Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
informatii autism2

informatii autism2

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 133|Likes:
Published by diana

More info:

Published by: diana on May 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2013

pdf

text

original

 
Autismul – afectiune monogenica ?
 
Ultimele doua decenii au fost marcatede cresterea cvasiexploziva, inregis-trata in intreaga lume, a prevalentei sin-droamelor autiste. In California, acesteicresteri i s-a atribuit chiar un caracterepidemic. Potrivit unui studiu condus deprofesorul M. Megson, prevalenta inacest stat american a autismului – care,in 1978, afecta unul din 10.000 copii – aatins in prezent valoarea alarmanta de 1la 300, superioara celei a prevalenteisindromului Down sau a diabetului juve-nil.Incercand sa identifice cauzele acestuifenomen, echipa profesorului Megson ainvestigat un lot alcatuit din cateva sutede copii cu autism si a constatat caaproape toti prezentau o carenta severain vitamina A. Deficitul observat a fostatribuit administrarii triplului vaccinRUR (rujeolic, urlian, rubeolic) care, prinstabilizatorii-prezervanti pe care ii con-tine (aluminiu, mercur, formaldehida),sau chiar prin virusul rujelos, ar actionanu numai asupra metabolismului vita-minei A, ci si asupra invelisului mielinical prelungirilor neuronale, caruia i-arproduce deteriorari ireversibile si, pre-zumabil, asupra sistemului imunitar, pecare l-ar depresa. Rezultatele uneicercetari intreprinse in Marea Britaniepe bolnavii cu autism nascuti intre 1979si 1999 arata insa ca, desi in crestereconstanta pe parcursul intregii perioadeanalizate, prevalenta bolii nu a aparut afi semnificativ influentata de introduce-rea, in 1988, a obligativitatii imunizariicu vaccin RUR. Infirmatorii sunt, deasemenea, si datele raportate deMadsen si colaboratorii, care au exami-nat fisele de sanatate ale tuturorcopiilor nascuti in Danemarca (peste ju-matate de milion) din 1991 pana in 1998.Dintre acestia, 82% primisera vaccinRUR, restul de 18% ramanand nevacci-nati. Datele obtinute nu au evidentiatnici o diferenta intre rata autismului lacopii vaccinati si cei nevaccinati. Intru-cat, in afara vaccinarilor, nu au fost in-criminate alte interventii exogene, iarrolul etiologic al imunizarii cu RUR este,practic, exclus, inseamna ca intreagaraspundere pentru cresterea vertigi-noasa a numarului cazurilor de autismrevine factorilor genetici. Se pune insa,firesc, intrebarea: cat de reala esteaceata crestere ? Neindoielnic, autismuleste o tulburare cu mult mai frecventadecat se estima in urma cu sase decenii,atunci cand a fost individualizat ca enti-tate morbida de catre psihiatrul ameri-can de origine germana, Leo Kanner.Potrivit profesorului Eric Fombonne dela Universitatea din Montreal, explica-tiile diferentei dintre raportarile sta-tistice ale anilor ’60 si cele actualeprivind prevalenta acestei devastatoareafectiuni sunt reprezentate de sta-bilirea unor criterii mai precise de diag-nostic, de redefinirea si implicita exten-sie a conceptului de autism si a cadruluisau nosografic (in categoria autismuluiau fost intre timp incluse tulburarileatipice ale dezvoltarii si sindromului As-perger), de mai buna cunoastere a con-tinuumului autismului, precum si de con-stientizarea, atat de catre profesio-nisti – corp medical, personal didactic -cat si de catre “profani”, a faptului caun coeficient inalt al inteligentei sau ohipercompetenta sectoriala (autistii potfi calculatoristi geniali, pot avea un re-marcabil talent muzical sau aptitudiniexceptionale pentru memorizarea ima-ginilor complexe) nu sunt incompatibilecu diagnosticul de autism.Autismul este o tuburare grava, globala,instalata precoce (in primii trei ani deviata) a dezvoltarii copilului, determi-nata de o disfunctie cerebrala al careisubstrat morfopatologic continua saconstituie o enigma. Perturbarile so-cializarii, deficitul sever al functieisemiotice si al comunicarii, intarzierilein dobandirea
(Continuare in pag 24)
 
