Domeniu

Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care
activitatea se desfasoara 絜 trei schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru

1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar

identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare /
dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de
noapte) a reliefat urmatorii factori de risc:
• Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de
neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci
絜 tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de
programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de
ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul
veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala,
dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul

afl 穗 du-se 絜 tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care
presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si
organe, si 絜 primul r 穗 d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea 1
 絜 tregului organism. Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r 穗 d la
nivel central (prin oboseala generala, nervoasa, neurosenzoriala si neuropsihica, tulburari
de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular,
digestiv etc.). Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita
presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective.

• Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor
desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea
temporalitat ilor 絜 care traieste acesta, jocul interactional care le conjuga.

Individul uman trebuie sa faca fata unor constr 穗 geri temporale multiple si de natura
diferita: profesionala, familiala, sociala 絜 general, biologica etc. ﾎ n acest context apar
conflicte temporale 絜 tre timpul biologic, timpul psihologic, timpul social si timpii tehnico
economici profesionali, 絜 tre timpul de lucru si timpul extraprofesional. ﾎ n situatia 絜 care
individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr 穗 geri temporale, nu
gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi, adesea putin sau de loc modificabili, cum
sunt cei impusi de munca, acestia actioneaza ca agresori temporali conduc 穗 d la
dezechilibre intra si interpersonale, cu manifestari psihosomatice, psihice si / sau
comportamentale.
ﾎ n raport cu sistemul complex de constr 穗 geri temporale de natura diferita si 絜 functie de
limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/
dezadaptare, fenomene care, 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si
extratemporala, pot conduce la tulburari grave, ireversibile ale starii de securitate si sanatate
ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr 穗 geri.
• Constr 穗 gerile temporale sunt si mai intense, perturbarile ritmurilor biologice si mai
accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de
lucru deficitar, un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de
odihna, care supraadauga constr 穗 geri, marind efortul profesional si reduc 穗 d posibilitatile
de recuperare, de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. Aceste deficiente se
refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam 穗 al; regimul nerational
al pauzelor (numar, durata, moment de amplasare, continut, loc de realizare); sistem
inadecvat de rotare a schimburilor.
ﾎ n raport cu acest factor, cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor
parametri ai orarelor 絜 schimburi:
- fixitate sau alternanta
- existenta sau nu a muncii de noapte
- rapiditatea alternarii
- durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte.

• La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. Activitatea, prin natura si
caracteristicile ei, prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice, senzoriale, mentale si
psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din
caracteristicile temporale ale activitatii.

2
 Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu
este suficient avuta 絜 vedere, desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi
probleme, implic 穗 d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. Colectivul
cercetarii, fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema, legata de munca
omului, multidimensional si sistemic, pornind 絜 totdeauna de la analiza activitatilor si de la
analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman –
echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). Ca urmare, din investigatiile proprii s-a
confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului
uman la munca 絜 schimburi; s-au 絜 registrat astfel corelari reduse 絜 tre evaluarea unor
capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante, mai evidenta fiind
relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene, relatie
reflectata de nivelul solicitarilor, aparitie a bolilor, reducere semnificativa a unor capacitati.
• O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi
alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la
exigentele orarelor alternante.

2. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a
personalului care lucreaza 絜 schimburi, s-au evidentiat urmatoarele:

• Ca efecte pe termen scurt, investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori

psihofiziologici (capacitati, procese si 絜 susiri psihofiziologice - senzoriale, mentale,
psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru, rezultatele acestei cercetari concorda cu
cele consultate din literatura de specialitate, 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜 tre
evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi
investigatiilor; mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru
precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare, aparitiei oboselii, reducerii
semnificative a unor capacitati.

