FAMILIA DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata
familiilor de albine nu aresens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie,
pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si amodului ei de viata o sa va fie de mare
ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .
Indivizii dintr-o familie
In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare sitrantorii.
Albinele lucratoare :
Numarul acestoraeste variabil, osciland de la 10000 inperioada de iarna, pana la 40000-
80000 invara. Au talia mai mica(12-14 mm), ogreutate de aprox. 100mg si aripile suntde
aceeasi lungime cu abdomenul. In faptlucratoarele sunt femele cu organele de
reproducere nedezvoltate.
Matca :
Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultireafamiliilor de
albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mailung(20-25 mm), capul
mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutatede 250-280 mg.
Trantorii :
Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib dinprimavara pana in
toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm,aripi ce depasesc
abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg.
Dezvoltarea familiei de albine
 Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul
indivizilorcrescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.
Practicviata familiei de albine cuprinde patru mari perioade.
Prima perioada :
Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cualbina tanara, nou
iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matcaincepe sa depuna oua in
celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimultermic permite cresterea de
puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matcadepune din ce in ce mai multe oua.
Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matciiajunge la 1000 de oua pe zi, albinele
batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat.Procentul albinelor tinere creste mereu si se
ajunge in situatia ca la sfarsitul luniiaprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina
tanara are o putere mare deingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul
dezvoltarii familiei fiind foartemare.
Perioada a doua :
Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul segasesc din abundenta si isi
fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depunepeste 2000 de oua/zi, numarul de
albine doici creste si se ajunge in situatia in care3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest
fenomen se suprapune cu alti factorifavorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta
etc.), apar frigurile roirii. Albineleconstruiesc botci de roire, in care matca depune oua la
interval de cateva zile. Laurdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea
aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima
roire, matca cu o parte dinalbinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest
roi care se numesteroi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza
dupa cateva
1
destinatie.In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca
tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind
lucrulacesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului,
albinelenu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului
roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de
ovreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multematci
tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce ladesfiintarea familiei
de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsaintre sfarsitul lunii mai si
sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreazacele mai mari culesuri de
nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternicea masivelor melifere. Catre
sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat,matca micsorand ponta,
trantorii fiind alungati din stup.
Perioada a treia :
Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In modnatural toata albina care a
participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita dealbina aparuta in luna august,
albina care neparticipand la cules are un organismneuzat. Generatiile de albine iesite
toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august,septembrie si octombrie, traiesc pana in
primavara urmatoare, asigurand crestereanoilor larve.
Perioada a patra :
Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13grade C. In toamna la
aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largitpe fagurii din dreptul
urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea catemperatura din interiorul ghemului nu
scade niciodata sub 14 grade C, nici inperioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti
stuparii sa stie ca albinele nu incalzescincinta stupului, ele mentinand caldura numai in
interiorul ghemului. Albinele dinpartea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de
altele si formeaza o"coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai
rasfirate si prinmiscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea
caldurii intimpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna
6-10kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.
Inmultirea familiilor de albine
 Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in
cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii dedezvoltare :
ou , larva , nimfa.Albina lucratoare :
Inprima zi dupadepunere, oul stavertical in celula, adoua zi se inclina putin pentru ca a
treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele
doici depun in celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se
moaie si din el iese larva. Aceastaare forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele
trei zile larva este hranita dealbinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul
celei de-a treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele
sa fiehranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele
stauincolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul

cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese

ogogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-aiese
albina lucratoare.
Matca :
Se dezvolta din acelasi ou ca sialbina lucratoare. Diferenta este cadepunerea oului de
catre matca se facein celule speciale numite botci si inmodul de hranire. Cand albinele
sepregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in
carematca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,
albinelecladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de
lucratoarece contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la
capacireabotcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii :
Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numaimodul de hranire si
anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor seconsuma o cantitate de hrana
de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este ceamai mare(24 de zile).
Activitatea, cuibul si hrana albinelor
 Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele20 de
zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zileale vietii
devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zilealbinele curata
celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranescpuietul. In primele zile,
ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere sipolen si apoi pe masura ce se
dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anumeintre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc
larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile.Tot in acest timp, albinele mai executa si
urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata
stupul. Albinele in varsta de 12-18zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte
zboruri de orientare. Intre a 18si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup,
aerisesc stupul. Dupa aceastaperioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca
la aparitia unui culesabundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile.Cuibul
familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta peambele fete
mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albinalucratoare cu
diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cudiametrul de 6,5
mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care auforma unei ghinde,
adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele delucratoare albinele pot
depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mairar pastura.Pentru hranirea lor
si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langanectar albinele mai
folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sauvegetala. Daca despre
nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica,atunci polenul este hrana
proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de lao perioada la alta, functie de
anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA
Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe
toamna ! De felul cumsunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul :
productia, starea de sanatate, marimea stupinei si ingeneral tot ce tine de buna desfasurare
a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicolcu cel
calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate
sa faceti aceastaseparare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . Odata cu
ridicare sensibila a temperaturilor, primavarain stupina trebuie facute mai multe lucrari.
In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acesteaar fi :
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie(functie de stareavremii)demaram primele actiuni :
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile,
frunzelesi in general toate resturile, urmarind oigienizare totala- asezam stupii pe locurile
definitive, functie desistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fieorientate spre sud-est si
albinele sa beneficiezede caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii
dealbine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam
gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturilereci ale inceputului de primavara
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, auacumulat in
intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele
zilecalduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulamefectuarea
acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupineieste recomandat sa
intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacelese vor salta pentru ca
razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum uniidintre stuparii cu
experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijloculcuibului un fagure gol, bine
cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire
a fost facut de totalitatea familiilor, reducemurdinisele la 3 cm si bineanteles asezam
capacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in carevom
evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare acuibului. La
deschiderea stupului constatam :
- prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg mierepe
ambele fete- prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca
puietul nuexista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul
si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragemo
concluzie corecta.
Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree,si pe
cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor dealbine
decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Inacest scop
stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupuluicare este cel
mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiindmarginiti de faguri
cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat potacoperi albinele si care trebuie
sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce privesterezerva de hrana familia trebuie sa
dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles
pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa
nuorfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolode
ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul
dehranire.Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in
lazicuratate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva
lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi.
Lucrareaeste foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de
igienaperfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la
dispozitiesi mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in oricestupina
chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosimurmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau incelulele
din partea opusa a fagurilor ocupati partial - proviziile de hrana existente in alte familii si
de care acestea nu mai au nevoie- mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la
rezerva stupinei 
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se aflacate 1-
2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauzaca odata
format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pefata fagurilor
unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele carecontin provizii, si
care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacescaceste rame pe o parte
si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri degrosimea unui creion. Apoi se
indeparteaza ramele cu faguri si putine albine dinambele margini ale ghemului. Se
introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita inspatiu liber care tocmai a fost creat.
Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alaturade fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti
pentru a permite circulatia albinelor.In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are
faguri disponibili in stup, seprocedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai
bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.
Cand nudispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si
apoiturnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de mierecristalizata
si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cuserbet de zahar.
Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Estede dorit insa ca aceste
interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evitaaceste situatii neplacute
printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana
proteica.Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in
dezvoltareafavorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este
nevoie de1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure
plinsi la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de
administraresunt:
- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in manapana la
separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o
cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si
seomogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la
aparitia culesului de polen.- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se
administreaza deasupraramelor sub forma de turtite proteice de completare.- Amestecam
cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de
turtite.
Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de
larezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si mieresau
pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (dindiferite
motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopulpastrarii sanatatii
familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unorprobleme grave. Lucrarea
consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe carei-am curatat si dezinfectat. In
principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis,pete diareice si apoi se
dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat
flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparuluipoate face
mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prinlargirea cuibului trebuie
sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere
urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albinedoici ; la
un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica- prezenta
rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere- conditiile interne si
externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin detemperatura externa, de modul
in care albinele reusesc sa mentina climatul optim instup cat si de faptul ca prin modul de
a depozita polenul in faguri se regleazaactivitatea matcii. In principiu matca este oprita sa
depuna oua pe fagurii aflati dupacei cu pastura.- aplicarea fara discernamant a hranirilor
de stimulare ; printr-o hranire abundentase pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuibsunt
ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Seadauga un
fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cupuiet. Dupa ce si
acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinandseama de cresterea
populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in cares-au mai crescut cateva
generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi incare nu a fost crescut puiet.
Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite) este un
factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cuapa
calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic culeslargirea se
poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimulfagure cu puiet si
in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta inmijlocul cuibului.Citind
aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cuprecadere la
stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind
de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face
prininversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib
nemaifiindnecesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca instupina o
parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauzaanume definita. La
urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca negandim ca o familie de albine
poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformizaputerea stupilor se practica
metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiileputernice si ajutarea celor ramase
in urma cu dezvoltarea.
Concluzii
Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce seexecuta
in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile osa aveti in
preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorificeresursele nectarifere.
Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !
LUCRARI DE VARA IN STUPINA
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteaptaroadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora
spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot
obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana
dinabundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta.
Aceste culesuri pot fitimpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si
tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele
se inghesuie la urdinis.- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptuluica albinele alungesc
celulele si capacescmierea.- pe inserat in stupina se simte mirosulcaracteristic al mierii.-
albinele ventilatoare isi intensificaactivitatea, pentru a evapora apa din nectarulproaspat
cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nuorice
familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cupuiet -
familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roiresau in
preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp :
 - familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care oferaposibilitatea
ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fieasigurata si a caror
volum se poate mari sau micsora- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,
ridicarea partiala a podisorului sauinlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta
operatiuneprevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea
efectivului stupinei - inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,
apte biologic si genetic pentru performanta- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea
acestora cu familia de baza in preajmaculesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de
albina culegatoare si implicit oproductie pe masura- marirea puterii familiilor ramase in
urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cupuiet capacit ridicat din stupii puternici 
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepetimpuriu.
Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam potoferi cantitati
importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", saucei care practica
stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitulprimaverii, familiile de
albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu seintervine ferm, acestea vor
intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete, floarea soarelui - pot fi
compromise. Formarea de noi familii si aplicareastricta a tuturor masurilor prevazute
pentru aceasta perioada, pot impedica pagubelece vor urma si dau posibilitatea
valorificarii culesurilor urmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasareastupinelor la
masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca :
lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;baza
melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spremasiv ; locul
efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatiarespectiva din
punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivuluimelifer.
In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se vaavea in vedere ca
stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foartenecesara), posibilitatea ca
stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (decidrumuri practicabile). Alegem vetre de
stupina la marginea padurilor, in poienite saulocuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi
verificati inainte de plecare, trebuind sane intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.
Se astupa crapaturile, sepregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc.Vom scoate
fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se vaface de preferinta
noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel sinu perpendicular pe
sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind faptul ca acest
cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele saprimeasca soarele inca de la primele
ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui, culescare are loc in perioada de canicula, vom
aseza stupii la umbra. Daca nu putemasigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea
pe capacele stupilor de diferitemateriale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta,
contingente intregi de albine vor
ventila stupul, neparticipand la cules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat :
- Stupii orizontali :
cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familietrebuie asigurata cu 5-6
faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La
8
introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspreurdinis se
aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura simiere, faguri cu
miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului :albinele vor umple
intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Candcuibul este completat in
totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodatamai este nevoie a se introduce
si alte rame cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu magazine :
crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unuimagazin deasupra cuibului.
Urmarind culesul si daca constatam ca albinele auumplut magazinul, mai adaugam un
magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupraacestuia magazinul plin. Albinele vor umple
si magazinul adaugat si vor capacimierea in celalalt.
- Stupii multietajati :
In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp pestecelelalte doua. Albinele
depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa ocapaceasca. Acum este
momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. Inacest fel depozitarea mierii
continua in corpul 3, acum devenit 2.Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila
in viata familiilor. Populatiacreste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor
in stare activa, uniiapicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea
loc matcii saoua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poatecel mai
important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca miereaeste un
"organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depindefinalizarea cu
succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportulactual spre aceste
tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.Scoatem din stupi fagurii plini cu
miere cand albinele au capacit cel putin jumatatedin suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3
de suprafata capacita, mierea are uncontinut de apa de 18-20%. Sunt insa situatii in care
din cauza vremii umedecantitatea de apa depaseste acest procent.
O prima concluzie ar fi aceea ca ramelepline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o
buna maturare.
De multe ori seprefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor
pline.Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si
adaltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentruca
prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimbse pot
folosi izgonitoare cu sicana.Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari
bruste scuturamalbinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici
si riscam sao vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,
dupacare punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapidpentru
a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata
sidezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea
lucrariiefective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.
Daca
extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu uncurent
de aer cald.Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari :
descapacirea fagurilor si extragerea
propiu-zisa a mierii din faguri.
Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic sepoate folosi un vas descapacitor cu sita
pentru separarea mierii de ceara, cutit saufurculita de descapacit, un extractor tangential,
un vas unde se scurge mierea, unmaturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se
recomanda sa fie din inox sauun alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se
tine in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de
suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.Folosirea
extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru cafagurii sunt
grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia pana
la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se daufamiliilor pentru a fi
curatati.Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund,
sicele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m seface la
temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupadecantare mierea se
va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scadepana la limita admisa de
norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, saualtele agreate de cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea
matcilor,formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini asa ca
numai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara
senumara ....bidoanele..! Succes...!
LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,
carora trebuie sa le facafata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna
reprezentand un nou debut si un prilej de a punestupina pe o alta treapta a performantei.
Sa trecem iarasi la treaba !
Lucrarile de toamna demareaza la inceputullunii august si se impart in trei mari
categorii :
Lucrari de intensificare a cresterii puietului;asigurarea rezervelor de hrana pentru
iernare;pregatirea cubului familiilor de albine in vedereaunei iernari de calitate.
INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat maiputernice din iarna, trebuie ca inca din
toamnasa asiguram o populatie numeroasa, binehranita si intr-o stare de sanatate
perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat
sica volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunerea
puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 anisi in
decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi
limiteazadepunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar
sipolen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca
resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica maibine
culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca inprimavara vom
gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autoriprocentul este de 0,5%).
Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fracatoamna daca folosim botci sau
matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cumiere
sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu,instinctiv,
albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve dehrana. Practic se
intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarulcelulelor libere scazand
drastic.Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine
seintroduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-aucrescut
cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoatereafagurilor
marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si serealizeaza prin
inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie saavem grija ca niciunul
din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduiesterezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantorisau
alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta preamult pe
ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zonafierbinte" a
cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna
oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele
recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiilein
aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care oferaculesuri tarzii,
fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegereaunei vetre
permanente adecvate.Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca
prezenta lor are unimpact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de
stimulare. Candstuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de
stimulare prinoferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop
de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,
aicilimitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patratide
fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cusirop
de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni oalta metoda
este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere.Nu trebuie sa ignoram un
fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu celeproteice, prin asigurarea polenului
livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unuicules se administreaza ca turtite (pregatite
in acelasi mod ca in primavara) deasupracuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la
ostramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de
albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo dediafragma
si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nuse lasa pana
tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica oformare gresita a
ghemului de iernare.Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se
comfunda cuimpachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi
multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu
ajung lanivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere
apopulatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de
omiscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine
demareazacresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca
odatacu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa
cumbine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6
luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare
foarteimportanta.Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea
puietului. O familiefara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de
cantitatilemici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva
problemahranei? Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui samentionam
ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernamfamiliile cu
aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputandface zboruri de
curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fiecapacita. Mierea este un
produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara afi capacita) se poate deteriora.
Consumata de albine, mierea alterata produce boligrave. Deasemeni se prefera ca albinele
sa ierneze cu rezerve de miere care nucristalizeaza. In special mierea de rapita, prin
puterea mare de cristalizare, estefoarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect
aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambelefete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ
asta inseamna ca o ramastandard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de
multietajat1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, daracestea
trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti fagurivor fi foarte bine construiti.
Ca rezerva de pastura,fiecare familietrebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si
pentru acest fagurevalabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Suntcazuri cand familiile
nu pot strange mierea necesara datoritaconditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana
trebuie inlocuita, saucand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul
stupuluivertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia
12

lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.Incepem

aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminatculesurile de vara.
Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare sihranirile de stimulare, fiecare
avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea decompletare se face cu sirop de zahar
trebuie ca la aceasta sa participe in principalalbinele care nu vor intra in iarna. Daca nu
respectam recomandarea atunci albinadin iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata
normala in stup (ele vor muriinainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu
general, hranirea decompletare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri
pe care se vaface iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar
miereacompletata sa aiba timp pentru a fi capacita.La completare se va folosi un sirop de
zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sarede lamaie), la litru. Administrarea hranei se
face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a
furtisagului. O sa observam ca nutoate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in
acest caz devine necesaramicsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar
se poate inlocui cuserbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de
completare estecea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa
diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.
PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE
Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-
ocasa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albinese
face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului.Timpul
acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foartebine momentul
ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati dealbine, iar acestea sa
aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare afagurilor :
- amplasarea bilaterala :
este cea mai folosita metoda, si consta in aranjareafagurilor mai plini cu miere spre
extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordinedescrescanda.
- amplasarea unilaterala :
se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-unstup. Fagurii se randuiesc de o
parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma seaseaza fagurele cu cea mai mare
cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitatidescrescatoare.
- amplasarea centrala :
fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate demiere, urmatorii (asezati
simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.La toate tipurile de aranjare se va
urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kgmiere si sa fie bine construiti(mai ales
cei din cuibul efectiv). La stupii multietajatiiernarea trebuie facuta de regula pe doua
corpuri, in corpul superior trebuind saexiste 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se
gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp
(situatie care nu e de dorit) se vaprefera o asezare centrala a fagurilor.
LUCRARI DE IARNA IN STUPINA
Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea
noptilor reci si foarte reci leobliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". Lucrarile pe care
le-am facut in toamna acum isi arata roadele. Cemai putem face pana la deplina instalare
a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetaresumara, insa acum va trebui sa o facem pe
cearecomandata pentru iernare. Se stie ca albinelenu incalzesc stupul ci doar interiorul
ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se facepentru a creste temperatura in
stup ci pentru aferi albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate
recomanda douametode de impachetare : bilaterala siunilaterala. Experientele ultimilor
ani au aratatca o impachetare bilaterala nu este necesarapentru ca izoleaza prea mult
cuibul.Totusi, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale
fiindrecomandata cea unilaterala. In ce consta impachetarea unilaterala : la
stupiiorizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit
alstupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si
seizoleaza cu materiale care nu creaza condens. Deasupra podisorului se aplica o
altaimpachetare din aceleasi materiale.
Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii
multietajati - din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numaisuperior, deasupra
podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Tomanecredinciosul" si se ghideaza
dupa principiul "totul e bun, daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dupa experienta trecutului;
familii de albine puternice in toamna, au iesit din iarna ca niste umbre denerecunoscut. Si
asta datorita greselilor care au fost facute, cand nu s-a asigurat oventilatie
corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia
proveniti din schimbul de aer, dintre urdinis si fanta din podisor. Deciprima masura ar fi
ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat.Este recomandata si o
anumita marime a urdinisului, care s-ar situa undeva lavaloarea de 0,5cm pentru fiecare
spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimeafantei din podisor, un mare stupar roman
recomanda : "orificiul de aerisire dinpodisor,trebuie sa fie de marimea unei palme". Daca
curentii de aer vor circulanumai intre aceste doua fante(urdinis-podisor), veti asigura
albinelor dumneavoastrao traversare in bune conditii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la
toate tipurile destupi existenti in exploatare.
Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund, antivarroa, lucrurile devinsi
mai simple. Impachetajul este sumar, pe podisor fiind aplicata doar o simplapaturica
textila sau din papura, etc . Tabla obturatoare a fundului antivarroa, se vapozitiona asfel
incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. Sunt stupari careisi ierneaza familiile de
albine, inlaturand total aceasta tabla obturatoare. In ambelecazuri, familia de albine sta ca
intr-un clopot, bioxidul de carbon fiind evacuat numaiprin partea inferioara a stupului.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acestlucru
se intampla mai tarziu in toamna, spre inceputul iernii. Stuparii trebuie sa
profite de zilele - putine ce-i drept - de vremea buna si sa faca aceste tratamenteconform
prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. Inacest
scop,s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Stupina se va protejacu garduri de
inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor deaer. Stupii vor fi
asezati pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure oanumita inclinare. Aceasta
masura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultatadin condens va fi eliminata. Exista
3 metode de iernare : iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Din
punct de vedere al avantajelor sidezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de
discutat. Recomandat insaeste o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus
mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat. Pentru stuparii care aufacut
toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele lastupina
reprezinta simple vizite de supraveghere. Mai mult, exista o anumitacategorie de stupari,
care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor, primavizita fiind facuta pe la
inceputul lunii martie. Acestia sunt "meseriasii", cei care pebaza experientei acumulate
pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.Dar ce avem de facut noi cei care nu ne
incadram in aceasta categorie ? La cate 3saptamani interval, vizitam stupii si cu ajutorul
unui stetoscop(si improvizat)ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele ?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.- un bazait puternic ne
indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormalain stup.- un zumzet slab
inseamna ca albinele sunt infometate.- zumzetul neuniform si plangator indica absenta
matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,
aceastanumindu-se "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de
peea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia
decontrol" nu se poate instala, se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cuo
sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". Inainte
deinceputul iernii albinele fac zboruri de curatire, fapt care are influente pozitive in
cepriveste iernarea. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 gradeC ,
in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasadin
stup.Stuparul - ca si in primavara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand
urmatoarelemasuri :
- curata urdinisurile, ridica capacele si saltelutele izolatoare, curata zapada,imprastie paie.
O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru caalbinele sa se agite si in
acest fel sa iasa.
Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a
supravegheazborurile de curatire, asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara
dacaacestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuierezolvate.
Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara, dar cateodata totusi seintalnesc in
practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta ;
albinele aflate intr-oastfel de situatie necesita o hranire suplimentara. Aprovizionarea se
face cu faguri dela rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizam ghemul de iernare.
Introducem apoifagurele in locul in care lipseste hrana, nu inainte insa de a gauri fagurii
de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor. O alta metoda este hranirea cu miere
cristalizatafin, framantata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg
ambalate inpungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor
deasupraintervalelor gasite in suferinta. Cand nu avem miere indemna la boli, sau pur
sisimplu aceasta lipseste, se foloseste serbetul de zahar administrat ca in
cazulprecedent(turte). Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens, administrat in
faguri,dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana
: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas faramatca. Ideal ar fi ca rezolvarea
problemei sa se faca cu matci de rezerva. Iernareaacestor matci fiind o chestiune destul
de dificila, se ajunge in situatia in care acestealipsesc. De aceea practica cea mai des
folosita este unirea familiei in suferinta cu oalta (mai slaba dar care are o matca
buna)Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care
ferimstupul de temperatura scazuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie
neaparatrezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie
saurmarim :
- sa poata fi protejata de vanturile reci.- sa asigure linistea necesara albinelor;daca
albinele vor fi deranjate de pasari sauanimale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita,
vor consuma multa miere si sevor imbolnavi.- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa
sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul candprinde o
crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica. Atentie :instalati si
gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sava spun).
Concluzii
La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in
cepriveste lucrarile ce trebuie facute ; este un adevar, numai ca asta se intampla
candlucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Deci mare atentie !
INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural
care corespunde uneinecesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si
perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitulnatural nu este dorit iar conceptia unor
apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire saurepopulare a
stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire
artificiala care aunumeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia
controlata a apicultorului.
ROIREA ARTIFICIALA
Roirea artificiala are menirea sa inlature toateneajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza
latimpul potrivit si ne permite sa efectuam oselectie a materialului biologic,evitand
risculunor pierderi de roi pe care nu-i putemsupraveghea si recupera. Se poate afirma
caevitarea completa a roirii este destul dedificila,insa exista o serie intreaga de
operatiunipreventive care pot evita sau reduce mult roireanaturala.Pentru aceasta este
necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea simasurile care urmeaza a fi
luate pentru prevenirea roitului. In practicarea uneiapiculturi moderne se recomanda sa
intretinem numai familii puternice cu matcitinere si de mare productivitate.Pentru a evita
roitul natural trebuie sa retinem faptulca este mai usor de prevenit decat de combatut
acest instinct atunci cand familia dealbine intra in frigurile roitului.Principalele cauze
care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deciaglomerarea cuibului,ventilatia
necorespunzatoare a acestora,expunerea lor la soaresi supraincalzirea acestora prin
insolatie,aparitia unei necorespondente intrecantitatea de albine tinere care pot hrani
puietul si cantitatea de puiet pe care eletrebuie sa-l hraneasca,glandele salivare ale acestor
albine pot secreta laptisor, darnu au suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri
insuficienti saunecorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru
cladireafagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia
excitantiinterni sau externi care favorizeaza roitul.A stabili care dintre aceste cauze are
cea mai mare importanta pentru manifestareainstinctului de roire este foarte
greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte sisintetiza corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare capacitate -
Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea destupi sistematici cu un spatiu
corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoieastfel ca matcile sa aiba
posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-seblocarea cuibului.In functie de cules
se face largirea periodica a cuibului cu noi ramesi faguri artificiali.Daca primavara nu
avem faguri suficienti se limiteaza ponta matciisi aceasta lipsa duce si la diminuarea
culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnicde 1 kg a capacitatii de prelucrare si
depozitare a nectarului sunt necesari 2-3faguri,iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari
15-20 faguri.
- Amplasarea stupilor -
Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada demaxima insolatie(orele 12-
17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul deroire.Este bine ca stupii sa fie
vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nuatrage caldura razelor de soare.
- Culesul nectarului si polenului -
Sunt elemente care actioneaza castimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o
mai buna depozitare anectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la
cresterea puteriifamiliei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza
principala a roiriidaca apicultorul nu intervine la timp.De asemenea in perioadele lipsite
de cules estebine sa practicam stuparitul pastoral.
- Aglomeratia de albine tinere -
Existenta unui numar excesiv de albine tinereindeamna familia sa inceapa pregatirile de
roire prin cladirea de botci pe faguri incare matca depune oua din care vor ecluziona
viitoarele matci.Familia respectivatrece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei
perioade mai lungi de timpnefavorabil.
- Lipsa de spatiu si ventilatie -
Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitateaalbinelor ventilatoare sa nu mai fie
intodeauna pozitive si suficient deeficace,predispunand familia de albine la roire.In
timpul culesului se recomandadeschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.
- Blocarea cuibului cu miere si pastura -
La un cules intensiv de nectar si polen candcuibul nu este corespunzator marit acesta se
blocheaza iar matca nu mai are celulegoale pentru a depune oua diminuandu-se
activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de laptisor de matca -
Producerea laptisorului de matca destinat hraniriilarvelor de albine in primele trei zile de
viata daca este tulburat de prezenta unuinumar mare de albine lucratoare care nu pot sa
transmita produsul lorlarvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana
glandularastimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet
necapacitreprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului.
- Varsta matcii -
S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire deunde concluzia de a
detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bunefamilii de albine.
- Carenta de feromoni a matcii -
Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare alematcii produc o secretie denumita
"substanta de matca" dupa care albinele percep sirecunosc matca stupului.Cat timp
albinele primesc o cantitate determinata dinaceasta substanta,totul este normal,cand
aceasta cantitate insa se reduce,albinelehotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se
produce fie din cauza imbatranirii matciicand se diminueaza si secretia de feromoni fie si
la unele matci tinere din cauzasuprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii
de feromoniprimiti.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prindistrugerea
lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operatie este grea sianevoioasa cerand
un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistareasi distrugerea botcilor
deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toataoperatiunea devine
inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zilepentru distrugerea noilor botci
cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueazain ajunul recoltarii productia de
miere scade mult,fiindca familia de albine este infrigurile roitului iar metoda de
intrerupere a roitului prin distrugerea botcilorcontribuie la prelungirea acestei stari,de
unde concluzia ca este mai usor saprevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa sicere
un volum mare de munca.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie lasporirea
productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodelede formare a
roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple sieficace),folosite atat
in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor
- Roirea artificiala prin divizare -
Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultireartificiala a albinelor si se practica cu
rezultate foarte bune in stupinele cu un numarmic de familii.Cu aceasta metoda se obtine
dublarea efectivului,apicultorul ajungandintr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina
adevarata,dimensionata dupadorinta.In zona de stepa,divizarea se face dupa ce culesul la
salcam a fost facut,iarin zona de munte-deal in prima jumatate a lunii mai.In acest fel
noile familii participala culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare
corespunzatoare.Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa
zboruriintense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa
fiedivizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere
afamiliei de baza.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in carestup
a ramas.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de oparte si de alta
a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familianoua.Albinele
culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart aproapeegal in cei doi stupi.In
cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unuldin stupi,acesta se poate
indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se facacat mai egal.Spre seara,in
familia orfana se introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sauneimperecheata.In
cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,indiviziunea ramasa orfana se
introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii siinceperea depunerii oualelor,
familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuitain vederea valorificarii
culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor serealizeaza un spor efectiv
de 100%.
- Roirea artificiala prin stolonare colectiva -
Presupune ridicarea a cate doi faguri cupuiet si albina de la fiecare familie de
baza.Aceasta face ca puterea familiilordonatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se
formeaza mai tarziu vor trebui sa fiemai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in
conditii bune se impune ca pana intoamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii
de albine normale.- Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu
puiet capacitbine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si
matca.Ramele seaseaza in stupul ce va gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul
stupului se tineinchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se formeaza din 4
rame bineacoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si
pastura.Dupacateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara
imperecheata.Inlipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de
zahar inconcentratie de 1/1 sau 1/2.
ROIREA NATURALA
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca,o partedin
albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie deordinea in
care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracterizeazaprin aceea ca
albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare sitertiare cand albinele
parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de datacand parasesc stupul,roiurile
se impart in : timpurii,atunci cand familiile roiesc lainceputul lunii mai si roiuri
tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele
calduroase si cu timp frumos,intreorele 11-15.Dupa ce matca iese din stup insotita de
albine,roiul se invarteste in
apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cumatca
varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteazaprea mult de
stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistittimp de cateva
ore.Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spreseara
se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care seintroduce roiul se
echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficientapentru a putea incepe
cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza,severifica prezenta matcii si se
organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sacladeasca in timp cat mai scurt fagurii
artificiali introdusi pentru a asigura spatiulnecesar.Fagurii familiei care a roit se verifica
imediat dupa iesirea roiului si se distrug toatebotcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul
se reorganizeaza lasandu-se in stupnumai fagurii ocupati de albine.Prin distrugerea
botcilor se urmareste sa se impiediceroirea in continuare a familiei si sa se evite in acest
fel slabirea acesteia.Roireanaturala a familiilor de albine in preajma culesului principal
impiedica realizarea unorproductii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii
familiilor care au roit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:unaeste
aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor dehrana.Pana la
intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si infaguri rezerve de miere
de 10-12 kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iauurmatoarele masuri:- La
formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreazain faguri
apa.- Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in
catmai scurt timp matci imperecheate.- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o
matca valoroasa se ajuta periodiccu puiet capacit.- Se asigura matcilor fagurii necesari
depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar
in perioadele dintre ele roiurile sa fiehranite stimulent.Respectarea termenelor prevazute
pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta aroiurilor dupa formare,asigura
dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursulsezonului.Astfel acestea vor intra in iarna
puternice urmand ca in sezonul urmator safie incluse in grupa familiilor de baza.Roiurile
care nu au ajuns la o dezvoltarecorespunzatoare se desfiinteaza,iar albinele,puietul si
rezervele de hrana se folosescla intarirea celorlalte roiuri.
INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI
In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali, verticali cu
magazine si multietajati.Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si
dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosireaunuia din ele. In cele ce urmeaza
va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este eadescrisa in
literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general, ele urmand
sa fieadaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati
stupina. Sa trecem la descriericoncrete .
INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI
Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit, din acest motiv el fiindrecomandat
incepatorilor. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linieorizontala, apicultorul
adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albinesau cand apare un cules
principal. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon,fara etaj si in care locuiesc mai
multe generatii. Extinderea spatiului locuibil se faceprin adaugarea de noi camere,fiecare
dotata cu utilitatile ei,totusi facand parte dintr-un intreg. Cum veti proceda cu albinele
dumneavoastra ? Nimic mai simplu dacaalegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste.
Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal
Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral alstupului se
lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura, iar in mijloc se aseazafagurii cu puiet.
Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura odezvoltare rapida. In
acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bineacoperiti de albine, operatiune
dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Osa observati ca numarul de albine va
creste si ca largirea cuibului trebuie facutaperiodic, prin introducerea de faguri claditi
intre fagurele marginas si cel cu puiet.Odata cu venirea timpului frumos, aceasta largire
se poate face si prin introducereade faguri in mijlocul cuibului.Atentie mare insa!Nu
fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibuluipentru ca in acest caz veti obtine
rezultate nefaste. Adaugati faguri numai candfagurii introdusi inainte sunt insamantati si
bine acoperiti de albine. La aparitia unuicules principal, cuiburile se completeaza cu
faguri goi si faguri artificiali. In acestifaguri, albinele vor depozita si prelucra nectarul
florilor. Familiile de albine autendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea
cuibului si chiar in cei dincuib. De aceea, apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in
cuib (pentru a asiguraspatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din
vecinatatea cuibului, cucei goi de la extremitati.Cand culesul inceteaza, mierea se extrage
avand grija sa lasam pentru fiecare familie7-8 kg miere ca rezerva de hrana. In luna
iunie,familiile ajung la dezvoltareamaxima. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului
se practica ridicarea de faguricu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii.
Odata cu terminareaculesurilor de vara, se opreste in cuib hrana necesara iernarii, iar
cuiburile sestramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Fiecare rama cu
hranatrebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna,
faguriineacoperiti de albine se scot, cuibul se impacheteaza si se asigura o
ventilatiecorespunzatoare a stupului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control
minim
O alta metoda de intretinere a unei singure familii
Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creataspecial
pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa dealbine. Metoda se
bazeaza pe reducerea la minim alucrarilor de sezon. Cum procedam : de la
inceputulprimaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. Laperetele stupului
asezam doi faguri(unul cu miere si altul cumiere si pastura), apoi fagurii care
formeazacuibul(purtatori de puiet), 2-3 faguri claditi, goi, alti 2-3faguri cu miere, urmati
iarasi de faguri goi pana lacompletarea totala a cutiei.
21

