Professional Documents
Culture Documents
IASI 1998
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL I.
-1-
Particularit\]ile ovinelor
-2-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
-4-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
-5-
Particularit\]ile ovinelor
-6-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 3
-7-
Particularit\]ile ovinelor
CAPITOLUL II.
ORIGINEA, DOMESTICIREA, FORMAREA
RASELOR {I PARTICULARIT|}ILE
BIOECONOMICE ALE OVINELOR DOMESTICE
2.1. FORMELE S|LBATICE DE OVINE
Cunoa[terea formelor primare din care au derivat rasele actuale de
ovine este util\ atât pentru procesul de ameliorare prin selec]ie, cât [i
pentru crearea de noi rase mai rezistente la condi]iile de mediu [i cu un
poten]ial productiv superior.
Asupra originii formelor actuale de ovine, opiniile [i teoriile sunt
`mp\r]ite, deoarece de-a lungul timpului, `n urma numeroaselor mi[c\ri de
efective, au avut loc amestecuri [i `ncruci[\ri `ntâmpl\toare, la care
ulterior, pe durata exploat\rii s-a ad\ugat [i interven]ia omului.
~n general, atunci când se urm\re[te stabilirea str\mo[ilor din care
au derivat formele domestice, se au `n vedere urm\toarele elemente sau
caractere comune: forma [i m\rimea cozii, forma [i m\rimea coarnelor,
`nsu[irile `nveli[ului pilos [i anumite particularit\]i de natur\ anatomic\.
~n func]ie de aceste elemente, se desprinde concluzia c\ formele actuale
de ovine au origine polifiletic\, provenind `n principal din Muflon, Arkar
[i Argal.
Din punct de vedere a sistematicii zoologice, oaia domestic\ (Ovis
aries) face parte ca [i celelalte genuri - Capra, Hemitragus, Pseudovis [i
Ammotragus, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul
Ungulata, subordinul Paricopitate, clasa Mammalia. Se consider\ c\
celelalte patru genuri men]ionate nu au participat la formarea oilor
domestice deoarece, prin hibridare nu se ob]in produ[i fecunzi.
Formele s\lbatice ale genului Ovis, pot fi clasificate `n dou\ grupe,
`n func]ie de afinitatea sau lipsa de afinitate `n procesul de reproduc]ie fa]\
de oile domestice. ~n prima grup\ sunt incluse speciile s\lbatice care au
afinitate reproductiv\ atât `ntre ele cât [i cu actualele rase de ovine. Din
-8-
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
aceast\ grup\ fac parte speciile de Muflon, Arkar, Argal [i Ovis montana.
Datorit\ acestui fapt, se presupune c\ aceste forme s\lbatice sunt de fapt [i
str\mo[ii actualelor rase de ovine.
Toate aceste forme sunt `n general de talie mic\, mijlocie [i mare,
posed\ glande interdigitale la toate membrele [i au fose lacrimale
pronun]ate. Glanda mamar\ este format\ din dou\ jum\t\]i [i dou\
mameloane; coada cilindric\ sau lat\ acoperit\ `ns\ pe `ntreaga lungime
cu lân\ sau jar. Masculii au un miros caracteristic pronun]at.
Muflonul este cel mai mic reprezentant al formelor s\lbatice [i
cuprinde dou\ subspecii [i anume: Muflonul european (Ovis musimon) [i
Muflonul asiatic (Ovis orientalis).
Muflonul european este `ntâlnit [i `n prezent `n zonele montane
din sudul Europei, `n Corsica [i Sardinia. Tr\ie[te `n turme de 50 - 60
indivizi conduse de un mascul viguros.
palustre (Ovis palustris) care, reprezint\ cea mai veche form\ domestic\
din Europa (Bavaria de Sud [i Elve]ia).
Ovis vignei, sau oaia de step\, este reprezentat\ de Arkar (Ovis
arkar) [i Urial (Ovis cycloceros).
- 10 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
spiralate, iar la femele coarnele sunt mai mici [i mai pu]in curbate. De
asemenea, Argalul are coada scurt\, culoarea robei este gri-g\lbuie cu
nuan]e mai deschise pe zonele superioare [i inferioare ale corpului [i fa]a
intern\ a membrelor, iar `n partea inferioar\ a gâtului prezint\ o coam\
deschis\ la culoare.
- 11 -
Particularit\]ile ovinelor
- 12 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 13 -
Particularit\]ile ovinelor
- 15 -
Particularit\]ile ovinelor
- 16 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 18 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 19 -
Particularit\]ile ovinelor
- 20 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 21 -
Particularit\]ile ovinelor
- 22 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 23 -
Particularit\]ile ovinelor
- 24 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
M Pm I I Pm M
3 3 0 0 3 3
3 3 4 4 3 3
- 26 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 4
Tabelul 5
- 27 -
Particularit\]ile ovinelor
- 28 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL III.
RASE DE OVINE
3.1. FORMAREA RASELOR
~n urma domesticirii, ca o consecin]\ a interven]iei omului,
primele modific\ri ap\rute la exteriorul oilor au fost: culoarea, talia,
conforma]ia, structura [i `nsu[irile `nveli[ului pilos. Apoi, sub ac]iunea
cumulat\ a factorilor genetici [i a celor de mediu au rezultat primele rase
de oi. Rasele primitive au fost exploatate ini]ial pentru carne, lapte [i
bl\nuri, iar ulterior, ca o consecin]\ a cre[terii gradului de industrializare
[i, produc]ia de lân\ apare ca o direc]ie principal\ `n exploatarea oilor.
Acest fapt a contribuit `n mod hot\râtor la formarea, consolidarea,
perfec]ionarea [i r\spândirea oilor de tip Merinos care, au `nveli[ul pilos
format din lân\ fin\ de foarte bun\ calitate [i, cu `nsu[iri superioare altor
fibre textile.
Pe teritoriul ]\rii noastre primele rase crescute au fost }urcana [i
}igaia. Acestea se caracterizau la fel ca [i celelalte tipuri formate `n
condi]ii naturale, prin unele `nsu[iri biologice superioare, cum ar fi:
rezisten]\ organic\, rusticitate [i agilitate, `ns\ cu un poten]ial productiv
relativ redus. Mai târziu, sub influen]a direct\ a acelora[i factori, la care
s-a adugat [i interven]ia omului, apar rase noi de ovine, mai productive,
ce se caracterizau prin `nsu[iri superioare primelor tipuri ap\rute, fiind
mai prolifice [i având un grad mai ridicat de precocitate. Ulterior, prin
practicarea unei selec]ii riguroase [i `mbun\t\]irea condi]iilor de
`ntre]inere s-au format rase specializate pentru diverse produc]ii, dar [i
multe tipuri de ovine cu aptitudini mixte.
Primele oi cu lân\ fin\ s-au format `n Asia Mic\ cu peste 3000
ani `.e.n., prin muta]ie [i selec]ie natural\ a oilor cu lân\ semifin\.
Ulterior, aceste oi au fost aduse de fenicieni la `nceput `n Grecia, dup\
care s-au r\spândit `n Italia, Spania [i Africa de Nord. Cu toate acestea
Escurial [i Negretti. Dup\ mai multe sute de ani [i doar dup\ ridicarea
- 29 -
Rase de ovine autohtone
- 31 -
Rase de ovine autohtone
- 32 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 33 -
Rase de ovine autohtone
- 35 -
Rase de ovine autohtone
- 36 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 37 -
Rase de ovine autohtone
unui câ[tig genetic ridicat prin cre[terea `n ras\ curat\ [i practicarea unei
selec]ii severe, urmat\ apoi de potrivirea `mperecherilor [i formarea de
linii [i familii `n cadrul rasei. ~n scopul gr\birii amelior\rii unor `nsu[iri
calitative ale lânii considerate ca fiind deficitare (lungimea lânii, gradul
de alb, m\t\sozitatea [i randamentul la sp\lare), se impune `ncruci[area
oilor din aceast\ ras\ cu berbeci Merinos Stavropol, Groznensk sau cu
Merinos Australian. De asemenea, `n vederea `mbun\t\]irii precocit\]ii [i
ob]inerii mieilor destina]i `ngr\[\rii [i valorific\rii pentru produc]ia de
carne, oile pot fi utilizate la `ncruci[\ri industriale cu berbeci
Merinofleisch, Saffolk, ~le de France, Texel, etc.
