CAPITOLUL 13 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,

PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
13.1. Statul
13.2. Reprezentarea autoritatii
13.2.1. Autoritatea juridica
13.2.2. Autoritatea legislativa
13.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Structura administrativa duala
Descentralizare
Sistemul de distributie
Principiul suveranitatii nationale
Principiul democratiei reprezentative
Structuri asociate
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Ministere
 MOD DE LUCRU

(1) Manual, 1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

notite si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie 2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele
cheie.

3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor
expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la
raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
(5) Teste de pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
autoevaluare
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
(6) Studii de caz , caietul de lucrari pentru seminar.
exercitii
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
(7) Seminar dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar
 Capitolul 13

3DUWLFXODULW LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEO ic in sistemul administrativ din Suedia

$SDUDWXODGPLQLVWUDWLYDO6XHGLHLVHGLIHUHQ LD] GHFHOHODOWHSULQXUP WRDUHOHFDUDFWHULVWLFL

1. 6WUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY  GXDO  RULHQWDW  SH SROLWLFD PLQLVWHUHORU úL QXPHURDVH

DJHQ LLH[HFXWLYHLQGHSHQGHQWH

2. 'HVFHQWUDOL]DUHSXWHUQLF FXUHVSRQVDELOLW LPDULODQLYHOXULOHUHJLRQDOúLORFDO

13.1. Statul
Suedia este o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO cu o IRUP  SDUODPHQWDU  GH guvernare &RQVWLWX LD
VXHGH] VHED]HD] SH trei legi fundamentale:
1. Legea referitoaUHODPRGDOLW LOHGHJXYHUQDUHHODERUDW vQ

2. Legea pentru succesiune, datând din anul 1810;

3. /HJHDOLEHUW LLSUHVHLHODERUDW vQ

ÌQ  D IRVW LQWURGXV  D SDWUD OHJH IXQGDPHQWDO  aceea referitoare la libertatea de
exprimare.
În Suedia ùHIXO 6WDWXOXL HVWH 5HJHOH QHLPSOLFDW vQ SROLWLF  úL I U  GUHSW GH H[HUFLWDUH D SXWHULL

politice.
Regele are doar IXQF LLRQRULILFH
ùHIXO6WDWXOXLGHVFKLGHVHVLXQHDDQXDO D3DUODPHQWXOXL5LNVGDJGDUQXSDUWLFLS ODGH]EDWHUL

úLQXDUHGUHSWGHVHPQ WXU SHQWUXQLFLXQDGLQGHFL]LLOHJXYHUQDPHQWDOH

'H FXUkQG UROXO ùHIXOXL 6WDWXOXL HVWH úL DFHOD GH D propune noul Prim Ministru LDU DFHDVW 

LQIRUPD LHHVWHSUHOXDW XOWHULRUGHF WUH3XUW WRUXOGH&XYkQWDO3DUODPHQWXOXL

13.2. Reprezentarea autoriW LL

&HOHWUHLVHJPHQWHDOHDXWRULW LLVXQWUHSUH]HQWDWHúLvQ6XHGLDGDUvQWU -un mod specific .(vezi

figura 8. Structura sectorului public in Suedia).

13.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF

&RQVWLWX LDVHED]HD] SHXQVLVWHPGHQRUPHSHQWUXILHFDUHQLYHOLHU arhic.

/D YkUIXO LHUDUKLHL VH DIO  legile fundamentale. 2 OHJH IXQGDPHQWDO  SRDWH IL GHFUHWDW  GRDU

GXS  FH DX IRVW HODERUDWH GRX  YDULDQWH GHFL]LRQDOH'XS DFHHD WUHEXLH V  DLE ORF XQ SURFHV GH

DOHJHUH /HJHD IXQGDPHQWDO  QX SRDWH IL DPHQGDW  VDX DEURJDW  GHFkW GXS  SDUFXUJHUHD XQHL

proceduri specifice.
 Figura nr. 8. Structura sectorului public în Suedia

Parlamentul

Cabinet

$JHQ LL Nivelul

Ministere $JHQ LL pentru Central
8WLOLW L

Publice
Întreprinderi
Proprietate
$JHQ LL Consiliul Comitete/Consilii
de Stat
Administrat $JHQ LL 1D LRQDO Executive Nivelul
Alte ive Regionale Regional
2UJDQL]D LL 1D LRQDOH

