ANALIZA SITUATIEI

ECONOMICO-FINANCIARA
A ÎNTREPRINDERII PE BAZA DE BILANT

5.1 Analiza echilibrului financiar

Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a

întreprinderilor, în contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde în
procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o
studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea
deciziilor corespunzatoare.
Ca activitate practica, analiza economico- financiara are un caracter
permanent si nu constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea
unui obiectiv. Ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea
corespunzatoare a deciziilor.
În procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului în care
sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile în care acesta este
investit, îl constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul reprezinta o sinteza de
informatii contabile finale, pe baza carora se analizeaza situatia financiara a
societatii comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii
comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se dezvaluie:
• laturile esentiale ale situatiei financiare;
• legaturile dintre fenomenele financiare reflectate în cadrul
bilantului;
• tendinta lor de dezvoltare.
Obiectivul ei contabil este acela al cercetarii echilibrului dintre
mijloace si surse, cu scopul de a stabili masura în care s-a asigurat
integritatea lor financiara, precum si capacitatea financiara a unitatii de a
acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar în final de a obtine profit.
Situatia financiara este o rezultanta, o expresie concentrata a
situatiei economice. O situatie financiara bine echilibrata creeaza premisele
materiale necesare pentru desfasurarea activitatii economice în cele mai
bune conditii.
 A analiza un bilant înseamna a- l descompune în partile lui
componente, fie cu scopul de a studia raporturile dintre ele, fie cu scopul de
a studia raporturile care exista între elementele unui bilant sau elementele
mai multor bilanturi succesive. Bilantul da o orientare completa asupra
mersului activitatii unitatii numai în ipoteza în care are la baza mai multe
bilanturi succesive. Comparatia datelor unui exercitiu cu datele altui
exercitiu, sau comparatia datelor unei unitati cu datele altei unitati, da
posibilitatea analizei marimilor absolute si relative.
În analiza bilantului se folosesc mai multe procedee:
Œanaliza bilantului pe verticala;
•analiza bilantului pe orizontala;
Žanaliza combinata.
ŒAnaliza bilantului pe verticala consta în studierea separata a
grupelor de activ si pasiv a fiecarui post care se încadreaza în grupele
respective pentru a determina greutatea specifica a acestora si a
modificarilor intervenite în grupele si posturile de bilant. Ea se refera la:
- analiza structurii bilantului si a modificarilor care au intervenit în
continutul grupelor, capitolelor si posturilor;
- analiza situatiei stocurilor la începutul si la sfârsitul perioadei de
gestiune;
- analiza creantelor întreprinderii;
- analiza obligatiilor întreprinderii si a posibilitatilor de lichidare a
acestora din disponibilitatile banesti.
• Analiza pe orizontala consta în examinarea grupelor si posturilor
din activul bilantului, în comparatie cu cele din pasiv.
Ž Analiza combinata a bilantului consta în folosirea concomitenta a
celor doua procedee mai sus aratate. Analiza combinata este cea mai
raspândita în practica.
Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al
întreprinderii la încheierea exercitiului.
Asimetria dintre alocarile permanente (în imobilizari) si sursele
permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) au determinat
constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El
este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei
acestuia la înfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.
Relatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului
este:

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

@ sau prin partea de jos a bilantului:

FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Schematic, fondul de rulment se prezinta astfel:

Active imobilizate Capitaluri permanente

Fond de rulment
Active circulante
Datorii pe termen scurt

Din calcularea FR pot apare una din situatiile:

1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta FRN > 0.
Daca FRN > 0 semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente
permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele
circulante.
2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezulta FRN < 0.
Daca FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma
suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa
fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.
3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezulta FRN = 0.
Aceasta situatie este putin probabila exprimând o armonizare totala a
structurii resurselor cu utilizarea acestora.
Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de
exploatare sunt acoperite în cea mai mare parte din surse temporare
corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta
dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de
exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR).

Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice – Surse ciclice

= (Stocuri + Creante) – Surse ciclice

Daca NFR > 0 ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice)

în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul
unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj
nefavorabil între lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea
datoriilor de exploatare (s-au încetinit încasarile si s-au accelerat platile).
Daca NFR < 0, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare în
raport cu nevoile corespunza toare de capitaluri permanente. Ea poate fi
apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante
si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. În caz contrar, acesta nu
poate fi decât consecinta unor întreruperi temporare în aprovizionarea si
reînnoirea stocurilor.
NFR difera de la un agent economic la altul, fiind influentat de
numerosi factori:
• durata ciclului de exploatare fata de care NFR este direct
proportional;
• valoarea adaugata. Cu cât aceasta este mai mica, cu atât creditul
furnizorilor trebuie sa compenseze pe cel acordat clientilor.
• ritmul de crestere al cifrei de afaceri; NFR are o evolutie
paralela.
Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de
fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma
trezoreriei nete, concretizata în disponibilitati în conturi bancare si casa.

Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei

activitati eficiente.
Trezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul întregului echilibru financiar
al întreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si în deplina
siguranta pe piata de capital.
Trezoreria neta (TN) < 0 evidentiaza un dezechilibru financiar la
închiderea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin
angajarea de noi credite (de trezorerie sau scont). În aceasta situatie se
urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai
multor surse de astfel de capital.
Exemplificarea celor enuntate va fi prezentata pe exemplul
S.C. AFM S.A. BUCURESTI, societate producatoare de bunuri alimentare.
Nr.
Elemente N-1 N
Crt.
1. Capital propriu 13.906.139 13.949.721
2. Datorii pe termen mediu si lung - 13.400
3. Capital permanent (1 + 2) 13.906.139 13.963.121
4. Active imobilizate 12.839.974 13.016.462
5. Fond de rulment (FR )(3 – 4) 1.066.165 946.659
6. Active circulante 8.547.409 7.773.295
7. Disponibilitati 398.055 315.126
8. Active circulante fara disponibilitati (6-7) 8.149.354 7.458.169
9. Datorii curente 8.331.552 6.826.636
10. Nevoia de fond de rulment (8-9) NFR - 182.198 631.533
11. Trezoreria neta 1.248.363 315.126
Pornind de la acest tabel se poate aprecia ca
S.C. AFM S.A. BUCURESTI a înregistrat un FR > 0 în cei doi ani
analizati, scazând în N cu 11,21% fata de N-1.
În cazul acesta capitalul permanent a reusit sa finanteze activele
imobilizate.
În viitor, pentru a asigura o valoare majorata a FR, se poate actiona
asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul, astfel:
1. majorarea capitalului permanent care se obtine prin:
- aporturi noi ale asociatilor;
- recuperarea la împrumuturi pe termen lung;
- punerea în rezerva de profituri;
- consolidarea împrumuturilor pe termen scurt.
2. diminuarea activelor imobilizate care se obtine prin:
- majorarea fondului de amortizare în conditii posibile din punct
de vedere fiscal; aceasta masura permite cresterea autofinantarii;
- cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se
afla în afara procesului de exploatare.
NRF în N-1 a fost negativa, ceea ce semnifica un surplus de surse
temporare, în raport cu nevoia de active circulante. Caracterul negativ poate
fi determinat de o valoare adaugata slaba, o rotatie accelerata a stocurilor.
În aceasta situatie, finantarea prin credite comerciale acopera NFR
într-o proportie mai mare decât sumele blocate în stocuri si creante ale
clientilor.
În N NFR este de 631.522 mii lei, ceea ce semnifica ca exista un
surplus de nevoi temporare. Aceasta semnifica un decalaj nefavorabil
între lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de
exploatare. S-a încetinit ritmul de încasari si s-a marit ritmul platitilor.
Trezoreria neta înregistreaza valori pozitive în ambii ani (situatie
favorabila), dar înregistreaza o scadere cu 74,76% în N fata de N-1, ceea ce
semnifica reducerea disponibilitatilor.
O asemenea situatie apare la prima vedere ca favorabila în termeni
de echilibru financiar si de risc, însa pe termen mediu si lung poate fi
semnul unei fragilitati potentiale. Existenta unei abundente de resurse ar
putea însemna o utilizare neeficienta a acestora, ceea ce într-o perspectiva
îndelungata genereaza dificultati în remunerarea capitalului si rambursarea
împrumuturilor.
O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta într-o
conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dobânzii foarte ridicata,
care încurajeaza firmele sa-si orienteze capitalul spre utilizarea de trezorerii
mai putin riscante.
Informatiile oferite de bilant si de contul de profit si pierdere nu sunt
suficiente pentru a da raspunsuri la posibile întrebari despre fluxurile
financiare ale unei societati. Adesea, rezultatele diferitelor societati, asa cum
apar în contul de profit si pierdere, nu sunt comparabile, datorita metodelor
de evaluare diferite.
O prima încercare în eliminarea acestor deficiente a constituit-o
tabloul de finantare.
Un asemenea tablou prezinta evolutia patrimoniului de la un bilant la
altul, de la un exercitiu la altul prin prisma raporturilor dintre utilizari si
resurse, fond de rulment si necesarul de fond de rulment, disponibilitati si
trezorerie.
Logica analizei proprii Tabloului de finantare se bazeaza pe
urmatoarele clasificari:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizari si resurse:

Utilizari Resurse
♦ Cresterea activelor ♦ Cresterea pasive lor
♦ Diminuarea pasivelor ♦ Diminuarea activelor
b) Diferentierea utilizarilor si resurselor, în stabile si temporare:
Utilizari stabile:
♦ distribuirile de dividende (N-1) în cursul exercitiului N.;
♦ achizitii de imobilizari corporale;
♦ cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii;
♦ diminuarea capitalurilor proprii;
♦ rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediu.
 Resurse stabile:
♦ capacitatea de autofinantare;
♦ cesiunea sau reducerea activelor imobilizate;
♦ cresterea capitalurilor proprii;
♦ cresterea datoriilor financiare pe termen mediu si lung.
c) Determinarea variatiei elementelor patrimoniale ca diferenta
între soldul activelor la începutul si la încheierea exercitiului,
respectiv cel al pasivelor la aceleasi momente.
Astfel, în acest sens se întocmeste bilantul diferenta.

Bilantul diferenta la …………

Bilant Bilant Variatii

Specificare
N N–1 (+, -)
d) Elaborarea bilantului functional.
Un asemenea bilant are la baza o analiza a activitatii întreprinderii
prin prisma diferitelor cicluri de operatii:
• operatii de investitie;
• operatii de finantare;
• operatii de exploatare;
• operatii în afara exploatarii;
• operatii de trezorerie.
Pentru elaborarea tabloului de finantare este necesara calcularea
capacitatii de autofinantare.
Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramâne
întreprinderii o data ce au fost remunerati partenerii sai:
- personalul (salarii);
- statul (impozite si taxe);
- creditorii (furnizori si alti creditori);
- actionarii (dividende).
Capacitatea de autofinantare se poate calcula pe baza a doua metode
1. Metoda excedentului brut de exploatare
Excedentul brut de exploatare;
+ Alte venituri din exploatare;
- Alte cheltuieli din exploatare;
+ Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane
cu caracter financiar);
- Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele financiare);
 + Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele
parti din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de
amortizari si provizioane cu caracter exceptional);
- Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor
cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale);
- Impozitul pe profit.