Referitor la aria de r\spândire, aceasta se va men]ie [i `n
continuare `n zonele de câmpie [i colinare `n care regimul pluviometric
anual nu va dep\[i 700 mm. Având `n vedere unele `nsu[iri superioare,
rasa Merinos Transilv\nean poate fi utilizat\ [i la ameliorarea
popula]iilor instabile din punct de vedere genetic existente `n zonele de
deal [i de podi[ ale ]\rii noastre.
- 38 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
3.2.4. SPANCA
~n literatura de specialitate Oaia Spanc\ mai este cunoscut\ [i sub
denumirea de palo[\ - de la vechea denumirea moldoveneasc\ a oilor
Merinos; [i de pol - spanc\ sau pol - hispanic\ - nume ce `n limba slav\
`nseamn\ jum\tate oaie spaniol\.
Spanca prezint\ importan]\ economic\, `ntrucât produce o lân\
de bun\ calitate [i `n cantit\]i satisf\c\toare.
Origine [i mod de formare. Pe teritoriul ]\rii noastre, din punct
de vedere istoric, oile Spanc\ au ap\rut `nc\ din a doua jum\tate a
secolului trecut, fiind aduse de
c\tre ciobanii din Dobrogea care au
mers cu turmele de oi }igaie `n
transhuman]\ `n sudul Rusiei unde
au `ntâlnit oi Merinos aduse de
mult\ vreme aici. Apoi, odat\ cu
cre[terea [i exploatarea oilor de tip
Merinos [i `n ]ara noastr\, la limita
de interferen]\ a arealului specific
raselor Merinos [i }igaie precum [i
`n zonele `n care s-au desf\[urat
diverse ac]iuni de merinozare au
Fig. 10. Spanca ameliorat\
ap\rut `n mod frecvent popula]ii de
oi Spanc\.
Prin urmare, oile Spanc\ sunt meti[i instabili genetic rezulta]i din
`ncruci[\rile oilor }igaie cu berbeci Merinos. Efectivele ini]iale de oi
Spanc\ erau popula]ii neconsolidate genetic [i cu un grad de variabilitate
destul de ridicat.
Dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial s-au intreprins ac]iuni
dirijate `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor morfoproductive la acest tip de
ovine. Apoi, prin selec]ie [i potrivirea perechilor concomitent cu
`mbun\t\]irea condi]iilor de mediu, s-a ob]inut un nou tip cu lân\ fin\ [i
relativ stabilizat genetic, denumit Spanc\ ameliorat\. Acest tip are unele
`nsu[iri morfoproductive apropiate de cele specifice oilor Merinos [i un
grad de rezisten]\ [i adaptabilitate mai ridicat.
Aria de r\spândire. ~n general oile Spanc\ s-au extins `n regiuni
cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specific\ oilor Merinos.
Actualmente, efective mai `nsemnate de oi Spanc\ se `ntâlnesc `n
partea de sud [i de sud-est a ]\rii, `n Câmpia de Vest, precum [i `n regiuni
- 39 -
Rase de ovine autohtone
- 40 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 42 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 43 -
Rase de ovine autohtone
- 44 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 45 -
Rase de ovine autohtone
3.2.6. STOGO{A
- 46 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 47 -
Rase de ovine autohtone
- 48 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 49 -
Rase de ovine autohtone
- 50 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 51 -
Rase de ovine autohtone
- 52 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 53 -
Rase de ovine autohtone
- 54 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 55 -
Rase de ovine autohtone
- 56 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 57 -
Rase de ovine autohtone
- 58 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 59 -
Rase de ovine autohtone
- 61 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
este de 20 - 22 µ. Randamentul
lânii la sp\lare 45%.
La noi `n ]ar\ aceast\ ras\
s-a aclimatizat foarte bine [i a fost
utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie
`n vederea masiviz\rii corporale [i
`mbun\t\]irii unor `nsu[iri
calitative ale lânii la rasele locale
Merinos de Palas [i Merinos
Transilv\nean.
Fig. 17. Merinos Stravopol
- 62 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 63 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 64 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 65 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 66 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 67 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 68 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
Greutatea corporal\ la
femele este de 32 - 56 kg [i 50
- 65 kg la masculi. La f\tare,
greutatea medie a mieilor
depinde foarte mult de num\rul
acestora. Astfel, mieii proveni]i
din f\t\ri simple au o greutate
medie de 3,5 kg; cei din f\t\ri
duble 3 kg. ~n cazul mieilor
proveni]i din f\t\ri triple [i
cvadruple greutatea corporal\
la f\tare este cuprins\ `ntre 2,5
- 3,0 kg [i respectiv 1,5
Fig. 24. Romanov -2,5 kg.
Oile de ras\ Romanov pot f\ta de dou\ ori pe an, producând astfel
`n condi]ii obi[nuite de `ntre]inere cel pu]in 4 miei. De asemenea, oile
Romanov au o bun\ capacitate de al\ptare, sunt bune mame [i nu sunt
conservatoare `n ce prive[te sezonul de reproduc]ie.
Capul este acoperit cu fibre negre lucioase, prezentând adesea ni[te
zone albe; este mai larg, cu profil berbecat la masculi [i mai `ngust [i cu
profil drept la femele. Talia specific\ rasei este 65 cm cu limite cuprinse
`ntre 50 cm [i 73 cm. Coada este lung\, format\ din cca., 11 - 14 vertebre
[i mai rar 15 sau 16. La na[tere mieii sunt negri, `ns\ prezint\ frecvent pe
vârful cozii, membre [i cap pete de culoare alb\.
Blana are o culoare gri `nchis cu nuan]e alb\strui [i reprezint\
produc]ia principal\ ob]inut\ din exploatarea acestei rase. ~nveli[ul pilos
este reprezentat de un amestec de puf [i lân\. Fibrele sub]iri din cojocul
oilor au o culoare gri deschis, lungimea 1,5 - 2 cm [i o fine]e de 25 µ.
Fibrele groase au lungimea de 4 - 6 cm, iar fine]ea acestora variaz\ `ntre
44 [i 55 µ. Raportul normal dintre fibrele groase [i cele sub]iri este 1/6 cu
limite 1/3 [i 1/16. Oile Romanov se tund de 2 - 3 ori pe an, rezultând o
cantitate de lân\/individ de cca. 2,5 kg.
Carnea rezultat\ prin sacrificarea tineretului ovin este mai fraged\
[i nu are miros specific. Bl\nurile recoltate dup\ sacrificare sunt u[oare,
elastice [i au o culoare gri `nchis cu reflexe alb\strui. Totalitatea acestor
caracteristici fac ca bl\nurile ob]inute din sacrificarea tineretului de
vârst\ 4 - 6 luni, s\ fie deosebit de apreciate `n industria prelucr\toare.
