REFERAT

SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A

DECIZIEI

STROIA
EUGENIA
CIG II GR2
Concepte fundamentale aferente SIAD-urilor

1.1 Definiţii şi abordări asociate termenului de SIAD

Evoluţia extrem de rapidă şi uneori incontrolabilă a contextului economico-social,

corelată cu dinamica permanentă a pieţei concurenţiale a impus necesitatea supervizării
intregului proces decizional desfăşurat la nivelul organizaţiilor prin intermediul unor
tehnologii informatice tot mai complexe.În aceste condiţii au apărut sisteme informatice
al căror obiectiv fundamental il constituie asistarea decidentului, în diferite faze ale
procesului de decizie.
Explicarea termenului SIAD rezidă din semnificaţia fiecărei litere care face parte din
structura acestui acronim şi care constituie o cheie pentru analiza conceptului in ,
totalitatea sa. Astfel, cuvantul sistem se referă la o arhitectură complexă, care poate fi
privită insă ca o entitate, elementul interactiv evidentiază rolul important pe care îl poate
avea omul în funcţionarea SIAD-ului, rol pe de plin activ şi care se desprinde, de
asemena, din expresia asistarea deciziei, subliniindu-se astfel ca decizia nu va fi luată de
sistem.
Prima definiţie aferenta unor astfel de sisteme a fost elaborată la inceputul anilor 70
de către Little, care considera că un sistem a deciziei ca fiind ,,un model bazat pe un set
de proceduri pentru procesarea datelor si pentru asistarea unui manager în procesul de
luare a decizilor”.Justificarea ascestor explicaţii rezultă din faptul că un astfel de sistem
trebuie să fie simplu, flexibil, usor de manipulat si complect in ceea ce priveşte furnizarea
rezultatelor finale.
Unul dintre pionierii cercetarilor efectuate in domeniul sistemelor imformatice de
asistare a deciziei, Steven Alter definesţe aceste sisteme in comparaţie cu cele
tranzacţionale, considerînd ca acestea sunt,,destinate managerilor şi au ca obiectiv
principal eficacitatea deciziilor, spre deosebire de sistemele tranzactionale, care sunt
folosite de operatori si au ca obiectiv principal eficenta şi consistenţa datelor”
O alta abordare a sistemelor de asistare a deciziilor aparrţine unor specialişti de
marcă Moore şi Chang care demonstrau că un astfel de sistem este ,, extensibil, capabil
sa suporte analize ad-hoc şi modelarea deciziei”, fiind orientat, în special, către viitor şi
utilizat pe un interval de timp neregulat şi nedeterminat.
Privite dintr-o alta prespectivă, sistemele de asistare a deciziei sunt definite de
Sprague şi Carlson ca fiind,, sisteme informatice interactive care ii ajuta pe decidenţi să
folosească date şi modele”, al caror obiectiv principal constă în rezolvarea unor probleme
semistructurate şi nestructurate.
Holsapple si Whistone sintetizau îi cadrul lucrarii,, Decizion Support Systems: A
Knowledge Baset Approach”(1996) particuralitaţile de bază a unui sistem de asistare a
deciziei:
- conţine o baza de cunostinţe care reflectă unele aspecte ale ,,lumii” decidentului
( de exemplu, cum se realizează anumite activitaţi ale procesului decizional)
- permite achizitionarea şi gestionarea unor cunostinte descriptive sau de altă
natura(reguli, proceduri)
- asigură selectarea unui set de cunostinţe in scopul vizionarii acestora sau pentru
extragerea unor informatii necesare procesului decizional
- oferă facilitati de prezentare a unor cunoştinţe adl-hoc sau de elaborare a unor
rapoarte periodice
- dispune de module prin care se poate interacţiona direct cu decidentul şi îi
asigură acestuia flexibilitatea în alegerea soluţiilor sau în gestionarea cunostinţelor
Într-un alt context ,SIAD-ul este considerat un sistem informaţional informatizat,
care apeleaza la cunoştinţe dintr-un domeniu aplicativ în scopul de a asista
decidentul în solutionarea unor probleme slab structurate , denumite adesea
probleme ,,neprogramabile.
Una dintre cele mai precise si relevante definiţii aferente sistemelor interactive
de asistare a deciziei a fost elaborata de Turban ,şi anume :,,un sistem informatic
interactiv ,flexibil si adaptabil ,special proectat pentru a oferi suport în soluţionarea
unor probleme nestructurate sau semistructurate, cu scopul de a imbunatăţii sistemul
decizional. Sistemul utilizeaza date ( interne si externe) si modele, ofera o interfaţa
simplă si uşor de utilizat, permite decidentului sa controleze sistemul decizional si
ofera suport pentru tate etapele procesului decizional’’
Indiferent de sensul definiţiilor anterioare , caracterul acestora este predominant
formal deoarece majoritatea au ignorat componenţa esenţială a unui SIAD –aceea de
a asista si ameliora procesul decizional.Prin sintetizarea tuturor formulărilor
prezentate , un SIAD poate fi definit ca ,,un sistem interactiv , flexibil si adaptat
rezolvării problemelor nestructurate pentru ameliorarea procesului deciyional in
management’’.
În practica decizională a întreprinderilor, numeroase probleme clasice de gestiune
conduc la procese decizionale imperfect structurate ( de exemplu : alegerea unu
anumit mod de finantare, planificarea unui lot de produse destinat livrarii
etc.).Informatia necesară pentru fundamentarea deciziei nu o indeplineşte decat partial
criteriile de pertinenţă ( completitudine , fiabilitate, accesibilitate); astefel , in
rezolvarea acestor situatii probabilistice sau vagi , conducerea procesului de luare a
decizilor ramâne la iniţiativa decidentului.
Apelarea la tehnologiile genereaza ajutor doar in anumite faze ale actului
decizional, dar îi lasă factorului de decizie controlul derularii operaţiilor de rezolvat,
acest tip de relaţii intre doua entitaţi-om-calculator-este caracteristic sistemelor de
asistare a deicziei.
Pornind de la aceste considerente , un SIAD poate fi definit prin urmatoarele
elemente :
-este un sistem informatic asistat de calculator ,furnizează asistenţă decidenţişor
in probleme care nu sunt in totalitate structurate ( incerte, neclare); combină judecata
umană cu prelucrarea automatizată a informaţiei, este un sistem in care controlul
derulării procesului de decizie revine decidentului, in cadrul unei cercetari de tip
euristic , este un instrument care infkuenţeaza mai mult eficacitatea procesului de
dezie ( adaptare decizilor care raspund obiectivelo stabilite), decât eficienţa
produsului decizional ( adoptare unor decizii satisfacatoare).
 Evolutia sistemelor de asistare a deciziei

