PIONEFROZA

PLANUL LUCRǍRII

CUPRINS

Cap.1
1.1 Noţiuni generale de anatomie a sistemului renal
1.2 Fizionomia aparatului renal

Cap.2 PIONEFROZA
2.1 Definitie
2.2 Simtomatologie
2.3 Etiopatologie
2.4 Tablou clinic
2.5 Anatomie patologica
2.6 Diagnostic
2.7 Tratament
2.6.1 Tratament chirurgical
2.6.2 Tratament medicamentos
2.8 Evolutie, complicatii, prognostic

Cap.3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
PIONEFRITA
3.1. Rolul propriu
3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului
3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara
3.2. ROL DELEGAT
3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice
3.3. Descrierea tehnicilor efectuate de asistenta medicala in cazul
pacienti cu PIONEFRITA

Cap. 4 STUDIU DE CAZ

Bibliografia
CAPITOLUL I

1.1 NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE

A APARATULUI RENAL

Aparatul renal este reprezentat de organele abdominale retroperi-toneale

producatoare de urina.
Rinichii au forma de boabe de fasole, situati in lojele renale, de o parte si
de alta a coloanei verebrale. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300
grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala
convexa si mediala concava).
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la
reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza,
prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic
APARATUL SECRETOR se compune din:
- rinichi, orgene de excreţie,
- căi urinare:
- calice-mici
- calice-mari
- pelvis renal
- uretere
- vezică urinară
- uretră.

1.2. FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL

Structura rinichiului

Rinichiul este aclatuit dintr-o capsula renala fibroasa si

parenchimul renal, cu doua zone: zona medulara, formata din 7 – 14
piramide renale si zona cortical acare cuprinde glomerulii si tuburile
urinifere ale nefronilor. Nefronul reprezinta unitatea anatomica si
functionala a rinichiului. În alcatuirea unui nefron intra doua parti:
corpusculul renal si un sistem tubular. Corpusculul renal e format din
capsula Bowman si glomerulul renal.
In zona centrala a rinichiului se gasesc calicele mici si mari si
pelvisul renal – cai urinare intrarenale.
Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin secreţia de renină contribuie
la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietină controlează eritropoieza,
prin schimbările ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic.
 NEFRONUL,Este unitatea structurala si functionala a rinichiului;
îndeplineşte toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii.
Nefronul este alcătuit duntr-o capsulă şi un tub unifer lung.
Capsula Bowman, cu extremitatea pronimală, închisă dilaterală a
nefronului, are forma unei cupa cu pereti dubli care inconjoara glomerulul
renal. Capsula are o foita interna, viscerala, care inconjoara glomerulul si
este permiabila pentru ultrafiltratul glomerular, si o foita externa,
parietala, care delimiteaza o cavitate capsulara. In adâncitura capsulară se
află un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezultă prin
diviziunea arteriolei aferente şi care se reunesc la ieşirea din capsulă, în
arteriola aferentă. Capsula împreună cu glomerulul alcătuiesc capsulul
renal Malpighi.

Cap. 2
PIONEFROZA

2.1.DEFINIŢIE:
PIONEFRÓZĂ s.f. (Med.) Formare de puroi în cavitatea renală. [< fr.
pyonéphrose, cf. gr. pyon – puroi, nephros – rinichi].
Infectie supurativa a rinichiului obstrurat cu distrugerea morfo –
functionala a unitatii renale respective.
Similar unui abces, pionefroza este asociata in mod tipic cu aparitia
clinica a febrei, frisoanelor si durerii in flanc, desi exista si situatii in care
pacientii, desi aveau boala, nu prezentau simptome. Pionefroza este o
afectiune de natura infectioasa, care poate sa apara fie ca urmare a
complicarii unei infectii urinare, fie prin diseminarea hematogena a
bacteriilor dintr-un focar infectios aflat la distanta.