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI

(CAF)

2. Metoda rezultatului net contabil

Rezultatul net contabil

+ Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (exploatare,
financiare, exceptionale)
- Venituri din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare,
financiare, exceptionale)
- Plus valori din cesiuni sau + minusuri din cesiuni de elemente de
activ
- Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Plecând de la formulele prezentate, în continuare vom prezenta

calculul capacitatii de autofinantare (CAF) la S.C. AFM S.A. BUCURESTI.

1) Metoda substractiva:

EBE 3.210.569+
+ alte venituri din exploatare 30.993
- alte cheltuieli de exploatare 7.697
+ venituri financiare 119.040
- cheltuieli financiare 2.424.655
+ venituri exceptionale 58.280
- cheltuieli exceptionale 90.557
- impozit pe profit 94.097
801.876mii lei
 2) Metoda aditiva:

Rezultat net 87.199

+ cheltuieli cu amortizarea provizioanelor aferente 714.677
activitatii de exploatare, financiara, exceptionala
CAF = 801.876 mii lei

Deci, la S.C. AFM S.A. BUCURESTI s-a înregistrat în anul N o

capacitate de autofinantare de 801.876 mii lei.

Tabloul de finantare se prezinta astfel:

Partea I

TABLOUL UTILIZARII RESURSELOR PERMANENTE

(în mii lei)
Utilizari stabile N-1 N Resurse stabile N-1 N
Distribuirile de dividende în 257.915Capacitatea de autofinantare a 801.876
cursul exercitiului exercitiului
Achizitionari de elemente de Cesiunile sau reducerile de
activ imobilizat: elemente de activ imobilizat
§ Imobilizari necorporale - § Imobilizari necorporale -
§ Imobilizari corporale 1009321§ Imobilizari corporale 126.206
§ Imobilizari financiare 4.979§ Imobilizari financiare -
Reducerea capitalurilor proprii - Cresterile de capitaluri proprii -
Rambursarea datoriilor 173.200Cresterea de datorii financiare 928.081
financiare
TOTAL UTILIZARI 144415TOTAL RESURSE 928.081
Variatia fondului de rulment Variatia fondului de rulment 517.334
net global (resursa neta) net global (utilizare neta)
 Partea a II-a

TABLOUL VARIATIILOR FONDULUI DE RULMENT NET

GLOBAL
(mii lei)

Exercitiul N
Variatia fondului de rulment net global Necesar Degajari Sold N-1
(1) (2) (2) - (1)
I. VARIATIILE EXPLOATARII
1. Variatia activelor de exploatare
1.1. Stocuri si productia în curs de executie 840.617
1.2. Avansuri si aconturi varsate pe comenzi 9.079
1.3. Creante clienti, conturi asimilate si alte 1.536.838
creante disponibile
2. Variatia datoriilor din exploatare
2.1. Avansuri si sconturi primite în cadrul 2.370
comenzilor în curs
2.2. Datorii fata de furnizori, contur asimilate si 2.012.393
alte datorii din exploatare
TOTAL 2.864.459 1.536.838
A. Variatia neta EXPLOATARE -1.327.621
II. VARIATIILE ÎN AFARA EXPLOATARII
1. Variatia altor debitori 4.043
2. Variatia altor creditori 8.612
TOTAL 8.612 4.043
B. Variatia neta ÎN AFARA EXPLOATARII 431
TOTAL A + B
Necesar al exercitiului în fond de rulment -1.327.190
Degajarea de fond de rulment a exploatarii
III. VARIATIILE TREZORERIEI
1. Variatiile disponibilitatilor 82.929
2. Variatiile concursurilor bancare curente si a 726.927
soldurilor creditoare ale conturilor
TOTAL - 809.856
C. Variatia neta TREZORERIE
 Din aceasta schema globala se poate deduce relatia de echilibru
financiar – functional si anume:

Variatia FR net global – Variatia NFR = Variatia trezoreriei nete

- 517.334 + 1.327.190 = 809.856

Din tabloul de finantare prezentat se observa ca activitatea de

investitii prezinta un necesar de 517.334 mii lei (o variatie negativa a FR).
Activitatea de exploatare negativa are un necesar de 1.327.190 mii
lei. Deci, activitatea de exploatare, ca si cea de investitii au demonstrat ca o
parte din activele lor nu-si gasesc resursele necesare în alte activitati.
Se deduce ca aceste activitati îsi vor cauta resursele necesare în
activitatea de trezorerie.
Activitatea de trezorerie degaja o resursa temporara de 809.856 mii
lei. Folosirea acestor resurse în cele doua activitati amintite poate ridica
unele probleme financiare, datorita faptului ca ele au fost degajate pe un
termen foarte scurt.
Îngrijorator pentru S.C. AFM S.A. BUCURESTI este scaderea
creantelor clientilor ce a avut repercusiuni asupra disponibilitatilor (au
scazut cu 82.929 mii lei) determinând societatea sa apeleze la credite de
trezorerie.
Concluzie: echilibrul financiar – functional al societatii analizate
este unul fragil.

5.2 Analiza rentabilitatii pe baza tabloului soldurilor

intermediare de gestiune (S.I.G.)

