator de servicii Internet.


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 123

TR
-
U
SC
MaiMultVerde pentru c ne dorim s putem l sa moştenire copiilor noştri cele patru

GE
OR
anotimpuri, ap potabil şi aer curat, nu un cont în banc şi un apartament cu patru camere.
n
AP
PR
MaiMultVerde pentru c ne-am înghesuit pe planeta asta ca într-un tren de navetişti
ma
D.
la ora de vârf, am g urit scaunele, am smuls pl cu ele cu reguli de conduit , am l sat în
L

urm ziare, PET-uri şi resturi de parizer şi am plecat cu becurile acas .


RA
or
G-

MaiMultVerde pentru c noi credem c grija pentru oameni şi pentru natur ar trebui
IC

s devin o prioritate pe agenda fiec ruia dintre noi.


HN
le
TE

Noi, organiza ia de mediu MaiMultVerde, ne propunem s facem ac iuni cu poveste,


UL

deznod mânt şi tâlc. Vom înso i ac iunile noastre de ample campanii de comunicare pentru a
GI

transmite obsesiv acelaşi mesaj: st în puterea fiec ruia dintre noi s fac ceva înainte de a
Te
LE
CO

fi prea târziu.
(www.maimultverde.ro)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

EL
c. Care sunt obiectivele campaniei ecologiste promovate de organiza ia MaiMultVerde?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre organiza iile care militeaz pentru protejarea mediului?
.M
-

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 124

TR
-
U
SC
Po i fi cel mai bun, dar dac poten ialul angajator nu ştie acest lucru, te pierzi în

GE
OR
mul ime. Sfideaz concuren a şi plaseaz - i CV-ul în primul rând, ca s fie luat în seam de
n
AP
companii. Un interviu de angajare este o discu ie între tine şi recrutor pentru ca acesta din

PR
ma
D.
urm s îşi dea seama c po i efectua jobul, iar tu s accep i condi iile companiei. Exist
L

anumite reguli bine stabilite în leg tur cu interviul: îmbrac -te adecvat, d impresia de
RA
or
G-

str lucire şi polite e, vorbeşte clar şi încrez tor. Doar 7% din opinia recrutorului despre tine
IC

este dat de ceea ce spui – restul este judecat prin prisma felului în care ar i, ac ionezi şi
HN
le

eşti auzit; afl unde este sediul în care sus ii interviul, cum ajungi acolo şi cât timp dureaz
TE
UL

drumul; preg teşte- i hainele cu o sear înainte.


GI
Te
LE

(Ce s faci şi ce s nu faci la interviu, în www.myjob.ro)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cui i s-ar putea adresa textul citat?
11
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
c. Ce aspecte ale intervievatului influen eaz , în cea mai mare m sur , opinia recrutorului?

EL
UR
AG
2. Care este opinia ta despre respectarea anumitor reguli la un interviu de angajare?
.M

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 125

TR
-
U
SC
Tot mai mult tinerii adopt ideea de a lucra în perioada studiilor. În acest fel, po i

GE
OR
ob ine un venit suplimentar şi po i c p ta experien . Motiva iile în a lua în considerare un
n
AP
PR
job pe perioada studiilor in de fiecare individ în parte. Putem discuta despre motiva ia de a
ma
D.
avea un venit care s permit studentului respectiv s îşi continue studiile şi s se poat
L

între ine pe parcursul acestora. Putem discuta, de asemenea, despre studen i care doresc
RA
or
G-

s ob in o experien profesional ce îi va ajuta mai târziu în carier . Sunt şi situa ii în care,


IC

studentul ia în considerare un job pe o perioad determinat de timp, în majoritatea cazurilor


HN
le
TE

motiva ia fiind de ordin financiar. Fiecare experien profesional din timpul facult ii va
UL

reprezenta un plus în fa a angajatorilor în momentul în care se va lua în considerare un post


GI

mai bun dup absolvire.


Te
LE
CO

(Job-ul în timpul studiilor)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
11
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

E
EL
c. Care sunt motivele pentru care studen ii adopt ideea de a lucra în perioada studiilor?
UR
AG

2. Care este opinia ta despre oportunitatea de a lucra în perioada studen iei? Sus ine, cu
.M

argumente, opinia prezentat .


-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 126

TR
-
U
SC
Unde se duc românii?

GE
OR
Cei mai mul i viseaz Spania! […]. Au ajuns la Madrid, se cred la Poarta Raiului. Şi
n
AP
PR
drumul pân acolo e ca o plimbare pe la Poalele Paradisului. E curat, miroase frumos,
ma
D.
livezile sunt tunse. E ca un drum printr-o carte despre oamenii cu dou creiere. Nu v d
L

Parisul nici pe centur . Nici Madridul!


RA
or
G-

De la por ile marelui oraş sunt devia i spre adrese agricole. Brusc, se trezesc la
IC

Por ile Iadului, în ciuperc rii întunecoase, în lanuri de c pşuni, cu norme de hamali horticoli.
HN
le
TE

Trebuie s culeag trei tone de c pşuni pe zi! C pşuna, cartoful, ciuperca astup micul
UL

orificiu prin care sperau s vad fericirea, lumina, libertatea. Nişte banale fructe sau legume
GI

îi apas ca o piatr de mormânt. Şi cu toate acestea, direc ia românilor e aceeaşi. Spre vest.
Te
LE
CO

Spre Paris, spre Madrid, spre c pşuni şi ciuperci.

