APEV Romania

ROMANIA – TARA VINULUI

2003
 Glosar

ADAR Asociaţia Degustătorilor Acreditaţi din România

APEV Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România
CE Comisia Europeană
CRCE Centrul Român de Comerţ Exterior
DOC Vinuri cu denumire de origine controlată
FAO Food and Agriculture Organisation
HG Hotărâre de Guvern
HPD Producător Hibrid Direct
ICVV Institututul de cercetări vitivinicole
IGP Vinuri cu indicaţie geografică protejată
INS Institutul Naţional de Statistică
ISCTV Inspectoratul de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol
MAPAM Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului
OG Ordonanţă de Guvern
OIV Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului
OMC Organizaţia Mondială a Comerţului
ONDOV Oficiul Naţional pentru Denumirile de Origine Controlate
ONIV Organizaţia Naţională Interprofesională a Viei şi Vinului
ONVV Oficiul Naţional al Viei şi Vinului
RADA Romanian Agri-Business Development Activity
UE Uniunea Europeană
USAID United States Assistance for International Development

Multumiri se cuvin adresate societatilor Cotnari, Murfatlar si Jidvei,

precum si Revistei Vinurilor pentru imaginile incluse in aceasta prezentare

2
 HARTA VITICOLA A ROMANIEI

apev - romania © 2003

Cuvant inainte
Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii
culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.
Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene
si aspira sa devina un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de
inalta calitate.

Istoric
Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda
spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta
teritoriul Romaniei.
Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului.
Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat
Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru
a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot,
Deceneu.
Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 AD) infatisau o femeie careia doi
copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera
Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.
In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade
distincte, fiecare cu o influentele sale specifice asupra industriei vinului.
Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost
caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au
culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de
filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca
replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

3
Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o
utilizare crescanda a spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).
In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare,
ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca
importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.
Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile
apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat
se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul
sectorului vitivinicol reinnoit.
Localizare. Conditii pedoclimatice.
Localizare. Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta, manifestand totusi deosebiri
esentiale fata de aceasta sub raport climatic. Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport
climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati. Lantul muntos acopera aproape jumatate din suprafata tarii,
ridicandu-se la inaltimi de circa 2500 m si inconjurand Podisul Translivaniei, situat la 400 m deasupra nivelului apei marii.
In sud, Dunarea curge printr-o campie nisipoasa, intorcandu-se spre nord catre delta sa si izoland Dobrogea cu
deschiderea ei spre Marea Neagra.
Climatul continental al tarii, cu veri calde si ierni reci, moderat de factori locali precum cei deja mentionati, solurile sale, in
general pietroase si bine umezite in zonele extra-carpatice, dar mai nisipoase si aluvionare in partea sudica si spre mare
si, nu in in cele din urma, expunerea generoasa la lumina soarelui si la “caldura” sufletului Romanilor sunt factorii cheie
care determina calitatea vinurilor produse in ceea ce multi ar numi-o o tara a vinului, binecuvantata de Dumnezeu .
Podgoriile
Suprafata ocupata cu vii pe rod era de 242.700 ha in 2002, reprezentand 1.7% din suprafata agricola a tarii. Participarea
acestui sector in valoarea productiei vegetale este de cca. 7,6% si de 4,1% in valoarea productiei agricole totale, iar
vinul este situat pe locul al treilea ca pondere in randul produsele agricole exportate.
Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii (vezi harta) in areale ce prezinta deosebiri din punct
de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai rapida, cu 4 – 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si ecopedologic
(i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din ce in ce mai
mult reunite in mod sintetic sub genericul terroir.
Tabel 1: Suprafata viticola a Romaniei in anii 1998 - 2002 (ha)
1998 1999 2000 2001 2002
TOTAL 255,030 250,030 249,170 247,635 242,700

Sursa: MAPAM

Table 2: Area under vine, by main wine regions (ha)

Wine Regions 1998 1999 2000 2001 2002
TOTAL, of which: 255,030 250,030 251,170 247,635 242,700
Moldova 87,023 86,179 85,893 85,700 83,500
Dobrogea 25,301 25,057 24,463 22,182 24,200
Muntenia 80,460 69,871 70,439 69,570 74,300
Oltenia 34,437 42,760 43,570 43,418 35,100
Banat 4,368 4,117 3,763 3,700 3,700
Crisana & Maramures 10,973 11,527 11,284 11,184 11,100
Transyilvania 12,468 11,462 11,758 11,873 10,800
Sursa: MAPAM si INS