Prolificitatea [i calitatea bl\nurilor reprezint\ `nsu[irile care au
consacrat rasa Romanov `n toat\ lumea. La aceast\ ras\ prolificitatea
- 69 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 70 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 71 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
a b
c d
- 72 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 73 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 74 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 75 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 76 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 77 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 78 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 79 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 80 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 81 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 82 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 83 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 84 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 85 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
Tabelul 7
- 86 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 87 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 88 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 89 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
Arealul ocupat de rasa Merina este unul vast, `ns\ plasat `n vestul
]\rii, spre grani]a cu Portugalia. Cele mai `nsemnate [i mai valoroase
efective se `ntâlnesc `n provinciile Bandajos, Sur de Cáceras (partea
central\) [i `n nord-estul Sevillei.
Fiind o ras\ rustic\, are o rezisten]\ deosebit\ la condi]iile de
mediu. Astfel, indivizii acestei rase suport\ foarte bine clima umed\ [i
temperaturi de peste 400 C. Formatul corporal este specific oilor din
grupa celor cu lâna fin\.
Trunchiul are o dezvoltare mijlocie, cu linia superioar\ dreapt\;
crupa scurt\ `ns\ dreapt\; membre fine, `ns\ rezistente la parcurgerea
unor distan]e lungi [i a terenurilor calcaroase. Greutatea corporal\ este de
45 - 60 kg la oi [i 65 - 80 kg la berbeci, iar prolificitatea rasei este
cuprins\ `ntre 105 [i 115 %.
~nveli[ul pilos al oilor
Merina este alb `n totalitate. Peste
80 % din lâna ob]inut\,
`ndepline[te potrivit sistemului
european de clasificare a lânurilor
codi]iile de `ncadreare la calitatea
I. Produc]ia de lân\ ob]inut\ dup\
tuns este de 3,5 - 4 kg la femele [i
4 - 5,5 kg la berbeci.
Principalele `nsu[iri calita-
tive ale lânii sunt urm\toarele:
fine]ea fibrelor 16-21 µ; lungimea
Fig. 43. Merina 7-9 cm; 8-10 ondula]ii/cm; usucul
de calitate bun\; randamentul
lânii la sp\lare este cuprins `ntre 40 [i 45 %. Extinderea lânii pe corp
ajunge pân\ la linia de unire a ochilor [i pân\ la genunchi [i jarete.
De asemenea, oile de ras\ Merina au [i aptitudini foarte bune
pentru produc]ia de lapte. Acest fapt permite ca tineretul ovin s\
realizeze greut\]i corporale vii cuprinse `ntre 10 - 12 kg la vârsta de 30
zile [i 25 - 28 kg la 90 zile.
MANCHEGA este o ras\ veche ce `[i are originea `n forma s\lbatic\
Ovis Aries Ligeriesis [i este r\spândit\ cu prec\dere `n regiunea Mancha,
precum [i `n Guadalahara, Toledo [i Ciudad Real.
Este exploatat\ pentru produc]iile de lape [i carne. ~n cadrul rasei
exist\ dou\ variet\]i identice `n ceea ce prive[te caracteristicile morfo-
productive, func]ionale [i genetice, `ns\ diferite sub aspectul culorii pielii
- 90 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 91 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 92 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 93 -
Rasele de ovine din alte ]\ri
- 94 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL IV
PRODUC}IILE OVINELOR
Carne de pas\re
27,6%
Carne de la alte
specii
1,8%
Carne de ovine
5,1%
- 97 -
Produc]ia de carne
- 98 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 99 -
Produc]ia de carne
- 100 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 101 -
Produc]ia de carne
25
20
15
10
1000 t echivalent
Alte state
Irlanda
Marea Britanie
0
I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D
- 103 -
Produc]ia de carne
Tabelul 11
- 106 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 13
- 108 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 14
- 110 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 111 -
Produc]ia de carne
- 112 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 113 -
Produc]ia de carne
Tabelul 16
U.M
X ±sx X ±sx
Specificare
Greutatea carcasei kg 15,310 ± 0,261 19,206 ± 0,342
Carnea din carcas\ kg 11,227 ± 0,124 13,342 ± 0,252
Oase din carcas\ kg 2,985 ± 0,105 3,350 ± 0,105
Gr\simea din carcas\ kg 1,125 ± 0,045 2,514 ± 0,084
Carcasa f\r\ gr\sime kg 14,185 ± 0,211 16,692 ± 0,034
Raport oase / carne - 1 : 3,891 1 : 3,982
Jigoul kg 3,899 ± 0,070 5,081 ± 0,118
-carne kg 3,009 ± 0,069 4,030 ± 0,079
-oase kg 0,890 ± 0,034 1,051 ± 0,037
-raport oase / carne - 1 : 3,380 1 : 3,834
-participare `n carcas\ % 27,42 30,43
Cotlet I + II kg 2,186 ± 0,049 2,645 ± 0,047
-carne kg 1,698 ± 0,037 2,131 ± 0,050
-oase kg 0,488 ± 0,029 0,514 ± 0,018
-raport oase / carne - 1 : 3,479 4,145
-participare `n carcas\ % 15,41 15,85
Gât [i spat\ kg 4,380 ± 0,069 4,533 ± 0,088
-carne kg 3,563 ± 0,041 3,625 ± 0,066
-oase kg 0,817 ± 0,032 0,908 ± 0,29
-raport oase / carne - 1 : 4,361 1 : 3,992
-participare `n carcas\ % 30,87 27,16
Cap de pipt [i fleic\ kg 3,732 ± 0,054 4,433 ± 0,077
-carne kg 3,010 ± 0,041 3,556 ± 0,059
-oase kg 0,722 ± 0,025 0,877 ± 0,024
-raport oase / carne - 1 : 4,168 1 : 4,054
-participare `n carcas\ % 26,30 26,56
Tabelul 17
Tabelul 18
- 116 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 117 -
Produc]ia de carne
- 120 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 121 -
Produc]ia de carne
- 122 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 123 -
Produc]ia de carne
- 124 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 125 -
Produc]ia de carne
Tabelul 22
- 126 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 127 -
Produc]ia de carne
- 128 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 24
Tabelul 25
- 130 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 132 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 136 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 137 -
Produc]ia de carne
- 138 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 139 -
Produc]ia de carne
Tabelul 29
Perimetrul jigoului
Ij= x 100
Lungimea intern \ a jigoului
Adancimea toracec \
It= x 100
Lungimea mare a carcasei
Perimetrul jigoului
Ipj= x 100
Perimetrul toracic
5. Tran[area carcasei. Valoarea comercial\ a carcasei [i c\rnii din
carcas\ depinde de structura fizic\ [i tisular\ a acesteea [i a regiunilor
tran[ate. ~n acest scop, potrivit tran[\rii de la noi din ]ar\, carcasa se
decupeaz\ `n patru sferturi, iar pentru cercetare este indicat a se lucra
doar pe semicarcas\, astfel `ncât s\ nu fie afectat aspectul comercial al
carcasei `n totalitate.
- 142 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 143 -
Produc]ia de carne
Tabelul 30
- 144 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 146 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 147 -
Produc]ia de lân\
- 148 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 31
Tabelul 32
- 149 -
Produc]ia de lân\
- 150 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 151 -
Produc]ia de lân\
dezvolte `nc\ din anul 1866. Ini]ial organizarea licita]iilor urma modelul
londonez, `ns\ erau efectuate [i supravegheate de o comisie a
cresc\torilor de oi [i mai târziu de brokeri. Principala perioad\ `n care
sunt tranzac]ionate cantit\]ile cele mai mari de lân\, este cuprins\ `n
intervalul calendaristic octombrie - martie.
~n prezent, catalogul `n care sunt `nscrise datele referitoare la
`nsu[irile calitative ale lânii care urmeaz\ a fi tranzac]ionat\ apare cu
cca. [ase luni `naintea stagiunii, iar `n func]ie de cantitate, lâna este
clasificat\ astfel: loturi mari (biglots), loturi mijlocii (averages), sp\lat\
(scourdes) [i inferioare (stars).
