You are on page 1of 10

Grammatikiibersicht

Sumar de gramaticd

A Ubersicht tiber die Satzgliedstellung Ordinea cuvintelor fn propozitie

I. Das Verb und seine Erganzungen Verbul si determiruirile sale

in germarui, ca si fn romdnd, verbul (fa un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul determind numdrul si felul completdrilor dintr-o propozitie. In prima serie a cursului nostru am fdcut cunostintd cu trei feluri de determindri:

1. die Nominatfv-Erganzung / subiectul

2. die Qualitativ-Erganzung / numele predicativ

3. die Akkusativ-Erganzung / complementul direct

1. Die Nominatlv-Erganzung / Subiectul

in aproape fiecare propozitie existd un subiect (Nominatiu-Erganzung) aflat fn cazul nominatiu, care poate avea diferite forme.

2. Die Qualitativ-Ergiinzung/ Numele predicativ

Se pune de cele mai multe ori dupd verbelesein sau helsen,

lch Das

Herr Meier Er Menschen Du

Das Zimmer

Qualltatfv-Erganzung Nume predicativ

Andreas Schafer Die Hotelchefin Das

Portier.

Frau Berger. ein Lied.

Nominativ-Brganzung Subiect

neugierig. schlimm. mude. chaotisch. seltsam. unhoflich, frei.

Subiectul rdspunde la intrebdrile wer? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri).

107

3. Die Akkusatfv-Erganzung / Complementul direct

Complementul direct (die ~Akkusativ-Erganzung) se pune dupd anumite oerbe, numite tranzitive. In prima serie a cursului nostru astfel de verbe sint: anrufen bestellen bleiben brauchen einladen

essen finden fragen glauben

haben horen kaufen kennen kosten lesen lieben machen meinen

mogen nehmen probieren putzen rauchen recherchieren

sagen sehen singen

Nominatfv-Erganzung Subiect

Die Frau Herr Meier Frau Berger Andreas

Er

suchen schreiben spielen storen studieren trinken iiberlegen verkaufen verstehen

zeigen

Akkusarlv-Erganzung Complement direct

eine Bluse.

ein Zimmer. einen Salat. seine Kassetten. sie.

Complementul direct rdspunde la intrebdrile wen? (pentru persoane) si was? (pentru lucruri).

D. Satztypen: Aussage- und Fragesatz

Felurile propozitiilor: propozitii enuntiatiue, interogative si imperative.

Existd trei feluri de propozitii.

Das ist Andreas.

1. Propozitia enuntiatiud:

2. Propozitia enuntiatiud

a. cu pronume interogativ:

b. fara pronume interogativ:

3. Propozitia irnperatiud (poruncd, rugdminte):

Woher kommt err Was macht er? 1st noch ein Zimmer frei?

Bleib ZU Hause!

Dupd locul verbului in propozitie, deosebim doud feluri de propozitii:

I- cu verbul pe locul al do ilea,

II- cu verbul pe locul intii (mai rar).

Das Er Er

Waher Was

} propozitie interogatiud cu pronume interogativ

Andreas Schafer. }

aus K61n. propozitie enuntiatiud

Reportagen,

108

Andreas? er?

II

du glucklich } propozitie

noch ein Zimmer interogatiud jara

frei? pronume interogativ

zu Hause! Sie mal!

} propozitie irnperatiud

ill. Die Position der einzelnen Satzglieder Locul pdrtilor de propozitie

1. im Aussagesatz / in propozitia enuntiatiud

a. Ordinea normald a pdrtilor de propozitie este urmdtoarea:

Norninativ-Erganzung Subiect

Erganzungen Deterrnindri

Ich

Dr. Thurrnann Frau Berger Du

genau

mude,

aus Leipzig. dasBuch.

das doch,

b. Dacd vrem sa accentudm ceva in mod special, ceea ce vrem sa accentudm se pune la inceputul propozitiei. Este adesea cazul propozitiilor enuntiatioe cu nuantd afectiud.

Akkusativ-Erganz. Complement

direct

Nomlnattv-Brganzung Subiect

Doamna Berger

spune bucuroasd: Genau Andreas spune

supdrat: Das

das Buch

ich!

du doch!