Sub aspectul cultivarii vitei de vie, deosebim in afara regiunilor viticole, centre viticole, podgorii si plaiuri viticole.
Cei interesati pot consulta lista completa a acestora fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la
www.wineromania.com .
Soiurile de struguri
Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate
cu succes in Romania, sunt urmatoarele:
- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si
- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a vinurilor albe
Vitele autohtone cultivate in perioada post-filoxera, extrem de valoroase si care merita o descriere mai amanuntita in cele
ce urmeaza, sunt redate mai jos:
- Babeasca si Feteasca Neagra ca vinuri rosii; si
- Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa ca albe
Pe regiuni, principalele soiuri variaza astfel:

4
Banat : Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare.
Crisana-Maramures: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Feteasca
Regala, Muscat Ottonel.
Dobrogea: Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir,
Merlot.
Moldova: Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra,
Grasa, Francusa, Galbena, Busuioaca.
Muntenia-Oltenia: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Italian
Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc.
Transilvania: Feteasca Alba, Traminer Rose, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Italian Riesling.
Lista detaliata a soiurilor autorizate si recomandate poate fi consultata fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la
www.wineromania.com .
Productia de struguri
Evolutia recenta a productiei de struguri pentru vin a fost urmatoarea:
Table 3: Productia de struguri, pe regiuni viticole (tone)
Regiunea 1998 1999 2000* 2001 2002
TOTAL, din care: 1061266 801870 885608 1028383 1028900
Moldova 413893 270689 394349 418560 418980
Dobrogea 63914 67531 64009 103568 82895
Muntenia 321787 222118 200105 261955 269400
Oltenia 180686 173296 145439 157393 166400
Banat 7425 9741 7778 12177 12211
Crisana-Maramures 31264 34383 40338 26995 28814
Transilvania 42297 23512 33590 47735 51200
Sursa: MAPAM si INS

Productia de vin
Evolutia productiei de vin in perioada 1998-2002 a fost urmatoarea:
Tabelul 4 – Productia de vin, pe principale regiuni viticole, in anii 1998-2002 (hl)
Regiunea 1998 1999 2000 2001 2002
TOTAL, din care: 6688000 5001900 6054000 6200000 5089800
Moldova 2861700 1940780 2450000 2500000 2035500
Dobrogea 482080 413440 613700 621000 400800
Muntenia 1912330 1542510 1859720 1600000 1530000
Oltenia 985400 715960 783700 954000 492200
Banat 56310 64050 35840 73000 57700
Crisana-Maramures 161110 178330 298700 162000 261300
Transilvania 229070 146830 112340 290000 312300
Sursa: MAPAM si INS

Tabelul 5 – Productia de vin pe tipuri, 1998-2002 (‘000 hl)

Articolul 1998 1999 2000 2001 2002
TOTAL, din care: 6,688.0 5,001.9 6,054.0 6,200.0 5,089.8
Albe 5,023.2 3,624.7 3,824.0 4,370.0 3,489.8
Rosii 1,664.7 1,377.2 2,230.0 1,830.0 1,600.0
Vinuri de consum curent 5,932.0 4,169.1 5,024.0 3,836.7 3,644.0
Vinuri de calitate, incl. DOC 756.0 832.8 1,030.0 1,619.0 1,445.8
Sursa: MAPAM si INS
Cererea interna
Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a
consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva
a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii
promotionale.
In 2001, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual
anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa
37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul

5
inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%),
Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).
Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica
marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de
realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general.
Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe
predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu
31,4%, intrucat vinurile rosé practic nu conteaza inca.
Oferta
Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1 milioane hl in 2001 (6.0 milioane hl in 1999).
In cadrul acesteia, ponderea vinurilor de calitate cu denumiri de origine controlata detineau o pondere de doar 9,5% in
2001. Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an 18,8%, restul revenind vinurilor de
masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 70%, fiind urmate de
vinurile rosii cu circa 30%.
Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte
nefructificata) de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania poate produce
pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si
349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate (DOC).
Comert exterior
Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul necesar pentru a deveni unul din
principalele articole de export ale Romaniei, cu conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de
a-i mari competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare.
Exportul
In 2002, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane US$, insemnand o
revenire fata de anul 2000, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta
valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$.
Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de
30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2002, desi in scadere fata de anul 2001, cand aceste ponderi erau de 44,0%
si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect
cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de
destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca.
Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2001). Tabelele de
mai jos ofera o imagine a evolutiei comertului exterior cu vinuri al Romaniei in anii 2000-2002 (ordinea se bazeaza pe
valoare).
Tabelul 6 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2000
Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Germania 150.510 7.938 0,53
Marea Britanie 22.570 2.912 1,29
SUA 5.940 896 1,51
Fed. Rusa 17.920 830 0,46
Danemarca 6.160 581 0,94
Japonia 8.640 551 0,64
Israel 5.900 545 0,92
Suedia 5.970 488 0,82
Altele 29.900 2.996 1,00
Total 253.510 17.737 0,70
Tabelul 7 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2001
Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Germania 173.820 8.697 0,50
Marea Britanie 14.270 1.679 1,18
Rep. Moldova 50.300 1.407 0,28
Rep. Ceha 24.090 917 0,38
Japonia 15.320 880 0,57
SUA 5.390 878 1,63
Franta 22.320 624 0,28
Israel 5.950 573 0,96
Altele 83.250 4.014 0,48
Total 394.720 19.670 0,50
Sursa: CRCE