Sydney. Datorit\ pozi]iei sale geografice [i faptului c\ `n ]ara sunt
crescute efective numeroase de ovine, `n Australia s-a organizat o pia]\ a
lânii la Sydney care, actualmente este cea mai mare din lume. Pe aceast\
pia]\ este comercializat\ `ndeosebi lâna fin\ de Merinos.
Adelaide, Melbourne [i Brisbane sunt pie]e `n care este
tranzac]ionat\ lân\ de Merinos [i cea provenit\ de la meti[ii crescu]i `n
Australia.
Wellington reprezint\ principala pia]\ din Noua Zeeland\. Aici
este comercializat\ lâna crossbreed provenit\ de la Corriedale, lâna fin\
de Merinos [i alte categorii de lân\.
Cape Town [i Port Elisabeth sunt principalele ora[e `n care este
comercializat\ lâna din Africa de Sud [i ]\rile situate `n zona respectiv\.
Bouenos Aires [i Bahia Blanca sunt principalele pie]e de
comercializare a lânii argentiniene. ~n mare parte, lâna comercializat\
provine de la Merinos dar [i de la meti[i.
Montevideo. Pe aceast\ pia]\ este comercializat\ lâna din
Uruguay, Chile [i Peru. ~n acest sens, lâna este cump\rat\ de la
produc\tori de diver[i intermediari denumi]i copiadores [i apoi vândut\
`n sesiunile `n care au loc vânz\ri.
- 152 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 153 -
Produc]ia de lân\
- 154 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 155 -
Produc]ia de lân\
- 156 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Pielea animal\
Proteine globulare
- albumine Proteine fibroase Gr\simi
- globuline - colagen neutre
- glicoproteide - elastin\ - ceruri
- cromoproteide - keratine - sterine
- fosfoproteide - fosfatide
- 157 -
Produc]ia de lân\
- 158 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
a b
Fig. 56. Grupul folicular (dup\ Ryder citat de Gh., Sandu 1993)
a. Sec]iune transversal\ las nivelul glandelor sebacee
1. – foliculul marginal secundar; 2. – glanda sebacee; - 3. glanda sebacee a foliculului primar
lateral; mu[chiul horipilator; canalul glandei sudoripare; 6. – medula fibrei primare; 7. – fa]a central\ a
folucululi primar central; 8. - fa]a ectal\ a folucululi primar central; 9. – foliculul primar lateral.
b. Sec]iune longitudinal\ per linia A-B.
1.fa]a ectal\ a fibrei; 2. – fa]a ental\ a fibrei; 3. – 4. – canalul fibrei; 5. - cortexul [i cuticula fibrei
primare; 6. – epiderm; 7. – mu[chiul horipilator; 8. – canalul glandei sudoripare; 9. – glanda sudoripar\; 10. –
foliculul primar central; 11. – foluculul secundar ramificat; 12. – papila dermic\; 13. – foluculul marginal; 14.
– glanda sebacee.
- 159 -
Produc]ia de lân\
- 160 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 161 -
Produc]ia de lân\
- 162 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 163 -
Produc]ia de lân\
a.
b.
Fig. 60. Formarea fibrei de lân\
a. Formarea foliculului pilos (faza intermediar\)
b. Ultimul stadiu de formare a `nveli[ului pilos [i `nceputul form\rii
fibrei de lân\.
- 164 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 165 -
Produc]ia de lân\
Fibra de lân\ este alc\tuit\ din trei p\r]i principale: tij\, r\d\cin\
[i anexe.
Tija reprezint\ partea extern\ a fibrei [i contribuie la alc\tuirea
cojocului de lân\.
R\d\cina reprezint\ partea terminal\ a fibrei cuprins\ `n
grosimea pielii, prezint\ o forma]iune ovoid\ denumit\ bulb. Acesta se
afl\ dispus la baza fibrei [i are o form\ de par\, `nconjurând aproape `n
`ntregime papila fibrei, aderând strâns la aceasta.
- 166 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 167 -
Produc]ia de lân\
- 168 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 169 -
Produc]ia de lân\
- 170 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 171 -
Produc]ia de lân\
Tabelul 34
Aminoacizii din cheratin\ (dup\ Ryder)
- 172 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 174 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 175 -
Produc]ia de lân\
- 176 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 177 -
Produc]ia de lân\
- 178 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 36
- 180 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 37
Clasificarea lânurilor `n func]ie de fine]e
Categoria Fine]ea `n microni Calit\]i Breadford
Lân\ fin\ sub 28 peste 58
Lân\ semifin\ 28,1 - 33 56 - 50
Lân\ semigrosier\ 33,1 - 42 46 - 40
Lân\ grosier\ peste 42 sub 40
- 181 -
Produc]ia de lân\
- 182 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 183 -
Produc]ia de lân\
Tabelul 38
- 184 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 185 -
Produc]ia de lân\
- 186 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 187 -
Produc]ia de lân\
- 188 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 189 -
Produc]ia de lân\
sp\lare face parte sulfatul de sodiu [i clorura de sodiu. ~ns\ lucrul cel mai
important este faptul c\ de[i `n mediu alcalin lâna prezint\ maximum de
sensibilitate, totu[i sp\larea alcalin\ este metoda cea mai utilizat\
deoarece este economic\ [i permite recuperarea lanolinei.
~n gospod\riile popula]iei, lâna este sp\lat\ cu carbonat de sodiu
[i s\pun. Cu toate c\ procedeul este verificat [i extrem de utilizat se
constat\ c\, `n cazul nerespect\rii unei temperaturi optime (120 - 180 C),
sau a unei anumite concentra]ii `n agent alcalin, se produc modific\ri
ireversibile la nivelul propriet\]ilor fizico-chimice ale fibrelor. ~n cazul
sp\l\rii lânii cu s\pun obi[nuit s-au sesizat [i unele neajunsuri cum ar fi:
prin fenomenele de hidroliz\ se m\re[te alcalinitatea; se formeaz\ s\pun
insolubil; consum ridicat de s\pun `n cazul folosirii unei ape mai dure.
Sp\larea lânii cu detergen]i sintetici sau cu s\pun, contribuie la
poluarea apelor, de aceea se recomad\ folosirea solven]ilor organici. ~n
condi]ii industriale utilizarea hexanului [i alcoolului izopropilic dup\
procedeul SOVER de sp\lare a lânii, elimin\ poluarea [i permite
valorificarea unora dintre componen]ii rezulta]i din sp\larea lânii.
Procedeul SOVER const\ `n stropirea succesiv\ a lânii dispuse pe
o band\ transportoare cu amestec de ap\ [i alcool izopropilic [i apoi cu
hexan. Apa [i alcoolul `ndep\rteaz\ suintul, iar hexanul degreseaz\ lân\.
Dup\ sp\lare solu]iile se amestec\, urmând separarea automat\
(decantare `n dou\ faze). ~n faza superioar\ a decant\rii se ob]ine
,,gr\simea lânii” care este bogat\ `n hexan, iar `n faza inferioar\ rezult\
suintul bogat `n impurit\]i, alcool [i ap\. Acest procedeu prezint\ [i
avantajul c\ men]ine caracetristicile de baz\ ale fibrei, evit\ `mpâslirea,
ruperea fibrelor este diminuat\, permite recuperarea maxim\ a lanolinei,
evit\ poluarea, utilizeaz\ un volum redus de ap\ [i amelioreaz\
comportarea fibrelor `n procesul de piept\nare, cardare [i filare.
- 191 -
Produc]ia de lân\
- 192 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 193 -
Produc]ia de lân\
Harsian, A }igaie buc\laie 128,0 100 100,3 96,9 90,4 89,0 89,0
.
