Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.
ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
JUHANI PALLASMAA:
In experienta arhitecturii se produce un
CURS 03
schimb de substanta particular: dai
spatiului din emotiile si gandurile tale,
iar spatiul iti da din aura sa, ademenindu-
ti simturile si eliberandu-ti mintea.
PERCEPTIA KINESTEZICA
PERCEPTIA TACTILA
PERCEPTIA AUDITIVA
PERCEPTIA VIZUALA
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
PERCEPTIA OLFACTIVA
FORMA
TA02
ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
PERCEPTIA KINESTEZICA
Pierre vom Meiss:
Perceptia arhitecturii este in principal vizuala si
kinestezica. Experienta estetica a ambientului este
totusi o problema a tuturor simturilor noastre …
Sunt situatii cand auzul, mirosul si simtul tactil
sunt mai importante decat vazul.
Juhani Pallasmaa
Exista o inerenta sugerare a miscarii in imaginile
arhitecturii, momentul contactului cu arhitectura
sau o “promisiune a functiunii” si scopului acesteia.
Aceasta posibilitate latente a actiunii separa
arhitectura de celelalte arte.
O experienta arhitecturala semnificativa nu consta intr-o serie de imagini.
“Elementele” arhitecturii nu sunt unitati vizuale … ci intalniri, confruntari ce
2
interactioneaza cu memoria.
| SEMESTRUL
O cladire nu este un scop in sine; ea articuleaza, structureaza, conformeaza,

da sens, relationeaza, separa si uneste, faciliteaza si interzice. Prin urmare
| 2009-2010
experientele arhitecturale de baza iau forma unui verb si nu a unui substantiv.
FORMA
TA02

PERCEPTIA TACTILA
Pierre von Meiss
Simtul tactil ocupa un loc aparte in arhitectura

pentru doua motive simple:
(1) Pe de-o parte este inevitabil datorita gravitatii;
(2) Pe de alta parte prin atingere ne exersam
abilitatea de a vedea forme si texturi.
O persoana stand in picioare sau mergand este in

ermanent contact tactil cu pardoseala – moale sau
dura, lucioasa sau rugoasa, plana sau inclinata.
Juhani Pallasmaa
Senzatia de acasa si placerea atingerii se confunda intr-una singura.

2
Exista o puternica identitate intre pielea goala si senzatia de acasa.

| SEMESTRUL
Experienta lui “acasa” este esential o experienta a caldurii intime.

Spatiul caldurii in jurul caminului este spatiul maximei intimitati si confortului
| 2009-2010
extrem.
FORMA
TA02

PERCEPTIA OLFACTIVA
Juhani Pallasmaa
Orice experienta de contact cu arhitectura este

multi-senzoriala; apreciem calitatile spatiului,
materialelor si scarii in aceeasi masura cu ochii,
urechile, nasul, pielea, limba, scheletul si muschii.
Arhitectura consolideaza experienta existentiala,
sentimentul apartenentei de lume iar acest fapt
este esential in intarirea experientei propriului eu.
Maim mult decat simpla implicare a celor cinci
simturi, arhitectura include domenii ale experientei
senzoriale care interactioneaza si fuzioneaza.
Pierre von Meiss

2
Mirosul unei gradini; aroma lemnului, a betonului; aburul intr-o spalatorie,

| SEMESTRUL
tamaia intr-o biserica, umezeala acra a unei crame, praful si uscaciunea

dintr-o moara – mirosul se asociaza identificarii locului si anumitor momente
| 2009-2010
pentru toata viata.
FORMA
TA02

PERCEPTIA AUDITIVA
Perceptia auditiva este de interes in
arhitectura nu numai cand este vorba de o sala
de spectacol – unde problemele de acustica sunt
cele pe care le cunoastem cu totii.
Sunetul intervine si cand vorbim de cum se
paveaza o strada, ce material folosim la treptele
unei scari sau la tavanul si pardoseala unui birou.
ASPECTE FUNCTIONALE
O biserica “surda” isi pierde caracterul religios. O sala de clasa devine inutili-
zabila daca efectele de ecou depasesc nivelul acceptabil. De multe ori sa iei
masa la un restaurant devine un calvar datorita nivelului prea ridicat al muzicii.
Juhani Pallasmaa
Experienta auditiva esentiala creata de arhitectura este linistea.
Arhitectura prezinta drama constructiei tacuta in material, spatiu si lumina.
2
La limita, arhitectura este arta linistii pietrificate.

| SEMESTRUL
Arhitectura este linistea care-ti aduce aminte.