2. Die Satzklammer / Paranteza sintacticd

in anumite cazuri, doud verbe sau doud parti ale verbului alcdtuiesc un jel de parantezd in care sint cuprinse celelalte pdrti de propozitie, cu exceptia subiectului.

Aceasta este valabil pentru:

a. propozitiile cu verbe modale: Herr Meier mochte noch eine Nacht bleiben.

b. verbele cu particuld separabild (verbe separabile). Dr. Thiirmann reist morgen nach Berlin abo

109

Satzklammer
Parantezd sintacticd
-
:Verb) Verbzusatz / Particul4
- ~abil4Sau
2. Infinttio
Wer reist morgen ab?
Herr Meier mochte noch eine Nacht bleiben.
Dr. Thurmann reist morgen abo
Mochten Sie noch eine Nacht bleiben?
Komm doch tnit! 3. Die Negation nicht / negatia nicht

a. nicht neagd fntreaga propozitie si se pune la sfirsitul propozitiei fn propozitii cu subiect sau cu complement direct.

~. Akkusatlv-Erganzung Negation
Complement direct Negatie
Die Frau probiert die Bluse nicht.
Warum probiert die Frau die Bluse nicht?
Hanna singt nicht.
Kaufst du das Buch nicht?
Trink das Bier nicht! b. nicht neagd fntreaga propozitie si se pune fnaintea numelui predicatiu, respectiu fnaintea unui al do ilea verb la infinitiv sau a unei particule separabile.

~~ Negation
Er ist nicht mude } Verb +
Sie singt nicht gem. nume predicativ
Herr Meier mochte nicht schlafen.}
Warum mochte sie die Bluse nicht kaufen? Verb + Infinitiv
Dr. Thurmann reist nicht abo } Verb +
Komm nicht mit! particuld separabild nicht nu se pune niciodatd fnaintea verbului.

4. Die Partikeln / Particuleletiienn; doch, ja, mal, wohl, sowieso) Particulele se pun dupd verb. In propozitiile interogative, imediat dupd verb se pune subiectul, apoi particula.

denn se utilizeazd numai fn propozitii interogative.

ja nu se poate utiliza fn propozitii interogative.

wohllsowieso nu se pot utiliza fn propozitii interogative cu pronume

interogativ.

110

Verb) : Particuld :
-
Das ist I doeh I unhoflich,
Sie brauchen I ?oeh I das Geld.
leh komme I !a. I
Da ist Ja Ihre Brille.
Ich bestelle jetzt I mal. I
Sie sind I wohl I ein Kobold?
Das ist I sowieso I vorbei.
---- ---_- -----r----r-----------
Was mochten Sie I denn I essen?
Reisen Sie I denn lab? B Die einzelnen Satzglieder Pdrtile de propozitie

I. Verben / Verbele

1. Verbkonjugation Priisens der regelmaistgen Verben Con juga rea verbelor regulate la prezent

in germand (ca si in romdnd) verbele se conjugd, primind in cursul conjugdrii diferite terminatii. Terminatiile verbelor regulate sint si ele regulate. Terminatiile se adaugd lardddcina verbului. Rdddcina uerbului se obtine inldturind terminatia infinitivului -en. Infinitivul este forma verbului care poate fi gas ita in dictionar. De ex.:

infinitiv: kommen - se inlatura terminatia. komm(en) -> rdddcina. komm-.

Infinitit: singular plural
::gommen ::::> persoana rdddcina terminatia persoana rdddcina terminatia
verbului verbului verbului verbului
persoana fntfi ich komm e wir komm en
persoana a dona
(jamiliar) du komm st fur komm t
(politicos) Sie komm en Sie komm en
persoana a treia er/sie komm t sie komm en 2. Besonderheiten im Prasens / Particularitdti ale prezentului

a. Verbele a cdror rdddcind se term ina in -d sau -t au la persoanele a doua si a treia singular terminatia -est, respectiv -et. De exemplu.

