Professional Documents
Culture Documents
Astmul este o boala care afecteaza bronhiile. Bronhiile sunt ramificatii ale
traheei ce conduc aerul spre alveolele pulmonare. La astmatici, bronhiile se ingusteaza
astfel incat apar dificultati in circulatia aerului atat la inspiratie cat si la expiratie. Mai
multi factori pot fi la originea acestei afectiuni:
- fibrele musculare situate in jurul bronhiilor se contracta ("spasm" bronsic)
- mucoasa este iritata si se congestioneaza
- in interiorul bronhiei se acumuleaza mucus anormal de vascos.
Caracteristic astmului este rolul important jucat de contractia musculaturii
bronhiilor. Spasmul dispare in cateva minute dupa inhalarea medicamentelor specifice,
iar circulatia aerului in bronhii este net ameliorata. Acest fapt confirma diagnosticul de
astm alaturi de alte teste functionale pulmonare.
Anatomie patologica
Etiopatogenie
Astmul bronsic nu este o boala, ci un sindrom, care dureaza toata viata (bolnavul
se naste si moare astmatic), cu evolutie îndelungata, discontinua, capricioasa. Are
substrat alergic, intervenind doua elemente: un factor general (terenul atopic) si un factor
local (hipersensibilitatea bronsica). Esential este factorul general, terenul atopic (alergic),
de obicei predispus ereditar. Terenul atopic presupune o reactivitate deosebita la alergene
(antigene).
Cele mai obisnuite alergene sunt: polenul, praful de camera, parul si scuamele de
animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, oua, carne) sau
medicamentoase (Acidul acetilsalicilic, Penicilina, Aminofenazona, unele produse
microbiene). Alergenele, la indivizii predispusi (atopici), induc formarea de anticorpi
(imunoglobuline); în cazul astmului - imunoglobuline E (IgE) denumite si reagine. IgE
adera selectiv de bazofilele din sânge si tesuturi, în special la nivelul mucoaselor, deci si
al bronhiilor. La recontactul cu alergenul, cuplul IgE - celula bazofila bronsica -
declanseaza reactia alergica (antigen-anticorp), cu eliberarea de mediatori chimici
bronho-constrictori (acetilcolina, histamina, bradikinina) si aparitia crizei de astm.
Terenul astmatic (atopic) corespunde tipului alergic de hipersensibilitate imediata. Al
doilea factor esential pentru astm, este hipersensibilitatea bronsica fata de doze minime
de mediatori chimici, incapabili la individul normal sa provoace criza de astm (boala a
betareceptorilor adrenergici, incapabili sa raspunda cu bronhodilatatie pentru a corecta
bronhospasmul produs de mediatorii chimici). La început criza paroxistica este
declansata numai de alergene. Cu timpul, pot interveni si stimuli emotionali, climaterici,
reflecsi. în toate tipurile însa, criza apare mai ales noaptea, când domina tonusul vagal
(bronhoconstrictor).
Simptome
La început, crizele sunt tipice, cu început si sfârsit brusc, cu intervale libere; mai
târziu, în intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cronice si ale emfi-zemului, cu
dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare de obicei în a doua jumatate a
noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie; alteori este anuntata
de prodroame (stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee). Dispneea devine
paroxista, bradipneica, cu expiratie prelungita si suieratoare. Bolnavul ramâne la pat sau
alearga la fereastra, prada setei de aer. De obicei sta în pozitie sezânda, cu capul pe spate
si sprijinit în mâini, ochii injectati, narile dilatate, jugulare turgescente.
Evolutie si complicatii
Evolutia este îndelungata, variabila, capricioasa. Forma pura apare la copii si are
tendinta sa diminueze la pubertate. Alteori, accesele devin frecvente, subintrante sau se
instaleaza starea de rau astmatic. Cu timpul, apar complicatii: infectii bronhopulmonare
(bronsite cronice, dilatatii bronsice, pneumopatii), emfizem pulmonar, insuficienta
respiratorie
Forme clinice de astm bronsic
TRATAMENT
Clasificare.
1)Bronhodilatatoare:
-musculotrope (teofilina,aminofilina )
3)Antiinflamatoare:
-antiinflamatoare nesteroidiene:fenspirid
TIOTROPIUM
FARMACOCINETICA
Cineticade ordinul unu, lineara ; starea de echilibru este atinsa dupa 1-3 saptamani
(la inhalare cronica, o data pe zi )
T1/2 foarte lung (5-6 zile) imprima o durata lunga de actiune si permite
administrarea o data/zi.
FARMACODINAMIA
ADMINISTRARE
REACTII ADVERSE
CONTRAINDICATII
Forma de prezentare.
BIBLIOGRAFIE