O experienta arhitecturala puternica stinge toate zgomotele exterioare si ne
| 2009-2010
indreapta toata atentia asupra existentei noastre, facandu-ne constienti de

fundamentala noastra solitudine.
FORMA
TA02

PERCEPTIA AUDITIVA
Piata San Marco din Venetia este unul
dintre cele mai vizitate spatii din lume
Experienta parcurgerii acestui spatiu

nu este insa numai un eveniment de
perceptie vizuala intensa, informatia
imagistica fiind extrem de complexa si
plina de semnificatii istorice si
culturale.
San Marco este insa o experienta si
dpdv al perceptiei auditive, care se
suprapune printr-o “imagine auditiva”
data de zgomotul pasilor turistilor, al
aripilor porumbeilor si canzonetelor
dar si de marcarea momentelor fixe
2
ale zilei de catre clopotele catedralei.

| SEMESTRUL
Perceptia vizuala nu poate fi disociata

| 2009-2010
in amintire de perceptia auditiva.
FORMA
TA02

PERCEPTIA VIZUALA
Arhitectura lucreaza cu spatii si forme.
Arhitectura este considerata o arta vizuala pentru
ca o percepem predominant prin mecanismele
perceptiei vizuale.
Pentru a studia legile vizuale pe care un arhitect le utilizeaza in proiectare si

principiile care guverneaza compozitia formala in arhitectura, este necesar sa
intelegem mai intai aceste mecanisme.
Legile dupa care functioneza perceptia vizuala
(1) De natura fiziologica

- stereotomia oculara
- sensibilitatea retinei
- adaptabilitatea irisului la lumina, etc.
(2) De natura psihologica
2 | SEMESTRUL
- teoria structuralista
- teoria gestaltista (Koffka, Wertheimer, Katz, Guillaume, Metzger)
Rudolf Arnheim si Ernst Gombrich / Bruno Zevi / Christian Norberg Schultz
| 2009-2010
FORMA
TA02

PERCEPTIA VIZUALA
DICTIONAR
GESTALT = forma, figura, aspect, infatisare
Gestalten = a crea, desemna, fauri, forma
Gestaltung = configuratie, organizare, alcatuire
DEFINITII
GESTALTISM – Conceptie filozifica si psihologica potrivit careia fenomenele
(psihice) reprezinta structuri, configuratii integrale, realitati primordiale
ireductibile la o simpla insumare a elementelor componente
GESTALT = unitate indivizibila a perceptiei
= unitate functionala a experientei
GESTALT nu este legat atat de sistem, organizare, structura cat de

comportarea unei configuratii ca un intreg.
GESTALT desemneaza trasaturile unei figuri geometrice, de exemplu, prin care
2
acestea depasesc caracterul de suma si se refera direct la figura in sine.

| SEMESTRUL
DEFINITIE - CONVENTIE
GESTALT = figura intreg
| 2009-2010
FORMA
TA02

PERCEPTIA VIZUALA
“Intregul reprezinta mai mult decat suma partilor
din care este constituit”. Aceasta este ideea care
sta la baza principiului Gestalt.
Este vorba de perceptia unei compozitii ca intreg.
2 | SEMESTRUL
In timp ce fiecare dintre partile individuale au sensul lor propriu, luate

impreuna pot capata un sens modificat.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PERCEPTIA VIZUALA
Perceptia are un caracter holistic (global) si este
organizata prin interactiunile dintre structura
stimulului si procesele de la nivelul creierului.
Campul vizual
Stimuli Ordonare Mecanismul
vizuali in figuri Perceptiei vizuale
Activitate mentala
interpretare
Principiile Gestaltiste incearca sa formuleze regulile dupa care inputul

perceptual este organizat in forme unitare, numite (sub)intregi, grupuri,
grupari sau configuratii. Gestalt = figura intreg
2
Aceste principii aplicabile mai ales in perceptia vizuala au aplicabilitate si in

| SEMESTRUL
alte forme ale perceptiei (auditiva, tactila, olfactiva, kinestezica).