arbeit-en: du arbeit-est, er arbeit-et

find-em du find-est, er flnd-et

111

h. Verhele a cdror rtiddcind se termind in -s sau -B au la persoana a doua singular terrninatia -t. De exemplu.

heiB-en: du heiBt

c. Verhe cu alternante vocalice

La unele uerbe, vocala din radacina se modified in timpul conjugdrii la prezent, la persoanele a doua si a treia singular. De exemplu: .

lesen: du liest, er liest sehen: du siehst, er sieht

sprechen: du sprichst, er spricht nehmen: du nimmst, er nimmt

essen: du ifst, er ilSt

3. Verbkonjugation von haben / Con juga rea verhului haben

I
Qiaben prezent imperfect
singular plural singular plural
persoana fntfi ichhabe wirhaben ich hatte wir hatten
persoana a doua du hast ihr habt du hattest ihr hattet
Sie haben Sie haben Sie hatten Sie hatten
persoana a treia er hat sie haben er hatte sie hatten
sie hat sie hatte 4. Verbkonjugation von sein / Con juga rea verhului sein

~ prezent imperfect
singular plural singular plural
persoana intii ichbin wir sind ich war wirwaren
persoana a doua du bist ihr seid du warst ihrwart
Sie sind Sie sind Sie waren Sie waren
persoana a treia er ist sie sind erwar sie waren
sie ist sie war 112

5. Verbkonjugation von wissen und vom Modalverb mogen (Praseris) Con juga rea la prezent a verbului wissen si a verbului modal mogen

CFissen.:> Cmo2eJi)
singular plural singular plural
persoana fntfi ich weirs wirwissen ich mochte wir mochten
persoana a doua du weifst ihr wifst du mochtest ihr mochtet
Siewissen Siewissen Sie mochten Sie mochten
persoana a treia er weiis siewissen er mochte sie mochten
sie weirs sie mochte 6. Imperativ der Verben /Imperativul verbelor Imperatiuul exprimd un ordin, un fndemn sau 0 rugdminte. lata trei forme de imperatio.

Komm! Persoana a doua singular, familiar. Pronumele du nu se uulizeaza fn acest caz.

Entschuldigen Sie! Persoana a doua singular, forma de politete. Pronumele personal de politete se pune dupd verb ..

Gehen wir! Persoana intii plural. Si fn acest caz pronumele personal se pune dupd verb.

7. Trennbare Verben (Praseris) / Prezentul verbelor separabile

Unele verbe au 0 particuld, care este accentuatd. Aceastd particuld separabild trece la sfirsitul propozitiei.

~ Verbzusatz
Infinitiv particuld separabild
einladen Ich lade Sie nach Berlin ein.
anrufen Rufen Sie mich morgen an?
mitkommen Komm doch bitte mit! in propozitiile care contin un verb modal, cele doud pdrti ale verbului separabil rdmin impreund:

abreisen: Ich mochte morgen abreisen.

II. Artikel und Nomen / Articolele si substantivele

1. deflnfter und indef1niter Artikell Articolul botdrit si nebotdrit Articolele sfnt mici cuvinte care insotesc substantivele. Articolele se asazd fnaintea substantivelor si indica genullor. Articolul (respectiu genul substantiuului) nu poate fi dedus fn mod logic, de aceea trebuie inudtat

113

impreund cu substantivul pe care fl insoteste. in limba germand existd trei

genuri. .

c.
Singular Plural
maskulin (m.) neutrum (n.) feminin (f.)
masculin neutru jeminin
nominativ acuzativ nom. ac. nom. ac. fntotdeauna
botdrit der den das das die die die
------
nebotdrit ein einen ein ein eine eine ({am plural)
---- --------- ----- ----- ------
negatie kein keinen kein kein keine keine fntotdeauna
keine Existd articole botarite si nebotdrite. Articolul nebotdrit se uiiiizeaza dacd obiectul denumit de substantiv este nedeterminat. Acesta e adesea cazul atunci efnd un obiect este mentionat pentru prima oard. Articolul botdrit se utilizeazd atunci cind se uorbeste de un obiect mentionat anterior.