9
(Cornel Nistorescu, C l toriile lui Bill)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Din ce cauz „adresele agricole” sunt asociate, în text, cu „Por ile Iadului”? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre emigrare? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 127

TR
-
U
SC
Muzeul Na ional de Art al României vine în întâmpinarea vizitatorilor de toate

GE
OR
vârstele cu o mare varietate de programe potrivite aştept rilor şi nevoilor acestora. Adul i,
n
AP
PR
tineri sau copii pot alege cel pu in unul dintre programele organizate de Sec ia Educa ie,
ma
D.
Comunicare şi Proiecte Culturale. Programele pentru licee, şcoli şi gr dini e, Programele
L

pentru familii, Atelierul Pas rea ascuns în piatr , Programele pentru adolescen i şi
RA
or
G-

Programele pentru publicul adult sunt diferite forme de a comunica cu vizitatorii şi de a face
IC

din muzeu o institu ie vie şi dinamic . Toate aceste programe presupun interactivitate şi
HN
le

apeleaz la observa ia, capacitatea de analiz şi imagina ia vizitatorilor pentru a-i familiariza
TE
UL

cu arta şi a le transforma r gazul petrecut în muzeu într-o experien pl cut şi atractiv .


GI

Din anul 2000, când au fost lansate, programele pentru public s-au bucurat de succes
Te
LE
CO

şi continu s atrag un num r mare de vizitatori.’

9
(website: Muzeul Na ional de Art al României)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce presupun programele organizate de Sec ia Educa ie, Comunicare şi Proiecte Culturale UR
AG

a Muzeului Na ional de Art al României?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre proiectele interactive derulate într-un muzeu? Sus ine, cu
U

argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 128

TR
-
U
SC
Aşteptam cu ner bdare s m bage mama în pat şi s -mi citeasc Capra cu trei

GE
OR
iezi, ultima dintre poveştile lui Ion Creang dintr-o carte mare cu coperte roşii. Înv asem
n
AP
s citesc, dar m înc p ânam s n-o fac. Mama a deschis cartea şi a început s -mi

PR
ma
D.
citeasc cu voce de mam . [...] Ei bine, când lupul este invitat la praznicul r zbun rii şi
L

începe s înfulece bucatele de pe masa aşezat deasupra gropii cu foc - sc unaşul de


RA
or
G-

cear se topea lent -, mama s-a oprit din citit, suspendând insuportabil moartea
IC

nemernicului lup: „Dac vrei s afli cum se termin povestea, va trebui s citeşti singur
HN
le
TE

de aici înainte!..”. Câ iva ani mai târziu, plângeam cu sughi uri la moartea maimu icii
UL

Sufle el din Singur pe lume de Hector Malot. [...] Şi din nou mama, aducându-mi nişte
GI

tartine cu salat de vinete, grijulie şi determinat : „Dac nu po i pricepe c nu tot ce scrie


Te
LE
CO

în c r i s-a şi întâmplat cu adev rat, s ştii c nu te mai las s citeşti! Vrei s te


îmboln veşti!?”. Erau anii în care credeam absolut tot ce citeam. [...] ...Apoi m-am f cut

9
mare.
(text adaptat dup Marius Chivu, Prima carte citit )

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
textul dat:

EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
UR
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


.M
-

r spunsul.
TR
U

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în via a copiilor şi a adolescen ilor de ast zi?
SC
GE

Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 129

TR
-
U
SC
Din copil rie eu nu îmi amintesc decât jocurile din strad şi camarazii de hoin real .

GE
OR
P rin ii sunt nişte prezen e foarte vagi, iar surorile mele nu exist decât în m sura în care îmi
n
AP
interziceau câte ceva. Ceea ce îmi amintesc este sentimentul unei libert i ilimitate şi

PR
ma
D.
bucuroase. Ceea ce este ciudat e c amintirile r spund mai degrab dorin ei, sau poate unei
L

obscure profe ii, decât realit ii, aşa cum fusese ea v zut de un ochi din afar . Zilele trecute
RA
or
G-

o întrebam pe Bobi, sora care este cu nou ani mai mare decât mine, cum îşi aminteşte c
IC

îmi treceam timpul, când eram copil. R spunsul a fost imediat, f r gândire: „Citeai tot
HN
le

timpul: erai un perfect şoarece de bibliotec ."


TE
UL

Faptul m-a uimit, pentru c eu nu reuşesc s îmi amintesc altceva decât libertatea la
GI

care m dedam în strad .


Te
LE
CO

E posibil s fi citit atunci Cireşarii, carte care s-a bucurat de un num r incredibil de
recitiri. Dar nu puteam citi tot timpul Cireşarii, chiar dac orizontul meu era extrem de redus.

9
Ce citeam este probabil un mister care ine înc şi acum de un anume consens al conturului
de personalitate ce rezult din aventura amintirii.

35
(Horia Roman Patapievici, Zbor în b taia s ge ii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Din ce perspectiv evoc autorul textului perioada copil riei?


.M

b. În ce tip de text po i încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)?


-
TR

Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.


U

c. Care este atitudinea autorului fa de copil rie?


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre libertatea vârstei copil riei? Sus ine, cu argumente, opinia
OR

prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 130

TR
-
U
SC
GE
ARTICOLUL 30

OR
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credin elor şi libertatea crea iilor de
n
AP
PR
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
ma
comunicare în public, sunt inviolabile. D.
L

(2) Cenzura de orice fel este interzis .


RA
or
G-

(3) Libertatea presei implic şi libertatea de a înfiin a publica ii.


IC

(4) Nicio publica ie nu poate fi suprimat .


HN
le
TE

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în mas obliga ia de a face public sursa
UL

finan rii.
GI

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via a particular a


Te
LE
CO

persoanei şi nici dreptul la propria imagine.


(7) Sunt interzise de lege def imarea rii şi a na iunii, îndemnul la r zboi de agresiune, la

9
ur na ional , rasial , de clas sau religioas , incitarea la discriminare, la separatism
teritorial sau la violen public , precum şi manifest rile obscene, contrare bunelor moravuri.

35
(8) R spunderea civil pentru informa ia sau pentru crea ia adus la cunoştin public
revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifest rii artistice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condi iile
11
legii. Delictele de pres se stabilesc prin lege.

E
EL
(Libertatea de exprimare în Constitu ia României)
UR
AG

[Citeşte cu voce tare textul.]


.M
-
TR

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
U

textul dat:
SC

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
GE
n

b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul.
OR

c. Cui îi revine r spunderea civil pentru informa ia sau pentru crea ia adus la cunoştin a
ma

AP

publicului?
PR
D.