- 195 -
Produc]ia de lân\
- 197 -
Produc]ia de lân\
- 198 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 199 -
Produc]ia de lân\
- 200 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 201 -
Produc]ia de lân\
- 202 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
când lâna oilor este uscat\ [i numai dup\ ce efectivul care urmeaz\ la
tuns a fost supus unei diete de cca. 12 ore.
Ca regul\ general\, `n scopul ob]inerii unui cojoc compact [i f\r\
defecte ale lânii este ca tunsul s\ fie efectuat cât mai aproape de
suprafa]a pielii [i s\ se evite trecerea cu ma[ina de tuns de dou\ ori prin
aceea[i zon\. De asemenea, pe durata tunderii, `n scopul evit\rii unor
accidente, se vor asigura condi]ii optime pentru ca pozi]ia tunz\torului [i
a oii s\ fie cele mai favorabile (fig. 68).
~n gospod\riile popula]iei, metoda de tuns folosit\ cu prec\dere
este cea manual\. Aceast\ metod\ necesit\ un efort fizic considerabil din
partea tunz\torilor. ~n condi]ii normale un muncitor poate tunde `ntr-o zi
cca. 30 oi cu lân\ fin\, 55 oi cu lân\ semifin\ [i 80 oi cu lân\ grosier\.
- 203 -
Produc]ia de lân\
- 204 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 205 -
Produc]ia de lapte
- 206 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 207 -
Produc]ia de lapte
- 208 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
Tabelul 44
Compozi]ia `n acizi amina]i a cazeinei din laptele mai multor specii
(I., Bottazzi, citat de V., Taft\)
Cazeina (g/100 g protein\)
Acizi amina]i Oaie Capr\ Vac\
Acid aspargic 6,2 7,4 6,1
Threonin\ 3,1 5,7 3,6
Serin\ 3,6 5,2 4,9
Prolin\ 9,8 14,6 9,6
Acid glutamic 19,5 20,3 20,1
Glicin\ 1,5 2,1 1,6
Alanin\ 2,6 3,6 2,8
Valin\ 6,3 5,7 5,7
Methionin\ 2,6 3,5 2,5
Izoleucin\ 4,4 4,3 4,3
Leucin\ 8,1 9,9 8,1
Tyrosin\ 4,8 4,8 4,6
Phenilalanin\ 5,0 6,0 4,3
Lysin\ 6,4 8,2 6,2
Histidin\ 2,3 5.0 2,2
Arginin\ 2,7 2,1 2,7
- 209 -
Produc]ia de lapte
- 210 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 211 -
Produc]ia de lapte
- 212 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 213 -
Produc]ia de lapte
- 214 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 215 -
Produc]ia de lapte
- 216 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 217 -
Produc]ia de lapte
- 218 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 219 -
Produc]ia de lapte
- 220 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
mulse de trei ori pe zi (diminea]a, prânz [i seara), iar c\tre sfâr[it se trece
la dou\ mulsori zilnice prin renun]area celei de la prânz, urmând ca
`nainte cu 15 - 25 zile de data forfetar\ `n]\rc\rii oilor s\ se treac\ la
practicarea unei singure mulsori.
La ovine, cel mai r\spândit sistem de muls este cel manual, `ns\
`n ]\ri cu zootehnie avansat\ `n care sunt crescute cu predilec]ie rase
bune [i foarte bune produc\toare de lapte s-a extins [i mulsul mecanic.
Mulsul manual reprezint\ sistemul cel mai r\spândit, iar `n
Europa se practic\ `n dou\ variante: manual posterior [i manual lateral.
Mulsul manual posterior reprezint\ metoda uzual\ de muls, fiind
utilizat pe scar\ larg\ `n România, Bulgaria, Macedonia, Croa]ia,
Slovenia, Iugoslavia [i par]ial `n ]\ri din C.S.I.
Pentru ca mulsul manual posterior s\ fie efectuat `n condi]ii bune,
este necesar a se amenaja un cotar prev\zut cu un perete cu mai multe
u[i]e (strunga) prin care oile, una câte una, vin pe platforma de muls.
Toate acestea sunt prev\zute cu un acoperi[ denumit comarnic.
Pentru ca oile s\ fie re]inute cu u[urin]\ pe durata mulsului, este
necesar ca platforma de sta]ionare s\ fie confec]ionat\ din scândur\
dispus\ `ns\ u[or `nclinat\ c\tre cioban. ~n zonele montane [i de podi[ se
mai amenajeaz\ [i alte dou\ compartimente, din care unul este destinat
prelucr\rii laptelui (fierb\toare), iar al doilea mai `ntunecat [i r\coros
denumit c\[\rie utilizat pentru a depozita ca[ul [i urda. Dup\ muls oile
trec `ntr-un padoc unde r\mân pân\ la mulgerea tuturor mânz\rilor.
Toate acestea compartimente sunt construite din materiale locale (plase
din lemn) [i vor fi dispuse pe un teren u[or `nclinat, astfel `ncât apa
pluvial\ s\ se scurg\ rapid, `ns\ ori de câte ori este nevoie locul de târlire
va fi mutat.
Mulsul manual se execut\ `n trei faze: `n prima faz\ ciobanul sau
persoana care execut\ aceast\ lucrare, prinde cu o mâna ugerul, iar cu
cealalt\ stoarce primele jeturi desfundând astfel mameloanele; `n faza
urm\toare ugerul este cuprins cu ambele mâini [i supus unei presiuni
laterale [i de sus `n jos astfel `ncât din ambele mameloane laptele este
evacuat `n jeturi lungi [i continuue; `n ultima faz\ pentru evacuarea
ultimilor pic\turi de lapte se trece la mulsul cu nod la fiecare mamelon.
Pentru a evita reducerea duratei de p\[unat [i oboseala ciobanilor,
mulsul se va efectua rapid, total [i la ore fixe [i nu trebuie s\ dep\[easc\
pe total turm\ 90 minute diminea]a [i 60 - 75 minute la prânz [i seara.
Referitor la durata de mulgere a unei oi, aceasta este variabil\ `n
func]ie de cantitatea de lapte [i este de aproximativ 60 secunde diminea]a
- 221 -
Produc]ia de lapte
- 222 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 223 -
Produc]ia de lapte
- 224 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 225 -
Produc]ia de lapte
- 226 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 227 -
Produc]ia de lapte
- 228 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
cazul al\pt\rii stricte sau de laptele supt [i muls `n cazul mulgerii par]iale
`n perioada de al\ptare.
Durata mulgerii exclusive - corespunde perioadei de mulgere a
oilor dup\ `n]\rcarea complet\ a mieilor, pân\ la `n]\rcarea total\ a oilor.
Durata de lacta]ie - este egal\ cu suma duratei de al\ptare [i a
duratei de mulgere exclusiv\; reprezint\ de asemenea intervalul dintre
data f\t\rii [i data `n]\rc\rii oilor.
Produc]ia de lapte total\ pe lacta]ie - este dat\ de suma
produc]iei de lapte din perioada al\pt\rii (lapte supt sau lapte supt [i
muls) [i a produc]iei de lapte ob]inut\ `n perioada mulgerii exclusive
(lapte muls). Numai cantitatea de lapte ob]inut\ la mulsul exclusiv poate
fi m\surat\ sigur [i precis cu prilejul controlului produc]iei de lapte la
ovine.
~n practica cre[terii oilor se pot `ntâlni diverse situa]ii, motiv
pentru care aplicarea acestui regulament se va face diferit.
Situa]ia mulgerii dup\ f\tare. ~n aceast\ situa]ie oile sunt mulse
dup\ f\tare (dup\ faza colostral\), caz `n care durata lacta]iei [i cea a
mulgerii exclusive sunt egale.