In perceptia vizuala aceste forme unitare sunt regiuni ale campului vizual ale
| 2009-2010
caror parti sunt percepute ca grupate sau unite impreuna, fiind astfel separate
de restul campului vizual.
FORMA
TA02

PERCEPTIA VIZUALA
“Citirea” formelor ca figuri (gestalt) este unul
dintre obiectivele evidente in faza de proiectare
(compozitie) pentru toti cei implicati in artele
vizuale: arhitecti, pictori, sculptori, graficieni,
tipografi, etc. Mecanismul
ARHITECT Proiectarii
Cum “citeste” insa privitorul
Activitate mentala
este rezultatul mecanismelor
conceptualizare
psihologiei perceptiei.
Privitorul nu are libertatea Conformare Feed-Back
de a alege ce vede intr-un Compozitie analitic
context dat. Obiect arhitectural
(camp vizual)
Stimuli Ordonare
vizuali GESTALT
2 | SEMESTRUL
Activitate mentala
Perceptia = configurare - gestalt interpretare
PRIVITOR
Proiectare = conformare - forma
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
DEFINITIE
Legile GESTALT-ului (Principiile de grupare)
= factorii care cauzeaza perceperea unor
Elemente simple ca grupuri organizate (figuri).
(1) Principiul proximitatii

(2) Principiul similitudinii
(3) Principiul continuitatii
(4) Principiul inchiderii conturului
(5) Principiul deplasarii comune
(6) Principiul regiunii comune
(7) Principiul contiguitatii elementelor
(8) Principiul pregnantei (configuratiei corecte)
(9) Principiul experientei trecute
2 | SEMESTRUL
Fiecare dintre aceste principii denumeste una dintre tendintele manifestate de

elemente ale campului vizual, ce au o puternica relatie in termenii proprietatii
specificate (proximitate, similitudine, etc.), de a fi grupate impreuna, in
| 2009-2010
procesul de perceptie vizuala.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII
DEFINITIE
Unele elemente din campul vizual au tendinta
sa fie percepute grupat, sub forma unei(unor)
figuri daca sunt in proximitate unele fata de
celelalte si dispuse dupa o regula perceputa
ca o regula de supra-ordonare.
Avem de-a face deci cu:

(1) Integrarea unor componente
individuale intr-un intreg dupa
o regula de supra-ordonare.
(2) Elementele tind sa fie percepute
ca agregate in grupuri daca sunt
apropiate unele de altele
2
(in proximitate).
| SEMESTRUL
Elementele care sunt apropiate vor

fi percepute ca un obiect coerent.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Golurile de forma circulara se grupeaza formand doua planuri de sectionare

unul vertical, altul orizontal ce “imbraca intreaga cladire.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Acelasi efect cu doua semnificatii:
a. Golurile circulare la partea superioara alcatuiesc o figura = friza
b. Golurile verticale pe zona mediana alcatuiesc o figura pe mai multe etaje
“desemnand” intr-o tripartitie de factura neo-clasica mediana = colonada
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Gruparea din figura a se poate citi dupa cum sunt elementele apropiate unele
de altele in formule ca 12/34/56 sau 123/456.
In figura c este mai greu de acceptat o grupare 1/23/45/6 ci mai curand una
de tipul 1-2/3-4/5-6.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Poarta Brandenburg / Berlin este un exemplu de utilizare a principiului
proximitatii pentru a rezolva conflictul intre regularitatea colonadei si
necesitatea marcarii unei treceri si a unui ax.
Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123/456
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Portalul de intrare al Ateneului din Bucuresti este un exemplu de utilizare a
principiului proximitatii, unde figura nu este “poarta” de trecere ci emblema
templului muzicii, nefiind necesara ruperea gruparii de 6 coloane.
Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123456
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMILITUDINII
DEFINITIE
sa fie percepute ca integrate in grupuri, daca
exista intre ele un anume grad de similitudine,
adica au caracteristici vizuale (culoare, marime, forma, orientare) similare.