2. Care este opinia ta despre libertatea de exprimare? Sus ine, cu argumente, opinia
or

formulat .
A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 131

TR
-
U
SC
Importante pentru un sistem de înv mânt superior sunt credibilitatea şi

GE
OR
atractivitatea. Aceste aspecte nu sunt întotdeauna concurente. În timp ce studen ii şi
n
AP
PR
absolven ii din România sunt satisf cu i în totalitate de calitatea educa iei pe care o ofer
ma
D.
universit ile lor (atractivitatea), la fel de explicit este şi recunoaşterea corup iei în cadrul
L

sistemului (credibilitatea). Astfel, cu toate c universit ile sunt considerate atractive, duc
RA
or
G-

lips de credibilitate. Având în vedere c experien a interna ional este aproape inexistent ,
IC

evaluarea calit ii în educa ie ca satisf c toare spre ridicat a universit ilor provine dintr-o
HN
le
TE

perspectiv local . O anumit subiectivitate se recunoaşte, cu certitudine. În timp ce


UL

studen ii/ absolven ii sunt mul umi i de educa ia lor, mai mult de 80% cred c excelen a
GI

academic nu este singurul mijloc de a reuşi în mediul academic. Aceast discrepan este
Te
LE
CO

semnificativ .

9
(Clasamentul universit ilor din România)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?

E
EL
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i UR
AG

r spunsul.
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre credibilitatea şi atractivitatea sistemului de înv mânt superior
U

din România? Sus ine, cu argumente din text sau din cultura ta general , opinia prezentat .
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 132

TR
-
U
SC
GE
28 martie

OR
n
AP
PR
Dup mas am lucrat cu Lucian la transcrierea manuscrisului, pe urm am f cut
ma
D.
singur o plimbare lung pe la marginea dinspre r s rit a oraşului. Pe-acolo, luând-o de la
L

Rosengarten spre câmp, m plimbam deseori, pe vremuri, când aşteptam pe Dorli şi-apoi,
RA
or
G-

mai târziu, cu Dorli în tr suric şi pe jos pân a împlinit ea doi ani şi jum tate şi ne-am mutat
IC

la Viena […]. Cu gândul la vremurile acelea frumoase, m-am plimbat pân târziu pe c r rile
HN
le

ce şerpuiesc printre ar turi şi livezi. Coline verzi se întind din preajma oraşului pân departe
TE
UL

spre lacul de Thun. Ici-acolo z reşti câte o gospod rie r neasc sau vreun conac boieresc.
GI

La orizont se înl n uiesc piscurile grandioase ale Oberlandului bernez. Parc toat Elve ia e
Te
LE
CO

simbolizat în acest peisaj. Întorcându-m acas şi povestindu-i lui Lucian despre plimbarea
mea, mi-a spus c şi pe el îl leag amintiri frumoase de-acele împrejurimi ale oraşului: Acolo

9
s-a f cut filosofia mea; aici la Berna s-a f cut, nu în alt parte!

35
(Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Din perspectiva cui se relateaz evenimentele din textul dat? UR
AG

b. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)?
.M

c. Care sunt dou dintre elementele de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) pe care le
-
TR

consideri a fi de referin în textul dat?


U
SC

2. Care este opinia ta despre importan a jurnalului ca specie literar ? Sus ine, cu argumente,
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 133

TR
-
U
SC
Dintre toate sentimentele pe care Creatorul le-a s dit în inima noastr , Prietenia este

GE
OR
cel pe care nu-l putem explica, oricât de pu in; singurul care deosebeşte pe om de animal, cu
n
AP
PR
excep ia câinelui care are sentimentul dragostei dezinteresate, într-un grad vecin cu
ma
D.
sacrificiul, neputând supravie ui uneori mor ii st pânului s u.
L

Ne iubim, p rin ii şi copiii, pentru c sunt ai noştri. Ne iubim, de asemeni, fra ii şi


RA
or
G-

surorile, tot pentru c sunt ai noştri [...]


IC

Dar pentru ce îndr gim un om, un necunoscut, un str in, câteodat , cu care nu
HN
le

izbutim nici s ne în elegem? De ce ne pornim s -l iubim nebuneşte şi chiar s nu putem tr i


TE
UL

f r el? Te ui i în ochii lui, care sunt ca şi ai t i şi z reşti într-înşii nesfârşitul dorin elor tale.
GI
Te
LE

(text adaptat dup Panait Istrati, Adolescen a lui Adrian Zografi)


CO

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce tip de text este acesta?
11
c. De ce crezi c fragmentul dat cuprinde cele dou întreb ri consecutive? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
UR
AG

2. Care este opinia ta despre prietenie? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
.M
-
TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 134

TR
-
U
SC
Scrisul, literatura în sensul cel mai larg al cuvântului, ca orice alt îndeletnicire artistic ,

GE
nu este o activitate uman „normal ”: în afar de condi ia talentului, mai sunt nesecare şi

OR
n
AP
altele, de ordin psihologic, pentru a face o persoan aparent comun , la fel ca atâtea altele,

PR
ma
s dedice eforturi şi timp unei activit i care îi va aduce, în cel mai bun caz, un succes de
D.
stim , f r corespondent material. [...]
L
RA
or

De aceea cred c , f când parte integrant din literatura român , dintotdeauna şi pentru
G-
IC

totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi citi i şi judeca i cu aceleaşi m suri cu cei r maşi acas .
HN

Cum, de ce, în ce împrejur ri au scris ei, cum şi unde a fost citit opera lor, cine şi cum a
le
TE

difuzat-o şi a încurajat-o, şi altele înc , sunt întreb ri care mi s-au p rut importante, uneori tot
UL
GI

atât de importante ca şi lectura propriu-zis a operei. Totul „semnific ” în aceast literatur a


Te
LE
CO

exilului, începând chiar cu nevoia de a scrie, începând chiar cu atmosfera în care se scrie,
totul trebuie deci cunoscut, discutat, analizat, pentru c greu se poate g si o alt condi ie – şi

9
o alt epoc – în care normalitatea omului s fi fost mai dramatic agresat , şi pe o scar atât
de important .