- 229 -
Produc]ia de lapte
- 230 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 231 -
Produc]ia de lapte
- 232 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 233 -
Produc]ia de lapte
- 234 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
- 235 -
Produc]ia de lapte
ANEXA A
REGULI {I NORME OBLIGATORII PENTRU TOATE
SITUA}IILE
Natura oilor controlate
La fiecare control lactat (cantitativ) realizat `n turma controlat\, toate
oile mulse exclusiv (de rase [i genotipuri considerate `n selec]ie) trebuie s\ fie
controlate, ceea ce `nseamn\ c\ nu efectu\m controlul produc]iei de lapte decât
atunci când oile sunt separate definitiv de mieii lor.
Natura [i expresia controalelor
Numai controlul cantit\]ii de lapte este obligatoriu. Controlul calitativ
al laptelui este facultativ.
M\surarea laptelui poate fi ponderal\ (g) sau volumetric\ (ml). Factorul
de conversie a greut\]ii `n volum este egal cu 1,036 ceea ce corespunde
densit\]ii normale a laptelui ob]inut de la ovine.
Cantitatea minim\ zilnic\ pentru fiecare oaie acceptat\ la control este
fixat\ la 200 g sau 200 ml.
Pragul minim de precizie acceptat la m\surarea laptelui este fixat la 40
g sau 40 ml.
Frecven]a controalelor produc]iei de lapte
Metoda lunar\
Perioada de Intervalul mediu Simbol Tipul de metod\
control (ore) `ntre controale
(± 10 %)
24 30 4 A/B
Interval (zile) 36
24 36 5 A/B
Interval (zile) 42
24 42 6 A/B
Control alternat
24 30 AT A
Control corectat
24 30 AC A
Not\ (1):
AT- control lunar alternant (controlul se efectueaz\ la o singur\ mulsoare din ziua de
control)
AC- control lunar corectat (o singur\ mulsoare zilnic\ controlat\) pentru ecartul sear\ -
diminea]\ ]inându-se cont `ns\ de volumul total de lapte produs pe ansamblul turmei la cele dou\
mulsori din ziua de control.
Not\ (2):
Nu exist\ un num\r fix de controale pe durata unei lacta]ii [i pe metod\ de control
lactat. Acestea sunt stabilite de c\tre organismele agreate `n efectuarea controlului produc]iei de
lapte la ovinele care fac obiectul acestor aprecieri.
- 236 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
ANEXA B
2.5
2
Litri
1.5
0.5
- 237 -
Produc]ia de lapte
ANEXA C
M u ls u l d u p \ o p r io a d \ d e a l\ p ta r e
2 .5
2
Litri
1 .5
0 .5
S t a d iu l la c t a ]ie i ( z ile )
- 238 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
ANEXA D
MODUL DE CALCUL A DURATEI DE LACTA}IE {I A
PRODUC}IEI DE LAPTE
~n situa]ia mulgerii dup\ f\tare
1. Se utilizeaz\ metoda prin interpolare sau metoda Fleishmann (metoda
standard).
Cantitatea total\ de lapte exprimat\ `n ml pe durata unei lacta]ii se
calculeaz\ astfel:
M1 + M2 M2 + M 3 Mn - 1 + M n
SM = I0M1 + I1 ( ) + I2 ( ) +....In-1( ) + InMn
2 2 2
`n care: SM = suma `n ml;
M = cantitatea de lapte (`n ml) din ziua de control;
I1...In, In-1 = intervalul dintre controale exprimat `n zile;
I0 = intervalul exprimat `n zile `ntre data f\t\rii [i data primului
control.
Intervalul In se determin\ astfel:
- dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\:
In= (data `n]\rc\rii oii - data ultimului control)
- dac\ data `n]\rc\rii oilor este forfetar\:
In= (data Cn - durata `n zile pân\ la `n]\rcarea oii)
Durata lacta]iei (`n zile) se determin\ astfel:
- dac\ data `n]\rc\rii oii este cunoscut\:
Dl = (data `n]\rc\rii oii - data f\t\rii oii);
- dac\ data `n]\rc\rii oi este forfetar\:
Dl = (data Cn + durata forfetar\ - data f\t\rii).
Exemplu de calcul
- data f\t\rii: 5 decembrie;
- data `n]\rc\rii oii: forfetar\ la 23 august;
- ultimul control planificat este cu aproximativ 14 zile `nainte data
`n]\rc\rii oii.
Data controlului Cantitatea de lapte Cantitatea de unt Cantitatea de
(ml) (g / l) gr\sime (g)
17 decembrie 2050 55,5 113,3
15 ianuarie 2730 53,5 146,1
13 februarie 2390 57,4 137,2
16 martie 2070 65,4 136,0
13 aprilie 1650 74,7 123,2
12 mai 1370 81,4 111,5
12 iunie 1160 85,5 99,2
11 iulie 910 91,1 82,9
10 august 650 90,5 58,8
- 239 -
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
- 240 -
CONSTANTIN PASCAL Tehologia cre[terii ovinelor
ANEXA E
M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn
SM = I0M ( ) + I1( ) + ..+ In-1( ) + I nMn
2 2 2
Dac\ primul control C1 intervine `nainte de data forfetar\ a
sfâr[itului de al\ptare
- cantitatea total\ de lapte (ml) produs\ `n perioada de muls
exclusiv se determin\ dup\ rela]ia de mai jos.
M1 + M2 M2 + M3 Mn - 1 + Mn
SM= I1( ) + I 2( ) + .....+ In-1( ) + InMn
2 2 2
- 241 -
Produc]ia de lapte
CALCULUL FLEISHMANN
- 242 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 243 -
Produc]ia de pielicele
- 244 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 247 -
Produc]ia de pielicele
- 249 -
Produc]ia de pielicele
- 252 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 47
Con]inutul de pigment dintr-un gram de fibre recoltate din diferite
regiuni corporale (N., Arslanov., 1966, citat de V., Taft\ 1983)
- 253 -
Produc]ia de pielicele
- 255 -
Produc]ia de pielicele
- 257 -
Produc]ia de pielicele
Tabelul 48
- 259 -
Produc]ia de pielicele
- 260 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 261 -
Produc]ia de pielicele
- 262 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 263 -
Produc]ia de pielicele
3 4
Fig. 80. Bucle `n form\ de tub [i bob (Foto: Elena Ursu)
1.- buclaj tubular; 2. buclaj Breitschwantz; 3. –buclaj aplatizat; 4. – buclaj combinat
- 264 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 265 -
Produc]ia de pielicele
- 267 -
Produc]ia de pielicele
- 268 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 269 -
Produc]ia de pielicele
- 270 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 271 -
Produc]ia de pielicele
- 272 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 273 -
Produc]ia de pielicele
- 275 -
Produc]ia de pielicele
- 277 -
Produc]ia de pielicele
Tabelul 54
Pierderile de miei `n raport cu tipul de `mperechere
(N., Giginei[vili., 1971)
Pierderi prin mortalitate (%)
Tipul de `mperechere Nr. ~nainte de Dup\
miei `n]\rcare `n]\rcare La 10 luni Total
Brum\riu omogen f\r\ albinoizi 223 2,69 26,90 5,40 18,78
Brum\riu omogen cu albinoizi 128 5,32 12,26 17,55 35,11
Brum\riu heterogen 825 0,97 1,22 2,19 4,38
Negru heterogen 1100 1,00 0,12 1,82 3,64
- 278 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 279 -
Produc]ia de pielicele
- 281 -
Produc]ia de pielicele
Tabelul 55
Reparti]ia procentual\ a mieilor brum\rii proveni]i din
`mperecheri omogene [i heterogene (Zakirov [i colab., 1975)
Culoarea [i nuan]a la indivizii ob]inu]i (%)
Tata Mama Nr. B. M\r- Bru- Uniformi
miei des- Argin Albs- g\ri- Grafit Sidef C\- m\rui Ne- -tatea
chis - tiu tru tar runt `nchi gru culorii
s
Brum\riu Brum\riu
alb\strui alb\striu 383 1,2 6,0 70,0 12,6 - 3,6 2,0 2,6 1,3 94,8
Brum\riu
alb\striu Negru 275 2,3 4,5 44,8 - 10,5 - - 28,3 9,0 66,4
de culoare
brum\riu
Brum\riu alb\strui; 157 3,2 3,5 59,4 4,0 6,2 2,0 - 17,2 4,5 71,2
normal din
p\rin]i
negri;
de culoare
brum\rie;
din Brum\riu 407 1,9 3,7 62,4 5,6 8,4 4,7 - 10,8 2,8 74,6
p\rin]i normal
brum\riu
alb\strui;
cazuri, trebuie sacrifica]i `nc\ din prima zi deoarece, buclajul este mai
mare [i au fibrele din bucl\ mai lungi.