Da liegt ein Spiegel. Der Spiegel kostet zehn Mark.

Da liegt ein Buch. Das Buch kostet zwei Mark.

Da liegt eine Flasche. Die Flasche ist vall.

2. Der Possessiv-Artikel / Adjectivul posesiu

Adjectivul posesiu se comportd ca articolul nebotarit. El se pune fnaintea substantivelor. Cfnd insoteste substantive feminine, la nominativ si acuzativ se adaugd un -e. Cfnd insoteste substantive masculine, la acuzativ se adaugd -en. Adjectivul posesiu pentru persoana a treia se modified aut dupd persoana care posedd (posesor) eft si dupd substantivul pe care fl precedd (obiectul posedat). La adjectivul posesiu care precedd un substantiv la plural (indicind mai multe obiecte posedate) se adaugd, la nominativ si acuzativ, un -e.

inaintea substantivelor la fnaintea substanivelor fa plural
singular
nominatiu acuzativ
masculin feminin masculin
neutru ,
singular
persoana intii mein meine meinen
persoana a doua dein deine deinen pentru toate gen u rile
Ihr Ihre Ihren la nominativ
persoana a treia i > si acuzativ
sein seine seinen fntotdeauna ... + e
t ihr ihre ihren (meine/ deine/ seine ... )
------ 1---- r---- ----
plural ~
persoana fntfi unser unsere unseren
persoana a doua euer eure euren
Ihr Ihre Ihren
persoana a treia ihr ihre ihren 114

3. Nomen im Plural / Pluralul substantivelor

Cele mai multe substantive se modified la plural. Pluralul anumitor substantive se formeazd addugind 0 terminatie formei de singular. Existd substantive a cdror forma de plural se formeazd prin muierea vocalei (Umlaut) marcatd grafic prin tremd ( OJ. Existd de asemenea substantive a cdror forma de plural se formeazd cu termina/ie$iUmlaut. Anumitesubstantive, in fine, rdmin la plural neschimbate ..

Terminatia
pluralului Singular Plural Singular Plural- terminatie + Umlaut
-e derBeruf die Berufe derPa1S die Passe
-n die Kassette die Kassetten
-en die Frau die Frauen
-s das Taxi die Taxis
-er das Lied die Lieder dasTuch die Tucher
.. der Mantel die Mantel
- dasZimmer die Zimmer ill. Pronomen / Pronumele

1. Personalpronomen / Pronumele personal

Singular Plural
nominativ acuzativ nominativ
persoana intii ich mich wir
persoana a doua (familiar) du dich ihr
(politicos) Sie Sie Sie
{ masculin er ihn }
persoana a treia neutru es es sie
feminin sie sie 2. Fragepronomen / Pronumele # adverbele interogative

wer pentru persoane la Wer spricht da? (Ex)

nominativ

pentru persoane la acuzativ pentru lucruri la nominativ si la acuzativ

woher pentru origine

wo pentru loc

warum pentru cauza pentru nume pentru 0 insusire

Wen suchen Sie? (meine Mutter)

Was liegt da? CSchallplatten)

Was suchst du? (meinen Mantel)

Woher kommt Andreas? (aus Koln)

Wo wohnt Dr. Thurmann? (in Berlin) Warum arbeiten Sie? (Ich brauche Geld) Wie heusen Sie? (Andreas Schafer)

Wie ist der Mensch? (neugierig)

wen

was

wie

3. Negation / Negatia

nicht neagd propozitia si se referd la verb:

Das verstehe ich nicht.

115

keinlkeine nichts

neagd substantive:

este negatia lui alles (rtot"):

Andreas hat keine Flore. Ich verstehe alles.

Ich verstehe nichts.

4. Partikeln / Particulele

Particulele sfnt mici cuvinte care nu scbimbd sensul unui enunt ci doar fl nuanteazd. Particulele sint folosite frecvent in limba uorbitd, deoarece contribuie la supletea exprimdrii. Particulele intdresc sau sldbesc sensul enuntului.

De exemplu: intaresc uimirea: sldbesc interesul:

Was machen Sie denn hier? Probier mal.

116

You might also like