În ultimele trei decenii , ideea de sistem de asistare a deciziei a condus la multe

speculaţii si a generat ,, asteptări ‘’ foarte mari la nivelul managerilor , care şi-au lasat
frâu liber imaginaţiei in acest sens : poate va fi creat un sistem care sa decidă in locul
lor !’’.Astfel, chiar daca tehnica electronică de calcul a evoluat intr-un ritm
ameţitor ,cu implicaţii profunde asupra modalităţiilor de prelucrare a informaţiilor
aferente procesului decizional, totuşi managerii au fost ,,dezamagiti,’’ uneori de
incercările de transpunere in practică a tehnologiilor specifice procesului de luare a
decizilor .
În proiectarea si dezvoltarea sistemelor de asistare a deciziei trebuie sa se aiba in
vedere faptul că managerii nivelului strategic au nevoie de date agregate si de calitate
superioară, in timp ce managerii operaţionali apelează mai mult la date de detaliu şi
pun accent pe aspectul cantitativ al acestora.
Din multiplele definiţii asociate conceptului de SIAD decurg o serie de
particularităţi fundamentale aferente acestora,în raport cu facilităţiile pe care le
asigură :
• asigura in deoseb rezolvarea problemelor semistructurate de către
decidenţii implicaţi in procesul de conducere.

Într-una dintre cele mai importante lucrări din literatura de specialitate ,E.Turban
grupa decizilor in 3 mari categorii:
-structurate
-semistructurate
-nestructurate

• asistare decizilor se poate realiza la toate nivelurile de conducere, de

la managerii operaţionali la ,, top manageri’’.

Avand in vedere faptul că decizia poate fi considerată cel mai puternic instrument
din arsenalul unu manager ,se impune adaptare si actualizarea acestuia in functie de
,,palierul’’ de conducere aferent procesului decizional din structura unei organizaţii.

• dispune de resurse pentru sustinerea procesului decizional in toate

fazele sale si poate fi adoptat diverselor stiluri decizionale.

Pentru atingerea unui obiectiv prestabilit ,distingem urmatoarele faze ale

procesului decizional:
-identificarea problemei se bazeaza pe procesul de cercetare a informaţiei, cu atât
mai mult cu cât in aceasta etapă, informaţiile utile nu sunt totdeauna prezente.
-modelarea fenomenului care a generat problema constituie una dintre fazele
esenţiale ale procesului de decizie, prin prisma modalităţiilor de structurare si utilizarea
informaţiilor.
-definirea deciziei sau variantele decizionale
 La nivelul organizaţiei , procesul de informare se materializeaza, in aceasta etapă,
prin posibilitatea adaptaării deciziei sau variantelor decizionale, pe baza informaţiilor
rezultate de activitatea de modelare .În acears faza ,SIAD-urile pot constitui un ,, punct
de sprijin’’ in cadrul procesului prin analize de tip ,, what-if’’ sau ,, goal-seeking’’.
-implementarea decizilor presupune, in general, activităţi de comunicare a
acestora la diferite niveluri ierarhice , explicarea soluţiilor adoptate si justificarea acestora
. –evaluarea deciziei adopatete.