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori

valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii.
Constructia în trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai
cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si încheind cu cel
mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor
cascada a soldurilor intermediare de gestiune.
În fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma
de solduri, numite si marje, ce evidentiaza etapele formarii rezultatului
exercitiului în strânsa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli
aferente activitatilor unei întreprinderi.
 Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, în practica
contabila europeana, de data relativ recenta.
Ea este impusa de doua cerinte majore: analiza economico- financiara
a întreprinderii plecând de la datele contabile, în general, si de la
documentele contabile de sinteza, în special, si functionarea contabilitatii
nationale.
În unele tari, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este
obligatorie. În România nu se prevede obligativitatea întocmirii unui
document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat
la dispozitia întreprinderilor o astfel de optiune. Totusi, structura contului de
profit si pierdere acceptata în tara noastra permite întocmirea soldurilor
intermediare de gestiune, raspunzând atât nevoilor întreprinderilor în
analiza economico-financiara cât si functionarii Sistemului Conturilor
Nationale.
Principalele marje de acumulare utilizate în analiza financiara a unei
întreprinderi industriale se calculeaza astfel:
a)

Marja comerciala = Venituri din vânzarea de marfuri - Costul marfurilor vândute

Contul 707 Contul 607

b)

Productia = Venituri din vânzarea+ Variatia productiei+ Productia de

exercitiului productiei stocate imobilizari
Contul 701 Contul 711 Contul (721 + 722)

Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor

anuale ale întreprinderii.

c)

Valoarea Productia + Marja + Consumul exercitiului

adaugata exercitiului comerciala provenit de la terti

(b) (a) Conturile (60 – 607 + 61 + 62)

 Valoarea adaugata exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de
întreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti.
Se mai poate determina si prin metoda remunerarii factorilor de
productie, în baza relatiei:

Valoarea adaugata = Suma remunerarii factorilor de productie

= Salarii si alte cheltuieli sociale Personalul
+ Impozitele si taxele Statul
+ Dobânzile Bancherii
+ Amortismentul Investitorii
+ Rezultatul exercitiului Capitaluri proprii

d)

Excedent brut = Valoare + Subventii de - Impozite, taxe si - Cheltuieli

alte varsaminte
de exploatare adaugata exploatare de personal
asimilate
(c) Contul 74 Contul 63 Contul 65

Excedentul brut de exploatare este o resursa folosita de întreprindere

pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv si remunerarea
capitalurilor utilizate precum si statul.
Acest indicator este esential în analizele de gestiune si analizele
comparative între întreprinderi.
e)

Rezultatul = Excedentul + Alte venituri - Cheltuieli - Alte

de exploatare cheltuieli
exploatarii brut de din cu amortizarile si din
exploatare exploatare provizioanele exploatare
(d) Contul 75 Contul 681 Contul 65

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii

activitatii de exploatare.

f)

Rezultatul curent = Rezultatul + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

înainte de exploatarii
impozitare (c) contul 76 conturile 66

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatarii cât si

de cel al activitatii financiare.
g)

Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale

conturile 77 conturile 67

Rezultatul exceptional este soldul intermediar de gestiune ce situeaza

rezultatul (sub forma profitului sau pierderilor) activitatii cu caracter de
exceptie a întreprinderii, fie ca se refera la operatiuni de gestiune, fie la
operatiuni de capital.
h)

Rezultatul = Rezultatul curent ± Rezultatul - Impozitul pe

exercitiului înainte exceptional profit
de impozitare
(f) (g) contul 691 contul 691

Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si

pierdere supus repartizarii.
Plecând de la contul de profit si pierdere pe N al S.C. AFN S.A.
Bucuresti, vom prezenta în continuare tabloul soldurilor intermediare de
gestiune.
Analizând tabloul soldurilor intermediare de gestiune se pot
desprinde urmatoarele aspecte:
§ Productia exercitiului a crescut în N fata de N-1 cu 10.665.045 mii
lei (39%), situatie favorabila deoarece a crescut productia vânduta cu
14.462.979 mii lei (59%), în timp ce productia stocata va scadea (în N
realizându-se un stocaj de 1.164.077 mii lei).
§ Valoarea adaugata a crescut în N cu 80% fata de N-1, situatie
considerata favorabila. Aceasta crestere se datoreaza faptului ca productia
exercitiului a sporit în N cu 39%, în timp ce consumul intermediar a crescut
cu 28,38%.
§ Excedentul brut din exploatare a crescut în N cu 38,11%. Aceasta
crestere considerata favorabila se datoreaza cresterii valorii adaugate cu
80% care corespunde cu dublarea impozitelor si varsamintelor asimilate si a
cheltuielilor cu personalul.
§ Rezultatul din exploatare este profit, reprezentând o crestere cu
24,41% fata de anul anterior (situatie pozitiva).
§ Rezultatul curent al exercitiului înregistreaza o scadere în N cu
70,83%. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu 158,47% a veniturilor
financiare, în timp ce cheltuielile financiare au crescut cu 81,10%. Aceasta
situatie este considerata negativa datorita cheltuielilor cu dobânzile.
 § Rezultatul exceptional înregistreaza o evolutie negativa, în 1997
înregistrându-se o pierdere de 32,277 mii lei (situatie negativa pentru
întreprindere).
§ Rezultatul exercitiului. Având în vedere ca rezultatul curent a
scazut în N cu 70,83%, iar rezultatul exceptional este o pierdere, rezultatul
exercitiului care cumuleaza cele doua rezultate prezentate anterior
înregistreaza, de asemenea, o scadere cu 88,10%. Aceasta situatie este
negativa pentru societate.
Desi societatea analizata a realizat în N un profit de 87.199 mii lei,
situatia este alarmanta având în vedere diminuarea majora a acestuia fata de
N-1 (cu 88,10%).
Pe viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor financiare, în
special a celor cu dobânzile, care au determinat scaderea rezultatului
financiar ce a avut o influenta negativa asupra rezultatului net al exercitiului.