Noutati, studii
Anul I, Numarul 5Iunie 2004
Din cuprins:
Joc si Autism...........pag 2
ABA aplicata—experientaunui parinte (continuare din nrprecedent).........................pag 7
Programul Son Rise..pag 11
Imbogatirea deprinderilorverbale pentru copiii verbali cuautism ................................pag 13
Carte de vizita: Fundatia“Children in Distress”, prezen-tata de Doamna ValentinaZaharia, Directorul CentruluiSfanta Margareta............pag 21
ANEXA: Exemple deprograme ABA/DTT Publicatie destinata parintilor si persoanelor care interactioneaza cu copii cu afectiuni din spectrul autist
www.autism.ro
Info autism
 
Ce este autismul?
Autismul se refera la o dificultatede dezvoltare permanenta careafecteaza modul cum oamenii comu-nica si relationeaza cu cei din jurullor. Unele persoane cu autism pre-zinta dificultati de invatare dar totiau probleme in ceea ce inseamna in-telegerea lumii. Cei care se afla lacapatul de functionare inalta dinspectrul autist sunt descrisi caavand Sindromul Asperger. Toatepersoanele cu autism prezinta difi-cultati in ce priveste interactiuneasociala, comunicarea sociala si imagi-natia; aceasta a mai fost numita“triada de impedimente”.
Ce este jocul?
Jocul este un comportament diverssi complex care este vazut ca avandun rol central in dezvoltarea copilu-lui (Jordan si Lobby, 1997). Este di-fícil de a da o definitie concisa aceea ce se intelege prin notiunea de“joc”. Dictionarele ofera o multimede definitii distincte. Cele mai multedintre acestea par sa implice ideeade amuzament, o modalitate de dis-tractie. Garvey (1977), plecand deaici, prezinta urmatoarele caracte-ristici ale jocului:
jocul este placut si ofera bucurie.
jocul nu are un scop impus din afa-ra.
jocul este spontan si voluntar.
jocul presupune o implicare activadin partea jucatorului.
jocul poate prezenta anumite rela-tii cu ceea ce este non-joc, poate fipus in contrast cu ceea ce nu este joc.
Dezvoltarea jocului
 Jocul unui copil parcurge anumitestadii de dezvoltare (Boucher,1999):
Joc senzorio-motor
Joc exploratoriu si de manipulare
Joc fizic, incluzand tumbe, miscaridezordonate
Joc social
Jocul de a pretinde (“pretendplay”)Unii autori sugereaza existente adoua tipuri de joc. De exemplu, Lib-by et al (1998) diferentiaza intre
 jocul functional 
(ex., a impinge o ma-sinuta pe covor si a imita zgomotulde masina “brmmmm”) de
 jocul sim- bolic 
care presupune tratarea unuianumit obiect, raportarea la el ca sicum ar fi altceva (ex., a pretinde cabanana este un telefon). In studiullui Libby si al colaboratorilor sai co-piii cu autism nu prezentau un nivelmai scazut al jocului functional de-cat copiii cu sindrom Down sau de-cat copiii cu o dezvoltare normala.Ei au unele dificultati in producereade joc simbolic, desi s-au observatanumite capacitati de implicare intr-un joc simbolic mai ales in substiutiade obiecte. Nu toti cercetatorii facdistinctia intre jocul functional sicel simbolic. Multi folosesc termenulde « Jocul de a pretinde » (pretendplay) ca un ‘termen umbrela’.Leslie (1987) a formulat trei intre-bari pentru a distinge jocul functio-nal de cel simbolic :1.Copilul a pus un obiect sa tinalocul altuia (substitutie deobiecte)? Ex.: cubul galben estepisica;2.A atribuit copilul o anumita pro-prietate unui obiect sau situa-tie, fara ca acesta sa o aiba?Ex.: papusa (curata) este murda-ra la gura;3.A inventat copilul vreodata unobiect imaginar? Ex.: o linguraeste acolo si o foloseste, candde fapt acest obiect nu esteprezent;Leslie a vorbit despre doua niveluride reprezentare. La un prim nivel,copilul poate folosi o jucarie casubstitut pentru “obiectul real “ darfara sa-l includa in jocul simbolicpentru ca el crede in realitateaobiectului (ex., o racheta de jucarieeste considerata o racheta adevara-ta- dar fara a putea considera min-gea, de exemplu, ca fiind acea ra-cheta). Al doilea nivel de reprezen-tare presupune constiinta faptuluica cele doua obiecte sunt diferite(ex.: un creion este utilizat pe postde racheta) (William, Reddy si Cos-tell, 2001).
La ce bun jocul?
Jocul le permite copiilor sa invete sisa practice noi deprinderi intr-unmediu sigur si suportiv (Boucher,1999). Jocul senzorio-motor ii in-formeaza pe bebelusi despre pro-priul corp si despre obiectele dinmediul imediat apropiat. Jocul demanipulare si exploratoriu ii invatadespre obiectele din jur si proprie-tatile acestora si despre influentelelumii din jurul lor. Jocul fizic careurmeaza ii invata pe anteprescolarisi prescolari deprinderi motorii si iiinzestreaza cu experienta interac-tiunii corpului lor cu ceilalti si cuobiectele din mediul lor. Jocul so-cial, de la primele schimburi inte-ractionale intre copil si cel care ilingrijeste si pana la interactiunilecomplexe dintre scolarii mici (ca deexemplu jocul de-a doctorul sau de-a asistenta), ii invata despre relatii-le sociale si despre cum sa se impli-ce in ele si deasemenea vin in con-tact cu normele culturale in carecresc si se dezvolta. Sherratt siMeter (2002) faptul ca jocul de “a
JOC SI AUTISM
 