.
In aceasta organizare familia se autoguverneaza, primul control fiind facut
dupaincheierea culesurilor. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim
stupiorizontali cu 16 rame. Pentru ca familiile sa ierneze in modsatisfacator, toamna
cuibul se restrange si se impacheteaza. Dacavrem sa inmultim familia de albine, divizam
stupul cu o diafragmaetansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba
ouaproaspete). Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si inacest caz se pot
ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. MetodaLayens este o metoda usoara fiind
apreciata mai ales de apicultoriicare considera stuparitul un hobby.
Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare
O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosireamatcilor ajutatoare.
Stuparii cu mai multa experienta isi propun infiecare an sa obtina cat mai multe matci
ajutatoare pentru familiile dealbine. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul
total defamilii din stupina si rezultatele vor fi pe masura, traduse in importante sporuri
deproductie. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru aintari
familiile de baza in vederea iernarii.Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce
culesul la salcam se incheie. Dinfamilia de baza, se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu
puiet. Roiul stolon astfelobtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. Aceasta familie(in
formare) primeste omatca valoroasa si imperecheata. Daca matca nu este imperecheata se
asteaptaimperecherea ei. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu
puietgata de eclozionare, recoltati din familiile de baza. Cand familia ajunge sa ocupe 7-
8faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguricare
cuprinde matca mai in varsta, iar restul de faguri cu albine se strang intr-ofamilie
puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. In toamna dupa ce culesurileau incetat,
familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matcatanara.Procedeele
de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali suntmulte si se gasesc
descrise in literatura de specialitate. Stuparii incepatori insatrebuie sa si le insuseasca pe
cele mai simple si odata cu trecerea timpului potincerca tehnici care acum par atat de
complicate.
INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE
Alegand acest tip de stup, apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisivspre
practicarea unui stuparit profesionist. Acesti stupi pot fi folositi pentru a facepastoral, pot
fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. Trebuie sa vaganditi ca puteti
obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) simai ales miere pe
sortimente. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine aredezavantajele lui dar acestea
pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilorelaborate de-a lungul timpului. In orice
caz daca l-ati ales, alegerea a fostinspirata !!!Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu
el este o combinatie intre stupul orizontalsi cel multietajat, mai bine spus preia tehnologii
caracteristice ambelor. De aceeaintretinerea albinelor in perioada de primavara este
identica cu cea aplicata la stupiiorizontali. Se fac restrangeri de cuib, impachetari, largiri
ale cuibului prin adaugareade faguri claditi sau artificiali ,etc. Cand familia de albine
ajunge sa ocupe cei 10faguri ai cuibului, iar matca depune oua pe fetele interioare ale
fagurilor marginasi,
obicei in preajma primului cules la salcam. Magazinul este completat cu faguri claditisi
2-3 faguri artificiali. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa odistanta
mai mare intre ei, in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta.Cand albinele au
umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales candse observa capacirea
superioara a acestora, stim ca a venit momentul sa adaugamun al doilea magazin. Acesta
se aseaza deasupra cuibului, primind deasupramagazinul cu miere unde bineinteles va
continua procesul de capacire. Asezarea unuimagazin de recolta devine necesara uneori si
pe timpul cand nu este cules, din cauzamultimii albinelor, care ocupa pana la refuz fagurii
din cuib. Dupa terminareaculesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o
deja) !!! La acest tip destup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din
cuib nu asiguracantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula),
si deaceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. Odata cu
venireatimpului racoros, intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului
orizontal.
INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI
Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Unii ilconsidera ca
fiind cel mai bun stup, altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tariinoastre.S igur este un
lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si careimpune ca apicultorul sa posede
un bagaj vast de cunostinte apicole. Folosit inzonele tarii in care clima permite ca
familiile de albine sa ajunga la o dezvoltarebuna, succesul este asigurat.I ata cum se
manuieste:
Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse, avand fagurii
dincorpul superior plini cu miere capacita, de calitate superioara. Ghemul de iarna
seformeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara acelor
din corpul superior. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri, forma pecare o
dobandeste in urma suprapunerii, majoritatea proviziilor de hrana se gasesc incorpul
superior. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitateade a se
deplasa pe verticala, in functie si pe masura consumului proviziilor dincelulele fagurilor
ocupate de ghem. Se asigura in acest mod o iernare din cele maicorespunzatoare. La
sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiileocupa, treptat, cu puiet
fagurii din corpul de sus, unde sunt conditii mai bune pentrumentinerea caldurii ! Cand
corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos existafaguri cu celule goale, se trece la
intensificarea cresterii de puiet prin simplainversare a corpurilor.Aceasta schimbare de
pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creascapuiet atat in corpurile de
jos (care mai inainte se gaseau deasupra), cat si in faguriigoi din corpurile superioare
(care mai inainte se gaseau dedesubt, deasuprafundurilor). Altfel fagurii din corpurile de
jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarease face cand timpul frumos si caldura s-au
statornicit, cel mai bine pe timpul infloririipomilor roditori, odata sau la scurt timp dupa
transvazarea familiilor respective instupi curatati si dezinfectati. Cand familiile au matci
tinere si prolifice, populatiinumeroase,provizii suficiente si pot valorifica economic
culesurile de intretinere,cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate
ajunge la oaglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere, inainte de inflorirea
salcamului sau- cel mai tarziu - inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. De
aceea pentrua se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o
nouarestructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treileacorp,
care-in anii favorabili - poate fi si el ocupat cu puiet si albine.
Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos, matca estenevoita sa-
si desfasoare, in continuare, activitatea de ouat pe acesti faguri, celuleleeliberate de puiet
din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. Catresfarsitul perioadei de cules
intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cucel de deasupra. La pregatirea
familiei pentru iarna, peste corpul cu puiet de jos seaseaza corpul cu provizii de miere si
pastura de buna calitate.
Concluzii
Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce inexploatare.
In privinta tehnicilor de intretinere, fiecare alege ce i se potriveste maibine, intr-un cuvant
isi alege "stilul de lucru". Incepeti cu tehnici simple si pe masurace va acomodati si
capatati experienta treceti la un nivel superior. Nu uitati :progresul se obtine pas cu pas,
nu sarind peste etape !
STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii
ramelor. In aceastasituatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul
anului . Va prezentam doua scheme de lucru(cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des
intalnite in practica apicola .
Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman
a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile inversate pentru
intensificarea cresterii de puietc , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru
valorificarea culesurilorf) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)
Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman
a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)b) Corpurile in care a iernat familia ,
inversate , pentru intensificarea cresterii depuiet
24
c , d , e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoaref) Corpuri in care
familia de albine ierneaza (toamna)
NARCOTIZAREA ALBINELOR
In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada
scurta. Practic sunt maimulte metode pentru a face acest lucru, insa dupa cum v-am
obisnuit vom descrie metoda folosita de noi, fara aavea insa pretentia ca este cea mai
buna. Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta.
Substanta folosita la narcotizarea familiei dealbine este
protoxidul de azot 
, aplicareafacandu-se sub forma de fumigatii. O saintrebati : "de unde iau eu protoxid de
azot".Raspunsul este simplu si solutia cunoscutaprobabil de multa lume. Protoxidul de
azot seobtine prin arderea in afumator a unei micicantitati de
azotat de amoniu
. Trebuie sa vaatentionam ca o aplicare corecta a substantei ,presupune respectarea
catorva pasi obligatorii
pentru a elimina riscurile legate de protectiaalbinelor, protectia la contaminare si nu in
ultimul rand de protectia apicultorului.Protoxidul de azot , este cunoscut ca un gaz
ilariant din anul 1800. In cantitati miciprovoaca asupra omului o "buna dispozitie", insa
odata doza marita are efectuleterului si cloroformului. Mult timp a fost folosit in industria
alimentara la preparareade frisca.
Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este osubstanta
inofensiva.
 
Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire :
 
Pregatirea afumatorului 
- afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuniincinsi (jar viu). Grosimea
ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . Este recomandatsa nu se depaseasca aceasta
grosime pentru, a se evita descompunerea in gazetoxice (datorita temperaturii mari), a
protoxidului de azot. In cazul in care avem de
narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jarviu". In
prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun, realizand cuplajul cuajutorul unei
reductii.
Pregatirea azotatului de amoniu
- azotatul folosit pentru producerea protoxidului deamoniu este cel folosit ca ingrasamant
in agricultura. Deoarece modul de prezentarea acestuia este sub forma de praf sau granule
si arderea directa in afumator s-arproduce rapid,trebuie compactat. Compactarea se face
introducand 2 g de azotat deamoniu intr-o bucata de hartie,ce v-a fi rasucita ulterior.O
alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta),este dizolvarea intr-unlitru de
apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. Cu solutia obtinuta seimpregneaza un
material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.
ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant),se poate gasi in combinatii cualte
substante. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu!
 
Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor 
- pentru o narcotizare eficienta cutiastupului trebuie sa fie etansa. Se ridica capacul,
ramele se distanteaza intre ele sipeste podisor se aseaza o panza deasa de sac. Furtunul
atasat la afumator seintroduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Trebuie avut grija ca jetul
cald sa nuloveasca direct albinele. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup, ridicam
sacul sipodisorul, iar daca albinele nu sunt imobile, se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis.
Pentrua executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei !
 Deoarece dupa narcotizare, albinele au o faza de dezorientare, este recomandat
caoperatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. In acest fel familia
indificultate nu v-a fi atacata de alte albine.Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea
protoxidului de azot in apicultura nueste daunatoare familiei de albine. Totusi problema
rezidurilor ramase in miere sauceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam
ca narcotizarea sa fiefacuta cu prudenta, fara a depasi dozele si numai in caz de
necesitate.
CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE
Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. Vom
prezenta in aceasta paginacateva metode de inmultire, care pot fi aplicate de orice
apicultor in stupina proprie.
Roirea artificiala prin stolonare
Foarte simplu de realizat,ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendintade a
intra in frigurile roitului, a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albinaacoperitoare,iar de la
alte familii a altor doi faguri cu provizii. Printre fagurii cuprovizii trebuie sa fie cel putin
unul cu polen si cu pastura, absolut necesare roiului,mai ales daca roii raman pe aceeasi
vatra cu familiile din care s-au format. Trebuiesa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina
culegatoare .Pana la refacerea acestei noi unitati biologice, albinele consuma dinrezervele
puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vorprimi apa in hranitor. Cu cat
roii se fac mai devreme, cu atat estemai bine, pentru a avea cat mai mult timp la
dispozitie, necesarconstituirii unor unitati biologice puternice, cu suficiente rezerve
deiernare in cele mai bune conditii. Roii odata constituiti, daca este
26
posibil, se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuiesa
existe un cules de intretinere, stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm.In lipsa
culesului, roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor,seara la fiecare 2-
3 zile. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata, in cuscacu dop din serbet sau
foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata deeclozionare, pe fagurii din
centrul cuibului, imediat sub speteaza de sus a ramei. Estenecesara o atentie sporita
atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet,pentru a nu se ridica din greseala
una din matcile familiilor donatoare respective.Metoda se preteaza a fi folosita foarte
bine in primavara, inaintea culesului de lasalcam, cand familiile sunt foarte populate si in
stupi exista 7-8 faguri cu puiet perama mare. Spre a evita intrarea in frigurile roitului, se
poate aplica aceasta metodapentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia
de baza a unor faguriartificiali in locul celor cu puiet. Cand roii se formeaza spre toamna,
dupa culesul dela floarea-soarelui, trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet, ajungand astfel rapid
la nivelulde putere al familiilor de baza.
Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple , fiind la indemanaoricarui
apicultor . Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Cand o folosiminaintea
culesului la salcam , trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiilede albine si de
aceea se ridica o singura rama de puiet capacit , impreuna cu albinatanara aferenta
.Indiferent de perioada aplicarii metodei , va recomandam sa formati roiuri pe 6 ramecu
puiet , pentru a obtine entitati viabile. O conditie de baza este aceea ca toatefamiliile care
participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare desanatate buna . O alta
conditie este asigurarea cu matci tinere , imperecheate ,pentru toate roiurile formate.
 
Roirea artificiala prin divizare
 Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica, sanatoasa siproductiva,
prin divizare. Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in carese afla familia ce
urmeaza a fi divizata. Fagurii cu albine, puiet si provizii se impartegal intre cei doi stupi,
fara a tine seama in care a ramas matca.
Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. Cei doi stupi cuurdinisurile
apropiate, unul la stanga, altul la dreapta, seaseaza unul langa altul pe locul stupului golit,
pentru caalbina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi.Familia ramasa fara
matca va primi una imperecheata incolivia cu dop de serbet, ori foaia de fagure
artificialperforat, sau o botca gata de eclozionare.Treptat, cei doi stupi se departeaza
zilnic cate putin, cam20 cm/zi, pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Uniiapicultori
, mai ales cei incepatori , folosesc o varianta simplificata a metodei , lasandstupul fara
matca sa-si creasca singur regina, din botci de salvare . Aceasta variantatrebuie insa
abandonata , datorita perioadei mari in care cresterea de puiet estestopata (pana la
imperecherea noii matci ).
Comentarii : metoda este buna si viabila , insa ea trebuie aplicata numai
familiilor puternice. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam , un
termen fiind 15 iunie.
Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului
saechilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albinaculegatoare ; din
pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina,pentru ca de obicei in fiecare
stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe.
 
Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza
 Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoniafecteaza -
alaturi de viroze - din ce in ce mai mult albinele, diminuand puterea sicapacitatea
productiva a familiilor. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat, dinfamilia de baza se
scoate tot puietul capacit si necapacit, lasand familia cu matca sialbina culegatoare.Daca
familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cupuiet necapacit.Sesizand
absenta puietului, matca cauta sa modifice starea anormala siinsamanteaza rapid 3-5
faguri cu puiet, in functie de perioada calendaristica la carene aflam si de albina
acoperitoare de care dispune familia. Ramele cu puiet si albinaacoperitoare care au fost
scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multeladite in functie de numarul
ramelor de puiet, formand noi unitati biologice (roi).Roiurilor li se altoieste cate o botca
gata de eclozionare astfel ca pana laimperecherea tinerei matci, intreg puietul sa
eclozioneze.Astfel la familia de baza, cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se
executarapid tratamentul cu Varachet conform prospectului, pentru a surprinde
intreagapopulatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. La culesul urmator sau in
toamna,daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare,
seunifica formand astfel o familie foarte puternica, pentru un cules tarziu sau
pentruiernare fara pierderi.
Metoda dublarii efectivului familiilor de albine
 Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor dealbine
prin dublarea efectivului, valorificand superior culesurile, in paralel cu
combaterea acarianului Varroa. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere laculesul de
salcam , se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitatibiologice. Aceasta
o realizam in scopul inmultirii, dezvoltarii accelerate si efectuariiunor tratamente
eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietuluiin familie, deci si a
parazitului.La stupul multietajat, se ridica toate ramele cu puietcapacit si necapacit in
corpul 2 sau 3, dupa caz. Se lasa in corpul o matca stupului cuo rama cu puiet necapacit
cat mai tanar posibil.Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu
urdinis lateral. Lacorpul superior se da o botca. Se executa tratamentul cu Varachet la
corpul 1 inferiorin care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Aici matca va
cauta sa-sirefaca puietul in cel mai scurt timp, vietuind ca o familie de sine
statatoare,beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. In
corpulsuperior, dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie, se strange cuibul
peramele cu puiet si albina acoperitoare. Matca tanara, dupa ce s-a imperecheat incepesa
insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.Cand intreg puietul a eclozionat si
puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit, seexecuta tratamentul cu Varachet in
corpul superior. Cu cel putin 10 zile inainte de
cules, se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Se ia una dintrematci
cu 1,2,3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corpsuperior ca
roi de sine statator. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-seapoi podisorul
dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabilasa valorifice
culesul urmator. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara siintraga familie din
corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de lafamilia din corpul
superior de la care s-a scos matca cu 1,2,3 rame cu puiet si s-afacut roiul de sine
statator.Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin
valorificareaculesurilor urmatoare si stimulare permanenta. In mod asemanator se
procedeaza sila familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu
ajutorulunei diafragme si practicarea unui urdinis lateral.
ROIURI DE ALBINE LA PACHET - FORMARE SIINSTALARE
Printre metodele de inmultire a familiilor de albine, exista o metoda care se detaseaza net
prinavantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata
pe scara larga in toatalumea. Din pacate in Romania, nu este indeajuns exploatata ,
lipsind apicultorii de o arma puternica incombaterea bolilor. Pagina se doreste a fi o
pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire, care desicunoscuta teoretic nu este
utilizata decat arareori.
Printre metodele de inmultire a familiilor de albine,exista o metoda care se detaseazanet
prin avantajele aduse. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" sipracticata
pe scara larga in toata lumea.Din pacate in Romania, nu este indeajunsexploatata , lipsind
apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Pagina sedoreste a fi o pledoarie in
favoarea acestei metodede inmultire,care desi cunoscuta teoretic nu esteutilizata decat
arareori.
Echipamentul folosit 
- principalul echipament folositeste o ladita de transport(pachet), de la care vinepractic si
numele metodei.Dupa cum vedeti in imagine, acest pachet are oconstructie simpla si
ieftina.Peretii frontali sunt dinplasa de sarma , in scopul asigurarii unei buneventilatii.
Sipca din interior este folosita pentrusprijinirea hranitorului.Hranitorul este utilizat cand
intre formarea roiului siinstalare, trec mai mult de 12 ore.Alte doua echipamente utilizate
sunt colivia de transporta matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare
din carton. Cea maiutilizata colivie este cea din fig.2. Palnia din carton are diametrul
superior mare, iarcel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.
Matcile
- pentru a reusi formarea de roiuri viabile,care sa aiba sanse maxime dedezvoltare si
transformare in familii puternice, acestea trebuie dotate cu matci tineresi imperecheate.
Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultoricare stiu a creste matci
si pot respecta termenul de livrare. Comanda matcilor se va
face din timp.Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti.
Formarea roiurilor 
- este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. Estefoarte important ca perioada
calendaristica sa fie cea optima,aceasta fiind cuprinsaintre 20 mai si 15 iunie, pentru
conditiile din Romania. Lucrarea incepe dimineata(ora 10 - 11), cand albina batrana este
la cules.Introducem in pachete coliviile cumatci si pregatim hranitoarele.Stupul vizat se
deschide si identificam matca. Fagurele cu matca se ridica si il vomdepozita temporar
intr-o cutie(corp de stup).De pefagurii cu puiet(acolo este albina tanara), scuturam cu
operie moale, albinele in palnia pachetului.In aceastafaza, pachetul cu palnia montata se
afla instalat pe uncantar. Scuturam atati faguri incat sa ajungem lagreutatea de 1,5 kg
albina. Se pot forma si pachete cu 1kg de albina, insa
noi le recomandam pe cele de 1,5 kg
,care sunt mai performante.Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul
simutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.Repetam operatiunile pentru fiecare
pachet in parte.
Transportul pachetelor 
- dupa formare sidepozitare,pachetele cu albine se transporta, de preferintanoaptea, la
noua vatra aflata la min. 3 km de cea veche.Odata ajunse la noua destinatie se vor
depozita intr-ocamera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare.
Instalarea roiurilor 
- instalam roiurile formate in stupi noisau vechi (dezinfectati insa), dotati cu 5-6 faguri
artificiali.Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului detransmitere a
bolilor. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac), se scoatecolivia cu matca si
se fixeaza intre fagurii artificiali. In prealabil orificiul de eliberareva fi infundat cu un dop
de serbet. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prinscuturarea directa a albinelor sau
prin introducerea pachetului direct in stup. In acestultim caz albinele parasesc singure
pachetul, urmand ca acesta sa fie recuperat inziua urmatoare. Albinelor li se va asigura un
hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar2/1. Nu se administreaza drept hrana miere !
Ingrijirea roiurilor 
- in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea siinceperea pontei
matcii.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar.Inmaxim 4-6 zile de la
instalare se face un tratament cu Varachet Forte,pentrueliminarea acarianului Varroa.
Recomandari finale
- producerea si transportul roiului , se poate face si in lipsa lazii-pachet, aceasta putand fi
inlocuita cu un sac,un cos de nuiele etc ! Respectatiintocmai fazele descrise ! Nu folositi
miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi !Executati un tratament antivarooa ! Desi
"adversarii" acestei metode de inmultirereproseaza lenta dezvoltare a roiului , nu este
deloc asa , si daca vom proceda corectvom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu
albina !
CALENDARUL APICULTORULUI
30
Ianuarie
- asigurarea linistii familiilor de albine ;pasarile,animalele pot provoca prinzgomotele pe
care le fac, o neliniste afamiliilor, determinandu-le sa consumehrana suplimentara ;
soarecii intrati instup creaza acelasi discomfort .- supraveghem zborurile de curatire ;asta
in cazul in care avem noroc de ovreme favorabila ; daca vremeapermite,albinele fac in
aceasta perioadazboruri de curatire care au un rolbenefic.- supravegherea permanenta a
stupilor, pentru prevenirea aparitiei stariloranormale ; nu exagerati insa pentru ca daca v-
ati facut treaba bine in toamna,vapierdeti timpul de pomana.- indepartarea zapezii de pe
stupi ; tineti cont ca numai zapada inghetata(care arecrusta)dauneaza intr-o oarecare
masura ; curatirea urdinisului stupilor pentruasigurarea unei bune ventilatii.- repararea,
curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva, ramelor, utilajelor ;insarmarea ramelor.-
pregatirea teoretica a stuparilor ; in aceasta perioada cand sunteti mai liberi, etimpul sa
faceti si un curs de stuparit la A.C.A ; o diploma nu o sa va strice.
Februarie
- continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna;
curatam zapada, imprastiem paie ; pentru stimulare(in zilele favorabile)se
inlaturaimpachetajul superior al stupilor,eventual si capacele.- completam rezervele de
hrana la familiile aflate in dificultate ; completarea se vaface numai cu faguri de la
rezerva, turte de miere si zahar pudra sau serbet ;aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie
perforata, deasupra ramelor(in contact direct cuele).- curatam urdinisul stupilor,
supraveghem familiile facand controale auditive ;reparam,curatam dezinfectam
inventarul apicol ramas.
- in zonele mai calde ale tarii,matca incepe sa depuna primele oua ; stupariirecolteaza si
conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin ; daca estenevoie se pune in
functiune adapatorul.
Martie
- in unele zone(mai reci), au loc zboruri de curatire ; stuparii iau masurile necesare.-
alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) ; pentru cei ce vor safaca hraniri
de stimulare acum este momentul de incepere a lor.- executam controlul sumar al
familiilor de albine ; indreptam starile anormale.- in zilele favorabile facem revizia de
primavara(atentie...foarte important) ;stramtoram cuiburile ;impachetam suplimentar
stupii ; uscam impachetajulexistent ; micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.-
continuam hranirile de stimulare ; executam controlul general si in amanunt latoate
familiile ; largim cuiburile acolo unde este nevoie ; largirea se face cu mareprudenta.-
executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si
nosemoza) ; tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului;
executarea acestor tratamente este foarte importanta.
Aprilie
- acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara, il facacum ;
largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara ; adeptii "spargeriicuibului" au
cale libera.- dezinfectam stupii, mutam familiile in casa noua ; imputernicim familiile
slabe princompletarea cu faguri cu puiet capacit, prelevati de la familiile puternice.-
demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor, formarea de
familiitemporare etc.- introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ;
introducem ramacladitoare.- deplasam familiile de albine la pomii fructiferi ; luam masuri
pentrupreintampinarea furtisagului.
Mai
- continuam largirea cuiburilor , acum introducem si faguri artificiali ; instalamtopitorul
solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .- mentinem in stare activa toate familiile,
prin formarea de roi artificiali ; unimfamiliile slabe pentru a forma entitati puternice in
vederea valorificarii culesului lasalcam ; intarim familiile temporare cu puiet capacit ;
continuam sa introducemfaguri artificiali la cladit.- la stupii verticali cu magazine a sosit
momentul adaugarii magazinelor de stransura; la stupii orizontali se introduc faguri goi
pentrui asigurarea depozitarii mierii ; lastupii multietajati se procedeaza la inversarea si
adaugarea de corpuri.- extragem primele cantitati de miere ; se valorifica culesul la
salcam ; sosestevremea primelor deplasari la masivele melifere .- face primele rezerve de
faguri cu miere de calitate ; executam primele schimbari dematci.
Iunie
- extragem mierea ; topim ceara obtinuta ; pregatim deplasarile la culesurile de vara.-
formam un numar mare de roiuri ; deasemeni formam nuclee cu matci de
rezervaimperecheate sau neanperecheate ; aplicam o inmultire dirijata a familiilor
dealbine ; aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului.- alegem rame pline cu
miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei ;extragem mierea de la culesurile
de vara.- crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice ; formam nuclee
deimperechere a matcilor.
Iulie
- continuam cresterea artificiala a matcilor, organizam imperecherea si introducerealor in
familii ; recoltam mierea de la culesurile tarzii.- egalizam ca putere familiile din stupina ;
intarim roii artificiali formati in iunie.- pentru a ne mari rezerva de polen, acum putem
recolta polen de la porumb ;valorificam culesurile tarzii, in urma carora putem obtine
cantitati importante demiere ; continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere
in stare activa.- executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet
;preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos.
August
 
- stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna ; aceastaoperatiune
se face prin deblocarea cuibului ; stimularea cu miere, sirop de zahar saufaguri cu putina
miere care ii descapacim dupa diafragma ; folosind culesurile tarziiacolo unde este
posibil .- stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate ; micsoram
corespunzatorurdinisul ; inlocuim matcile necorespunzatoare ; extragem mierea de
prisos.- scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori
etc.)- controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna ; facem hraniri
decompletare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) .-
echilibram puterea familiilor, unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.
Septembrie
- continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul ; echilibram si facem
ultimilecompletari cu hrana(numai cu miere) ; oprim hranirile de stimulare.- unim
familiile slabe ; pregatim matcile de rezerva pentru iernare ; selectam sibagam in stupi
cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) ; conditionamceara si propolisul.-
stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vedereaiernarii(atentie,
lucrarea este foarte importanta).
Octombrie
 - impachetam cuiburile cu materiale izolatoare ; se vor evita acele materiale
careprovoaca condensul, gen polistiren ; nu impachetati exagerat cuiburile ;
instalamgratiile contra soarecilor.- facem tratamentul contra varrozei ; 3 tratamente
repetate la interval de 7 zile ;ultimul tratament obligatoriu fara puiet.- amenajam vatra
stupinei ; construim perdele de protectie ; stimulam sisupraveghem zborurile de curatire ;
sortam,curatam si tratam fagurii de la rezerva.
Noiembrie
- terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii ; continuam instalarea de gratiiimpotriva
soarecilor .- supraveghem familiile de albine ; stimulam zborurile de curatire tarzii.-
introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans inghemul de
iernare.- reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara
pentrumentinerea echipamentului in buna stare.
Decembrie
- supraveghem cum ierneaza familiile de albine ; supraveghem zborurile de curatire.-
indepartam zapada (numai cand are crusta) ; curatam urdinisul stupilor ; asiguramo liniste
deplina in stupina.- reparam inventarul, insarmam ramele, ne pregatim teoretic.
Concluzii 
- acest calendar apicol are un caracter strictorientativ. Perioada de executie a diferitelor
lucraripoate sa difere de la o zona la alta.
INTRODUCEREA MATCILOR
In apicultura, operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albinereprezinta o
piatra de incercare pentru stupari. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o
folosesc
33
pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. Fara a insista asupra problematicii, trebuie
sa stiti ca sunt treiperioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Acestea sunt
primavara devreme, in timpul culesurilorintense, cat si toamna tarziu. In cele ce urmeaza
vom descrie 4 metode de succes, folosite de noi de-a lungulanilor de stuparit. Consideram
ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor.
Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 %
 Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor , o colivie
deseparare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a
matcilor.Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac".
Coliviacapac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra.
Inliteratura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %.Din
punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj, decat in
aniinefavorabili apiculturii.Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din
plasa de sarma cu ochiuride 3 mm . Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10
cm (suprafatafinala 100 cm patrati). In unul din peretii laterali se practica un orificiu care
seastupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub , lung de4-5
cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Si acest tub se umple cu pasta.Inaltimea
coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita amatcii.In
principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure dinmijlocul
cuibului , dupa 4-6 ore de la orfanizare. Portiunea de fagure acoperita decolivie trebuie sa
cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Izolarea matciise face fara albina
insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si ovor ingriji. Matca, in cele
mai multe cazuri , incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupaizolare. In acest timp albinele
familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) sivor elibera matca. Familia nu se
deranjeaza timp de 4-5 zile, dupa care putemverifica acceptarea matcii. Atunci putem
constata (in putine cazuri ) ca albinele nu aueliberat matca, caz in care vom practica prin
partea opusa a fagurelui o gaura.Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile
locale. De pilda uniiapicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile,
dupa caredistrug botcile aparute. Indiferent de varianta aleasa, ce trebuie sa retinem
estefaptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.
Introducerea cu alcool : acceptare 80 - 95 %
 O alta metoda folosita de noi, mai rar insa,este introducerea matcii sub protectiavaporilor
de alcool. Istoric , metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de pesteTisa, apoi fiind
preluata de intreaga Europa, inclusiv de romani. Noi o folosim in aniicu clima mai
constanta , fara mari variatii de temperatura si umiditate, factori carepot influenta
acceptarea. Explicatia este aceea ca in anumite conditii, viteza de evaporare a alcoolului
este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea maiputin succes.Alcoolul folosit
este cel etilic de 95 grade , sau un rachiu de fructe dublu rafinat(palinca) de 60 grade.
Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si15 ml pentru o familie, iar
pentru rachiu se maresc cu 30%. Se ridica matca batranadin familia vizata si se
administreaza alcoolul pe o bucata de material textil.Introducem rapid in preajma, cusca
cu matca, cusca avand orificiul de eliberareobturat cu un strat
subtire
de serbet de zahar. Stratul de serbet trebuie sa fie subtirepentru ca albinele sa poata
elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cualcool. Este de preferat ca matca sa
fie izolata pe fagurii cu puiet, acolo unde se
gaseste albina tanara din abundenta.Metoda este eficienta,rapida,matca incepand
cateodata sa depuna oua chiar in ziuaintroducerii. Ca procent de acceptare este sub
metoda "custii capac",insa peransamblu putem sa ne declaram multumiti de ea.
Metoda roiului artificial - acceptare 100 %
 Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %. Este ometoda
simpla, dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create(roiului nou) si
de aceea este considerata un pic mai greoaie. Din punctul nostru devedere,prin rezultatele
obtinute ,nu putem decat sa o recomandam cu calduratuturor apicultorilor. Din pacate, ca
in toate lucrurile bune, exista si un impediment,anume cel legat de perioada limitata in
care se poate folosi. Lunile mai si iuniereprezinta intervalul ideal de aplicare.Probabil ca
multi dintre dv. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura deintroducere a
matcilor. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noifamilii folosind
albina tanara si o matca performanta.Iata cum procedam noi pentru aintroduce matcile :In
jur de ora 11, cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules,introducem intr-o
roinita(fara faguri), cusca cu matca tanara. In roinita, cu ajutorulunei palnii mari din
carton se scutura cca. 1 Kg de albina tanara. Pentru a ne asiguraca albina este tanara se
scutura doar ramele cu puiet, avand grija insa sa nuscuturam si matca familiei de baza.
Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0,5-1 kgde sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de
ore. La expirarea celor doua zile deizolare se muta familia nou formata intr-un corp de
stup curat, dotat cu 4 faguriartificiali, un hranitor cu sirop si unul cu apa. Mentionam ca
matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o
masura deprecautie. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa
maiaprovizionam cu sirop,pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti.Sa concluzionam :
dupa doua saptamani avem o familie noua, cu o matca tanaraacceptata,cu fagurii claditi si
insamantati. In aceasta faza avem posibilitatea de acontinua dezvoltarea entitatii nou
formate sau de a o uni cu familia a carei matcavrem sa o schimbam. Despre aceasta
operatiune vom vorbi in alta pagina de sit.In final trebuie sa retinem ca acceptarea se
produce in 100% din cazuri si cafolosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina,
mai ales cand avem deintrodus matci valoroase.
Metoda roiului artificial in aer liber - acceptare 100 %
 Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus
siasigura acelasi procentaj de acceptare de 100%. Cum procedam : seara, izolam incusca
matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Pe aceasta rama, aflatain aer liber,
scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.Albina batrana se intoarce instupul de baza iar
cea tanara se strange in jurul matcii, pe fagure. Roiul astfelformat, ramane peste noapte
afara, urmand ca in dimineata urmatoare sa procedamca in varianta 1.Trebuie mentionat
si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca dinobservatiile noastre nu am
sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Folosirea personala a stuparului.
Bibliografie : Cresterea matcilor - Dr.F.Ruttner si col. ; Editura Apimondia 1980 ;
Manualul apicultorului - autorcolectiv - 1979 ; ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta
decat opinia personala a autorului si nu are pretentia capoate lamuri in totalitate,
problematica expusa
TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR
Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii, vom prezenta un exemplu
practic de crestere siimperechere al matcilor, care poate fi folosit de orice apicultor,fie el
amator sau profesionist. Procedeeleenumerate au fost folosite de autorii acestui site in
cele doua stupine propii, de 120 si respectiv 150 familii dealbine, putand asigura atat
nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. Dat
fiindfaptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului, numarul
matcilor imperecheateobtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui
apicultor, cu mentiunea ca scopul principal esteacela de a pune accentul in primul rand pe
calitate.
Conditii generale
Stupinele sunt in stationar,amplasate pe mai multe vetre. Pastoralul si crestereamatcilor
fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-apreferat
aceasta formula. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale).Locatia
stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un culeslung si de
intensitate mica (faneata), sursele de polen fiind asigurate constant.Perioada de crestere a
matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie.
Unelte si utilaje folosite
Stupi orizontali 16 rame ; izolatoare rama cu gratii Hanneman ; diafragme deseparare cu
fereastra de 200 cm patrati, acoperita cu gratie Hanneman ; rame decrestere cu hranitor si
un leat ; sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete ;dopuri port-botci ; lanteta
transvazare ; nuclee imperechere 2-3 faguri.
Tehnologii folosite
Obtinerea larvelor din familiile vizate ; pregatirea ramei de crestere ; acceptarea
sicresterea partiala in familii cu matca ; finalizarea cresterii in familii orfanizate
;formarea nucleelor de imperechere, introducerea botcilor si imperecherea ;valorificarea
matcilor imperecheate.
Selectia si pregatirea familiilor
Selectiei ii dam o atentie deosebita. In acest sens familiile de albine donatoare delarve,
deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase, sunt urmaritepe o
perioada de 2-3 ani. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducereaunor noi
familii sau eliminarea altora. Principalele caractere urmarite sunt
celearhicunoscute de toata lumea, cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia
demiere.Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in
toamnasi primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind
acelade a avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune
pentru familiile doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa
familia debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.
Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma, dintre cele cu o buna dezvoltare in toamnasi
primavara. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special, scopul principal fiind acelade a
avea populatii masive de albina in preajma demarariicresterii.O mentiune pentru familiile
doici : practicam metodafamiliilor ajutatoare, iernand un roi stolon langa familia
debaza,in ideea obtinerii de familii puternice.
36