5.3 Analiza eficientei activitatii sub forma ratelor

Rentabilitatea si eficienta sunt trasaturile fundamentale ale

economiei si autonomiei financiare care angajeaza agenti economici pe
calea realizarii unor profituri cât mai mari.
Eficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de
actiune pe care o îmbraca rationalitatea în domeniul activitatii economice.
Ea reprezinta o cerinta fundamentala care se impune oricarei activitati
economice si actiunii oricarui agent economic.
O forma a eficientei este si rentabilitatea activitatii economice.
Aceasta se realizeaza atunci când respectiva activitate are capacitatea de a
produce profit.
Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat,
fie la sursele angajate, fie la fluxul de activitate care l- a generat. Varietatea
indicatorilor implicati în calcul face posibila determinarea unui numar,
practic nelimitat, de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara
este constituirea unui sistem de rate care, prin structura si continut, sa
reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant.
În cele ce urmeaza, se vor aborda cele mai importante rate, utilizate
în practica economica:
§ rata rentabilitatii comerciale;
§ rata rentabilitatii economice;
§ rata rentabilitatii financiare.
 RATA RENTABILITATII COMERCIALE arata eficienta
politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare si desfacere), si
mai ales a politicii de preturi.
Formula de calcul este:

RE R
Rc = .100 sau R c = EX .100
CA CA

în care: Rc - rata rentabilitatii comerciale;

RE - rezultatul exploatarii;
CA - cifra de afaceri;
REX - rezultatul exercitiului.

Pentru exemplificare vom folosi datele din urmatorul tabel:

Nr.
INDICATORI N-1 N INDICI
crt.
1. Cifra de afaceri 26.666.871 42.568.047 1,596
2. Rezultatul din exploatare 2.024.950 2.519.188 1,244
3. Rata rentabilitatii comerciale 7,59 5,92

În anul N, societatea a înregistrat o rata de rentabilitate comerciala

inferioara celei aferente anului precedent.

RATA RENTABILITATII ECONOMICE

Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare

alocate întregii activitati a întreprinderii.
Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele
angajate de întreprindere în cadrul exercitiului.
Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o
rentabilitate intrinseca ce nu tine seama de modalitatea de procurare a lor
(proprii sau împrumutate). Este deci independenta de politica de finantare
promovata de întreprindere.
Formula de calcul este:

Pb
Re = x100
kp
 în care: Re - rata rentabilitatii comerciale;
Pb - profit brut;
kp - capital permanent.

Analiza ratei de rentabilitate economica nu se poate face decât prin

studierea evolutiei în timp a indicatorilor si a componentelor acestora
(rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi întreprindere. De asemenea, rata
rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca
întreprinderea sa-si poata mentine substanta economica.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile
investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobânzii) si al riscului economic si financiar pe care l- au asumat furnizorii
de capitaluri (actionarii si creditorii întreprinderii).
Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul:

Nr.
INDICATORI N-1 N INDICI
crt.
1. Profit brut 744.028 181.296 0,24
2. Capital permanent 13.906.139 13.963.121 1,004
3. Rata rentabilitatii 5,35

În anul N se remarca o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii

economice. Aceasta scadere se datoreaza diminuarii profitului brut; desi
capitalul permanent a înregistrat o crestere cu 1%, aceasta este
nesemnificativa fata de diminuarea profitului brut cu 76%.
Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice denota o ineficienta a
mijloacelor materiale si financiare alocate întregii activitatii a întreprinderii.

RATA DE RENTABILITATE FINANCIARA

Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al

plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea
actiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii
întreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care,
în fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor.
Formula de calcul este:

Pn
Rf = x100
k pr
 în care: Rf - rata rentabilitatii financiare;
Pn - profit net;
kpr - capital propriu.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decât

rata medie a dobânzii de piata pentru a face atractive actiunile întreprinderii
si a creste cursul lor bursier.
Calculul de rentabilitate financiara se prezinta astfel:

Nr.
INDICATORI N-1 N INDICI
crt.
1. Profit net 732.952 87.199 0,12
2. Capital propriu 13.906.139 13.949.721 1,003
3. Rata rentabilitatii 5,27 0,62
financiare

În anul N rata rentabilitatii financiare a înregistrat o scadere

semnificativa fata de N-1. Aceasta scadere arata ineficienta plasarii
capitalului.
Scaderea se datoreaza diminuarii semnificative a profitului net (cu
88%) ceea ce denota o scadere a rentabilitatii firmei.
Pentru întreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un
randament bursier al acestora cu ajutorul coeficientului de capitalizare
bursiera PER.

PER = Cursul bursier al actiunii

Profitul pe actiune

PER masoara de câte ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul

per actiune, permitând o comparatie a întreprinderilor din aceeasi ramura
economica.
Alte rate ce mai pot fi calculate pentru a analiza eficienta unei
întreprinderi sunt prezentate în tabelul urmator:
mii lei
INDICATORI FORMULA DE
N-1 N
CALCUL
1. Profit brut - 744.028 181.296
2. Active totale - 22.237.691 20.789.757
3. Cheltuieli totale - 28.768.438 41.430.987
4. Venituri totale - 744.028 181.296
5. Rata rentabilitatii Profit brut 3,35 0,87
activului total x100
Active totale
6. Rata rentabilitatii Profit brut 2,59 0,44
resurselor consumate x100
Cheltuieli totale
7.Rata rentabilitatii Profit brut 2,52 0,444
veniturilor x100
Cheltuieli totale

Se observa o scadere în anul analizat a celor trei rate calculate

anterior. Aceasta scadere s-a datorat în special diminuarii profitului brut cu
76%. Totodata se remarca o majorare a cheltuielilor totale cu 44,02% (ce
afecteaza rata rentabilitatii resurselor consumate în sensul scaderii acesteia)
si o diminuare a veniturilor totale cu 75,63% (afecteaza rata rentabilitatii
veniturilor în sensul scaderii).
Plecând de la valorile ratelor de rentabilitate calculate, putem aprecia
ca societatea prezinta o rentabilitate scazuta si este neatractiva din punct de
vedere al unui investitor. În anul analizat, este îngrijoratoare tendinta de
reducere a valorii ratelor de rentabilitate.