Pagina 2 Info autism
 
Pagina 3 Info autism
pretinde” le poate dezvolta copiilorcu autism flexibilitatea gandirii.Restal si Magill-Evens (1993) instudiul lor pe copii prescolari afir-ma ca jocul asigura un mediu in carecopiii dezvolta deprinderi, experi-menteaza diferite roluri si interac-tioneaza cu ceilalti. Ei au observatdificultatile copiilor cu autism in afolosi jocul in aceste scopuri. Joculeste deasemenea important pentrucopiii cu autism si pentru ca a te juca reprezinta o norma in primacopilarie iar un déficit de deprinde-ri de joc poate agrava izolarea so-ciala si poate acentua diferentele inraport cu ceilalti copii (Boucher,1999). Boucher deasemenea afirmaca jocul trebuie sa fie distractiv –daca prin imbunatatirea deprinderi-lor de joc ale copiilor cu autism, jo-cul capata pentru ei sensul de pute-re, de achizitie si le creste place-rea si motivatia participarii la el,acesta este un scop in sine. Autoa-rea continua prin a spune ca avemfoarte multe de invatat doar privin-du-i pe copii in jocul lor si ca acest joc le ofera copiilor cu autism, careau dificultati in a-si expune senti-mentele si gandurile, sansa de a seexprima.
Cum difera jocul in cazul copiilorcu autism?
 DSM-IV (Asociatia americana depsihiatrie, 1994) descrie printrecriteriile de diagnostic pentruspectrul autist “deficit de diversi-tate, de joc spontan si joc de imita-tie sociala corespunzator niveluluide dezvoltare” ca fiind un indicatorpentru autism. CHAT (Bahon-Cohenet al, 2000) este un chestionar deselectie (screening) care pornestede la asumptia ca acei copii care numanifesta capacitate de atentie fo-calizata si de joc simbolic “a pretin-de” pana la varsta de 18 luni, pre-zinta riscul ca mai tarziu sa pri-measca diagnosticul de autism.Acest cuestionar cuprinde mai mul-te intrebari despre joc (ex: Copiluldvs. a pretins vreodata ca face ocana de ceai folosind o cana de ju-carie sau alte obiecte de substi-tut ?). Cel care aplica testul va ob-serva copilul astfel incat sa verificedaca acesta poate executa sarcinarespectiva intr-adevar. Daca seesueaza la diferitele sarcini vizatede cuestionar, copilul este inclus ingrupal de risc pentru spectrul au-tist.Un copil cu autism rar va fi perce-put ca si copil care se joaca (Beyersi Gammeltoft, 2000) iar jocul lorva fi deficitar la toate stadiile dedezvoltare. Cele mai multe cerceta-ri s-au concentrat pe jocul simbolic.Cercetarile au aratat ca la copiiimici cu autism jocul senzorio-motordomina dincolo de varsta mentalaverbala corespunzatoare si care inmod normal prezinta un declin lacopiii fara autism (Jordan