35
(Mircea Anghelescu, C maşa lui Nessus)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de
.M

mai sus.
-
TR

b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
U

c. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus. Motiveaz - i r spunsul.
SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre ideea cuprins în enun ul: „De aceea cred c , f când parte
OR

integrant din literatura român , dintotdeauna şi pentru totdeauna, scriitorii din exil nu pot fi
ma

AP
PR

citi i şi judeca i cu aceleaşi m suri cu cei r maşi acas .”? Sus ine, cu argumente, opinia
prezentat .
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 135

TR
-
U
SC
— Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine. Vorbesc cu dumneata ca s nu

GE
OR
vorbesc singur . În elegi?
n
AP
PR
— Da. În eleg.
ma
D.
— Ca s nu fii mirat de cele ce vei auzi, s începem cu povestitorul, adic cu mine.
L

Are s trebuiasc , ascultând, s dai dovad de oarecare în elegere [...]. De la vârsta de


RA
or
G-

dou zeci şi trei [de] ani tr iesc singur . Nu am rude, nu am prieteni, nu am cunoscu i. Nu ştiu
IC

ce a gândit Robinson Crusoe când a ap rut Vineri al lui, dar eu cred c i-a venit
HN
le
TE

s înnebuneasc . E imposibil ca atunci când ai reuşit s tr ieşti departe de lume un an sau


UL

doi, s nu piar şi dorin a de a mai avea de a face cu ea. [...]


GI

Nu am nimic împotriva oamenilor. Nu aş putea nici m car s spun c îmi sunt


Te
LE
CO

indiferen i. Prob este c vin aici, m plimb, pe strad , în Cişmigiu [...]. Simt nevoia s -i v d.
Dar ies pentru ei, aşa cum unii se duc la gr dina zoologic [...]. Mi-e de ajuns s -i v d

9
forfotind f r niciun rost [...] pentru ca s m simt fericit atunci când sunt iar singur .
Nici nu po i s - i închipui ce plin poate fi, în ciuda goliciunii ei, via a unui om care

35
tr ieşte singur.
(text adaptat dup Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei)
11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
UR
textul dat:
AG

a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)?
.M
-

Motiveaz - i r spunsul.
TR

b. Cum explici prima afirma ie a personajului: „Eu nu vorbesc pentru dumneata, ci pentru mine?”
U

c. Care este opinia personajului despre via a unui om singur?


SC
GE
n
OR

2. Care este opinia ta despre singur tate? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 136

TR
-
U
SC
Românul se naşte c l tor gratuit, tot aşa cum se naşte poet. Gratuitatea e de natur

GE
OR
inspirat . [...]
n
AP
PR
Dac nu po i citi în tren, ai mul umirea de a sta de vorb cu pasagerii necunoscu i.
ma
D.
Nu sl bi pe tovar şul de compartiment pân nu afli de unde vine şi unde se duce, câ i ani
L

are, ce profesiune, dac e însurat sau nu, dac are copii şi ce proiecte de viitor. Când nu
RA
or
G-

r spunde, întreab -l din nou. Când te evit , ine-te dup el: c l torul e obligat s r spund
IC

altui c l tor, c ci, dup tarif, c l torii sunt egali.


HN
le
TE

Conversa ia începe cu un fapt divers: „Ce frig!” sau „Nu mai pot de c ldur !”. Dup
UL

aceast constatare, po i întreba numaidecât: „C l tori i departe?”. Sau mai pui ceva la
GI

mijloc, afirmând c dumneata te duci, de pild , la Oradea. Este cu neputin ca dup ce i-ai
Te
LE
CO

spus vecinului unde te duci, s nu- i spun unde se duce şi el. Dac nu se m rturiseşte
spontan, po i s -l pisezi.

9
(text adaptat dup Tudor Arghezi, Principii de c l torie)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat UR
AG

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


.M

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i


-
TR

r spunsul.
U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul c l toriilor în existen a omului? Sus ine, cu argumente,
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 137

TR
-
U
SC
Nu exist niciun mit care s genereze istoria din „Avatar”. Bizarele fiin e cu piele

GE
OR
albastr , coad şi ochi alungi i de pe planeta Pandora sunt crea ia lui James Cameron, care
n
AP
şi-a imaginat înc din 1994 universul luxuriant de pe aceast mic planet aflat la 4,4

PR
ma
milioane ani lumin de P mânt. D.
L

Când oamenii vor s acapareze acest paradis pentru a-l exploata, în anul 2154, un
RA
or
G-

fost puşcaş marin (Sam Worthington) ia partea fiin elor de pe Pandora, numite Na’vi.
IC

Cameron a aşteptat îns mai mult de un deceniu – a regizat între timp „Titanic” – pentru a
HN
le
TE

putea transpune povestea pe marele ecran.


UL

El însuşi, împreun cu directorul de imagine Vince Pace, a conceput şi patentat un


GI

sistem revolu ionar de filmare în 3D – „fusion digital 3D camera system”: e vorba despre o
Te
LE
CO

camer virtual care- i permite regizorului s se mişte pe un teren 3D şi s editeze universul


creat de computer. Fiecare cadru din film şlefuit pe computer a necesitat, se pare, circa 50

9
de ore de munc .
Efectul este fascinant. Cu atât mai mult pentru cei care vor urm ri „Avatar” în 3D.