Statale, Consiliul
)XQGD LL 1D LRQDODO

Întreprinderilor
GH6WDWúL

Organi]D LL 0XQLFLSDOLW LOHvQ

Statale

$JHQ LL

locale de Consiliu Comisii

DQJDM UL Municipal Executive
e
$JHQ LL

Locale
2UJDQL]D LL
(Ex,
0XQLFLSDOHúL
Spitalele)
alte
2UJDQL]D LL

Statale

Alegeri parlamentare Alegeri

Alegeri regionale Municipale
 8UP WRUXOQLYHOvQFDGUXOLHUDUKLHLHVWHRFXSDWGH legile ordinareSHQWUXFDUHHVWHFHUXW GRDUR

VLQJXU  GHFL]LH D5LQNVGDJ XOXL2 OHJH RUGLQDU  QX SRDWH IL DPHQGDW RULDEURJDW  GHFkW GH R DOW 
-
OHJHRUGLQDU 

&XU LOHGLVWULFWHORUFRQVWLWXLHSULPDLQVWDQ vQMXVWL LDVXHGH]  Deciziile pot fi testate în cadrul

&XU LLGH$SHOúLvQILQDOvQFDGUXO&XU LL6XSUHPH&XU LOHGLVWULFWHORUDQDOL]HD] SUREOHPHF um ar
ILVLVWHPHOHGHWD[HEXQ VWDUHDVRFLDO úLDFWLYLWDWHDPXQLFLSDOLW LL&XU LOH$GPLQLVWUDWLYHGH$SHO

sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar &XUWHD 6XSUHP

$GPLQLVWUDWLY HVWHLQVWDQ DILQDO 

Cea de a doua &XUWH6XSUHP HVWH&XUWHD6XSUHP GH$VLJXUDUH6RFLDO

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu R VLQJXU  FDPHU  cu 349 de locuri, din
FDUH  UHSUH]HQWDQ L DL GLVWULFWHORU HOHFWRUDOH H[LVWHQWH LDU  VXQW UH]ervate partidelor,

SURSRU LRQDOFXUH]XOWDWHOHRE LQXWHvQDOHJHUL

Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW WRUGH&XYkQW propriu (7DOPDQúLDO L trei
3XUW WRUL GH &XYkQW DL 'HSXWD LORU 3XUW WRUXO GH &XYkQW FD úL FRRUGRQDWRU DO DFWLYLW LL

Parlamentului, provine din rândurile membrilor Partidelor Politice.

3URSXQHULOHSHQWUXGLVFX LDvQ3DUODPHQWSRWILLQWURGXVHGHF WUH*XYHUQVDXGHF WUHPHPEULL

parlamentului.
Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate
vQ SUHDODELO,PHGLDW FH &RPLWHWXO VDX &RPLVLD D vQFKHLDW DFHDVW  DFWLYLWDWH GH DQDOL]  SURSXQHUHD

HVWHGLVFXWDW vQSOHQvQúHGLQ 

0HPEULL&DELQHWXOXLVHDúWHDSW V VXV LQ SURSXQHULOHORUvQGLVFX LLOHLQSOHQ0LQLúWULLvQPRG

normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul
dintre membrii.
3HQWUX D vPEXQ W L H[HUFLWDUHD IXQF LHL GH FRQWURO FDUH HVWH IRDUWH LPSRUWDQW  3DUODPHQWXO

SRDWH LQWURGXFH YRWXO GH FHQ]XU  FHHD FH FRQGXFH OD R UHGLVFXWDUH úL UHDYL]DUH D SURSXQHULORU

ODQVDWHGHPLQLúWULVDXGHF WUH*XYHUQvQDQVDPEOXOV X

/D ILHFDUH LQWHUYDO GH WUHL DQL FHO SX LQ 15 Comisii/Comitete (utskott) sunt QXPLWH GH F WUH

fiecare Parlament ales.

5ROXOFRPLVLLORUHVWHúLDFHODGHDSUHJ WLRSURSXQHUHFDUHXUPHD] DILGLVFXWDW vQVHVLXQHD

vQSOHQ$FWLYLWDWHDORUVHvQFKHLHFXWUDQVPLWHUHDXQXLUDSRUWF WUHSOHQSHQWUXVHVLXQHD

SOHQDU 'RFXPHQWXOFRQ LQHRDQDOL] GHWDOLDW DIDFWRULORUFDUHLQIOXHQ HD] SURSXQHUHD

respectiv 

$XWRULWDWHDH[HFXWLY

ÌQ 6XHGLD H[LVW  R GLYL]DUH FODU  D UHVSRVDELOLW LL FHQWUDOH între &DELQHWXO 0LQLúWULORU úL

$JHQ LLVDX%LURXUL

5HVSRQVDELOLW L LPSRUWDQWH VXQW DWULEXLWH guvernelor locale, respectiv 0XQLFLSDOLW LL úL

consiliilor de la nivel de district.