2.2. SIMTOMATOLOGIE

- Febra ridicata,
- Frisoane
- Stare generala alterata
- Piurie
- Lombalgii
- Nefromegalie
- Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului
- Disurie, mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta).
2.3. ETIOPATOGENIE:
Pionefroza apare ca urmare a combinarii obstructiei si hidronefrozei
cu infectii urinare inalte. Acestea pot evolua si spre formarea de abcese
renale si perirenale. In procesul patologic sunt esentiale doua etape: cea de
infectie si cea de obstructie.
Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: E. coli; Specii de
Enterococcus; Specii de Candida si alti fungi; Specii de Enterobacter;
Specii de Klebsiella; Proteus; Pseudomonas; Bacteroides; Specii de
Stafilococ; Salmonela; Mycobacterium tuberculosis, in cadrul tuberculozei
genitourinare.
Al doilea factor esential dezvoltarii pionefrozei este obstructia,
care poate fi cauzata de: Litiaza (la peste 75% din pacienti); Fungi;
Fibroza metastatica retroperitoneala (ce apare in urma unor tumori renale,
cancerului testicular sau cancerului colonic); Carcinomul obstructiv cu
celule de tranzitie; Sarcina; Ureterocelului obstructiv; Obstructiei
jonctiunii ureterovezicale; Staza urinara cronica si hidronefroza
secundara vezicii neurogene; Structuri ureterale; Necroza papilara;
Tuberculoza genitourinara; Vezica neurogena.

2.4. TABLOU CLINIC

Tabloul clinic al pacientilor cu pionefroza variaza foarte mult, de la

bacteriurie asimptomatica (15%) la semne de soc septic. Adesea
simptomele sunt nespecifice, ceea ce face ca diagnosticul sa fie stabilit cu
intarziere. Totusi, specialistii sunt de parere ca pionefroza ar trebui
suspectata la pacientii care descriu urmatoarele simptome (mai ales daca
exista si factorii de risc amintiti):
- Febra ridicata,
- Frisoane
- Stare generala alterata
- Piurie
- Lombalgii
- Nefromegalie
- Sensibiltate generalizata spontana si la palpare a abdomenului
- Disurie, mictiuni dureroase (daca exista infectie urinara acuta).

PROBLEME:
 Alterarea ritmului cardiac şi circulator;
 Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ;
 Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ;
 Dificultatea de a se odihni;
 Deficit de autoîngrijire;
  Alterarea imaginii de sine;
 Comunicare insuficientă la nivel afectiv;
 Dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori;
 Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe;
 Dificultate în a îndeplini activităţi recreante;
 Lipsa cunoştiinţelor faţă de afecţiunea sa.

2.5 ANATOMIE PATOLOGICĂ:

Rinichi mare
Parenchim distrus cu continut purolent
Ureter obstruat
Cavitati dilatate si deformate
Suprafata neregulata

2.6. DIAGNOSTIC
 Diagnostic
          Urocultura este pozitiva în pionefroza deschisa.
          RRVS+ UIV - rinichi mare, mut urografic, calculi renali sau
ureterali.
          Ecografic - parenchimul înlocuit cu cavitati lichidiene   transonice.
          Cistoscopic - eliminare de puroi prin orificiul ureteral de partea
bolnava.
          Ureteropielografia retrograda (UPR) evidentiaza obstacolul.

    Diagnostic diferential  : - hidronefroza;

                                             - pionefroza bacilara;
                                             - tumori renale.

2.7 TRATAMENT
2.7.1. Tratamentul chirurgical

Tratamentul este exclusiv chirurgical - nefrectomie.

2.7.2 Tratamentul medicamentos

Tratamentul medical – starea toxico-septicza : antibiotice,
reechilibrare hidroelectrolitica, tonice generale. 
Tratamentul actual al pionefrozei a evoluat foarte mult comparativ
cu cel care se practica acum 3 decenii, cand se prefera nefrectomie de
urgenta. Procedura avea insa o rata foarte crescuta a morbiditatilor si
complicatiilor, inclusiv infectarea plagii, sepsis, peritonite si fistule.

Tratamentul actual recomanda administrarea unei antibioticoterapii

intravenoase adecvate. Aceasta poate contine gentamicina (sau alte
aminoglicozide) si un antibiotic ce acopera spectrul germenilor gram
pozitivi (de exemplu, ampicilina). Tratamentul medicamentos se
administreaza anterior realizarii procedurilor diagnostice si terapeutice.
Uneori, in functie de contextul clinic al debutului pionefrozei, se poate
recomanda si un antibiotic impotriva germenilor anaerobi. Administrarea
agentilor antimicrobienei si antifungici se face initial empiric, si abia
ulterior in functie de rezultatele antibiogramei.

Unii pacienti pot dezvolta sepsis si pot avea indicatie de reechilibrare

volemica cu fluide si solutii cristaloide. In vederea mentinerii tensiunii
arteriale in parametri normali se poate administra dopamina.