35
Motiv pentru care criticii „The Telegraph” se întreab retoric: „Este acesta viitorul în
cinema?”. Steven Spielberg, George Lucas şi al i grei ai Hollywoodului au spus un „da”
hot rât.
11
(Florentina Ciuverca, „Avatar”, imperiul lui Cameron)

E
EL
[Citeşte cu voce tare textul.] UR
AG
.M

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
-
TR

textul dat:
U

a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz


SC

r spunsul.
GE
n

b. Ce crede autoarea despre bizarele fiin e cu piele albastr din filmul evocat?
OR

c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
ma

AP
PR

2. Care este opinia ta despre filmele SF? Sus ine, cu argumente, opinia formulat .
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 138

TR
-
U
SC
To i ai casei s-au trezit. [...] Mama, care îmi preg teşte de trei zile bagajele, tot mai

GE
OR
g seşte câte ceva de pus. E îngrijorat şi trist , de parc m-aş duce la r zboi. Îmi d mereu
n
AP
sfaturi cum s m p zesc de r ceal , de colegi r i şi de altele. [...]

PR
ma
D.
— Stroe, trebuie neap rat s vorbeşti cu directorul s -l supravegheze îndeaproape.
L

Tata încuviin eaz t cut. [...] Îl cunoaşte pe directorul liceului. [...]


RA
or
G-

Îmi iau r mas-bun. [...] Ea m îmbr işeaz şi-şi şterge pe furiş lacrimile, s n-o vad
IC

tata. [...] Simt cum îmi strecoar ceva în buzunar. Trebuie s fie niscai bani.
HN
le

Înainte de a pleca, m pune s -mi fac cruce şi îmi înf şoar un şal în jurul gâtului. [...]
TE
UL

Pornim. [...] Nu vorbim nimic. E ciudat lucrul sta, dar cu tata nu m pricep s vorbesc.
GI

Dac nu m întreab , nu ştiu ce s -i spun. Uneori chiar m simt str in de el. Poate c din
Te
LE
CO

cauz c e rece, t cut, închis ca un diplomat. Alteori mi-e fric şi atunci mi-e tare greu s -i
spun: tat . Parc tot mai bine e s nu vorbim, pentru c am r gaz s fiu în tov r şia

9
gândurilor mele.

35
(text adaptat dup Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Care este atitudinea personajului fa de tat l s u? UR
AG

b. Ce diferen e de comportament ale celor doi p rin i sunt surprinse în text?


.M

c. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)?
-
TR

Motiveaz - i r spunsul.
U
SC

2. Care este opinia ta despre comunicarea dintre copii şi p rin i? Sus ine, cu argumente,
GE
n

opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 139

TR
-
U
SC
Îmi pare r u s -i inoportunez pe cei cu degetul lipit de tâmpl , dar trebuie s-o spun:

GE
OR
trupa ABBA şi melodiile ei chiar înseamn cultur . Din punct de vedere muzical (componistic
n
AP
şi interpretativ), piesele sunt f r cusur. Mai mult, au un sunet aparte şi au impus o stilistic .

PR
ma
D.
E adev rat, sunt foarte accesibile şi comerciale. Dar de când accesibilitatea e un lucru r u?
L

Pe de alt parte, nu orice este comercial e şi lipsit de valoare […]. M rturisesc c


RA
or
G-

exist lucruri comerciale, fa de care mul i oameni de cultur cu scaun la cap strâmb din
IC

nas, pentru care îns eu am tot respectul. De pild , chestii ca R zboiul stelelor sau Harry
HN
le
TE

Potter sau – iat – ABBA (ca s dau exemple din domenii diferite). [...] Da, sunt comerciale,
UL

chiar foarte comerciale – dar nu sunt doar atât. Nu e de ajuns s creezi dup re etele pie ei,
GI

pentru a avea un aşa de mare succes, pentru a reuşi chiar s influen ezi mentalul colectiv.
Te
LE
CO

Nu orice lucru comercial are o aşa de mare for de a se impune şi de a modifica


reprezent rile sau percep iile. Î i mai trebuie şi ceva în plus – şi aici nu putem vorbi decât

9
despre valoare.”
(Cezar Paul B descu, ABBA chiar e cultur !)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
textul dat:

EL
a. Cui i s-ar putea adresa textul?
UR
b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz
AG

r spunsul.
.M
-

c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
TR
U

2. Care este opinia ta despre rela ia dintre arta de consum (comercial ) şi operele de
SC
GE

valoare? Sus ine, cu argumente, opinia formulat .


n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 140

TR
-
U
SC
Sunt mândru de pu ine lucruri în ceea ce m priveşte: de faptul c m descurc cu orice

GE
OR
instrument electronic, c pot repara aproape orice, c ştiu mai multe lucruri despre insecte
n
AP
decât cei mai mul i oameni. Dar marea mea mândrie şi uimire e c îmi pot între ine familia. N-aş

PR
ma
D.
fi crezut niciodat s-o pot face. Pentru mine e foarte important ca oamenii care-mi sunt dragi s
L

nu sufere, s -şi poat permite lucrurile de care au nevoie. Ani în şir am tr it într-un fel de
RA
or
G-

isterie, am f cut socoteli cu banii în fiecare sear , cum îi vedeam când eram mic pe p rin ii
IC

mei. Abia de patru-cinci ani încoace m-am echilibrat financiar şi chiar mi-am permis, la
HN
le

cincizeci şi ceva de ani, s am prima mea cas pe p mânt, cu o curticic minuscul , dar în
TE
UL

care am pus un m r, primul pom plantat de mine vreodat . Tradi ional, un om e împlinit când
GI

a f cut un copil, a ridicat o cas şi a s dit un pom. A trebuit s treac o jum tate de veac ca
Te
LE
CO

s m simt şi eu un om adev rat.

9
(Mircea C rt rescu, un scriitor în c utarea adev rului,
interviu realizat de Adrian Şchiop)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
11
textul dat:

E
EL
a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz - i r spunsul?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG

c. Ce fel de lucruri îl fac pe Mircea C rt rescu s se simt mândru?