Guvernul Central
3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL FRQVXOW  OLGHULL SDUWLGHORU SDUODPHQWDUH SXUW WRULL GH

cuvânt ai acestora si seful statului înainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru.
3DUODPHQWXOYRWHD] DSRLDFHDVW SURSXQHUH3URSXQHUHDHVWHDSUREDW GDF PDMRULWDWHDHVWHSHQWUX

Primul MinistruQXPHúWHDSRLPLQLúWULL&DELQHWXOXL.
Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoaneúL
HVWHGLYL]DWvQGRX 

- UnitDWHDGH,QIRUPDUH3ROLWLF úL&RQVXOWDQ

-'HSDUWDPHQWXOGH/HJLVOD LH
'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH HVWH IRUPDW GLQ SHUVRDQH I U  RULHQWDUH SROLWLF  úL VH LPSOLF  vQ

WRDWHSURFHGXULOHFRQVWLWX LRQDOHúLOHJDOHSUHFXPúLvQGHUXODUHDúHGLQ HORU&DELQHWX lui.

 Cabinetul în prezent este format din PLQLúWULI U 3ULPXO0LQLVWUX
Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului.
ÌQWLPSXOGHUXO ULLDFWLYLW LLORUvQFDGUXOELURXULORUPLQLVWHULDOHSDUODPHQWDULLvúLPHQ LQ

locurile lor în ParlameQWVDXVXQWUHSUH]HQWD LGHSHUVRDQHGHVHPQDWH

ÌQFHSkQG GLQ GHFHPEULH  0LQLVWHUXO )LQDQ HORU DUH UHVSRQVDELOLW L GHSOLQH SHQWUX

DGPLQLVWUD LDSXEOLF 

$JHQ LLOH din subordinea acestui minister sunt:

- $JHQ LDSHQWUX'H]YROWDUH$GPLQLVWUDWLY úL
-%LURXO1D LRQDOGH5HYL]LH&RQWDELO 
&HOH GRX  DX DWULEX LL SHQWUX implementarea reformelor în toate domeniile managementulul

publicODQLYHOXO$JHQ LLORU
-'RX $JHQ LLDXUHVSRQVDELOLW LSHQWUXPDQDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHúL
-$JHQ LLOH6XHGH]HGH6WDWLVWLF 
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU are un rol important în problema resurselor umane.

$JHQ LD 1D LRQDO  SHQWUX $QJDMD LL *XYHUQDPHQWDOL (SAV) din subordinea Ministerului

)LQDQ HORU HVWH UHVSRQVDELO  SHQWUX contractele colective úL pentru implementarea noii politici de

personalvQVHFWRUXOSXEOLF$JHQ LDDIRVWUHRUJDQL]DW vQ

,QVWLWXWXO 1D LRQDO SHQWUX 3UHJ WLUH úL 'H]YROWDUH vQ 'RPHQLXO 6HUYLFLLORU &LYLOH, din

VXERUGLQHD 0LQLVWHUXOXL )LQDQ HORU SURPRYHD]  HILFLHQ D FRPSHWHQ D úL FDOLWDWHD vQ sectorul

SXEOLF ÌQ  SH GDWD GH  LXOLH DFHVW ,QVWLWXW D IRVW GL]ROYDW úL DVWIHO ILHFDUH $JHQ LH D GHYHQLW

UHVSRQVDELO SHQWUXWRDWHSUREOHPHOHFDUHDSDUvQGRPHQLXOV XGHDFWLYLWDWH

ÌQ6XHGLD0LQLVWHUXO)LQDQ HORUHVWHRUJDQXOFXUHVSRQVDELOLWDWHFHQWUDO SHQWUXFRRUGRQDUHD

SURFHVXOXLGHGH]YROWDUHDWHKQLFLLLQIRUPD LRQDOHvQVHFWRUXOSXEOLF

Ministerele - Departamentele
0LQLVWHUHOHVXQWGHUHJXO GHGLPHQVLXQLPLFLXQHOHQXGHS úHVFGHSHUVRDQH

6DUFLQD ORU SULQFLSDO  HVWH FD SULQ PLQLúWULL V  SDUWLFLSH OD SURFHVXO GH IXQGDPHQWDUH D

SROLWLFLL *XYHUQXOXL 0LQLúWULL LDX GHFL]LL úL SUHJ WHVF SURSXQHULOH FDUH XUPHD]  D IL WUDQVPLVH

SHQWUXGLVFX LHvQ3DUODPHQW

Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH LQGHSHQGHQWH GLQ VXERUGLQH úL GH grupurile constituite la
nivelul districtelor.
Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de
QXPHURDVHFRPLVLLúLFRPLWHWHFDUHRSHUHD] DO WXULGHHOH([LVW vQSUH]HQWDSURDSHGHDVWIHO