Obtinerea si transvazarea larvelor

Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varstade 1
1/2 zile. Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nuconteaza) si se
separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman. Pentruca matca sa nu treaca
pe partea cealalta de fagure, deci pentru a limita spatiul deouat, toate fantele existente
intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate firos).Dupa 24 de ore avem suprafete
de fagure insamantate si scoatem matca.Acestfagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3
1/2 zile,timp in care materialul decrestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara, numai
buna de transvazare.Rama de crestere arata ca in fig.1, ea fiind dotata cu un hranitor in
partea superioarasi cu un singur leat de crestere. Pe leatul de crestere sunt amplasate
uniform unnumar de 14 botci artificiale, cu ajutorul dopurilor de fixare. Fixarea dopului
de leatsi a botcilor de dop se face cu ceara topita.In ceea ce priveste metoda de
transvazare, practicam otransvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aducemari
beneficii.
Acceptarea botcilor , cresterea primara
Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita instup orizontal de 16 rame,
conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6faguri cu puiet si o matca tanara.
Inainte de introducerea ramei cu botci,restructuram familia doica formand doua entitati
despartite de o diafragma cufereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. 200 cm
patrati).Organizarea cuibuluieste urmatoarea :
Compartimentul de crestere
: 1) Fagure cu miere si polen proaspat ; 2) Fagure cupuiet capacit ; 3) Rama de crestere cu
hranitor ; 4) Rama cu puiet capacit gata deeclozionare ; 5) Diafragma despartitoare cu
fereastra acoperita;
Compartimentul cu matca :
6) - 16) restul de faguri existenti in stup cu mentiuneaca imediat dupa diafragma se
aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere sipastura.Astfel restructurata, lasam
familia fara sa o deranjam, 24-36 de ore.La primul controlverificam rama de crestere si
daca acceptarea merge bine vom avea un numarvariabil de botci acceptate(7-12 buc). Tot
la primul control umplem hranitorul de perama cu sirop de zahar, operatiune repetata
peste 2 zile. Dupa 7-8 zile de latransvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-
o familie orfanizata.Putem folosi familia doica , cu matca,pentru o crestere de matci pe
tot sezonul,practicand restructurari periodice.
Orfanizarea familiei crescatoare - finalizarea cresterii
Pentru a obtine o familie orfanizata, fara puiet necapacit si care sa asigure ocontinuare
favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan". Aceasta metoda consta inizolarea matcii
cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat alstupului. In
compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam deambele parti cate
un fagure gol.Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este
limitat) , iar incompartimentul 2, albinele vor capaci puietul. In concluzie lucrarea de
obtinere afamiliei orfanizate , fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile
inainteaintroducerii ramei de crestere. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna
cu cei 3 faguri(fara albina). Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare
esteacela ca aceasta albina este tanara, deci apta pentru continuarea cresterii. Dupa
uncontrol atent, rama cu rama, pentru a depista prezenta unor eventuale botcinaturale,
putem introduce fara grija rama cu botci.
Recoltarea botcilor - imperecherea in nuclee
La 14-15 zile de la depunerea oualelor, recoltam botcile care vor fi introduse innucleele
de imperechere. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea. Avandin vedere
faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(darconstant), de matci
pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame.Acestea pot fi intretinute
usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fifolosite tot sezonul.Nucleele se
formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri, unul cu hrana, unulcu puiet capacit,
impreuna cu albina acoperitoare. In nucleu se mai adauga o ramagoala(in care punem si
putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta. Dupa24 de ore de la formarea lor
se poate introduce botca.In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se
imperecheaza. Pentru a verificadaca matca este imperecheata, asteptam sa apara primele
oua pe fagure. Pentru asimplifica fluxul de imperechere, matcile care nu depun oua in 15
zile de laeclozionare sunt distruse. Totusi,daca conditiile meteo au fost proaste si matcile
nuau putut iesi pentru imperechere, distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.
Aprecieri finale
Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema,
fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana
-Italia).Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat
doaradaptarea la conditiile locale.Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa
nevoile fiecarui apicultor iarpentru simplificare se pot elimina unele verigi
(ex:continuarea si finalizarea cresteriiin familia doica pornitoare).
PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA
In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un
numar anume de matciimperecheate, trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru
o perioada determinata. Solutionarea acestorprobleme necesita aplicarea unor metode
practice si sigure, care sa permita supravietuirea cat mai indelungata amatcilor in afara
familiilor. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Inainte
de aincepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat :
atat apicultorii cuexperienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta
problematica....pentru ca la urma urmei nu"lansam rachete", ci doar facem un pas spre a
pune apicultura pe un fagas profesionist.
Iernarea matcilor de rezerva
Necesarulde matci derezerva intr-o stupinabineadministrata este de 10-15% din numarul
de
familii. O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pieritdin
anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.
Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza
Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre
apicultoriiamatori.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp
Dadant,ambele sisteme fiind la fel de bune. In luna septembrie, sau chiar de la inceputul
luioctombrie daca conditiile ne permit, langa o familie de baza se aseaza un nucleu din3-
4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam. Nucleul gazda contine o cantitate de400-500
g albina si 5-6 kg miere de calitate. Familia de baza este despartita denucleu printr-o
diafragma etansa (fig.1), iar la sosirea vremii nefavorabile se vorimpacheta cu materiale
izolatoare. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca2-3 controale auditive, pentru
a vedea cum se comporta albinele.
Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca
derezerva intre doua familii de baza.
Aceasta varianta (fig.2), se preteaza pentru stupulorizontal, acolo unde spatiul mare
permite gazduirea celor trei entitati. Conditiile deiernare a nucleului sunt mult
imbunatatite, procentul de matci pierdute scazandsimtitor.In principiu la cele doua
metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %, putandscade pana la 5 % in anii cu
ierni mai blande.
Iernarea matcilor in stupi compartimentati
Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unuinumar
mai mare de matci,fiind o metoda buna si sigura. Se pot folosi drept adapoststupi
orizontali, corpuri Dadant sau chiar magazine. Corpul respectiv secompartimenteaza cu
diafragme etanse in mai multe "camere". Intr-un stup orizontalse pot gazdui 5 nuclee pe 3
rame, iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame.Fiecare compartiment contine 0,4-0,6
kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate.Nucleele le organizam perechi, in scopul
mentinerii caldurii. Un impachetaj corect alstupului este de dorit, la fel si controalele din
timpul iernii. Primavara, matcile derezerva se folosesc acolo unde avem nevoie.
Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuireadiafragmelor de
etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300cm patrati) acoperite de
plasa.
Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici ,pentru aimpedica albinele si matcile sa
treaca dintr-un compartiment in altul. Avantajulmetodei este acela ca se micsoreaza
cantitatea de albina la 0,2-0,3 kg (1-2 faguri) si
de hrana la 2-3 kg pe compartiment. De multe ori insa (nu e obligatoriu), procentulde
matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi.
Aprecieri personale -
Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare,inclusiv variantele lor, in
stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare. Totusidiferentele de la un an la altul
a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %),fapt pentru care trebuie sa
mentionam ca succesul lucrariidepinde atat de conditiile meteo specifice iernii, cat si de
atentia cucare tratam problematica.
39
Iernarea matcilor in afara familiilor
 In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor,metoda
elaborata si experimentata de N. Foti, inca din 1952. Ca experientapersonala trebuie sa va
spunem ca si noi am incercat metoda, insa rezultatele aufost nesatisfacatoare. Probabil ca
aceste rezultate au fost determinate de unelegreseli pe care le-am facut pe parcursul
lucrarilor. Una dintre greseli a fost ca amadministrat mierea netratata cu un produs anti-
nosema, in speta Fumidil B.
Ceea ce trebuie sa retinem este faptul ca in toata literaturade specialitate aparuta din anul
`52 pana in prezent,metodaeste descrisa ca una valabila si sigura.
Aceasta tehnologie poate fi folosita atat vara, cand dorim sadepozitam fara cheltuieli
substantiale un numar mai mare dematci imperecheate (pentru vanzare sau nevoi proprii),
cat siiarna cand vrem sa iernam matci de rezerva.In principiu metoda consta in
introducerea matcii intr-o micacusca impreuna cu un numar de 40-50 de albine si
hrananecesara. Din cand in cand, albinele insotitoare se schimba sise fac completari cu
hrana. Pentru reusita lucrarii avemnevoie de urmatoarele materiale :
Custi tip Foti 
: Cusca este construita din material plastic(polistiren - soc) si are forma
dreptunghiulara(vezi fig.4), cudimensiunile interioare 70/50/45 mm. Corpul custii se
inchidecu un capac glisant, in interior se monteaza un faguras de60/50 mm. Cusca mai
este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior,transferul de hrana fiind facut
printr-un orificiu de 2 mm.
Dulap depozitat custi 
: Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor sialbinelor, custile sunt tinute in
dulapuri simple. Un dulap pentru 20 de matci, necesarpentru iernarea matcilor la nivel de
amator se confectioneaza din scandura de brad(20 mm grosime). Acest dulap are
dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiindprevazut in interior cu sipci de sprijin.
Colivii de matca
: Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilorcand se face schimbul de
albine. In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goalede chibrituri.
Faguri pentru echiparea custilor 
: Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. 3generatii de puiet, cu sarmele scoase
si taiati la dimensiunea custilor.
Hrana si albine insotitoare
: Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida , faracristale, in cantitate de 200 g/matca
(pentru intreaga perioada). Albinele de schimb,cate 25-30 g(250-300 albine)/matca , in
perfecta stare de sanatate, cantitatenecesara pentru intreaga iarna.
Cum procedam
: Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. Nu este
un termen batut in cuie, lucrarea putand fi facuta si in
septembrie sau noiembrie. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acidacetic
industrial(3-5 zile), se aerisesc si se dimensioneaza.Custile se spala cu apa sidetergent, se
clatesc si se usuca. Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul ceriilichide, in acest fel
cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii.Popularea custilor se face in aer liber (daca avem
un numar mic de matci). Ridicammatca si o asezam provizoriu in colivie, prin prindere
directa sau cu ajutorul unui tubde sticla. Fagurele de pe care am ridicat matca, se aseaza
in pozitie verticala siprelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine.
Dupa ceindepartam albinele agatate pe exterior ,introducem matca , umplem hranitoarele
cumiere(20 g) si transferam custile in dulap.Saptamanal controlam modul de iernare
operatiune ce consta in verificarea stariimatcii,a albinelor insotitoare, a hranei etc.
Schimbul de albine insotitoare se face la3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si
la 2-3 saptamani in februarie martie.Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu :
1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate
, se face numai cu albine provenite din familiiputernice astfel avand garantia ca acestea
vor supravetui si vor avea grija de matca.
2)Daca matcile provin din nuclee slabe
, se folosesc inca de la prima populare albineprovenite din familii puternice.
3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile
sa nu scada sub 16 grade C, stiind cao temperatura optima este cuprinsa intre 20 - 23
grade C.
4)Cand facem schimbul de albine insotitoare
,fiecare matca se va introduce in cuscaei.Daca nu respectam aceasta regula ,naclairea
matcii este obligatorie.
5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam
, fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 lamie Fumidil B.Chiar daca la iernare am obtinut
rezultate slabe( repet, doar fiinca nu am respectattehnologia), lucrurile s-au schimbat
cand am folosit aceasta metoda pentru a pastramatci in perioada de vara. Astfel, cu o
cheltuiala minima,depozitam 100-150 dematci de vanzare (pentru 30-60 de zile),pana in
momentul cand gasim cumparatoripentru ele. Cand spunem 30-60 de zile asta nu
inseamna ca o matca este tinuta incusca toata aceasta perioada. De obicei durata stocarii
unei matci care a ouat innucleu nu depaseste 15 zile.In concluzie recomandam aceasta
metoda, iar pentru detalii mai recomandam siconsultarea "Manualului apicultorului",
ed.4, 1979, acolo unde o sa gasiti tehnologiamai amplu descrisa.
Pastrarea matcilor in perioada de vara
 Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor, din anul 2001 am maiexperimentat
o alta metoda care a dat rezultate favorabile. Este o metoda usoara sisigura care o sa va
ofere mari satisfactii.Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Fiecare
compartimenteste prevazut cu un urdinis, cel din mijloc pe peretele frontal, iar cele
douamarginase pe peretii laterali. Deasemeni, fiecare compartiment este prevazut
cupodisor propriu,avand grija capodisoarele sidiafragmele saasigure o etanseizareperfecta
(foarteimportant). Pentru
41
fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1,5 l sirop.Nucleele sunt
organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet, un fagurecu miere si un
fagure gol, respectiv matca. Dupa o anumita perioada, cand matcileincep sa oua si puietul
sa eclozioneze, cele trei podisoare se pot inlocui cu gratiiHanneman. Daca apare un cules,
peste corpul de baza se aseaza un magazin, undealbinele din nuclee (circuland liber prin
gratiile Hanneman), depun mierea. Candfolosim o matca, unificam nucleul orfan cu cel
alaturat, operatiune pe care o repetamsi la extragerea matcii 2.Trebuie sa mentionam ca in
lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuiehranite cu sirop de zahar. Dupa cum
am mai spus, metoda este sigura si nu trebuiesa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa
respectati tehnologia descrisa.
Conluzii finale
 Aceste metode sunt descrise, mai bine sau nu, in toata literatura de specialitate de lanoi.
Desigur ca mai sunt si multe altele, important insa este sa le si aplicati....si sanu ramaneti
la stadiul de "cititor".
CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER
Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate.Aceasta
problema estereprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din
stupina.Problema este multiplicata si delipsa de experienta pe care o resimte fiecare
incepator.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupinaproprie devine o
prioritate.
 
In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere,unele maisimple,altele
mai complicate.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o saaprofundam o metoda
(deja expusa),care poate reprezenta un punct deplecare.Aceasta metoda simpla este
metoda Miller si poate asigura tot necesarul dematci intr-o stupina de pana in 50 de
familii de albine.Bineinteles numarul matcilorobtinute poate fi mult mai mare insa se
presupune ca odata cu cresterea numerica astupinei trebuie abordate alte cai. Alegem din
stupina o familie cu performantemari,a carei matca ne-a multumit.La inceput,pentru
apicultorul cu un numar mic destupi,operatiunea nu poate da mari batai de cap.Din
aceasta familie vom trage noimatci. Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate
ramele cu puiet si ledistribuim in mai multi stupi , avand grija sa nu ridicam si matca
odata curamele.Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile
roitului sisa aiba deja trase botci naturale. In familia astfel restructurata ,lasam toate
ramelecu hrana , doua rame cu puiet gata de eclozionare, albinele acoperitoare si matca.
Pregatim rama de crestere,fig. 1, astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim despeteaza
superioara 4-5 bucati de fagure artificial,triunghiulare cu baza de 5-6cm.Lipirea
fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita ,in asa fel incat sa nu sedesprinda de stinghia
superioara. Pregatim stupul ca in fig. 2, asezand ramele dupaschema : de o parte si de alta
a cuibului , faguri cu miere si polen ,in centru , fagurecu puiet capacit , rama de crestere ,
fagure cu puietcapacit .Daca consideram ca albina acoperitoare nueste indeajuns putem sa
mai restrangemcuibul,scotand una dintre ramele cu hrana.Inprincipiu fagurii ramasi
trebuie sa fie acoperiti dinabundenta cu albina.Daca hranim stimulent cu 300-400 ml
sirop pe
zi,albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.Datorita
conditiilorcreate in cuib,adica miere si polen din abundenta,populatie numeroasa si
compactape faguri,matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii
noucrescuti.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei.Cand cantitatea
de oua este suficienta,ridicam aceasta rama si o introducem intr-ofamilie orfanizata
complet.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere unnumar cat mai mare de
oua.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca siimpreuna cu cu fagurii cu puiet
(capacit sau nu), o mutam intr-un alt corp. Totifagurii ramasi in familia crescatoare vor fi
scuturati de albine si controlati,pentru a nuramane nici o celula cu puiet.Dupa formarea
familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati,albinele ramase fara
matca vor lua in crestere ouale existente. Hranite suplimentardaca nu exista un cules de
intretinere,vor trage mai multe botci pe fiecare fagurasdin rama cu oua,fig 3.Botcile pot fi
recoltate dupa 9 zile de la introducereafagurelui,avand grija ca intre depunerea oului si
recoltare,sa nu treaca mai mult de14 zile. Cele doua familii,furnizoare de material de
crestere si doica pot fi folositepentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea
de albina tanara sihranind suplimentar.Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor
se folosesc direct in familii,candvrem sa schimbam matca,in roiurile nou formate sau mai
bine le vom transfera innuclee ,unde dupa eclozionare, matcile se pot imperechea.Dupa
cum vedeti,cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor,fara a fi nevoie caapicultorul
sa aiba un bagaj consistent de experienta. Calitativ matcile obtinute prinmetoda Miller
sunt bune,fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute printranzvazare simpla sau
dubla. Satisfactia de a produce aceste matci cu forteproprii,inca din anul doi de apicultura
este insa asa mare,incat micile diferente nicinu mai sunt bagate in seama.
CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE
Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect, la nivel de amatori, deriva din complexitatea
problematicii aparuteodata cu demararea operatiunilor de crestere. Aceste pagini cuprind
informatii cu caracter practic, referitoare lacresterea matcilor fara transvazare.
Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri :
- Roirea naturala.
Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in modnatural. Acest fapt duce
nu numai la o simpla crestere de matci, ci si la o divizare alor in 2,3,4 noi familii(roiuri).
Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva, familia debaza sa dispara. In urma pregatirii
procesului de roire naturala, rezulta un numarvariabil de botci (30-50 buc.), functie de
puterea familiei si de apetitul acesteiapentru crestere, botci care sunt pozitionate pe
extremitatile fagurilor.
Schimbarea linistita a matcii.
Sunt o serie de familii de albine la care instinctul deroire este mult atenuat. Aceste familii
se comporta un pic ciudat daca se ia inconsiderare comportamentul celorlalte. Puse in
situatii favorabile roirii, acestea sevor multumi sa-si schimbe linistit matca, cele doua
matci convietuind chiar impreunacateodata, insa divizarea ulterioara(roirea)nu se
produce. Pentru schimbarea linistitaa matcii, albinele cladesc un numar mic de botci(3-5
buc.), pe marginile fagurilor.
Cresteri de salvare.
Din diferite cauze accidentale, albinele pot ramane fara matca.Pentru a creste o noua
matca, ele transforma in botci, celule ce contin larve delucratoare, larvele primind drept
hrana laptisor de matca. Numarul botcilor desalvare este de 20-30 buc., aceste botci fiind
pozitionate pe suprafata interioara afagurelui,acolo unde se gasesc si larvele.
METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE
Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini, vom trece la abordarea directa a metodelorde
crestere, urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor,ulterior.
Metodele expuse sunt multe si diverse, iar intrebarea "de ce nu se expune osingura
metoda, care este considerata cea mai buna", apare in mintea oricui. Motivuleste foarte
simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilorsi mai ales
pentru toate conditiile de intretinere, climatice etc.Apoi intervine si factorul legat de
numarul de matci ce se urmareste a se obtine, decalificarea apicultorului. In orice caz
fiecare apicultor va avea si o versiune proprie ametodei puse in discutie. Pentru o mai
buna intelegere, vom prezenta avantajele sidezavantajele fiecarei metode in parte, urmand
ca dv. sa alegeti.
Metoda "matcilor de salvare"
In Romania (si nu numai), aceasta metoda este mult indragita de apicultoriiincepatori.S
implitatea si usurinta cu care se obtin matci, numarul mic de interventiiin cuib, fac ca
aceasta sa fie agreata, cu toate ca matcile obtinute au o calitateindoielnica.Iata pe scurt
care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca ofamilie de albine, si
implicit sa obtina un numar de matci, divizeaza acea familie indoua. O diviziune ramane
cu matca batrana, urmand ca cealalta sa-si creasca matca.Diviziunea fara matca, asezata
intr-o cutie noua, sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. Botcile vor fi
construite prin modificarea celulelor cu larve delucratoare.Apicultorul nu are de facut
decat sa astepte eclozionarea primei matci, care evident osa-si ucida suratele. Daca se
urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite inalte familii, acestea se vor recolta
dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati.
alta varianta este obtinerea directa a matcilor, fara a diviza familia. In principiueste vorba
numai de suprimarea matcii batrane, lasand restul sa decurga de la sine.Din nou dupa
capacirea botcilor, acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.
Avantaje : metoda este simpla si usoara, si nu cere decat o calificare minima
astuparului.Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica.
Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt:- albinele iau in crestere
larve de varste diferite, iar o selectieulterioara a botcilor nu poate fi facuta.- albinele
construiesc botci mici pentru ca nu reusesc salargeasca cat trebuie celulele de lucratoare ;
in aceste celule s-amai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute, consolideaza prea
tare peretiiacestor celule.
- recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri marivizavi
de distrugerea matcilor ce le gazduiesc.
Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor, decat ocazional, cand acestiasunt
lipsiti de experienta (anul 1,anul 2), urmand ca pe masura ce se sefamiliarizeaza cu
problematica apicola, sa adopte alte variante de crestere amatcilor.
 