RATELE DE STRUCTURA A CAPITALURILOR

Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor
întreprinderii.
Se pot grupa în:
§ rate ale echilibrului financiar;
§ rate ale îndatorarii.

Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia fondului de

rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei, respectiv a importantei si
evolutiei lor în timp.
a) Rata de finantare a activelor fixe evidentiaza existenta sau nu a
unui fond de rulment (rfr), chiar a unui fond de rulment propriu (rfp ). Este
normal ca aceste rate sa fie supraunitare.
 Capitaluri permanente Capitaluri proprii
rf r = rf r =
Active fixe brute Active fixe brute

Calculul ratei de finantare a activelor fixe ale societatii actualizate se

prezinta astfel:

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Capital propriu 13.906.139 13.949.721
2. Active fixe brute 12.839.974 13.016.462
3. Rata de finantare a activelor fixe 1,08 1,07

Rata de finantare a activelor fixe înregistreaza o diminuare

nesemnificativa, ceea ce înseamna ca exista resurse pentru finantarea
activelor fixe.
b) Complementar cu aceste rate, se poate calcula rata de finantare a
nevoii de fond de rulment (rfr), care este de preferat sa fie, de asemenea, mai
mare ca 1, pentru a evidentia existenta, la sfârsitul exercitiului, a unei
trezorerii nete.

Fond de rulment
rf r =
Nevoia de fond de rulment

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Fond de rulment 1.066.165 946.659
2. Nevoia de fond de rulment -182.198 631.533
3. Rata de finantare a NFR -5,85 1,50

În N se constata o rata de finantare a nevoii de fond de rulment

supraunitara (1,50) ceea ce reflecta existenta la sfârsitul exercitiului a unei
trezorerii nete.
c) Ratele de trezorerie, de asemenea, complementare ratelor de
finantare, masoara capacitatea de plata a întreprinderii (solvabilitatea pe
termen scurt). O valoare supraunitara a acestor rate dovedeste ca, cel putin
pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile
exigibile.
 c1 ) rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare (numita si rata de
lichiditate = r1 ):
Active circulante
r1 =
Datorii exigibile pe termen scurt

c2 ) rata capacitatii de plata imediata (numita si rata de trezorerie

imediata = ri )

Disponibil itati
ri =
Datorii imediat exigibile

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Active circulante 8.547.409 7.773.295
2. Disponibilitati 398.055 315.126
3. Datorii pe termen scurt 8.331.552 6.826.636
4. Rata de lichiditate 1,03 1,14
5. Rata de trezo rerie imediata 0,05 0,05

O rata a lichiditatii r1 > 1 ne indica existenta unor active circulante

mai mari decât obligatiile pe termen scurt si prin urmare, utilizarea unei
parti a capitalului permanent pentru finantarea activitatii de exploatare.
Deci, pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-si achita
datoriile exigibile.
În ceea ce priveste rata capacitatii de plata imediata ri < 1 conducând
la imposibilitatea de plata a obligatiilor pe termen scurt, doar cu numerarul
de casa si disponibilitatile din conturile bancare. Aceasta situatie va
determina societatea la împrumuturi ce vor majora datoriile întreprinderii.

RATE ALE ÎNDATORARII

Ratele îndatorarii masoara importanta îndatorarii pentru gestiunea

financiara a întreprinderii:

a) rata îndatorarii, levierul (1):

Datorii (pe termen lung si pe termen scurt)

1= Capitaluri proprii
 Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decât unu (1)
pentru a acorda în continuare credite în conditii de garantie sigura.

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Datorii 8.331.552 6.840.036
2. Capitaluri proprii 13.906.139 13.949.721
3. Levierul 0,60 0,49

Se remarca un levier mai mic decât unu (1), ceea ce indica faptul ca
datoriile sunt inferioare capitalurilor proprii, reducându-se astfel
îndatorarea.

b) rata datoriilor financiare (rdf) caracterizeaza gradul de îndatorare

pe termen lung:

Datorii financiare pe termen lung

rd f = Capitaluri permanente

Normele bancare impun o rata mai mica de 0,5:

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Datorii financiare - 13.400
2. Capitaluri permanente 13.906.139 13.963.121
3. Rata datoriilor financiare - 0,00095

În anul N-1, neexistând datorii financiare, nu se poate calcula rata

datoriilor financiare.
În anul N se observa o rata a datoriilor financiare sub 0,5 (rata
impusa de normele bancare), ceea ce înseamna ca exista resurse de finantare
a acestor datorii.
c) rata creditelor de trezorerie (rct ) caracterizeaza gradul de
îndatorare (bancara) a activitatii de exploatare:

Credite de trezorerie
rct = Nevoia de fond de rulment
Aceasta rata este complementara celei de finantare a nevoii de fond
de rulment (rfn = 1 - rct ) si deci caracterizeaza apelarea de catre întreprindere
la credite pentru a suplini capacitatea de autofinantare a investitiilor de
exploatare.

Cheltuieli financiare
r =
Excedentul brut de exploatare
Aceasta rata separa întreprinderile sanatoase de cele falimentare.
Daca aceasta rata este mai mare de 0,6, întreprinderea înregistreaza
probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre în stare de faliment.
De asemenea, daca cheltuielile financiare depasesc excedentul de
trezorerie al exploatarii, îndatorarea devine insuportabila pentru
rentabilitatea economica a întreprinderii
Calcularea acestei rate pentru S.C. AFMSA este:

2.424.655
r= = 0,76
3.210.569

Acest rezultat este îngrijorator, firma înregistrând probleme grave de

gestiune financiare, riscând sa intre în stare de faliment.
d) rata capacitatii de rambursare (rcr) exprima, în numar de ani,
capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile financiare.