• permite decidentului sa controleze procesul decizional

• poate asista mai multe decizii interdependente şi sau secvenţiale
,având în vedere faptul că, în practica economică, majoritatea
deciziilor sunt intercorelate .
• permite îmbunătăţirea eficacităţii procesului decizional.
• Este un sistem adaptabil în timp ,fiind dezvoltat , in general, printr-
un proces literativ, evolutiv.

1.2 Calităţiile indispensabile ale unui SIAD :

1. simplitate ,in sensul că modelele utilizate trebuie să conţină numai fenomenele

importante.
2. robusteţe, prin eliminarea posibilităţii de a furniza răspunsuri incorecte sau false.
3. adaptabiliate, deoarece atunci cand sunt necesare noi informaţii ,sistemul trebuie
sa fie capabil sa le integreze şi să le actualizeze cu uşurinţă .
4. exhaustivitate, întrucât descrierea structurii modelelor utilizate trebuie sa fie
realizată astfel incât să permită tratarea unui număr mare de fenomene ,fără ca
acest lucru să implice o prea mare complexitate.
5. naturaleţea comunicării, concretizată în faptul că decidentul trebuie să poată
schimba cu uşurinţă intrările şi să obţină rapid rezultatele , cererile de interogare
trebuie formulate într-un limbaj accesibil utilizatorului.

1.3 Clasificarea SIAD-urilo

În literatura de specialitate s-au conturat mai multe criterii de clasificare a

sistemelor interactive de asistare a deciziei:
-felul asistenţei acordate de un SIAD in practica decizională.
- frecvenţa de utilizare a acestora,
- complexitatea procedurilor existente în structura aplicaţiei,
- modalitatea de orientare a SIAD-urilor către date, modele,text sau reguli
standard,
-numărul de utilizatori existenţi în procesul decizional.
Sistemele de asistare a deciziei se grupează în SIAD-uri orientate pe modele de SIAD-
uri orientate pe date:
• SIAD-uri orientate pe modele
• SIAD-uri orientate pe date
• SIAD-uri orientate pe text
• SIAD-uri orientate pe baze de date
 • SIAD-uri orientate pe procesare de tabele
• SIAD-uri orientate pe reguli
• SIAD-uri organizaţionale
• SIAD-uri ad-hoc.

1.4 Arhitectura unui SIAD

Obiectivul principal urmărit prin conceperea arhitecturii unui sistem informatic- în

general, şi a unui sistem interactiv de asitare a deciziei –în particular ,poate fi atins prin
asigurarea următoarelor facilităţi:
-comptibilitate sistemului
-inter-operabilitatea sistemului
-,,evolutivitatea ‘’sistemului.
Unii dintre specialiştii care au emis cele mai interesante definiţii asupara conceptului
de SIAD ,au oferit şi soluţii de costituire a unui astfel de sistem ; în 1982 ,R. Sprague si
E. Carlson considerau că elementele componente ale unui SIAD sunt: componenta de
gestiune a datelor, componenta de gestiune a modelelor ,componenta de gestiune a
dialogului cu utilizatorul şi arhitectura sistemului.

Componentele unui SIAD conform teoriei lui Hattenschwiler

Power aborda sistemele informatice de asistare a deciziei prin prisma a patru

componente importante ,şi anume:
-interfaţa
-subsistemul bazei de date
-setul de modele şi instrumente analitice
-componenta pentru asigurarea comunicaţiei.
1.5 Gestiune datelor

O informaţie este rezultatul prelucrării unor date ,acestea fiind considetare ansambluri
de simboluri susceptibile de a fi percepute de fiinţa umană. .În general ,datele nu devin
informaţii decât prin prisma unui model interactiv propriu receptorului, simbolurile cele
mai utilizate pentru reprezentare lor fiind caracterele sub formă numerică , litere , sunete,
imagini ,etc