6
 Tabelul 8 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2002
Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Germania 152.360 7.476 0,49
Rep. Moldova 218.110 6.540 0,30
Marea Britanie 11.230 1.523 1,36
SUA 5.850 1.021 1,75
Rep. Ceha 35.180 895 0,25
Israel 8.,820 791 0,90
Danemarca 7.000 735 1,05
Italia 23.270 401 0,17
Fed. Rusa 6.740 294 0,44
Altele 35.970 3.368 0,94
Total 504.530 23.045 0,46
Sursa: CRCE
Importul
In 2002, importurile de vinuri s-au ridicat la 7.770 hl, in valoare de 1.762.000 US$, insemnand o crestere fata de anii
anteriori, cand ele se situau la niveluri mai reduse, nu atat cantitativ, cat valoric.
Principalele tari de provenienta a vinurilor importate au fost Franta, Germania, Italia si Spania, din randul tarilor
occidentale si Rep. Moldova si Ungaria, din randul tarilor estice.
Tabelul 9 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2000
Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Germania 4.360 397 0,91
Franta 1.040 226 2,18
Italia 760 187 2,47
Rep. Moldova 3.320 96 0,29
Spania 130 41 3,17
Ungaria 220 18 0,80
Altele 3.280 284 0,87
Total 13.100 1.250 0,95

Tabelul 10 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2001

Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Franta 1.320 390 2,94
Italia 940 213 2,27
Germania 1.300 194 1,50
Spania 430 134 3,10
Rep. Moldova 320 21 0,65
Ungaria 100 16 1,60
Altele 2.510 368 1,47
Total 6.930 1.337 1,93

Tabelul 11 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2002

Tara hl ‘000 US $ $/Litru
Franta 1.510 660 4,38
Italia 2.200 530 2,40
Germania 690 166 2,41
Austria 170 22 1,27
Spania 150 57 3,66
Portugalia 80 35 4,54
Altele 2.970 292 0,98
Total 7.770 1.762 2,27

Sursa: CRCE
Reglementarea pietei interne
Pentru o buna bucata de timp, vinul a fost inclus, in mod nejustificat, in randul bauturilor spirtoase. Taxa pe valoarea
adaugata de 19%, ca si accizele riidicate (vezi tabelul de mai jos), au contribuit la o diminuare a consumului de vin in
favoarea altor bauturi, precum berea si vodca, produse care au beneficiat de ample, costisitoare si foarte agresive
campanii promotionale.

7
Incepand cu data de 1 iulie 2003, ca urmare a interventiilor APEV si ale ONIV, nivelul accizelor la vinurile linistite au fost
reduse de la € 0,55 la € 0,30 / hl / grad alcoolic, renuntandu-se, totodata, si la plata taxei de 2% in contul ocrotirii
sanatatii, aplicata asupra cifrei de afaceri, conform OG 22/1992.
Incepand cu anul 2004, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, exista promisiunea autoritatilor de a aduce la
cota zero nivelul accizelor la vinurile linistite, precum si de a scoate vinurile de sub incidenţa sistemului de marcare.
Tabelul 12 – Nivelul accizelor la vinuri (dec. 2003)
Produsul Euro / hl / 1 grad alcoolic
Vermouth si vinuri fortificate 2,5
Vinuri spumante (metoda Champagne) 3,0
Vinuri spumoase (adaos exogen de CO2) 1,0
Vinuri linistite 0,30 (0,55 inainte de 1.07.03)
Locul Romaniei pe piata internationala a vinului
Sub raportul suprafetei cultivate cu vita de vie, ca si al productiei de struguri si de vin Romania se numara printre
principalele 10 tari producatoare de vin din lume, detinand pozitii avantajoase chiar si in comparatie cu celelalte tari
europene (vezi Tabelul 6):
Locul 5 ca suprafata cultivata cu vita de vie (5,8% din totalul suprafetelor astfel cultivate in Europa), dupa tari ca Spnia,
Franta, Italia si Portugalia.
Locul 6 din punctul de vedere al productiei de struguri (3,6% din totalul productiei europene), dupa Italia, Franta, Spania,
Germania si Grecia.
Locul 6 din punctul de vedere al productiei de vin (2,9% din totalul productiei europene), dupa Franta, Italia, Spania,
Germania si Portugalia.
Tabelul 13 – Ierarhia tarilor producatoare de vin din Europa, 2001 (%)