o regula de similitudine.
(2) Elementele care sunt similare vor
fi percepute ca un obiect coerent.
2 | SEMESTRUL
Este interesant de observat ca prin conjugarea similitudinii si a proximitatii se

accentueaza tendinta de grupare a elementelor, in anumite configuratii.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMILITUDINII
In acest proiect pentru una dintre parcelele ansamblului ORDOS din Mongolia
inferioara / China, o serie de elemente se percep ca facand parte din acelasi
intreg desi nu sunt identice. Mecanismul perceptual de grupare prin
similitudinea functioneaza insa datorita mai multor atribute comune.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTINUITATII
DEFINITIE
Elemente ale campului vizual orientate (aliniate) sau
grupuri au tendinta de a fi integrate in intreguri
perceptuale daca sunt aliniate unele celorlalte.
Avem de-a face cu:

(1) Integrarea unor componente individuale
intr-un intreg dupa o regula de similitudine,
in care orientarea comuna este importanta.
(2) Elementele care sunt similare vor fi
percepute ca un obiect coerent daca sunt
aliniate dupa trasee clare.
2 | SEMESTRUL
Principiul functioneaza in cazul unor elemente aranjate de-a lungul unor linii (a),
| 2009-2010
la fel de bine ca si in cazul unor modele alcatuite din insesi liniile respective(b).
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Balansarea intre continuitate si proximitate in accentuarea unor sub-intreguri

poate fi jucata prin varierea similitudinii intre elemente, ceea ce se face in
figura de mai sus prin colorarea diferita a unora dintre segmentele de linii.
2
Colorand la fel segmentele AX si BX se face proeminenta linia AXB. In schimb

| SEMESTRUL
prin colorarea la fel a segmentelor CX si BX se accentueaza linia CXB.

| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
In desenul de mai jos, arcada este dispusa in continuarea “pilastrilor”
rezultatul fiind un intreg foarte echilibrat si stabil. Daca arcada ar fi mai mica,
de exemplu pastrand numai semicercul cel mic, intregul este mai putin pregnant
putand eventual constitui un element de compunere intr-un intreg mai mare.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI
DEFINITIE
Unele elemente ale campului vizual au tendinta sa fie
grupate laolalta daca sunt parti ale unei figuri inchise.
Suntem tentati sa completam mental conturul unor forma pe care le percepem

ignorand unele segmente lipsa sau chiar absenta figurii.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
In exemplul de mai jos principiul continuitatii este puternic actvi si intr-o

competitie directa cu principiul inchiderii conturului.
2
Modelele din figurile (a) si (b) sunt continute in figurile (c) si (d) dar sunt greu
| SEMESTRUL
de detectat, fara o concentrare directionata a privirii.

Ele nu vor apare spontan ca niste intreguri vizuale in mod natural.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Tadao Ando se foloseste de acest principiu pentru

a compune grupul de cladiri ale muzeului Gojyo din
Japonia.
Cladirea principala a carei volumetrie in forma de
tor se regaseste deseori si inproiectele de scoala
dar greu de integrat intr-un ansamblu, este
decupata lipsindu-i un sfert, taietura acestui sfert
fiind dupa directii paralele si perpendiculare pe
trama celorlalte cladiri.
Desi sfertul lipsa nu exista fizic el ste “pus la loc”
in
procesul de preceptie.
Tot asa elementele sunt aliniate datorita faptului
2
ca mintea sesizeaza paralelismul planurilor si

| SEMESTRUL
perpendicularitatea.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Peter Eisenman / Biocenter – Frankfurt / elimina unul dintre corpurile de

cladire. Perceptia il repune la loc prin similitudine cu ritmul corpurilor paralele.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNE
DEFINITIE
sa fie percepute grupat, sub forma unei
figuri in miscare fata de alte elemente cu
care au caracteristici dominante comune,
daca au caracteristici comune diferite
fata de celelalte elemente.

o regula de similitudine.
(2) Integrarea unora dintre aceste
componente intr-un sub-intreg dupa
2
o regula de exceptie.
| SEMESTRUL
(3) Elementele tind sa fie percepute

ca agregate intr-un grup ce se
| 2009-2010
detaseaza de fondul format de

celelalte.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
In proiectul premiat (autor B.I.G.) pentru primaria orasului Tallinn, cladirea
este alcatuita dintr-o serie de corpuri (elemente) similare. Dintre acestea
cateva (cele 4 cu acoperire de culoare albastra) sunt grupate intr-o figura
aparte. Chiar in cadrul acestei grupari, tratat diferentiat se detaseaza ca
element dominant corpul de cladire cel mai inalt, in dialog cu celelalte trei.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
La fatada principala a muzeului de arta

din San Francisco al lui Mario Botta
tratarea vibrata a suprafetei verticale
este realizata cu asize din caramida
dispusa pe diagonala, creind o “figura”
prin similitudine. Pe portiunea centrala
asizele sunt realizate prin dispunerea
diferita a caramizilor, obtinandu-se o
“figura” ce marcheaza axul intrarii.
Este interesant de observat ca prin