• Referitor la functiile somnului, la efectele privarii de somn, precum si la tulburarile de

somn rezulta o serie de concluzii semnificative. Astfel, tulburarea ritmului veghe-somn,
a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la:
- refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate
絜 perioadele de activitate;
- afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie, 絜 vatare, prelucrare a
informatiilor, luare a deciziilor;
- nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica)
prezenta 絜 realizarea activitatii, conduc 穗 d la o stare de depresie si anxietate;
- imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda, specifica anumitor stadii
ale somnului;
- pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia
unor: perceptii deformate, iluzii sau chiar halucinatii; comportamente irationale,
paranoice si eventual agresive;
- afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici, biochimici, psihici si
comportamentali, corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av 穗 d 絜 general un
maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v 穩 f maxim 絜 tre 4-6
a.m. si minim 絜 tre 5-7 p.m.; secretia de hormoni ai glandelor endocrine; frecventa

3
cardiaca; activitatea creierului (ritmurile EEG); activitatea aparatelor digestiv,
respirator etc.
- afectarea ritmurilor comportamentale incluz 穗 d si evolutia performantelor
profesionale care au, 絜 mod normal, un minim 絜 tre 2-5 a.m., dar 絜 sarcini scurte
si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii, 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care
necesita memorare ram 穗 maxime 絜 ainte de amiaza. Relativ simple, sarcinile
repetitive vor fi afectate cel mai mult. Exemplele arata manifestari aproape
nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜 t 穃 platoare sau 絜 cazul unei
actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. Activitatile care implica 絜 vatarea
sau calcularea, vor fi mai putin afectate de pierderea somnului, iar cele situate la
celalalt capat al scalei, ca 絜 cercarile de luare a unor hotar 穩 i complexe si
rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual, pot ram 穗 e complet
neafectate, chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c 穗 d
au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit. Ceea ce este
surprinzator, 絜 legatura cu lipsa de somn, nu este at 穰 masura 絜 care privarea de
somn afecteaza performanta, c 穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi
絜 vinsa, daca munca, 絜 pofida complexitatii ei, este interesanta sau destul de
stimulatoare.
• Pe termen lung, efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor
actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si
psihosociale). Probabil ca, pe termen scurt, capacitatile adaptative si compensatorii ale
fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor
orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale; de asemenea, variabilitatea intra-
si interindividuala este mare, prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul
lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte.

Pe termen lung 絜 sa, efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl 穗 gerile subiective ale
personalului; indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale; indicatorii obiectivi ai
starii de sanatate fizica si mentala.
Aceste efecte pe termen lung se refera la:
- un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca
- stare generala de oboseala cronica (de surmenaj)
- tulburari de somn
- tulburari ale comportamentului alimentar
- tulburari psihosomatice
- tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie, atentie, prelucrare a
informatiilor, decizie etc.); emotionale (絜 principal – depresie); tulburari
comportamentale; tulburari de somn; tulburari ale vietii de relatie (familiale si
sociale).

• Printr-o mediere esentialmente biologica, se poate considera ca munca 絜 schimburi

(caracterizata ca o constr 穗 gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice
ale organismului si induce tulburari psihice. Rezulta, deci, ca munca 絜 schimbul de
noapte - fixa (permanenta) sau alternanta, poate favoriza, prin dereglari permanente ale
hipotalamusului, o maladie psihosomatica , care se exprima fie printr-un sindrom
psihonevrotic, fie printr-un sindrom digestiv, cu o simptomatologie corespunzatoare:

4
simptome psihonevrotice (iritabilitate, oboseala persistenta, anxietate, depresie, tulburarea
imaginii despre sine), tulburari de somn, tulburari digestive.

• Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala
ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care
apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. Tulburarile de ritm veghe-
somn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av 穗 d la baza schimbarea
ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn, iar manualele de psihiatrie includ
ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn, oboseala cronica, deficiente
de concentrare si o tendinta crescuta la accidente.
Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜
schimburi, sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜 aladie de
ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena,
impusa prin orarul de lucru, si caracterizata printr-un sindrom depresiv.
ﾎ n cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡 evroza
celor care lucreaza noaptea� ca fac 穗 d parte (din punct de vedere profesional) din
categoria nevrozelor profesionale, iar din punct de vedere stiintific din cea a
菟 seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor
din urma: astenie matinala, insomnie cu somnolenta ulterioara, tulburari de caracter de tip
agresiv sau depresiv. Drept cauza a acestei 渡 evroze profesionale�se considera efortul 絜
exces, pe fondul starii de activare redusa, caracteristica perioadei nocturne si perturbarea
somnului 絜 perioada diurna c 穗 d, din contra, exista o anumita stare de activare a
organismului.
La individul uman, care este o entitate biopsihosociala, 絜 cazul muncii 絜 schimburi, si
mai ales 絜 schimb de noapte, nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet
somatic si neuropsihic, ci si o perturbare a vietii de relat ie, ca urmare a discordantei
dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si
familiale.

Ca urmare este afectata 絜 deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale,

conduc 穗 d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte, ci
si la o anumita stare de tensiune psihica, la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare
a imaginii despre sine , de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic

3. Identificarea riscurilor profesionale, extraprofesionale si individuale a fost urmata de

implementarea unor categorii de ma suri preventive, de evitare /reducere a factorilor de risc, de

prevenire a tulburarilor mentale, psihosomatice si comportamentale, de conservare a starii de
confort si securitate si de sanatate fizica si mentala.

5
 Solutii

ﾎ n conformitate cu baza legislativa de la nivel national, armonizata cu legislatia UE, cu rezultatul

identificarii riscurilor, programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc
profesional care trebuie 絜 treprinse la nivel de 絜 treprindere, masuri adaptate conditiilor
particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni. Av 穗 d 絜 vedere ca starile de stres, de
dezechilibrare, de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor
profesionali si a factorilor individuali, si actiunile preventive au fost 絜 dreptate 絜 doua directii
mari:
- evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea
factorilor profesionali de risc;
- ajutarea, sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc
imposibil de eliminat.

1. Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile

絜 schimburi alternante

Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r 穗 d la cele care urmaresc eliminarea sau
reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara
絜 mai multe schimburi. Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a
factorilor de risc, precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de
lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜 treprinderii, al procesului tehnologic, al
sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru:
- eliminarea sau restr 穗 gerea activitatilor 絜 trei schimburi, 絜 special al celor de noapte
atunci c 穗 d acest lucru este posibil;
- stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico - economic, tehnologic si
biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul
de noapte;
- optimizarea regimului pauzelor (numar, durata, continut, momentul introducerii);
- optimizarea modului de alternare a schimburilor;
- asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam 穗 al;
- fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual, platit;
- asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si
trecerea acestora 絜 activitati de zi, atunci c 穗 d starea sanatatii lor o cere;
- asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri, conventii
colective, 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor
絜 timpul noptii;
- asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului,
corespunzator naturii activitatii;
- realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali
de risc prin 絜 laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice
(variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii
絜 schimburi, mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati
de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi.