Relaţia dintre cele trei elemente –date, informaţii, decizii- a fost abordată în mod
diferit de specialişti, înţelegerea corectă a acesteia asigurând un suport decizional mai bun
pentru mnagementul afacerilor, astefel, relaţia amintită apare ăn literatura de specialitate
sub diverse forme:
-date-cunoştiinţe –informaţii,cunoşiinţele sunt cerute pentru s procesa datele in
informaţii
-cunoştiinţe-date-informaţii, situaţie care poate exista numai dacă se admite să se
cunoască unde trebuie căutate datele ce produc informaţia cerută
-informaţii-date-cunoştiinţe,informaţia este prelucrată şi se stabileşte decizia care se
poate gasi sub diferite forme ,iar manifestarea ei duce la noi cunoştiinţe ,adăugate la cele
existente.
1.6 Factorii care diferenţiază datele operaţionale şi datele pentru suportul decizional

• structura datelor
• agregarea
• dimensiunea datelor
• orizontul de timp
• metadatele

Administrarea ansamblurilor de date este organizat printr-un program specializat –

sistemul de gestiune a bazelor de date –care permite:
-crearea de noi baze de date
-actualizarea bazelor de date existente
-asigurarea securităţii datelor in sensul protejării împotriva accesării de către
persoane neautorizate sau care au intenţie de a efectua modificări frauduloase
-interogarea bazelor de date prin limbaje de interogare declarative-majoritatea
bazelor de date au implementate SGBD-uri multidimensionale,
-extragerea datelor care aparţin altor baze de date decât cele administrate de SIAD
şi ,,convertirea ‘’lor intr-o bază de date specifică SIAD.

1.7 Modelele SIAD-ului. Gestiunea modelelor.

Modelele utilizate intr-un SIAD sunt destinate in deosebi ,,asistării deciziei’’, termen
care se recomandă a fi privit in sensul larg al cuvântului .
Modelele sunt rezultatul unei analize prealabile a situaţiei decizionale propuse spre
rezolvare ,asigurând, în contrapartidă , un mediu de analiză pentru utilizator.
Subsistemul de gestiune a modelelor este structurat pe urmatoarele componente:
1. Baza de modele,acesta poate fi impărţit în:
-modele strategice
-modele tactice
-modele operaţionale
-subrutinele,pot fi clasificate in trei categorii fundamentale:
• modele iconice
• modele analogice
• modele matematice
Utilizarea modelelor in procesul decizional asigura automatizarea anumitor operaţii
,cum sunt:
-analiza datelor prin tehnici variate( modele de regresie ,analiya factorială)
-presiuni ale unor indicatori, plecând de la modele de extrapolare
-simularea unui proces având drept punct de plecare regulile specifice acestuia

2. Sistemele de gestiune a bazelor de modele

Prin intermediul unui sistem informatic de gestiune a bayelor de date se asigură:
-conservarea şi identificarea unui model care se doreşte a fi utilizat prin
numele acestuia,
-regăsirea ansamblului de variabile asociate unui model
 -comunicarea rezultatelor obţinute prin executarea modelului la sfârşitul
procesului de prelucrare
-realizarea unor modele porninde la zero sau de la modele deja existente
-gestionarea modeleleor de către utilizatori astfel incât aceştia să
gestioneze analizele de sesibilitate de la o metodă de tip ,, what...if’’la tehnica valorii
scop
-corelarea modelelor prin intermediul unei baze de date şi integrarea
acestora in structura unui SIAD
-utilizarea unor funcţii analogice cu cele ale bazelor de date clasice pentru
exploatarea bazei de modele( stocare, accesare,actualizare, interogare etc
-integrarea unor multiple modele în cadrul procesului decizional
3. Limbajul de modelare
4. Dictionarul de modele
5. Procesorul de execuţie şi integrare a modelelor

1.8 Subsisteme de gestiune a cunostiţelor

Utilizarea unor astfel de instrumente de decizie trebuie să devină în sprijinul

decidentului pentru ca acesta:
-să inţeleagă mai bine şi să-şi clarifice natura şi complexitatea relaţiilor ce
condiţionează rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
-să-şi exprime ipotezele de lucru sub o formă sintetică şi operaţională
-să exploreze simplitatea ,dar şi complexitatea formalismuluimatematic
- să-şi fundamenteye deciziile pe baza metodelor de simularre şi sau pe algoritmi
de optimizare actuali.

1.9 Subsistemul de dialog

Subsistemul de dialog este gestionat de un software special denumit sistemul de

gestiune al interfeţei cu utilizatorul fiind alcătuit din programe care îi oferă diferite
facilităţi:
-interfaţă grafică, care îi permite decidentului să aibă o viziunee de ansamblu asupra
aplicaţiilor pe care le va utiliza
-prezintă datele sub diverse forme
-accesarea unor funcţii care să rezolve situaţii de blocaj
-flexibilitate şi accesibilitate care permit utilizatorului să-şi adapteze sistemul în
raport cu exigenţele aplicaţiei.
Bibliografie:

M.Oancea –Sisteme informatice de asistare

a deciziei, Editura AS Bucureşti 2005.