.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre felul în care pot ajunge oamenii împlinirea personal , în
U

societatea contemporan ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 141

TR
-
U
SC
Şcoala pentru mine a fost o tortur . Îmi pl cea s citesc, eram foarte bun la istorie

GE
OR
şi la latin , dar la ştiin e nu m puteam descurca: undeva pe drum îmi pierdusem aten ia
n
AP
şi interesul şi nu mai în elegeam nimic. Nu m puteam concentra deloc pe ce nu era

PR
ma
D.
„umanist”. Citeam pasionat romane, dar ecua iile m l sau rece. În numere sim eam o
L

lips de emo ie şi de c ldur uman . Intui ia, care m-a ghidat în deciziile importante de
RA
or
G-

mai târziu, încerca s se substituie creierului, dar nu reuşea s organizeze sau s clarifice
IC

probleme matematice. Normal, pentru c sentimentul nu-şi are loc în sc deri şi adun ri.
HN
le

[...] M amuz acum s m descriu ca pe un elev incapabil, dar adev rul e c şi şcoala
TE
UL

era de vin pentru respingerea pe care o manifestam. Educa ia conceput ca o


GI

acumulare de informa ii şi cunoştin e transmise mecanic e o greşeal care nu ine doar de


Te
LE
CO

sistemul comunist, dar func iona din deplin în acei ani, aşa cum continu s func ioneze şi
azi în multe şcoli, chiar şi în America. Prea des, în loc s fie încuraja i s descopere via a

9
şi pe ei înşişi, elevii sunt transforma i în automate care înva .

35
(Andrei Şerban, O biografie)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare

E
EL
din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul
.M

dat?
-
TR

c. De ce crezi c pe autor îl amuz faptul c se descrie ca pe un elev incapabil?


U
SC

2. Care este opinia ta despre rolul educa iei? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 142

TR
-
U
SC
DAN: Eram mul umit. Îmi g sisem un echilibru. M sim eam pre uit. Nu mai

GE
OR
întâlneam ochii ia neîncrez tori, care p reau s spun în fiece clip : Ce caut omul sta
n
AP
PR
printre noi? Ce gânduri ascunse nutreşte? [...] M-am sim it bine de la început, din toate
ma
punctele de vedere. D.
L

MARIN: Totuşi, dac se poate, mai scurt.


RA
or
G-

DAN: Marine, aşa cum te-am rugat acum trei ani: Ajut -m . Ajut -m s plec.
IC

MARIN: S pleci? Unde s pleci?


HN
le
TE

DAN: Oriunde.
UL

MARIN: Dar ce s-a întâmplat? Te-ai certat cu cineva? [...] Ai f cut vreo boroboa ? Hai
GI

spune, s-o descurc m. [...] Cât timp e omul în via , totul se poate îndrepta.
Te
LE
CO

DAN: Am ajuns s m dispre uiesc singur.


MARIN: (ca s -i dea curaj) Şi pe urm , vorba ceea: un om care a greşit e mai pre ios

9
ca unul care n-a greşit. Fiindc are experien ... Cu o singur condi ie: s -şi dea seama de
greşeal . (Zâmbind, ca s -l încurajeze.)

35
(text adaptat dup Aurel Baranga, Re eta fericirii)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat: UR
AG

a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


.M

b. Care este opinia personajului Marin despre perfectibilitatea fiin ei umane?


-
TR

c. Care ar putea fi rela ia dintre personaje? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre importan a recunoaşterii greşelilor comise? Sus ine, cu
GE
n

argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 143

TR
-
Hanoi, 5 decembrie 1957

U
SC
Drag Aurora,

GE
OR
[…] Am ajuns la Moscova la orele 7 seara [...] şi m preg team s petrec o noapte
n
AP
PR
acolo, când, spre norocul meu [...] mi se spune de la Biroul lor de voiaj c am loc în T.U. 104
ma
D.
şi c pot pleca imediat. Asta însemna c în loc s c l toresc a doua zi 20 de ore cu 6 sau 7
L

escale chinuitoare, voi c l tori doar 6 ore cu o singur escal la Omsk. Acest T.U. 104, cu
RA
or
G-

reac ie, zboar la mare în l ime şi e atât de impresionant încât te însp imân i c poate
IC

trebuie s mori pentru îndr zneala de a fi v zut acest spectacol atât de grozav: mai întâi
HN
le

m rimea navei, mai apoi iu eala ei de necrezut, apoi stabilitatea şi perfec iunea vitezei, în
TE
UL

sfârşit puternicele turboreactoare capabile s te proiecteze noaptea sub cerul înghe at,
GI

str lucitor de o lumin bizar .[...] Mergeam în întâmpinarea r s ritului, ieşeam nu prin timp,
Te
LE
CO

ci prin vitez , din noapte şi intram în zori, la o în l ime de vreo patru mii de metri. [...] Era o
iluzie fantastic . Planeta era înfricoş toare. Sunt unele spectacole care nu se pot suporta şi

9
cred c zborul în spa iul cosmic poate s ia min ile celui care va îndr zni cel dintâi s-o fac .

35
(Marin Preda, Scrisori c tre Aurora)

[Citeşte cu voce tare textul.]


11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

E
EL
textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii? UR
AG

b. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
.M

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


-
TR

c. Ce tip de text este acesta? Precizeaz dou dintre caracteristicile tipului de text identificat.
U
SC

2. Care este opinia ta despre felul în care omul contemporan se raporteaz la spectacolul
GE
n

oferit de Univers? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 144

TR
-
U
SC
GE
ARTICOLUL 32

OR
(1) Dreptul la înv tur este asigurat prin înv mântul general obligatoriu, prin înv mântul
n
AP
liceal şi prin cel profesional, prin înv mântul superior, precum şi prin alte forme de

PR
ma
instruc ie şi de perfec ionare. D.
L

(2) Înv mântul de toate gradele se desf şoar în limba român . În condi iile legii,
RA
or
G-

înv mântul se poate desf şura şi într-o limb de circula ie interna ional .
IC

(3) Dreptul persoanelor apar inând minorit ilor na ionale de a înv a limba lor matern şi
HN
le
TE

dreptul de a putea fi instruite în aceast limb sunt garantate; modalit ile de exercitare a
UL

acestor drepturi se stabilesc prin lege.