GHFRPLWHWHúLFRPLVLLFDUHDXDFWLYLWDWHSHUPDQHQW 

ÌQ SUH]HQW H[LVW   PLQLVWHUH FX XQ QXP U DSUR[LPDWLY GH  DQJDMD LI U  0LQLVWHUXO

$IDFHULORU([WHUQHFDUHUHXQHúWHDSUR[LPDWLYSHUVRDQH

&RQGXFHUHDFHQWUDO úLORFDO

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District
ODQVVW\UHOVHFRQGXVHILHFDUHGHF WUHXQGuvernatorQXPLWGH*XYHUQSHúDVHDQL

&HLODO LPHPEULDL%LURXULORU$GPLQLVWUDWLYHGH'LVWULFWVXQWQXPL LGH&RQVLOLHULLGLVWULFWXOXL

6DUFLQD SULQFLSDO  D DFHVWRUD HVWH V  UHSUH]LQWH *XYHUQXO FHQWUDO vQ VSHFLDO vQ SUREOHPHOH GH

SODQLILFDUHUHJLRQDO GHFRRUGRQDUHúLGHDGPLQLVWUDUHODQLYHOGHGLVWULFW

În plus, câteva $JHQ LL&HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt
FRQGXVHGHF WU e Guvernatorul Districtului.
&RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL ODQGVWLQJ úL PXQLFLSDOLW LOH VDX FRPXQHOH NRPPXQ MRDF  XQ URO

LPSRUWDQW vQ VHFWRUXO SXEOLF /D DFHVW QLYHO vúL GHVI úRDU  DFWLYLWDWHD DSUR[LPDWLY  GLQ

SHUVRQDOXOFDUHOXFUHD] vQVHFWRUXOSXEOLF .
&RQGXFHUHDODDFHVWQLYHOUHXQHúWHDSURDSHGHUHSUH]HQWDQ LSROLWLFL

([LVW   GH FRQVLOLHUL GH GLVWULFW ILHFDUH ILLQG R SHUVRDQ  FX R SRSXODULWDWH GHRVHELW  FDUH VH

RFXS FXDSOLFDUHDWD[HORUSHYHQLWFXSHUIHF LRQDUHDVLVWHPXOXLGHvQJULMLUHDV Q W LLSRSXOD LHL

úLFXRUJDQL]DUHDDFWLYLW LLGHSUHJ WLUHDFHW HQLORUvQúFROL

([LVW  GH DVHPHQHD  GH GLVWULFWH PXQLFLSDOH FRQGXVH GH F WUH XQ &RQVLOLX DOHV

5HSUH]HQWDQ LLDFHVWRUDDXGUHSWXOGHDSHUFHSHWD[HSHYHQLWúLDRIHULGLYHUVHV ervicii.

 CAPITOLUL 13 REZUMAT

I. Statul
- Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare
- Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala
- Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ
- seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice
- Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului
- seful statului il propune pe primul-ministru
- tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand
drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.

II.Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
- Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic
- la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare
- prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor
- cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala
2) Autoritatea legislativa
- din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera
- Parlamentul are un Prezidiu format din:
- Un purtator de cuvant propriu (Talman)
- 3 purtatori de cuvant ai deputatilor
- propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii
Parlamentului
- membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare
proportionala
3) Autoritatea executiva
- in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor
- Agentii(birouri)
-responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale
- Municipalitatii
- Consillilor de la nivel de district

- biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a)
Unitatea de informare politica si consultanta
b) Departamentul de Legislatie
- in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru
- membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului
 CUVINTE-CHEIE

o Monarhie constitutionala

o Consiliu legislativ

o Curtile districtelor

o Curti de Apel

o Curtea Suprema Administrativa

o Curtea Suprema de Asigurare Sociala

o Prezidiu

o Comitete publice

o Revizor general
 BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

o $UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985.
o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987.
o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.
o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The
Dorssey Press, 1988.
o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview
Press, Toronto, 1993.
o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing
Cambridge, 1988.
o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York,
1991.
o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,
University of Indiana Press, 1984.
 INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Pe ce legi se bazeaza Constitutia suedeza?

2) Ce fel de functii indeplineste Seful statului?

3) Ce tip de Parlament are Suedia? Din ce este acesta format?

4) Pentru ce perioada de timp sunt alesi membrii Parlamentului?

5) Care este structura Biroului Primului-ministru?

6) Care este sarcina principala a Birourilor administrative de District?

7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?