Metoda "decuparea fagurelui"
Pentru obtinerea de matci mai mari, de calitate, metoda expusa mai sus a
fostperfectionata. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare aufost
eliminate, urmeaza sa ne lamurim. Sigur este ca "decuparea fagurelui" arevariante care se
aplica atat in Romania cat si in Occident.
- Taietura in arc (varianta occidentala) :
A reprezentat mult timp principalametoda recomandata incepatorilor. Se alege un fagure
insamantat, deschis laculoare, in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. Pe acest
fagure situatia stacam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere, puietul
necapacit(detoate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei.Pe acest fagure se
practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere,tinand seama ca in mijloc se
afla larve mai batrane. Taietura sub forma de arc(vezifig.1), se face cu ajutorul unui cutit
cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. Seare grija ca taietura efectuata sa nu distruga
larvele vizate, iar daca fagurele esteinsarmat, bucatile taiate se scot cu mare atentie.Dupa
indepartarea bucatii inferioare, urmeaza rarirea larvelor, in scopul impiedicariiaparitiei
botcilor lipite. Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas),urmarind ca
larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui, sa fie fata in fata,daca este posibil. Cand
spunem ca rarim larvele, ne referim bineinteles la celulele depe conturul "taieturii in arc",
albinele preferand sa construiasca acolo botcile.
Avand fagurele astfel pregatit, trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. Aceastase va
restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit, pentru a obligaalbinele sa ia
in crestere larvele din fagurele introdus. Fagurii scosi se vor da altorfamilii de albine, insa
fara albina de acoperire. Cu matca batrana se poate forma unroi, sau putem sa o omoram.
Astfel pregatite albinele, vor lua in crestere larvele depe conturul taieturii, construind un
numar mare de botci.
- Decuparea fagurelui (varianta romaneasca)
: Stim deja ca taierea fagureluiare ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea
construirii botcilor decatre albine. In varianta folosita la noi, aceasta taiere are un alt scop
si anume acelade a inchide lantul de crestere. Astfel albinele doici se vor regasi in numar
mai marein preajma larvelor de luat in crestere.Dupa incetarea culesului la salcam
procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei dealbine, introducem un fagure gol in care
nu s-a mai crescut puiet si care este stropitcu sirop de zahar. Dupa 4-5 zile, daca avem
noroc,matca o sa umple fagurele cuoua. Pentru siguranta putem introduce fagurele si
matca intr-un izolator cu gratieHanneman, pentru a o obliga sa oua numai acolo. In tot
acest timp(4-5 zile), hranimstimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar. La expirarea
perioadei, scoatemfagurele insamantat si il ducem in cabana, dupa ce in prealabil l-am
scuturat dealbina de acoperire. Aici,cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater), incalzit
in apa
clocotita, decupam jumatatea inferioara.Pe jumatatea superioara, alegem 15 celule cu oua
pe o fata si 15 pe cealalta, avandgrija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata
de vecina corespunzatoarefetei celelalte. Cu acelasi cutit, radem toate celelalte celule in
afara de cele 30 alesepentru crestere.
O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei, trebuiementionat ca
ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara seface restructurarea
si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui.
Din familia de baza ridicam matca, formam un roi, daca vrem sa o pastram, sau
oomoram. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cercetavizual.
In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puietnecapacit sau
oua. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit, miere saupastura. Fagurii cu puiet
necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. Estefoarte important ca in familia
crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva.
O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere, mai existasi
varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet, familia de albine ramanand numai pe
fagurii de hrana, care se vor putea controla mai usor.
Astfel pregatita familia de albine, orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu
puietcapacit), primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Dupa 10-11
zile,timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii,
vomavea botci capacite gata de recoltare, pentru a fi introduse in nucleele deimperechere.
- Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla, calitatea matcilor seimbunatateste
considerabil (mai ales in varianta romaneasca).- Dezavantaje : metoda nu elimina toate
inconvenientele si limitarile legate decrestere.
 
MATCI FARA TRANSVAZARE
 (part. 2)
Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare , in stupina proprie , ce pot fi folosite
de micul apicultor ,sunt :
Metoda fasiilor de fagure, celulelor taiate sau stantate
 Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor, presupune si practicarea de noiprocedee,
mai complexe si performante. In aceasta categorie se incadreaza simetoda fasiilor de
fagure sau diferitele ei variante. Fagurele in care nu s-a maicrescut puiet si insamantat de
matca captiva intre cele doua gratii Hanneman, seaseaza pe o suprafata plana. Cu ajutorul
unui cater incalzit se taie fasii de fagure,care trebuie sa cuprinda larve tinere, cu varsta
cunoscuta. Procedeul presupune sifolosirea ramei de crestere,care este de fapt o rama
normala, prevazuta cu sipci(2buc.), de lungimea luminii interioare a fagurelui. Pe acestea
se vor fixa fasiile defagure cu larvele selectate in vederea cresterii.Fixarea se face prin
lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita, sau cu ajutorul unor bridede sarma. Pe toata
lungimea fasiei de fagure, de pe fiecare leat, se raresc larveleastfel ca in final larvele
ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele. Aceste fasii semai pot fragmenta in 2-3
buc.,urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat,operatie urmata de aceeasi rarire
a larvelor. In final rama de crestere,cu cele doua
leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite, se introduce in familiadoica,
dupa o orfanizare prealabila a acesteia. Metoda este cunoscuta sub denumireade
"metoda Alley".
O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure,ci doar celule taiate cu un
cater sau cu o stanta. La taierea sau stantarea celulelor cularve se urmareste decuparea
unei singure celule, asfel incat aceasta sa contina sicate un sfert din celulele vecine.Pentru
stantare K.Weiss recomanda stanta elvetiana,aceasta fiind un tub de tabladespicat in
doua, cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capatmarginea foarte
bine ascutita. Decupand o celula, stanta strapunge fagurele, parteaopusa care cuprinde
celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport.Celulele stantate se vor prinde
pe cele doua sipci ale ramei de crestere, la 2 cm unade alta cu ajutorul unor tablite sau
dopuri despicate. Rama cu cele 20-30 de celule seintroduce intr-o familie doica,
orfanizata de 2-6 ore si fara puiet.
- Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve, calitatea matcilor fiind
mai buna.- Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare, iar matcile nu ajung la
greutateacelor obtinute prin transvazare.
 
Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule
Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou.Etapele care
trebuie urmate sunt :Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in
care nu s-a maicrescut puiet, intr-un izolator cu gratie Hanneman, impreuna cu matca din
care vremsa tragem descendenti. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca.
Dinacest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime
2celule intregi si de lungimea fagurelui. Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6celule
intregi.Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule, urmeaza sa le prelucram pentru a
leputea fixa pe leatul de crestere. In acest scop partea opusa se modeleaza intredegete
pentru a forma un dinte. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale, in afarade unul,
urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte.Fixam fiecare cuib,care
practic contine un ou, cu ajutorul dopurilor. Aceste dopuri vorfi despicate si prevazute cu
un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. Se ia undop, si intre cele doua parti se v-
a introduce dintele cuibului, dupa care aplicamelasticul de fixare. Dopurile ce contin
cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unulde altul(masurat de la centru la centru).
De avut in vedere
: oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore, deci pregatireacuiburilor nu trebuie sa
depaseasca aceast interval de timp ; se vor prefera oua maibatrane 2-2 1/2 zile daca dorim
sa depasim aceste 2 ore ; celulele cuibului se potscurta la jumatate.
Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei
familiiorfanizate de 2-6 ore, al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale).
Conformtehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca,
nicichiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie.
- Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare, calitatea matcilor fiind buna.-
Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarealarvelor.
 
Metoda Miller
Alegem din stupina o familie cu performante mari, a carei matca ne-a multumit.
Dinaceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi,avand
grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. In familia astfel restructurata,lasam toate
ramele cu hrana, doua rame cu puiet gata de eclozionare, albineleacoperitoare si
matca.Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de
speteazasuperioara 5 bucati de fagure artificial, triunghiulare cu baza de 5 cm. In
stupasezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului, faguri cu miere sipolen,
in centru, fagure cu puiet capacit, rama de crestere, fagure cu puiet capacit.Daca hranim
stimulent cu 300 ml sirop pe zi, albinele vor incepe sa cladeascafagurele din rama de
crestere, iar matca depune oua. Cand cantitatea de oua estesuficienta, ridicam aceasta
rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet(ridicand puietul si matca). Toti
fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albinesi controlati, pentru a nu ramane
nici o celula cu puiet.In acest timp, familia crescatoare, hranita suplimentar, trage botci
pe fagurele cuoua, care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui. Cele
douafamilii, furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru
producereamai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind
suplimentar.
- Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor, fiind si o metoda sigura.-
Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea.
Matci de schimbare linistita
Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv
(selimiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata.Familiile care isi
schimba linistit matca, construiesc cateva botci de calitate, carebotci pot fi recoltate,
introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet, iar dupaimperecherea matcii nucleul se
uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam(dupa orfanizarea prealabila).
- Avantaje : se obtin matci de calitate, cu un instinct minim de roire.- Dezavantaje :
numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct.
 
CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA
Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile
taica , matcile".Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei
familii este strans legat de matca. O matcavaloroasa asigura o descendenta de calitate si
de aici rezulta toate : productia de miere, blandetea albinelor,apetitul mai mare sau mai
mic pentru roit, starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic.
Exista diferite criterii de apreciere a unei familiide albine (parca am mai vorbit de ele) si
deaceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultatefoarte bune, dar din pacate nu toti
apicultorii opot face. O treaba buna se obtine insa si tintind
48

spre obiective mai mici, cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un planbine
stabilit si folosind tehnologii sigure.Vom trata urmatoarele subiecte :
- cresterea controlata a matcilor de calitate ;imperecherea matcilor in nuclee ;
introducerea matcilor in familiile de albine.
Inacest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv.sa
aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie.
Producerea matcilor - conditii generale
De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare, considerand caeste prea
complicata si ca necesita un mare volum de munca. Ei se multumesc cuprocurarea de
matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate
din roirea naturala. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati, insa nicio
satisfactie nu e mai mare, decat aceea de a produce regine (poate doar obtinereaunei
productii apicole mari).Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,
cand in natura existaun cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. Se considera ca
aceasta perioadaeste cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata
lunii iunie. Inunele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de
locatiageografica a stupinei. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa), stupii
trebuiesa indeplineasca urmatoarele criterii:
- in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cupuiet ; sa
aiba cuiburile bine impachetate ; sa fie familii care corespund criteriilor deperformanta
cerute.
Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care suntcerute pentru finalizarea
lucrarii. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara aincerca sa introducem si
elemente "novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul, sunt cele obtinute cand familiaroieste
natural. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putemplanifica ca
timp lucrarea, totul decurgand de la sine in mod natural. Alt dezavantajscos in evidenta
de literatura de specialitate, este faptul ca matcile obtinute prinroire naturala sunt matci
care transmit genetic aceasta tendinta. Interesulapicultorului este ca stupii sa fie dotati cu
matci neroitoare, numai ca dezideratuleste greu de atins, daca nu imposibil.
Natural, procentul familiilor neroitoare sesitueaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le
avem, asa ca a insista in acest senseste o greseala.
Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controladaca se aplica metoda
provocarii intrarii in frigurile roitului.
Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina)
sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarulde
rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de
cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi.Operatiunea trebuie dublata de
o impachetare laterala si superioara, cat si de ostramtorare a cuibului. In scurt timp, prin
aparitia noilor generatii, populatia dealbina tanara creste si in stup se creaza conditiile de
roire.La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga
unnumar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules denectar
si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza celemai
frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se
incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cuvata, avand grija
sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formandnuclee de imperechere, fie
date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres,
recomandatapicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere
faratransvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia
Voiculescueste o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se
procedeaza:- alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de
primavara.Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona
laalta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit.-
peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si unaltul
gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijloculcuibului.
Albinele se vor stimula zilnic.- peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre
timp a fost insamantat dematca.- acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna
cu un fagure de hrana sialtul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se
ridica din familia debaza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o
diafragma sireducem urdinisul.- dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din
aceasta se scot toti faguriicu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem
albina de acoperire).Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un
control amanuntitramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa
nu mairamana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii,
inclusivcei cu hrana.- in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta
se va scoate dinroi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15
pe cealalta,avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in
acelasiloc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand
jumatateainferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui
cutitasascutit.- familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.
Acumeste momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In
catevaminute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca
innatura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectatcu
apa sau miere si livrat in hranitor.- peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in
nuclee de imperechere.
- introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat incazul celor
introduse ziua.- o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine
decat unaneimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga
(avizcelor ce cumpara matci).- primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor
primite, decat in perioada cecorespunde roirii naturale.- lipsa totala puietului este o
situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit seface mai greu ; prezenta botcilor
face introducerea imposibila.- albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele
batrane.In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou
caexista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care
suntconsiderate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii(in
colivie). Cum se procedeaza :- in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca
si se scoate din stup.Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format
sau unei familiiajutatoare.- dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in
colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o
suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata hrani.- la 1-2 zile,se deschide
din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Dacaacestea nu mai sunt agresive,
inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica defagure artificial gaurita in mai multe
locuri.
Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile,
apicultorul trebuind sa-si invingacuriozitatea de a deschide stupul.
In acest timp albinele rod bucatica de fagure sielibereaza matca.- la expirarea celor 4 zile
se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fosteliberata si daca a inceput sa
depuna oua.- urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4),
introducand unfagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare
finala.Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie
direct,sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai
multasiguranta.
Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile potfi
recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles caimperecherea
poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metodaneproductiva si
paguboasa.
Formarea nucleelor -
albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee deimperechere", sau in corpuri de
stup, compartimentate cu diafragme etanse si cuurdinisuri separate. Cea mai usoara
metoda este impartirea unui corp de cuib a unui