GI

(4) Înv mântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acord burse sociale de studii
Te
LE
CO

copiilor şi tinerilor proveni i din familii defavorizate şi celor institu ionaliza i, în condi iile legii.
(5) Înv mântul de toate gradele se desf şoar în unit i de stat, particulare şi confesionale,

9
în condi iile legii.
(6) Autonomia universitar este garantat .

35
(7) Statul asigur libertatea înv mântului religios, potrivit cerin elor specifice fiec rui cult.

(Constitu ia României - Drepturile, libert ile şi îndatoririle fundamentale)


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din UR
AG

textul dat:
.M

a. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
-
TR

b. Care sunt tr s turile stilului func ional în care se încadreaz textul?


U

c. De ce crezi c dreptul la înv tur este un drept fundamental?


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre importan a cunoaşterii drepturilor fundamentale ale cet enilor?
OR

Sus ine aceast opinie cu argumente.


ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 145

.M
TR
-
ALEXANDRE: Suntem oare f cu i s tr im mereu în cuşc ?

U
SC
GE
JEAN: Mi-e team c da. Ce rost are s schimbi cuşca? Dar nu noi hot râm! Mai bine s

OR
r mânem în aceeaşi cuşc .
n
AP
PR
ALEXANDRE: N-ai putea. Dac te-ai plictisit deja, înseamn c vrei s pleci în alt parte.
ma
D.
Accep i deja aventura. Iar ceilal i ne împing mereu.
L

JEAN: Un col işor mi-ar fi de-ajuns!


RA
or
G-

ALEXANDRE: Cât crezi c o s mai g seşti col işoare liniştite? Gata, s-a terminat cu ele.
IC

Vezi şi tu, îi vezi, te asediaz , te halesc.


HN
le
TE

JEAN: Ce-mi spui tu m -ngrijoreaz şi în acelaşi timp m linişteşte: plictisul înseamn


UL

dorin a aventurii, ner bdarea aventurii. Dar nu, nu e deloc sigur. Eu mai r mân un pic, atât
GI
Te

cât pot. Cu dou -trei fiin e pe care le iubesc. Nu vreau s le las singure.
LE
CO

ALEXANDRE: Eu cred c pot s m dezleg. Nu vreau s fiu dat pe uş afar , am s m


arunc în aventur înainte s m alunge.

9
JEAN: Abisul f r cap t al aventurii. Saltul peste zid! Dar dac dincolo e abisul?
ALEXANDRE: Oamenii au f cut primii paşi pe lun . Au îndr znit! Trebuie doar pu in mai

35
mult îndr zneal ! N-am s aştept s fiu dat pe uş afar .

(Eugen Ionescu, C l torii în lumea mor ilor )


11
[Citeşte cu voce tare textul.]

E
EL
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
UR
AG

textul dat:
.M
-

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
TR

b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
U

c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz - i r spunsul.


SC
GE
n

2. Care este opinia ta despre îndr zneal ? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

15-17 februarie 2010

E
11
EL
UR
AG
Bilet nr. 146

.M
TR
-
Cel mai ciudat lucru a fost atunci când eu însumi am început s citesc. Dintr-odat

U
SC
aproape, direct pe cuvinte şi nu pe litere, aşa cum se întâmpl de obicei. Le recunoşteam de

GE
OR
parc le-aş mai fi v zut undeva. Tata m-a aflat într-una din dup -amiezile de var , atunci
n
AP
PR
când se întuneca mai târziu, şi, deci, el sosea acas pe vremea unei lumini g lbui, în camera
ma
D.
mea, întins pe burt . Adic stând cufundat cu nasul într-o carte şi urm rind cu aten ie nu
L

pozele, ci semnele ce înnegreau hârtia. Eram absorbit probabil de cele aflate, aşa c nu mi-am
RA
or
G-

dat seama când a intrat. [...] I-am povestit, înfl c rându-m încetul cu încetul, despre
IC

p aniile celor trei purceluşi ce voiau s -şi fac o cas , iar dup ce şi-au f cut, au început s
HN
le
TE

vin s cear ad post tot felul de alte animale, şi lupul cel r u ce voia s -i m nânce.
UL
GI

(text adaptat dup Constantin Stan, Gerda)


Te
LE
CO

[Citeşte cu voce tare textul.]

9
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din

35
textul dat :
a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ etc.)?
Motiveaz - i r spunsul.
11
b. Cum este sugerat pasiunea copilului pentru lectur ?
c. Din a cui perspectiv este povestit întâmplarea: a copilului sau a adultului? Motiveaz - i

E
EL
r spunsul.
UR
AG

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în conturarea orizontului spiritual al unui copil/
.M
-

tân r? Sus ine, cu argumente, opinia prezentat .


TR
U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 147

TR
-
U
SC
Doar 2% dintre studen ii României acceseaz con inut online folosind computerele

GE
OR
din facult i. Procentajul, extrem de sc zut fa de cel al studen ilor str ini, care trece de
n
AP
PR
60% în rile UE, arat cât de prost dotate sunt înc universit ile româneşti în privin a
ma
D.
laboratoarelor de informatic . Nu este exclus, îns , ca acest procentaj redus s fie şi efectul
L

accesului limitat pe care îl au înc studen ii românii în laboratoarele facult ilor, acestea fiind
RA
or
G-

de multe ori inute mai degrab pe post de muzeu decât de s li func ionale. Dac accesarea
IC

Internetului din s lile facult ilor las de dorit, nu la fel stau lucrurile când este vorba de a
HN
le
TE

g si informa ii necesare studiului folosind Internetul de acas . Procentajul studen ilor care
UL

stau acas şi îşi caut cursuri, informa ii necesare studiului este de 93%. Datele sunt oferite
GI

de studiul Tendin e în utilizarea instrumentului IT & C de c tre studen ii români, comandat de


Te
LE
CO

Intel România.

9
(Melania Mandas Vergu, Cât timp petrece genera ia Google pe internet)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:
11
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i

E
EL
r spunsul.
b. Care crezi c este explica ia dispropor iei dintre procentul studen ilor care acceseaz UR
AG

informa ia de la computerele facult ii şi procentul acelora care caut informa ii de acas ?