Datorii financiare
rcr =
Capacitatea de autofinantare

Normele bancare impun un numar de maxim trei ani pentru

rambursarea teoretica a datoriilor financiare prin capacitatea de
autofinantare.
Pentru exemplificare se va avea în vedere CAF calculata pentru
întocmirea tabloului de finantare.

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Capacitatea de autofinantare 1.131.461 801.876
2. Datorii financiare - 13.400
3. Rata capacitatii de rambursare - 0,02

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare ale societatii se

încadreaza în normele impuse de banca (maxim trei ani).
Pentru o analiza mai profunda a ratelor de rentabilitate prezentate
se procedeaza la descompunerea lor în doua rate:
• de structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja);
• de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri.
Ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica
(capitaluri consumate), iar ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea
capitalurilor angajate de întreprindere în desfasurarea activitatii sale
economice si financiare.

Rate de rentabilitate = Rata de structura x Rata de rotatie a capitalurilor

valorica a CA prin CA

Descompunerea ratelor de rentabilitate evidentiaza influenta a doi

factori:
• un factor cantitativ (marja de acumulare);
• un factor calitativ (rotatia capitalurilor).
Rata rentabilitatii economice poate fi descompusa astfel:

Profit brut Profit brut CA

R1 = = x
Capital permanent CA Capital permanent
rata marjei brute rotatia capitalurilor

În continuare va fi prezentata analiza factoriala a ratei rentabilitatii

economice.
Modificarea globala: ∆R1 = R11 - R10 = 1.30 – 5.35 = - 4,05
Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice se datoreaza
influentei:

1. modificarea marjei brute:

∆Pb Pb1 CA0 P CA0 181.296 26.666.871

: ⋅ − b0 ⋅ = ⋅ − 5,35 = −54%
∆CA CA1 k perm0 CA0 k perm0 42.568.047 13.906.139

2. modificarea ratei de rotatie a capitalului:

∆CA Pb1 CA 1 P CA 0
: ⋅ − b1 ⋅ = 1,30 − 0,004 x 1,92 = +1,29 %
∆k perm CA1 k perm1 CA1 k perm0
 Scaderea ratei rentabilitatii economice în N fata de N-1 cu 4,05% se
datoreaza scaderii marjei brute cu 5,34%, ceea ce înseamna ca cifra de
afaceri nu a reusi sa acopere cheltuielile (situatie nefavorabila).
Desi rata de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri a crescut cu
1,29%, aceasta nu a putut compensa scaderea marjei brute de acumulare.
Situatia este alarmanta pentru viitor, avându-se în vedere faptul ca
veniturile obtinute din vânzarea marfurilor nu pot acoperi cheltuielile.
Rata rentabilitatii financiare poate fi descompusa astfel:

Profit net (Pn ) Profit net (Pn ) CA

Rf = = x
Capital propriu (C p ) CA Profit net

Sau

Analiza factoriala în primul caz se prezinta astfel:

Modificarea globala: ∆Rf1 – Rf0 = 0,62 – 5,27 = -4,65%

(1) Modificarea marjei nete:

∆Pn Pn1 CA0 P CA0 87.199 26.666.871

: ⋅ − n0 ⋅ = . − 5,27 = −5,26
∆CA CA1 Cp0 CA0 Cp0 42.568.0,47 13.906.139

(2) Modificarea ratei de rotatie a capitalului propriu:

∆Pn Pn1 CA 0 Pn1 CA0

: ⋅ − ⋅ = 0,62 − 0,002.1,92 = +0,62
∆CA CA1 C p1 CA1 Cp0

Se constata o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu 4,65%.

Aceasta scadere se datoreaza scaderii marjei nete cu 5,27% ce nu a putut fi
compensata de cresterea ratei de rotatie a capitalului propriu.
Situatia este nefavorabila pentru întreprindere aratând o ineficienta a
utilizarii capitalului propriu ca sursa de finantare.
 În cel de al doilea caz pentru realizarea analizei factoriale se vor
folosi datele din urmatorul tabel:

Nr.
INDICATORI N-1 N
crt.
1. Venituri 29.512.466 41.612.283
2. Active totale 22.237.691 20.789.757
3. Capital propriu 13.906.139 13.949.721
4. Profit net 732.952 87.199
5. Rata rentabilitatii financiare (4/3) 5,27 0,62
6. Viteza de rotatie a activului ( ½ ) 1,33 2,00
7. Prghia financiara ( 2/3 ) 1,60 1,49
8. Rentabilitatea neta a veniturilor ( 4/1 ) 0,02 0,002