~n situa]ia `n care exist\ [i miei care au o pielicic\ lipsit\ de
valoare comercial\ [i estetic\, ace[tia trebuie men]inu]i `n perioada de
al\ptare [i apoi dirija]i spre `ngr\[are deoarece sacrificarea lor imediat
dup\ na[tere este neeconomic\.
Sacrificarea mieilor se face prin practicarea unei incizii
longitudinale de 4 - 5 cm `n partea inferioar\ a gâtului, dup\ care se
sec]ioneaz\ vena jugular\ pentru scurgerea sângelui. Se cere mult\
aten]ie pentru a preveni murd\rirea pielicelei cu sânge. ~n eventualitatea
`n care se constat\ c\ pielicica prezint\ `n unele zone pete sangvine se va
trece imediat la sp\larea cu ap\ rece.
Dup\ scurgerea sângelui, printr-o incizie practicat\ la nivelul
jaretului de la piciorul drept posterior, se trece la insuflarea aerului cu
ajutorul unei ]evi din plastic sau trestie. P\trunderea aerului `nlesne[te
jupuirea, f\când astfel ca pielicica s\ se deta[eze mai u[or de corp.
Pentru repartizarea uniform\ a aerului sub piele, `n timpul umfl\rii,
corpul mielului este lovit din loc `n loc peste abdomen [i alte regiuni.
Dup\ terminarea acestor opera]iuni corpul mielului se atârn\ de membrul
posterior drept, cu capul `n jos de un cui la `n\l]imea de lucru a omului,
apoi se trece la jupuirea propriu-zis\.
~n scopul ob]inerii unor pielicele cu forme regulate trebuiesc
respectate regulile jupuitului, f\cându-se `n acest scop mai multe incizii.
• Prima incizie este una longitudinal\ [i porne[te de la nivelul
buzei inferioare, continu\ pe mijlocul gâtului, pieptului, abdomenului,
cozii [i sfâr[e[te la vârful cozii.
•A doua incizie este efectuat\ de
la unghiile membrelor anterioare, pe
mijlocul p\r]ii interne pân\ la stern;
aceast\ incizie o inersecteaz\ pe cea
practicat\ longitudinal.
•A tereia incizie pleac\ de la
unghiile membrelor posterioare, pe
mijlocul p\r]ii inetrne, pân\ `n regiunea
ingvinal\; [i aceast\ incizie o interzecteaz\
pe cea practicat\ longitudinal.
• Ultima incizie, este una circular\
[i se efectueaz\ `n jurul anusului.
~n afar\ de ultima incizie, celelalte
Fig. 82. Inciziile practicate trebuie f\cute `n linie dreapt\ astfel `ncât,
`n vederea recolt\rii partea stâng\ s\ aib\ aceea[i suprafa]\ [i
pielicelelor
s\ fie simetric\ cu cea dreapt\.
- 284 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 285 -
Produc]ia de pielicele
- 286 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 287 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri
- 288 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 290 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 57
Clasificarea pieilor brute `n func]ie de lungimea fibrelor
Lungimea fibrelor de lân\ (cm)
Rasa Piei tunse Piei netunse
Merinos sub 2,5 peste 2,5
}igaie sub 2,5 peste 2,5
}urcan\ sub 3,0 peste 3,0
maximum 1 dm2; zona de cupron u[or atacat\ de molii; piei `nvechite sau
piei cu lâna `mpâslit\ [i cu pete de rugin\ care afecteaz\ cel mult 25 %
din suprafa]a pielii; zone depiliate cuprinzând `ntre 25 [i 50 % din
suprafa]a pielii; `nceput de h\mu[ire ce nu dep\[e[te `ns\ 20 % din
suprafa]a pielii.
Brac: piei cu zone f\r\ lân\ care dep\[esc 20 % din suprafa]a
pielii; piei utilizabile pe cel pu]in 25 % din suprafa]a total\ [i piei cu
zone arse de soare.
Pieile cu suprafa]a de peste 50 dm2. Ca [i `n cazul precedent
pentru `ncadarea acestora pe categorii de calitate sunt respectate o serie
de criterii.
Calitatea I. ~n aceast\ categorie de calitate sunt `ncadrate pieile
bine `ntinse, f\r\ nici un defect sau cu cel mult unul din defectele
urm\toare: mici pete pe `nveli[ul pilos; o perforare `n regiunea
sub]iorilor având cel mult 3 cm `n diametru; o ruptur\ de maximum 5 cm
situat\ spre marginea pielii.
Calitatea a II-a. Aici sunt `ncadrate pieile cu cel mult 3 defecte de
calitatea I sau dou\ din urm\toarele defecte: maximum 3 perfor\ri cu
diametrul de cel mult 2 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
maximum trei t\ieturi de 5 cm fiecare situate la 10 cm de marginea pielii;
o ruptur\ de 5 - 10 cm la marginea pielii sau cel mult dou\ perfor\ri
situate `n regiunea sub]iorilor, având `ns\ un diametru maxim de 3 cm
fiecare; `nceput de h\mu[ire pe maximum 1 dm2 sau zone marginale
atacate de molii dar care s\ nu dep\[easc\ 10 % din suprafa]a pielii; lâna
c\zut\ de pe o suprafa]\ ce nu dep\[e[te 25 %; piei cu scaie]i pe lâna de
la gât [i margini.
Calitatea a III-a. Sunt `ncadrate pieile având acelea[i defecte cu
cele enumerate anterior. ~n plus, `n aceast\ categorie de calitate intr\ [i
pieile cu suprafa]a pân\ la 50 dm2, dar la care t\ieturile sau defectele din
regiunea spin\rii totalizeaz\ cel mult 10 dm2.
Brac. Sunt `ncadrate `n aceast\ categorie de calitate pieile ce
prezint\ acelea[i defecte ca [i cele enumerate la pieile pân\ la 50 dm2.
Pieile de avortoni se clasific\ dup\ mai multe criterii.
Calitatea I-a: cuprinde pieile f\r\ nici un defect, sau cel mult cu
unul din defectele urm\toare: maximum dou\ perfor\ri cu cel mult 2 cm
diametru fiecare; maximum 4 perfor\ri superficiale având cel mult 3 cm
lungime fiecare.
Calitatea a II-a: include pieile cu maximum dou\ defecte admise
la calitatea I sau pe cele par]ial deformate sau atacate de molii.
- 293 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri
- 294 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 295 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri
- 296 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 297 -
Produc]ia de piei [i bl\nuri
- 298 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 300 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 301 -
Ameliorarea ovinelor
CPITOLIUL V
SISTEME {I TEHNOLOGII DE
AMELIORARE A OVINELOR
- 302 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 303 -
Ameliorarea ovinelor
- 304 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 305 -
Ameliorarea ovinelor
- 306 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 307 -
Ameliorarea ovinelor
- 308 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
La ovinele exploatate
pentru produc]ia de pielicele, un
caz aparte `l constituie
`mperecherile heterogene dintre
variet\]ile brum\riu cu negru [i
invers, care `ns\ au scopul
reducerii propor]iei mieilor
purt\tori ai factorului letal.
De cele mai multe ori
`mperecherile heterogene preced
Fig. 83. Schema `mperecherilor sau urmeaz\ celor omogene,
heterogene `ntr-un efectiv `nchis fiind utilizate `n mod obligatoriu
reproductiv la Karakulul brum\riu atunci când se constat\ prezen]a
(dup\: Vasin citat de V., Taft\ 1983) sau manifestarea unor efecte
negative.
- 309 -
Ameliorarea ovinelor
- 310 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 311 -
Ameliorarea ovinelor
- 312 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 313 -
Ameliorarea ovinelor
Texel
- 314 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 315 -
Ameliorarea ovinelor
a b
Fig. 86. Schema de `ncruci[are industrial\ alternant\ (a); de rota]ie cu
trei rase (b)
- 317 -
Ameliorarea ovinelor
- 318 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 319 -
Ameliorarea ovinelor
- 320 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 321 -
Rproduc]ia ovinelor
CAPITOLUL VI
REPRODUC}IA OVINELOR
- 322 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 323 -
Rproduc]ia ovinelor
- 324 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 325 -
Rproduc]ia ovinelor
instaleaz\ anestru de lacta]ie sau cel sezonier a c\rei durat\ variaz\ `ntre
60 [i 150 zile.
La unele rase un nou ciclu poate s\ apar\ `n primele dou\ luni de
la parturi]ie, iar la altele dup\ o perioad\ de 5 - 7 luni. Sezonul de c\lduri
fertile dup\ parturi]ie nu este cunoscut pentru nici o ras\ deoarece,
deseori manifestarea c\ldurilor trece neobservat\. Acest fenomen poart\
denumirea de ,,c\lduri lini[tite” [i sunt frecvent `ntâlnite la oile ~le de
France [i la multe rase din grupa Merinos.
La Merinos de Palas apari]ia unui nou ciclu de c\lduri poate
surveni la oile care al\pteaz\ `n propor]ie de 10 % `nc\ din prima lun\
dup\ parturi]ie, la 9 % la cele care sunt mulse [i la 14 % la oile `n]\rcate
imediat dup\ f\tare (V., Taft\, 1983). Trebuie f\cut\ precizarea c\ monta
nu poate fi fertil\ `n aceast\ perioad\ deoarece nu este sfâr[it\ involu]ia
uterin\. Totodat\ s-a constatat c\ 85 % din oile care dau na[tere unui
miel `n perioada de var\, manifest\ c\lduri dup\ parturi]ie `nc\ din
perioada de al\ptare, permi]ând realizarea a dou\ f\t\ri pe an f\r\
tratamente hormonale.
- 326 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 327 -
Rproduc]ia ovinelor
- 328 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 329 -
Rproduc]ia ovinelor
- 330 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 331 -
Rproduc]ia ovinelor
- 332 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 333 -
Rproduc]ia ovinelor
- 334 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 335 -
Rproduc]ia ovinelor
- 336 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 59
Schema organiz\rii de f\t\ri multiple
- 337 -
Rproduc]ia ovinelor
- 338 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 339 -
Rproduc]ia ovinelor
- 341 -
Rproduc]ia ovinelor
6.6. GESTA}IA
Se caracterizeaz\ prin cre[terea [i dezvoltarea `n organismul
mamei a produsului de concep]ie. Gesta]ia se instaleaz\ `n momentul
fecunda]iei [i sfâr[e[te odat\ cu dezvoltarea complet\ a f\tului [i
expulzarea acestuia. ~n situa]ia `n care `n rela]iile mam\-f\t intervin
anumite tulbur\ri, gesta]ia se `ntrerupe [i este denumit\ avort.
La specia ovin\ gesta]ia are o durat\ medie de 150 zile, cu limite
cuprinse `ntre 144 [i 155 zile. Dup\ num\rul de produ[i gesta]ia poate fi
simpl\, dubl\ sau multipl\. Femelele care fat\ pentru prima dat\ sunt
denumite primipare iar cele cu mai multe f\t\ri sunt denumite multipare.
Dup\ fecunda]ie `n decurs de cca. 4 zile zigotul str\bate oviductul
ajungând `n uter unde r\mâne liber o anumit\ perioad\. Pe durata
migra]iei, la nivelul zigotului au loc primele diviziuni celulare. La
`nceput, din ou i-au na[tere dou\ celule sau blastomere, apoi patru [i a[a
- 342 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 343 -
Rproduc]ia ovinelor
- 344 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 345 -
Rproduc]ia ovinelor
- 346 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL VII
SISTEME {I TEHNOLOGII DE
CRE{TERE A MIEILOR
347
Cre[terea tineretului ovin
- 348 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
349
Cre[terea tineretului ovin
Fig. 96. Evolu]ia greut\]ii vii, carcasei [i p\r]ilor excluse din carcas\ la
mieii }urcan\ crescu]i pe p\[une (Angelescu, citat de Gh., Sandu)
351
Cre[terea tineretului ovin
353
Cre[terea tineretului ovin
- 356 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
Tabelul 61
357
Cre[terea tineretului ovin
- 358 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 360 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 362 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
363
Cre[terea tineretului ovin
- 364 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
367
Cre[terea tineretului ovin
- 368 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
369
Cre[terea tineretului ovin
- 370 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL 8.
- 373 -
Alimenta]ia ovinelor
Tabelul 66
- 377 -
Alimenta]ia ovinelor
Tabelul 68
- 382 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 384 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 385 -
Alimenta]ia ovinelor
- 387 -
Alimenta]ia ovinelor
- 388 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
CAPITOLUL 9
SISTEME TEHNOLOGICE DE
EXPLOATARE A OVINELOR
Exploatarea ovinelor reprezint\ o preocupare str\veche a omului
[i const\ `n punerea `n valoare a capacit\]ii de produc]ie `n diferite
condi]ii de mediu. ~ntr-un sens mai larg exploatarea reprezint\ totalitatea
m\surilor tehnice [i organizatorice, biologice [i economice, elaborate `n
scopul cre[terii poten]ialului productiv [i se refer\ la `ntre]inerea,
reproduc]ia [i nu `n ultimul rând la alimenta]ia ovinelor.
~n stabilirea sistemelor tehnologice de exploatare se ]ine seama de
caracteristicile geografice ale zonelor de cre[tere, de cerin]ele biologice
ale ovinelor, de forma de proprietate, etc. Acestea pot fi luate `n
considerare separat, dar de regul\ `mpreun\, deoarece se condi]ioneaz\
reciproc, iar atunci când exprimarea lor este la nivel superior se creaz\
condi]ii favorabile ob]inerii unor produc]ii mari [i cu grad ridicat de
economicitate. Modul [i nivelul de `ntrep\trundere a diferitelor elemente
determin\ caracterul exploat\rii dup\ gradul de intensivizare [i dup\
tipul sectorului respectiv (gospod\resc sau industrial).
- 389 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 390 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 391 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 392 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 393 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 394 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 395 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 396 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 397 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 398 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 399 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 400 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 401 -
Sisteme tehnologice de exploatare
- 402 -
CONSTANTIN PASCAL Tehnologia cre[terii ovinelor
- 403 -