2.7. EVOLUŢIE, PROGNOSTIC, COMPLICAŢII

PIONEFROZA

Evolutii:   -generale - soc toxico-septic;

       -locale - extindere spre teritoriile sau organele învecinate.
             - bloc fibro-lemnos care înglobeaza rinichiul.

Prognostic

Prognostic  - favorabil = îndepartatea obstacolului si eradicarea infectiei

duc la vindecarea pacientului 

Ca urmare a tratamentului prompt, majoritatea cazurilor se vor ameliora

in 24 - 48 de ore, starea generala imbunatatindu-se dupa efectuarea unei
nefrostome sau dupa montarea unui stent pentru drenarea retrograda a
infectiei. Prognosticul este deci favorabil in cazul pacientilor care primesc
tratament corespunzator.

Prognosticul este insa foarte rezervat daca pionefroza nu este recunoscuta

si tratata corect cat mai rapid. Pacientul poate dezvolta insuficienta renala
acuta, sepsis, iar pe un teren imunodeprimat, astfel de complicatii pot fi
fatale

Complicatii
 Complicatiile pionefrozei apar ca urmare a temporizarii administrarii
tratamentului.
Cele mai frecvente complicatii sunt:
- Leziuni ireversibile ale nefronilor;
- Abcese;
- Fistule: cel mai adesea fistulele sunt renocolice (comunicarea este intre
rinichi si colon), renoduodenale (intre rinichi si duoden) si renocutanate
(colectia purulenta se deschide la piele). Astfel de complicatii ar trebui
suspicionate la pacientii care prezinta in continuare anomalii
hidroelectrolitice, diaree si infectii urinare recurente, chiar si dupa tratarea
aparenta a pionefrozei;
- Cicatrizari ale parenchimului renal;
- Insuficienta renala;
- Peritonita generalizata: poate sa apara ca urmare a rupturii rinichiului
hidronefrotic. Au fost descrise chiar si abcese splenice care au aparut in
urma unor astfel de complicatii;
- Urosepsis: este de fapt cea mai frecventa complicatie perioperatorie daca
tratamentul este amanat.

Complicatii mai rare sunt: pneumoperitoneu, fistula nefrobronsica,

tromoboza de vena renala, abces al muschiului psoas, abces perirenal,
rabdomioliza.
Complicatii asociate drenajului percutan:

- Hematoame perirenale;

- Necesitatea transfuziilor sangvine;

- Indicatii de schimbare a tubului de nefrostoma;

Complicatiile pe termen lung sunt rare daca tratamentul este administrat
cat mai rapid.
Cap.3
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
PIONEFROZA

3.1. Rolul propriu

3.1.1. Rolul asistentei medicale in examinarea pacintului.
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea
şi examinarea clinică a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau
o obligaţie profesională. Ajutând medicul şi bolnavul, asistenta crează un
climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă.
Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele
sarcini:
-să pregătească fizic şi psihic pacientul;
-să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;
-să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;
-să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii, foaia de
observaţie clinică, rezultatele examinării);
-asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a
organismului;
-fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer;
-asigură liniştea necesară desfăşurării examenului;
-pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului
la vizită.

3.1.2. Participarea asistentei medicale la Educatia sanitara

Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii
reflexului de micţiune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA
URINARǍ, care poate favoriza formarea calculilor.
Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau
nefrotoxic fǎrǎ prescripţie medicalǎ.
Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita
pǎtrunderea microorganismelor în tractul urinar.
Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale.
Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agenţii
toxici, afecţiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanţi în
apariţia şi voluţia afecţiunilor renale.
Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului
musculaturii perineale şi abdominale, acestea favorizând contracţiile
vezicii urinare şi al sfincterului extern al uretrei.
3.2. ROL DELEGAT
3.2.2. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice

Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la

indicaţiile medicilor.
In general, tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare
şi apoi tratamentul simptomatic.
Tratamentul etiologic antiinfecţios constǎ în indentificarea
germenului prin trei uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin
antibiogramǎ.
In formele grave se administreazǎ antibiotice majore:
-AMPICILINǍ –activǎ în infecţii cu Escherichia, Colli, Proteus;
–inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa
(Pioccianic) Klebsiella;
–nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎr-
sǎturi, diaree);
–reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie);
–se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g
de 4 ori/zi.
-GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus,
Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;
–este nefrotoxicǎ, dozele mari administrate la pacienţii
cu I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;
–se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 1-3
mg, repartizate în 3 doze la interval de 8 ore.
- ALGOCALMIN- activ în infecţii cu E. coli, Citrobacter, Enterobacter,
Klebsiella, Proteus
- Se administreaza oral 500-1000 mg metamizol sare de
sodiu monohidrat (1-2 comprimate Algocalmin 500 mg)o
data. La nevoie, se poate repeta pana la cel mult de 4 ori
pe zi. Doza pe 24 ore nu trebuie sa depaseasca 5 g
metamizol sare de sodiu monohidrat (aproximativ 70 mg
metamizol sare de sodiu monohidrat/kg).
- AUGMENTIN - activ în infecţii cu Streptococcus, Proteus, Klebsiella,
Escherichia coli, Borrelia burgdorferi, Chlamidiae.
- nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (diaree,
indigestie, greturi, varsaturi, colite pseudomembranoase
si candidoze intestinale)
- se administraza, in infectiile severe, cate un comprimat
de 1 g de 2 ori pe zi. Terapia poate fi inceputa parenteral
si continuata cu preparate orale.
Tratamentul simptomatic constǎ în administrarea de:
-analgezice:
-antispastice:
-pentru scǎderea valorilor tensionale:

Se pot face asocieri de antibiotice:

ex: AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ
Nu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice.
Tratamentul dureazǎ 1-3 luni, respectându-se regulat urocultura cu
antibiograma.

3.3. DESCRIEREA TEHNICILOR EFECTUATE DE ASISTENTA

MEDICALA IN CAZUL PACIENTI CU PIONEFROZA

3.3.1. RECOLTAREA URINII

Examen sumar de urina
Se face sediment urina + ex. Biochimic
Materiale:
Urinar, plosca, muşama, alezǎ, materiale pentru igiena organelor
externe.
Se pregǎteşte pacientul psihic:
Se instrueşte privind folosirea bazinetului; sǎ urineze fǎrǎ defecaţie,
sǎ verse imediat urina în vasul colector.
Se pregǎteşte pacientul fizic:
Se face toaleta organelor genitale externe.
Se aşeazǎ plosca sub pacient.
Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ.
Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un
eşantion de 100-150 ml).

Proba ADDIS-HAMBURGER
Pune în evidenţǎ studiul cantitativ al elementelor figurate şi al
cilindrilor.
Se învaţǎ pacientul ca la ora stabilitǎ (3) sǎ urineze şi urina se
aruncǎ.
Dupǎ trei ore în care pacientul nu mai consumǎ lichide, urineazǎ
toatǎ cantitatea într-un bazinet curat.
Toatǎ urina se colecteazǎ într-un recipient şi se trimite la laborator,
dupǎ ce în prealabil s-a etichetat.
Recoltarea urinii pentru uroculturǎ
Urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor in urinǎ.
Se recolteazǎ urina de dimineaţǎ.
 Se pregǎteşte pacientul psihic.
Se informeazǎ pacientul asupra tehnicii.
Acest examen este indicat a se face înaintea începerii tratamentului
cu antibiotice.
Prima cantitate de urina emisǎ 50ml se eliminǎ. Apoi, fǎrǎ sǎ
întrerupem jetul urinar se recolteazǎ aproximativ 5 ml de urinǎ într-o
eprubetǎ de unicǎ folosinţǎ, dupǎ care etichetǎm.
Se transportǎ la laborator unde se însǎmânţeazǎ şi se pune la
termostat.