Modificarea globala: ∆Rf = Rf1 – Rf0 = 0,62 – 5,27 = -4,65

Din analiza modificarii vitezei de rotatie a activelor totale
modificarea pârghiei financiare si rentabilitatii nete a veniturilor se constata
urmatoarele:
w scaderea cu 4,65% a ratei rentabilitatii financiare se datoreaza
scaderii vitezei de rotatie a activului cu 5,206 adica au scazut vânzarile pe
unitatea monetara investita.
w cu cât rotatia activelor este mai mica cu atât sporeste ineficienta
capitalului investit.
w modificarea pârghiei financiare în sensul diminuarii cu 0,4%
înseamna o reducere a surselor împrumutate, activele putând fi finantate în
mare parte din capitalul propriu.
w cresterea rentabilitatii veniturilor cu 56,1% denota eficienta
activitatii de exploatare.
În vederea mentinerii sau dezvoltarii pozitiei pe piata activa, o
întreprindere are nevoie de o înnoire continua a produselor si serviciilor.
creativitatea si calitatea bunurilor ocupând un rol important.
Astfel, obiective le unei întreprinderi trebuie orientate catre cresterea
economica, pe de o parte si autonomia financiara, pe de alta parte.
În general, aceasta lupta în mijlocul unui mediu concurential da loc
la doua tipuri de obiective: cresterea economica, pe de o parte, si autonomia
financiara, pe de alta parte.
La S.C. AFM S.A. activitatea economico- financiara a anului N a
fost apreciata pozitiv, întrucât veniturile realizate au fost mai mari decât
cheltuielile efectuate si, în consecinta, anul financiar s-a încheiat cu profit.
 La obtinerea rezultatelor economico-financiare a contribuit îndeosebi
conceperea si aplicarea unor strategii si politici de mentinere si dezvoltare a
firmei corelarea eforturilor financiare si ale fortei de munca existente cu
corelatie cu cerintele etapei pe care o parcurgem, cu transformarile si
restructurarile stabilite si cu obiectivele ce urmau sa fie înfaptuite de
societatea analizata.
Plecând de la bilantul contabil pe N se observa ca:
• activele imobilizate au crescut cu 1,37% fata de N-1 urmare a
cresterii imobilizarilor corporale;
• stocurile au crescut cu 16,79% fata de anul precedent;
• o situatie favorabila este cresterea creantelor cu 22,17% atâta timp
cât sunt încasate la termenul stabilit;
• o scadere importanta se remarca în cadrul rezultatului exercitiului de
la 732.952 mii lei în N-1 la 87.199 mii lei în N, o scadere cu 88,10%;
• datoriile firmei înregistreaza o scadere cu 17,90% fata de N-1.
Profitul societatii în N ar fi fost mai mare daca nu s-ar fi confruntat cu
situatii deosebite, ce merita luate în consideratie pentru exercitiul 2000:
• dobânzile extraordinar de mari la creditele primite;
• aprovizionarea neritmica a materiei prime de baza datorata
scumpirilor de preturi la materii prime si materiale;
• cresterea preturilor la energie, combustibil si la alte servicii;
• scaderea puterii de cumparare a populatiei, a produselor din carne si
în primul rând a preparatelor.
Cu toate acestea, în anul financiar N firma a realizat un volum de
venituri de 41.430.987 mii lei, cu un profit brut de 181.296 mii lei, din care
se plateste impozitul pe profit de 94.097 mii lei, ramânând de repartizat un
profit net de 87.199 mii lei.
În cadrul veniturilor, ponderea cea mai mare o detine venitul din
productia vânduta, în procent de 90,7%, în timp ce vânzarea de marfuri prin
magazine proprii este de 8,79% care este mai mica în comparatie cu spatiile
si capacitatea de desfacere a magazinelor.
În cadrul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu
materiile prime, în procent de 35,92% si materiale cons umabile, în procent
de 21,59%, în timp ce ponderea salariului reprezinta un procent de 11,50%.
Pentru anul N, la creditele primite, dobânzile bancare reprezinta
5,79% din totalul cheltuielilor fata de 4,65% cât au reprezentat în anul N-1,
fiind mai mari, cu toate ca la începutul anului N se prevedeau scaderi de
dobânzi pentru creditele acordate de banca.
Evidenta operatiunilor economico- financiare s-a facut pe baza de
acte legale tipizate, începând cu documentele de evidenta primara, situatiile
justificative, fisele analitice si sintetice, documentele ce au fost contabilizate
în evidenta contabila în momentul producerii fenomenului economic în
societate.
La întocmirea bilantului contabil s-au înscris date care corespund cu
cele înregistrate în evidenta contabila, fiind puse de acord cu situatiile reale
ale elementelor patrimoniale stabilite pe baza de inventar.
În cadrul societatii preocuparile permanente trebuie orientate pentru:
• mentinerea în stare de functionare a masinilor si utilajelor din
activitatea de productie, repararea unora si înlocuirea altora;
• aprovizionarea si asigurarea unui mare volum de materii prime si
materiale;
• repararea si întretinerea acoperisului, atât a cladirii principale de
productie a societatii, cât si a anexelor;
• asigurarea unor mai bune conditii de munca si, pe cât posibil, a
reducerii efortului fizic al oamenilor;
• majorarea si indexarea salariilor;
• plata la timp a drepturilor salariale cuvenite salariatilor societatii;
• punerea de acord a organigramei cu profilul, compartimentele si
forta de munca.
Sistemul managerial trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
• imprimarea unui caracter anticipativ;
• intensificarea caracterului motivational al conducerii;
• informatizarea managementului;
• perfectionarea managementului firmei.
Elementele metodologice aplicate de echipa manageriala se bazeaza
pe sursele de informatii furnizate de compartimentul financiar-contabil
însotite de o serie de elemente de analiza economico- financiara. Aceste date
sunt necesare managerului societatii pentru a dirija cu eficienta activitatea
economica spre scopul propus, deci spre un profit maxim.
În concluzie, putem afirma ca societatea analizata se afla într-o
situatie financiara instabila, prezentând un risc ridicat, orice perturbare
aparuta în procesul de încasare a clientilor, corelate cu exigibilitatea unor
datorii ce nu pot fi amânate, pot genera efecte deosebit de grave.
De aceea, pentru viitor, se propune gasirea unor noi surse de
finantare, a unor piete de desfacere, dublate de un management eficient si
apt sa ia masuri curente pentru restructurarea activitatii societatii.