si Lobby,1997). Mai departe, pierzand expe-rientele timpurii de manipulare sicombinare a obiectelor pe care leau copiii fara autism, obiectele si jucariile sunt folosite in manierainflexibila. De exemplu, un copil cuautism poate fi preocupat sa invar-ta rotile unei masinute de jucarie inloc de a imagina o cursa de masinisau un alt joc. Roeyers si van Berc-kelaer-Onnes (1994) descriu copiiicu autism ca lipsindu-le curiozitateatipica altor copii. Ei concluzioneaza:“comportamentul de joc al aceptorcopii este adesea limitat la simplamanipulare si calitatea jocului loreste mai scazuta decat la copiii fa-ra autism iar jocul simbolic(spontan) este de obicei absent saudeficitar.Unii copii cu autism nu arata ca ardori sa se joace cu alti copii, prefe-rand sa se joace singuri. Altii do-resc dar au dificultati in a exprimaacest lucru. Teresa, Freddy si Ja-red au luat parte la grupuri de joa-ca in vederea integrarii. Toti auavut probleme in a-i face pe ceilalticopii sa se joace cu ei. Teresa,vrand sa se joace cu Sook nu reu-seste sa fie suficient de explicitacand intreaba : « Te joci in casapentru papusi, Sook ? ». Freddyesueaza in incercarea de a-i deter-mina pe ceilalti copii sa se joace cuel, mai intai ascunzandu-se, apoiimitandu-i si in final fiind “baiatulcel rau” si distrugandu-le jocul(Wolfberg, 1999).Un copil se poate juca foarte binechiard aca noi nu percepem acestlucru. Intr-adevar, copilul invartindrotile masinutei de jucarie poateindeplinii caracteristicile joculuiasa cum sunt ele descrise de Gar-vey, 1997. Cercetarile au aratatcum copiii cu autism pot sa nu seafle neaparat in completa imposibi-litate de a genera jocul « a pre-tinde » mai ales daca acesta esteinalt structurat sau daca este folo-si promptul (ajutor initial) ca stimu-lent (Jarrold, Boucher, Smith,1996). Acesti autori, plecand de larezultatele obtinute, sugereaza di-ficultatea copiilor cu autism in
 genera 
jocul « a pretinde » si nu dea pretinde in sine (in mod mecanic).In mod similar, Stahmer (1999)scrie ca, desi copiii cu autism mani-festa un deficit al jocului spontan,acesta nu este rezultatul unei inca-pacitati complete de a se juca, ci sepoate datora, macar in parte, fap-tului ca ei gasesc aceasta activitatedificila si esueaza in mod repetat ina o indeplini cu succes; aceasta du-ce la acumularea frustrarii si, drept

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Cojocaru Daniela liked this
Alice Alexandra Gombos added this note
imi place documentul, am gsit informatii foarte bune :)
psihologulbv liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->