3.3.2. RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ

Definiţie
Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast, care poate
evidenţia controlul şi poziţia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali
radioopaci.
Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic.
Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii.
I se va explica tehnica şi regmul alimentar necesar pentru reuşita
acesteia.
Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului.
Cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ
alimente ce conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe, legume, zarzavaturi, paste
fǎinoase, pâine) şi ape gazoase.
In ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe, limonade,
ceai, apǎ.
In seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie
de pâine prǎjitǎ.
In dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide.
Dupǎ examen regimul alimentar este obişnuit.
Inaintea examinǎrii pacientul îşi goleşte vezica urinarǎ şi se
controleazǎ radioscopic dacǎ nu mai existǎ aer în intestin.
Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sǎ se
dezbrace şi sǎ se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologicǎ.
Dupǎ efectuarea radioscopiei bolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie.
3.3.3 UROGRAFIA
Definiţie
Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi
a cǎilor urinare, utilizând substanţe iodate hidrosolubile, administrate
intra-venos.
Materiale necesare
-toate materiale necesare radiografiei renale simple;
-substanţe de contrast: Iomeron sau UROGRAFIN;
-medicamente antihistamice;
-medicamentaţia de urgenţǎ;
-seringi de 20;10;2 ml de unicǎ folosinţǎ;
-ace de unicǎ folosinţǎ pentru intra-venoase şi intra-musculare.
Se pregǎtesc materialele.
Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ, alimentarǎ şi medicamentoasǎ
descrisǎ la radiografia renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide
de la regimul cunoscut).
Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast.
Se injecteazǎ un ml lomeron sau urografin intra-venos prin
omogenizare cu sânge.
Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ
aparǎ: ameţeli, greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ
consecinţe.
Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe
administrarea şi se anunţǎ medicul.
Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intra-venos substanţe de
contrast: 1 ml/Kg UROGRAFIN

La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în

serie, aproximativ la 5;10;15 minute.
Dupǎ examen pacientul este condus la salon.
Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie.
 Cap. 4 STUDIU DE CAZ
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU PIONEFROZA

1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de date: - PACIENTUL

- FAMILIA
-ECHIPA DE INTERVENŢIE
-FOAIA DE OBSERVAŢIE

Date relativ stabile:

-Numele şi prenumele: C.V.
-Vârsta: 64 ani
-Sex: masculin
-Stare civilǎ: cǎsǎtorit
-Domiciliu: Brasov
-Ocupaţie: pensionar
-Naţionalitate: românǎ
-Religie: ortodoxǎ
-Condiţii de viaţǎ: locuieşte împreunǎ cu soţia sa într-un
apartament cu 2 camere;
Soţia este casnica si de cele mai multe ori este plecata sa-si viziteze
parintii foarte bolnavi.
-Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 5 ţigǎri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi,
ocazional consumǎ alcool. Ii place sǎ joace sah cu prietenii in parc si sǎ
citeascǎ ziarele locale..

Elemente fizice
RH –pozitiv
Grupa sanguinǎ – A

Date antropometrice
Greutate –77 kg
Inǎlţime – 1.69 m

Interventia chirurgicala principal

Montare NEFRASTOMIE PERCUTANATA ECOGHIDATA STG. –
31.01.2011

Alte interventii chirurgicale

NFRECTOMIE STANGA – 08.02.2011
 Examen histopatologic
Rinichi stang

Transfer intre sectii

ATI – Piohematurie 08.02.2011 – internare
10.02.2011- iesire

Antecedente heredo – colaterale

-neaga

Antecedente personale, fiziologice si patologice

-BCI
-Malformatie congenital RS
-Apendicetomie la 20 de ani

Motivele internǎrii
-febrǎ 40
-piohematurie
-dureri lombare stanga

Medicatie de fond administrata inaintea internarii:

- Preductal mr 35 mg

Istoricul bolii
Pacientul are antecedente urologice, operat pentru malformatii
congenitale a rinichiului stang. Se prezinta cu piohematurie. Se interneaza
pentru tratament de specialitate la Spitalul Marzescu, Secţia Urologie. In
urma controlului şi a investigaţiilor fǎcute la spital i s-a pus diagnosticul.

Diagnostic medical la 72 de ore de la internare

PIONEFROZA STANGA

Data internǎrii: 24.01.2011

2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNAMENTALE

NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE

DAMENTALǍ DE INDEPENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira şi a R= 18 R/MINUT  
avea o bunǎ -respiraţie amplǎ pe nas
circulaţie -respiraţie cu tip costal inferior
-puls ritmic bine bǎtut
P=78 p/minut;TA =115/75 mm Hg
2. A bea şi a -masticaţie uşoarǎ -inopetenţǎ -afecţiunea
mânca -dentiţie bunǎ (conform vârstei) -consum redus de lichide -mediul de viaţǎ
-consumǎ alimente şi lichide în funcţie de nevoi