Nr. Podgorii Productia de struguri Productia de vin

Crt. Tara % Tara % Tara %
1 Spania 26,0 Italia 29,7 Franta 30,5
2 Franta 20,6 Franta 25,2 Italia 26,8
3 Italia 18,8 Spania 16,7 Spania 16,3
4 Portugalia 5,8 Germania 4,6 Germania 5,1
5 Romania 5,8 Grecia 3,9 Portugalia 3,7
6 Grecia 2,9 Romania 3,6 Romania 2,.9
7 Bulgaria 2,7 Portugalia 2,9 Ungaria 2,8
8 Rep. Moldova 2,6 Ungaria 2,5 Grecia 22,4
9 Germania 2,4 Ucraina 1,6 Fed. Rusa 1,6
10 Ucraina 2,4 Moldova 1,4 Austria 1,2
11 Ungaria 2,1 Bulgaria 1,3 Bulgaria 1,0
Sursa: FAO

Tabelul 14 – Industria vinului din Romania (Prezentare sintetica)

ITEM 2000 2001 2002
Suprafata cultivata cu vita de vie (‘000 ha) 251.2 247.6 242.7
Productia de struguri de vin (‘000 tons) 885.6 1,028.4 1,028.9
Productia de vin (‘000 hl), din care: 6,054.0 6,200.0 5,089.8
Albe 3,824.0 4,370.0 3,489.8
Rosii 2,230.0 1,830.0 1,600.0
Vinuri de consum curent 5,024.0 3,836.7 3,644.0
Vinuri de calitate si cu DOC 1,030.0 1,619.0 1,445.8
Consumul de vin (‘000 hl) 656.3 459.2 496.4
Consumul anual individual de vin (litri) 29.1 20.4 22.0
Exportul valoric de vin (mil. USD) 17.74 19.67 23.04
Exportul cantitativ de vin (mil. hl) 253.5 394.7 504.5
Importul valoric de vin (mil. USD) 1.25 1.34 1.76
Importul cantitativ de vin (mil. hl) 13.1 6.9 7.8
Sursa: MAPAM, CRCE si INS

8
Vinurile romanesti
Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o
mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri
pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu
denumiri de origine controlata (DOC).
Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce:
- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii)
- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe)
De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza:
- Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii)
- Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe)
Detalii in Sectiunile dedicate Producatorilor si Vinurilor lor la www.wineromania.com .
In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a armonizat recent legislatia in domeniu (i.e. Legea viei si
vinului 244/2002 si Normele tehnice si metodologice aferente 1134/2002), prin alinierea lor la Reglementarile in vigoare
din Uniunea Europeana (EC R 1493/1999 si 753/2002).
Potrivit acestei Legi, categoriile de vinuri linistite recunoscute in Romania sunt:
Vinuri pentru consumul curent
VM – Vin de masa
VMS – Vin de masa superior
Vinuri de calitate
VS – vinuri cu indicatie geografica protejata (IGP), cunoscute in plan european si ca “ Vin de Pays”; “Country Wine” sau
“Landwein”
DOC – vinuri de inalta calitate cu denumiri de origine controlata (din struguri cu minimum 180 gr. zahar la litru):
DOC – CMD: vinuri din struguri culesi la deplina maturitate (min. 187 gr. zahar);
DOC – CT: vinuri din struguri culesi tarziu (min. 220 gr. zahar);
DOC – CIB: vinuri din struguri stafiditi si cu putregai nobil (min. 240 gr. zahar).

ooo 000 ooo

Detalii suplimentare sau actualizari ale datelor cuprinse in acest material pot fi obbtinute de la
www.wineromania.com sau de la apev@fx.ro

Coordonate

Secretariat APEV Intr. Horbotei 1 - Bl. M1, Sc. B, Ap. 30 - 030465 Bucuresti 3 - Romania

Tel/Fax +40 21 340 96 04

E-mail apev@fx.ro

Pagina Web www.wineromania.com