2
conjugarea similitudinii si a proximitatii

| SEMESTRUL
se accentueaza tendinta de grupare a

elementelor, in anumite configuratii.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PREGNANTEI
DEFINITIE
Elementele au tendinta de a fi grupate laolalta daca
sunt parti ale unui model care este o configuratie
corecta, asta insemnand cea mai simpla, ordonata,
echilibrata, unitara, coerenta, regulata configuratie
posibila in cazul unui input vizual dat.
DEFINITIE
PREGNANTA = proeminenta, incivitate, conciziune, ordine, caracter
2 | SEMESTRUL
In schema de mai sus ochiul percepe doua fguri suprapuse: un patrat peste un
| 2009-2010
triunghi si nu o configuratie complicata alcatuita din mai multe linii diferite.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Configuratia din exemplul de mai jos e de-compusa

spontan in doua elemente: o jumatate de roata
dintata si o spirala greceasca.
Acest tip de rezultat al perceptiei incalca principiul continuitatii deoarece la
contactul intre cele doua elemente aceasta de-compunere include unghiuri in
loc sa tina cont de continuitatea liniilor intersectate.
2
O mai clara de-compunere este rezultata in cazul introducerii unor similitudini

| SEMESTRUL
(b) in cadrul celor doua elemente printr-o diferentiere de culoare.

Aceeasi similitudine poate insa schimba complet situatia in cazul accentuarii
prin dispunerea culorilor a unei alte configuratii de elemente (c).
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE CONFIGURATIEI/GESTALT
In cadrul acestei cladiri avem de-a face cu doua familii de contururi care sunt
in competitie pentru a se grupa intr-o figura: orixontalele balcoanelor dupa un
contur sinuos dar intrerupt si o supra-ordonare posibila dupa un desen care
sugereaza o planta cu frunze. Principiul continuitatii (de intregire a liniilor
sinuoase a balcoanelor) este contrazis, conturul corect perceput fiind celalalt.
I sim
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL REGIUNII COMUNE
DEFINITIE
Elementele tind sa fie grupate laolalta daca
sunt amplasate in cadrul aceleiasi regiuni
inchise si au atribute similare comune.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL REGIUNII COMUNE
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELOR
DEFINITIE
Elementele ale campului vizual, au tendinta de a fi
grupate dupa o regula de supra-ordonare, daca sunt
conectate prin acelasi tip de elemente-conector,
creind grupuri ce constituie ele insele intregul.
2 | SEMESTRUL
Cele 6 elemente asemenea din figura pot fi grupate “natural” dupa principiul
proximitatii, dupa o schema de tipul 1/23/45/6. Conectate doua cate doua prin
| 2009-2010
elemente “conector” sunt percepute intr-o schema diferita de tip 12/34/56.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELOR
Fatada palatului Farnese din Roma are cele doua registre superioare de
ferestre distantate egal, constituind dupa principiul similitudinii orizontale
omogene de goluri asemenea. Pentru a rezolva conflictul intervenit prin loggia
centrala care intrerupe sirul median, ferestrele din acest registru au
ancadramentul rezolvat alternativ diferit,. Conectorii sunt ancadramentele.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTE
DEFINITIE
Elemente ale campului vizual tind sa fie grupate
impreuna, dupa anumite figuri, daca au fost adeseori
astfel grupate in experienta trecuta a observatorului.
Tindem sa percepem un model in figura de mai jos ca un cuvant cu inteles,

alcatuit din bare grupate pentru a forma anumite litere din alfabetul roman.
Literele sunt percepute destul de clar si distinct ca parti “naturale” conectate

in cadrul figurii iar accentuarea lor prin colorare (c) sau separare (b) nu aduce
2
avantaje majore in sensul pregnantei.

| SEMESTRUL
Cu toate acestea exista si alte modalitati de a grupa sau separa elementele.