3. A elimina -urina clarǎ, diluatǎ sau concentratǎ -micţiuni 10-12/zi -afecţiunea

-pH 4,5-7,5 -polakiurie -proces infecţios
-cantitate 1500-1800 ml/24h - piurie
-scaun normal, -disurie
-frecvenţǎ scaun 1/zi -
4. A se mişca, a -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, şezând şi -postura neadecvata - afectiunea
avea o bunǎ clinostatism - anxietate
posturǎ - durere
5.A dormi, a se -durata somnului adecvatǎ sezonului, vârstei -treziri în timpul somnului -afecţiunea
odihni -somn profund vise regulate
6. A se îmbrǎca şi -veşminte curate şi îngrijite, adecvate  
dezbrǎca climatului, anotimpului
7. A menţine temp. -tegumente curate, normal colorate -temperaturǎ 39-40oC -proces infecţios
corpului în limite -temperatura mediului ambiant 18-25oC -frison
constante -transpiraţii
8. A fi curat şi -- -dificultate de a-si acorda afectiunea
îngrijit ingrijiri de igiena
- metroragie
- durere
- slabiciune
9. A evita pericolele -cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor, -risc de complicaţii -mediul de viaţǎ
traumatismelor
-îşi poartǎ singur de grijǎ
10. A comunica -debit verbal normal  
-ordin biologic, funcţionare normalǎ a
organelor de simţ
-relaţii anevoioase cu familia, prietenii, colegii
11.A practica -religios;-participǎ ocazional la slujbe religioase  
religia
12. A se realiza -integritate fizicǎ şi psihicǎ  
13. A se recrea  -inactivitate; -anxietate
-tristeţe -spitalizare
-plictisealǎ
14. A învǎţa -receptiv la tot ce este nou -lipsa cunoştinţelor despre -mediul de viaţǎ
-dorinţǎ şi interesul de independenţǎ afecţiunea sa
Diagnostic nursing
1. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin frisoane hipertermice;
2. anxietate datoritǎ bolii şi necunoaşterii acesteia manifestate prin teamǎ, nelinişte, agitaţie;
3. eliminare inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi piurie;
4. imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristeţe, plictisealǎ;
5. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal prin disurie;
6. alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ in deficit datoritǎ afecţiunii manifestatǎ prin inapetenţǎ;
7. lipsa cunoştinţelor despre boalǎ;
8. incapacitatea de a fi curat si ingrijt datorita durerii, slabiciunii cauzate de interventie.
9. Incapacitatea de a se misca si de a avea o postura buna datorita durerii, anxietatii.

Gradul de dependenţǎ II
Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a I se explica ce trebuie sǎ facǎ.

Examene paraclinice
Analize biochimie:
Test Result Unit Expected value
2.1020 Glucoza 0,85 g/l (0,70 – 1,10)
2.1014 Creatina 0,90 mg/dl (0,50 – 120)
2.1011 Urea 0,29 g/L (0,10 – 0,50)
Na 136 mmol/L (136 – 145)
K 4.32 mmol/L (3,5 – 5,1)
Cl 100 mmol/L (98 – 107)

VSH – 77
- 107 mm
 WBC 14,60 [10,3/uL]
RBC 4.11 [10,6/uL]
HGB 12,1 [g/dL]
HCT 38,8 [/]
MCV 94,4 [fL]
MCH 29,4 [pg]
MCHC 31,2 [g/dL]
PLT 242 [10,3/uL]
RDW – RD 44,3 [fL]
NEUT 11,89+ [10,3/uL]
LYMPH 1,13 [10,3/uL]
MONO 1,57+ [10,3/uL]
Peste 100.000 col/ml Ecoli

ANTIBIOGRAMA
Acid nalidixic Sensibil
Amoxicilin + Acid clavulanic Sensibil
Cefatoxim/Ceftriaxona Sensibil
Cefoperazona Sensibil
Colistin Sensibil
Gentamicina Sensibil
Imipenem Sensibil
Morfloxacina Sensibil

Examen ecografic 26.01.2011

Ficat, pancreas VB - normal
Rinichi Dreapta - normal
Rinichi stanga – degenerat chistic cu alterare totala a structurii renale cu calcul bazinetal 10 mm
VU – prostata normala
 3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
PROPRII DELEGATE
Tulburǎri Pacientul sǎ -am asigurat repaos la pat 28 – 30 .01.2011 28 – 30 .01.2011
urinare prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil -am administrat în urma
cantitative şi eliminǎri -am calculat bilanţul hidric- ingestia şi perfuzie liticǎ, intervenţiilor
calitative fiziologice în excreţia ser fiziologic 9%, tulburǎrile urinare s-
-piurie decurs de 4 -am administrat un regim bogat în lichide: 500ml au diminuat
-disurie zile supe, ceaiuri, compoturi -antibiotice: 31.01 – 08.02.2011
-polikiuruie -am educat pacientul sǎ aibe un regim uşor GENTAMICINǍ tulburǎrile au
hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic 1f/6 ore i.v. dispǎrut.
-am explicat pacientului necesitatea AUGMENTIN Prezintǎ eliminǎri
respectǎrii regimului alimentar 2 fiziologice.
-am cântǎrit zilnic bolnavul comprimate/zi,
-am explicat pacientului cum sǎ recolteze cale orala
urocultura, sumarul de urinǎ, testul Addis– 31.01 –
Hamburger 08.02.2011
-am notat zilnic diureza -perfuzie liticǎ
-am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp -antibiotice
GENTAMICINǍ
1f/zi i.v. 10 – 15.02.2011
AUGMENTIN eliminǎri fiziologice
2
comprimate/zi,
cale orala
10 – 15.02.2011
am administrat
Augmentin
Hipertermie -pacientul sǎ -am aerisit salonul 28 – 30 .01.2011 28 – 30 .01.2011
frisoane prezinte -am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori am administrat Pacientul febril
temperatura de câte ori este nevoie antitermice, prezintǎ transpiraţii
corpului în -am menţinut tegumentele curate şi uscate antiinflamatorii: 31.01 – 08.02.2011
limite -am aplicat comprese reci pe frunte ASPIRINǍ Pacientul este uşor
normale pe -am mǎsurat zilnic temperatura 3 tab/zi per febril
perioada - la apariţia frisoanelor, am încǎlzit pacientul os Transpiraţiile au
spitalizǎrii cu pǎturi şi pernǎ electricǎ ALGOCALMIN dispǎrut
-am administrat un regim bogat în 2 f/zi i.m. 10 – 15.02.2011
lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 31.01 – Pacient afebril
l/zi 08.02.2011 -am
-educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi administrat
acidulate, grǎsimi ALGOCALMIN
-am calculat bilanţul ingesto-excreta 2 f/zi i.m.
-am masat şi tamponat cu alcool mentolat 10 – 15.02.2011
zonele de presiune predispuse escarelor de ALGOCALMIN
decubit 1 f/zi
Risc de Pacientul sǎ -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate 28 – 30 .01.2011 28 – 30 .01.2011
deshidratare fie echilibrat şi eliminate am administrat pacientul echi-
hidroelectroli -am cântǎrit zilnic pacienta Glucoza 5% libratǎ hidroelec-
-tic pe -am prevenit apariţia escarelor prin masaj şi 250 ml trolitic
perioada tamponare -un complex de 31 – 15.02.2011
spitalizǎrii -am menţinut integritatea tegumentelor prin vitamine B pacientul prezintǎ
educarea pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ -diuretice bilanţ ingesto-
-am administrat un regim lichidian complex: 31 – 15.02.2011 excreta
ceaiuri, supe compoturi, diuretice Glucoza 5% corespunzǎtor
-am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi 250 ml perfuzie
Anxietate Pacientul sǎ -am pregǎtit pacientul fizic şi psihic, când s-  31.01 – 08.02.2011
aibǎ o stare au efectuat examenele de sânge, urinare, pacient neliniştit,
 de bine
radiologice trist, agitat
psihic pe
-am asigurat un climat de linişte şi securitate 09 – 10.02.2011
perioada -am încurajat pacientul sǎ-şi exprime temerile Pacientul nu mai
spitalizǎrii -am oferit informaţii despre boalǎ este anxios
-am facilitat vizitele familiei 11 – 15/02.2011
-am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer pacientul are toate
liber, sǎ efectueze activitǎţi recreative cunoştinţele despre
-am facilitat contactul cu echipa medicalǎ boalǎ
Tulburǎri ale Pacienta sǎ -am asigurat un mediu ambinat  24 – 31.01.2011
somnului aibǎ un somn corespunzǎtor -pacient neodihnit
odihnitor, -am asigurat un climat conforttabil 01 – 07.02.2001
relaxant pe -am oferit pacientului un pahar cu lapte -pacientul doarme
toatǎ înainte de culcare profund, calm
perioada -am educat pacientul sǎ citeascǎ sau sǎ 08 – 10.02.2011
spitalizǎrii asculte muzicǎ înainte de culcare -pacient neodihnit
11-15.02.2011
pacientul are somn
fiziologic
Alimentaţia -pacientul sǎ -am asigurat un climat conforttabil  24.01 – 31.01.2011
inadecvatǎ prezinte o -se indicǎ pacientului în cazul apariţiei -pacientul refuzǎ
cantitativ şi alimentaţie senzaţiei de greaţǎ sǎ inspire profund. regimul alimentar
calitativ adecvatǎ în -am educat pacientul sǎ consume un regim impus
decurs de 3 hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic 01 – 07.02.2011
zile -aduc pacientului alimente gustoase, bune, -pacientul a înţeles
aranjate în farfurie pentru a-I spori senzaţia importanţa
de foame regimului şi
colaboreazǎ cu
echipa de îngrijire cu
privire la
 alimentaţia
corespunzǎtoare
09.- 15.02.2011
-pacientul la
externare este
alimentat
corespunzǎtor
Lipsa Pacientul sǎ -evaluez capacitatea pacientului de a înţelege _ 24 – 30.02.2011
cunoştinţelor aibǎ -aduc pacientului toate cunoştinţele despre -pacientul nu are
despre cunoştinţe boala sa cunoştinţe despre
afecţiune despe boalǎ -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe alte afecţiune şi nu
pe perioada persoane care au aceeaşi afecţiune colaboreazǎ cu
spitalizǎrii -pun în legǎturǎ pacientul cunoştinţe echipa echipa de îngrijire
de îngrijire 31.01- 14.02.2011
-favorizez discuţiile de grup -pacientul a început
-discut cu pacientul tratamentul şi sǎ colaboreze cu
alimentaţia şi importanţa lor echipa de îngrijire şi
-discut cu pacientul complicaţiile afecţiunii şi şi-a insuşit
cum sǎ se fereascǎ de ele cunoştinţele despre
afecţiune
15.02.2011
-pacientul are
cunoştinţe despre
afecţiune la
externare
 6. EXTERNAREA
Intervenţii constante
-monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic;
-asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon;
-administrarea tratamentului prescris de medic;
-asigurarea unei igiene riguroase;
-asigurarea unei alimentaţii adecvate;
-asigurarea unor eliminǎri fiziologice;
-asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic;
-mǎsurarea bilanţului ingesto-excreta;
-pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientului pentru explorǎri şi
analize.
Evaluarea intervenţiilor constante
-am asigurat condiţii optime în salon
-am explicat pacientului importanţa unei igiene riguroase pentru
a preveni suprainfecţia;
-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ şi bine întinsǎ
pentru a nu se produce escarele de decubit;
-am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale, regim
hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bǎuturi
carbogazoase şi grǎsimi.
-am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi
Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi,
diuretice.
-am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a
bilanţului ingesto-excretor;
-am cântǎrit zilnic pacientul;
-am administrat lichide în cantitǎţi mari;
-am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit,
plimbat);
-am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
-am pregǎtit fizic şi psihic pacientul pentru intervenţii şi explorǎri.
Epicriza
Pacientul se interneaza cu DIAGNOSTICUL DE MAI SUS.
In data de 31.02.2011 se monteaza tub de nefrestomie percutanata
acoghidat( rinichi in functie minima, deocamdata prin probe de uree si
creatinina urinara) Se decide si se practica nefrectomie stanga in data
de 08.02.2011. Pacient, stare favorabila, sindrom febril, urina limpede.
Se externeaza cu:
- Regim igienodietetic
- Rp (Houfloxcin 2x1/10 zile)
- Revine la control conform indicatiilor
- Revine pentru rezultatul HP peste 2 saptamani.

Bilanţul funcţiilor vitale la externare

P=79 pulsaţii pe minut
T=36.8C
T.A.=120/70 mm Hg
R=18 respiraţii/minut
 Bibliografie:

Tatiana Oglinda, Codruta Nemet, Rodica Stoia – TEHNICA INGRIJIRII

OMULUI SANATOS SI BOLNAV, editura Romprint,2002

Ionel Rosu, Calin Istrate, Monica Silvester – ENCICLOPEDIA CORPULUI

UMAN, editura CORINT 2009

Poze efectuate la data de 8.02.2011, in timpul operatiei de

NEFRECTOMIE.