6
 fata diverselor
Stabilirea acestor
probleme
masuricu a fost
careadaptata
se confrunta.
specificului
ﾎ n al doilea
fiecareir穗activitati
d, atunci 穗de
si cloc d totusi
munca. anumiti
indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica efecte negative ale
Constientizarea
factorilor cresc 穗
profesionali dedarisc,
este
este
o conditie
necesaraesentiala
ajutorarea pentru
lor, pentru
implementarea
refacereainterventiilor
echilibrului intern
practice.
al
Toti cei interesati
organismului, pentru
trebuie
refacerea
sa fie starii
convinsi
de confort
de importanta
si sanatate
problemei
si a unuisi comportament
de necesitatea masurilor
normal, sigurde
si eficace.
control 絜 primul r 穗 d. Este necesara o rasp 穗 dire eficienta a informatiilor si o activitate, de
asemenea eficienta,dede
Aceasta categorie convingere.
actiuni se referaEforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de
la doua subgrupe.
informare, constientizare, interiorizare la nivelul ansamblului angajatilor, al specialistilor 絜
domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice.
2.1 Actiuni de formare a strategiilor de adaptare la exigentele profesionale
Formarea si informarea grupurilor interesate reprezinta o cerinta de baza. Personalul care se
Strategiile de adaptareocupa(de � deoping � reprezinta
sanatatea 絜 munca modalitati
are nevoie prin
decare individul
pregatire controleaza
pentru o cunoasterefactorii
tot mai buna, completa,
si situatia stresanta / suprasolicitanta. exigente (interne sau externe) precum si propriile
permanent actualizata a indicatorilor psihologici, comportamentali si fiziologici, resurse de necesari: 絜
adetectarea
face fata acestora.
timpurie a alterarii starii de sanatate, 絜 recunoasterea factorilor profesionali
Specialistii 絜 treprinderii
psihosociali,existenti la nivelul elaborarea trebuie sa ajute categoriilecaredetrebuie
personal expuse la
絜 evaluarea si 絜 de masuri preventive aplicate.
riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor
Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel de 絜 treprindere trebuie, de asemenea, sa fie
stresante 絜 schimburi,
suficient /desuprasolicitante
bine pregatitispecifice
pentru amuncii importantapentru a putea sa:
絜 telege complexului de factori profesionali de risc.
- identifice nocivitatile;
- deturneze actiunea Serviciile
factorilor de
derisc;
sa natate profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor
- obtina un timp аentru de sine �絜 munca. Ele au rolul de a face legatura 絜 tre cercetare si practica si de a plasa factorii
stres
- dea dovada de o vigilenta deosebita
psihosociali 絜stres
si de punerea
at 穰de絜acord a diverselor
perspectiva dimensiuni
securitatii 絜 munca, c 穰 si a sanatatii 絜 munca.
temporale individuale, sociale, profesionale, familiale;
Supravegherea starii de sanatate a muncitorilor este
- aiba capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi utila 絜 mod deosebit
ficsi, impusi.pentru detectarea
precoce a efectelor negative asupra starii de sanatate.

2.2 Actiuni
Datorita de аrim-ajutor
naturii psihologic�絜 caz de distres
multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii
unor factori 絜
ﾎ n situatiile profesionali, esteluat
care, desi s-au necesara
masuri,ofieabordare
de reduceremultidisciplinara. Masurile
a factorilor de risc, de control
fie de formare nu pot
a unor
fistrategii
aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor, printr-o singura
eficace de adaptare la acesti factori, apar semne ale unor efecte negative asupra solutie. Trebuie abordat
sistemul de munca
organismului. (abordare
ﾎ n aceste situatii,sistemica)
se actioneazasi introdusa o combinatie
prin intermediul tehnicilordedestrategii. Cele care vizeaza
аrim-ajutor
factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜 corporate 絜 activitatile
psihologic 絜 caz de distres� trec 穗 du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a mai multor diverse care urmaresc
metode si
optimizarea
tehnici, conditiilor
av 穗sadse de
caintervina munca,
scop finaleficient a
refacerea mediului
echilibruluisi a sanatatii
interior絜 muncitorilor
al treprinderii. 絜 ansamblu.
organismuluiﾎ sin alegatura
echilibrului individ
Este necesar si sistematic la nivelul cu aceasta
–trebuie
exigente profesionale: tehnici de relaxare, metoda de terapie comportamentala
reamintite prevederile legislative europene si nationale, care prevad ca este si de
desensibilizare,
responsabilitateaexercitiile
celor carefizice, regimul
angajeaza alimentar,
si conduc ergoterapia. de a asigura ca locurile de munca,
絜 treprinderile,
echipele tehnice, procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri pentru sanatate si securitate.
Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si
muncitori, cu 絜 deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul
securitatii si sanatatii 絜 munca.

2. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜

schimburi.

Av 穗 d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈 potriva riscurilor si factorilor de risc pentru
sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care
suprasolicita si / sau streseaza personalul, sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a
acestuia. ﾎ n primul r 穗 d, el trebuie 絜 vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la
factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�, strategii care-i ajuta sa faca

87