.M

c. Consideri c registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat
-
TR

scopului comunic rii? Motiveaz - i r spunsul.


U
SC

2. Care este opinia ta despre importan a Internetului în educarea tinerei genera ii? Sus ine
GE
n

aceast opinie cu argumente.


OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 148

TR
-
U
SC
Eram în ultimul an de şcoal , la începutul verii, în fa a ultimelor examene, st team cu

GE
OR
ochii în carte, pe o pajişte, când am auzit motorul unui avion venind dinspre munte. M
n
AP
PR
hot râsem s intru în avia ie, pentru care descopeream cu întârziere o pasiune neprev zut
ma
D.
şi irevocabil . Nu în elegeam de ce aşteptasem atâta, când nevoia zborului era în mine înc
L

din copil rie. Fric nu-mi fusese niciodat , ca atâtor oameni, printre ei şi în frunte fiind biata
RA
or
G-

mea mam , care m ruga cu mâinile împreunate s aleg altceva. Dac ezitasem cred c nu
IC

fusese alt cauz decât c nu m socoteam vrednic. Altfel, înc din primele clase, când
HN
le

ascultasem o conferin despre avia ie, începusem s înv ce este avionul şi cum zboar ,
TE
UL

toate mi se p reau simple şi netede, veneau de la sine şi se legau între ele, mi se p rea c
GI

le aveam în cap de la naştere.


Te
LE
CO

(text adaptat dup Radu Tudoran, Retragerea f r tor e)

9
[Citeşte cu voce tare textul.]

35
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat :
a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz - i
11
r spunsul.

E
EL
b. Care este elementul central în jurul c ruia se concentreaz mesajul textului?
c. Ce motive sus in proiectele de viitor ale tân rului? UR
AG
.M

2. Care este opinia ta despre importan a alegerii unei profesii potrivite? Sus ine, cu
-
TR

argumente, opinia prezentat .


U
SC
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 149

TR
-
U
SC
Cartea reprezint cel mai complex depozit al inteligen ei omeneşti, înmagazinând în

GE
OR
filele ei cunoştin e, sensibilitate, fapte pe care le p streaz intact un timp nedefinit. O carte o
n
AP
citeşti când vrei, cum vrei şi ori de câte ori vrei. Acest prieten t cut î i ofer ori de câte ori ai

PR
ma
nevoie acelaşi r spuns fidel la fiecare întrebare şi-l repet cu nesfârşit r bdare pân ce l-ai
D.
L

în eles.
RA
or
G-

Cartea este atât de în eleg toare, încât atunci când n-ai în eles-o nu se sup r , nu
IC

jigneşte, te aşteapt s revii. O carte te trimite la alte c r i şi toate împreun formeaz baza
HN

trainic a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de r spândire r mân subordonate c r ii şi


le
TE

subordonate vor r mâne oricât de mult se vor înmul i şi perfec iona procedeele tehnice. În
UL
GI

ciuda progresului rapid al ştiin ei, cartea r mâne nemuritoare în educarea şi formarea
Te
LE
CO

personalit ii fiec rui om […].

(Valentina Lupu, Cecilia Vasilescu, Pledoarie pentru lectur )

9
35
[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din textul
dat:
11
a. Cine este emi torul mesajului? Precizeaz perspectiva şi inten iile autorului în textul de

E
EL
mai sus.
b. C rui stil func ional îi apar ine textul de mai sus? Motiveaz - i r spunsul. UR
AG
c. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
.M
-
TR

2. Care este opinia ta despre rolul c r ii în formarea personalit ii unui om? Sus ine, cu
U
SC

argumente din text, din cultura ta general sau din experien a personal , opinia prezentat .
GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)
Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului şi Sportului
Centrul Na ional de Evaluare şi Examinare
Examenul na ional de bacalaureat 2010

9
35
Proba A)

E
11
EL
15-17 februarie 2010

UR
AG
.M
Bilet nr. 150

TR
-
U
SC
Îl botezai Lupu, nume potrivit purt rii lui s lbatice şi demne.

GE
OR
Câinele acesta avea un suflet deosebit. Cu toate c era mort de foame, mânca încet, cu
n
AP
delicate e şi se ferea s -şi ia îmbuc tura de-a dreptul de pe p mânt. Pentru ca s -i dovedesc

PR
ma
D.
c -l în elegeam, nu-i mai aruncam carnea de-a dreptul pe p mânt, ci i-o înveleam în hârtie.
L

F r -ndoial c a b gat de seam aceasta, c ci, pentru întâia oar , se hot rî s se aşeze pe
RA
or
G-

picioarele dind r t şi s m priveasc în fa .


IC

Lupu era brun, un câine de rând şi destul de voinic. […]


HN
le
TE

— S rmane Lupu! îi vorbeam, întinzându-i în semn dezn d jduit mâna printre gratii şi
UL

cerşind un semn de încredere. […] Hai, frate Lupule, apropie-te şi las -m s te mângâi!
GI

Dup ce a ascultat s pt mâni în şir plângerile mele dezn d jduite, s-a apropiat într-o
Te
LE
CO

bun zi, cu îndr zneal . […] În ziua aceea, mi s-a dat cea mai sincer strângere de mân din
câte am primit în via a mea.

9
(Panait Istrati, Chira Chiralina)

35
[Citeşte cu voce tare textul.]
11
1. Formuleaz r spunsuri la întreb rile de mai jos, referitoare la situa ia de comunicare din
textul dat:

E
EL
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic rii?
b. Ce elemente importante de con inut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? UR
AG
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz - i
.M

r spunsul.
-
TR

2. Care este opinia ta despre rolul animalelor de companie în dezvoltarea copiilor? Sus ine,
U
SC

cu argumente, opinia exprimat .


GE
n
OR
ma

AP
PR
D.
or

A
RA

a_
G-
IC
le

ob
HN
TE

Pr
UL
Te
GI
LE
CO

Proba A)

You might also like