Spontaneitatea si usurinta organizarii perceptuale dominante a semnelor in
| 2009-2010
litere este plauzibila in principal datorita experientei trecute, adica

familiaritatii noastre cu cuvintele scrise de mana in alfabetul roman.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTE
In acest interior (Mario Botta) in cele mai multe dintre situatii, cand privirea
nu este catre sus, spirala formata de goluri nu este vizibila dar este “lizibila”,
mintea intregind traseul, in baza unor experiente perceptuale trecute.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Articularea FIGURA - FOND
Un prim fenomen important al perceptiei vizuale

studiat de scoala gestaltista este delimitarea
figurii de fond.
Trasatura esentiala in delimitarea figurii de fond este aceea ca marginile unui

obiect sunt precepute ca apartinand regiunii obiectului. Ca rezultat, ele apar
asemenei obiectului, au aceeasi forma, si par mai aproape de privitor, in timp ce
fondul pe care este desenat obiectul apare ca fiind mai inspate, mai departat.
Principii dupa care functioneaza articularea figura-fond:
- Proeminenta
2
- Contrastul
| SEMESTRUL
- Convexitatea
- Simetria
| 2009-2010
- Vecinatatea
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROEMINENTEI
DEFINITIE
Figura are un caracter de obiect, in timp
ce fondul are mai putina proeminenta
perceptuala si apare doar ca un fundal.
Daca avem un camp vizual omogen putem spune ca nu avem o organizare interna
consistenta. Nu ezista nici-un fel de tensiuni. Nu exista elemente proeminente.
Cel mai simplu caz de neomogenitate este o pata de o culoare inconjurata de o
alta culoare. In acest caz campul vizual este perceput ca articulat in doua
componente, figura (pata) proeminenta si fondul (ce inconjoara pata).
Relatia intre cele doua componente nu este
perceputa numai prin diferenta de culoare.
Tendinta este de a percepe figura intr-un
plan avansat, suprapusa peste planul fondului.
2
De cele mai multe ori conturul care separa

| SEMESTRUL
figura de fond este perceput ca apartinand

figurii.
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTRASTULUI
DEFINITIE
Elemente avand atribute similare (figura) contrasteaza cu alte elemente avand
atribute diferite (fundalul) pentru a da impresia unui intreg.
In desenul alaturat , se poate observa cum

practic acelasi desen, avand numai o dferenta
de culoare si oprientare, poate deveni figura
sau fond, dupa cum ne concentram privirea.
In figura alaturata avem un triunghi suprapus

2
pe un fond riglat inscris intr-un cerc.

| SEMESTRUL
Datorita identificarii laturii orizontale cu trama

fundalului triunghiul nu se mai percepe ca
| 2009-2010
figura si vedem numai laturile oblice.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONVEXITATII
DEFINITIE
In cadrul campului vizual, daca sunt repartizate in
mod uniform zone concave si zone convexe, zonele
convexe au tendinta de a se percepe ca figuri, in timp ce cele concave par sa
fie plasate intr-un plan secundar si constituie fundalul. In figura de mai jos
ambele parti include elemente convexe si concave dar partea mai inchisa la
culoare, mai pregnanta, tinde sa fie perceputa ca figura pe fundalul celeilalte.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
In aceasta fatada realizata de Toyo Itoo la Barcelona observam cum campul
fatadei, campul vizual este in mod egal impartit de elemente concave si
elemente convexe> Pe de-o parte elementele opace (convexe) se citesc mai in
fata si constituie forma, fata de fondul golurilor. Pe de alta parte in chiar
partea opaca se observa cum portiunile convexe par sa se diferentieze ca
forme ruopte din campul intregii parti opace.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
Fatada cladirii Palazzo Duccale din Venetia prezinta mai multe detalii
interesante dpdv al relatiei figura-fond.
(1) Partea superioara placata cu

marmura dispusa diagonal da
impresia unui camp continuu
opac, pozitia ferestrelor fiind
cvasi-indiferenta.
Ferestrele sunt figura pe
fundalul placajului de marmura.
(1) O interesanta ambiguitate la
registrul median al logiilor unde
terminatia stalpilor in loc sa fie
plina este perforata.
2
Ritmul alternativ este rezolvat

| SEMESTRUL
la colt unde perforatia dispare.

Figura este pana la urma
| 2009-2010
dantelaria – golurile constituind fundalul.
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMETRIEI
DEFINITIE
In cadrul campului vizual, elemente avand atribute
identice sau similare, dispuse in conditii identice
sau similare de-o parte si de alta unui ax de referinta
au tendinta de a fi percepute ca un intreg.
In aceasta categorie sunt cuprinse diverse tipuri de simetrie:

(1) Dupa tipul axelor de referinta
- simetrie axiala (oglindire)
- simetrie centrala (radiala)
(2) Dupa tipul oglindirii
- simetrie
- antisimetrie
2
In figura alaturata se disting pregnant ca figura

| SEMESTRUL
elementele simetrice mai usor decat celelalte.

| 2009-2010
FORMA
TA02

PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMETRIEI
In cele doua lucrari ale lui Mario Botta percepem imediat grupul format de
doua elemente antisimetrice, dar avand un ax (stanga) respectiv doua corpuri
identice de cladire dispuse simetric fata de un ax (dreapta) ca pe figura care
domina campul vizual, restul elementelor constituind fondul.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

PAUL KLEE:
KLEE
CURS 04
Orice forma picturala incepe cu
punctul care se pune in miscare ...
si se naste linia – prima dimensiune.
Daca linia aluneca pentru a forma
planul, obtinem elementul cu doua
dimensiuni. In miscarea de la plan la
spatiu intalnirea planurilor da nastere
corpului (tri-dimensional)...
O suma de energii cinetice care muta
punctul intr-o linie, linia intr-un plan si
planul intr-o dimensiune patiala.
2 | SEMESTRUL
| 2009-2010
FORMA
TA02

Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH.

ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

O cladire nu este un scop in sine; ea articuleaza, structureaza, conformeaza,

experientele arhitecturale de baza iau forma unui verb si nu a unui substantiv.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Simtul tactil ocupa un loc aparte in arhitectura

O persoana stand in picioare sau mergand este in

Senzatia de acasa si placerea atingerii se confunda intr-una singura.

Exista o puternica identitate intre pielea goala si senzatia de acasa.

Experienta lui “acasa” este esential o experienta a caldurii intime.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Orice experienta de contact cu arhitectura este

Pierre von Meiss

Mirosul unei gradini; aroma lemnului, a betonului; aburul intr-o spalatorie,

tamaia intr-o biserica, umezeala acra a unei crame, praful si uscaciunea

pentru toata viata.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

La limita, arhitectura este arta linistii pietrificate.

Arhitectura este linistea care-ti aduce aminte.

indreapta toata atentia asupra existentei noastre, facandu-ne constienti de

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Experienta parcurgerii acestui spatiu

ale zilei de catre clopotele catedralei.

Perceptia vizuala nu poate fi disociata

in amintire de perceptia auditiva.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Pentru a studia legile vizuale pe care un arhitect le utilizeaza in proiectare si

Legile dupa care functioneza perceptia vizuala

(1) De natura fiziologica

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

GESTALT nu este legat atat de sistem, organizare, structura cat de

acestea depasesc caracterul de suma si se refera direct la figura in sine.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

In timp ce fiecare dintre partile individuale au sensul lor propriu, luate

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Principiile Gestaltiste incearca sa formuleze regulile dupa care inputul

Aceste principii aplicabile mai ales in perceptia vizuala au aplicabilitate si in

alte forme ale perceptiei (auditiva, tactila, olfactiva, kinestezica).

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

(1) Principiul proximitatii

Fiecare dintre aceste principii denumeste una dintre tendintele manifestate de

procesul de perceptie vizuala.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Avem de-a face deci cu:

Elementele care sunt apropiate vor

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Golurile de forma circulara se grupeaza formand doua planuri de sectionare

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Avem de-a face deci cu:

Este interesant de observat ca prin conjugarea similitudinii si a proximitatii se

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Avem de-a face cu:

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

Balansarea intre continuitate si proximitate in accentuarea unor sub-intreguri

Colorand la fel segmentele AX si BX se face proeminenta linia AXB. In schimb

prin colorarea la fel a segmentelor CX si BX se accentueaza linia CXB.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI