Europa are nevoie de o crestere economica rapida si sustinuta, precum si de crearea de

noi locuri de munca, pentru a evita transformarea sa „într-un muzeu social si economic”, asa cum
s-a exprimat, cu mult timp în urma, primul-ministru al Belgiei, Guy Verhofstadt. Atingerea
acestor deziderate pentru tarile europene presupune o integrare economica mai pronuntata si
crearea unei piete financiare comune, fara un „red tape” excesiv. Adâncirea si dezvoltarea
complexa a pietelor financiare ar putea accelera dezvoltarea. Pe lânga setul de reforme fiscale,
ale sistemului de pensii, reforma asigurãrilor sociale, a codului muncii si reforma sistemului de
sanatate, în perioada urmatoare, se pune problema aplicarii celor mai bune masuri si politici care
sa faca fata unor provocari de maxima importanta. De asemenea, se pune problema de a sprijini,
a îmbunatati si a întari economia bazata pe knowledge management si tot ce tine de aceasta –
educatia, cercetarea, dezvoltarea, inovatia, inventiile, e-government, IT etc. Largirea Europei
este un caz de „win-win”, aceasta aducând batranului continent noi si puternice motivatii pentru
cresterea viitoare.
Uniunea Europeană şi-a consolidat eforturile de promovare a ocupării forţei de muncă şi
a incluziunii sociale, ca parte a strategiei sale de abordare a crizei economice şi financiare.

Mobilizarea finanţării UE 

 Un pachet de măsuri de redresare1 în valoare de 200 de miliarde de euro a fost anunţat de

Comisia Europeană în noiembrie 2008. Aproximativ 170 de miliarde de euro vor proveni
din bugetele statelor membre, iar UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) vor furniza
împreună 30 de miliarde de euro;
 Comisia a propus simplificarea criteriilor de acordare a sprijinului din partea Fondului
Social European (FSE), reprogramând cheltuielile şi majorând plăţile în avans de la
începutul anului 2009, astfel încât statele membre să aibă acces mai devreme la fonduri
de până la 1,8 miliarde de euro în vederea consolidării politicilor active pe piaţa muncii, a
reorientării sprijinului în direcţia categoriilor mai vulnerabile, a intensificării acţiunilor de
dezvoltare a competenţelor şi, după caz, în vederea optării pentru finanţarea integrală din
partea Comunităţii a proiectelor în cursul acestei perioade;
 Comisia a sugerat efectuarea unor modificări ale Fondului european de ajustare la
globalizare (EGF), care a fost conceput pentru a sprijini lucrătorii disponibilizaţi să se
reintegreze în muncă. În cazul în care sunt acceptate, propunerile vor oferi posibilitatea
EGF să intervină mai rapid în vederea furnizării de fonduri pentru formare profesională şi

1
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=736
 pentru proiecte de plasare a forţei de muncă. Bugetul anual disponibil sub egida EGF se
ridică la 500 de milioane de euro.

 Comisia Europeană a lansat un nou instrument de microfinanţare prin care să ofere

microcredite întreprinderilor mici şi persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă şi
doresc să înceapă o afacere pe cont propriu.

Promovarea ocupării forţei de muncă 

 Portalul pentru ocuparea forţei de muncă EURES oferă sprijin celor care caută un loc de
muncă şi doresc să facă uz de dreptul de a munci într-o altă ţară europeană;
 Iniţiativa „New Skills for New Jobs” vizează îmbunătăţirea modului în care Europa
analizează şi preconizează cerinţele viitoare în materie de competenţe ale economiei.
Aceasta va contribui la armonizarea mai eficientă a persoanelor cu locurile de muncă şi
va oferi o perspectivă asupra necesităţilor de formare profesională;
 Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă, care constituie unul dintre pilonii
Strategiei pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă a UE, continuă să ofere
un cadru statelor membre în direcţia unei acţiuni coordonate, vizând promovarea ocupării
forţei de muncă în contextul crizei;
 Comisia şi-a intensificat monitorizarea situaţiei sociale şi a ocupării forţei de muncă,
inclusiv prin publicarea unei noi serii de rapoarte de monitorizare lunare privind
prezentul context aflat în rapidă schimbare.

 Comisia Europeană a adoptat un „angajament comun în favoarea ocupării forţei de

muncă” care ia în considerare priorităţile cheie şi acţiunile în vederea menţinerii locurilor
de muncă şi acordării de asistenţă celor care se confruntă cu dificultăţi în perioada
amenajării drumului către reconstrucţie.

Cooperarea cu partenerii sociali 

 Comisia a păstrat un contact strâns cu reprezentanţii angajatorilor şi sindicatelor pentru a

discuta impactul crizei economice şi financiare, inclusiv printr-o reuniune tripartită la
nivel înalt desfăşurată la 19 martie 2009;
  Un Raport privind relaţiile industriale, publicat de Comisie în februarie 2009, indica
faptul că dialogul constructiv dintre angajatori şi sindicate poate ajuta UE să ia măsuri de
contracarare a crizei.

Cooperarea cu partenerii internaţionali 

 UE a jucat un rol important în cadrul Summitului G20 de la Londra, din 2 aprilie 2009,
care a convenit asupra acţiunilor internaţionale de stimulare a economiei şi de
îmbunătăţire a reglementării sectorului financiar;
 Comisarul Vladimír Špidla a discutat cu privire la dimensiunea socială a crizei cu
omologii săi din ţările G8 la reuniunea miniştrilor muncii din G8, desfăşurată la 30 martie
2009.
 Summitul european în domeniul ocupării forţei de muncă: 7 mai, 2009 – consolidarea
eforturilor de promovare a ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale, ca o
consecinţă a crizei financiare. 
Alte masuri ce trebuie luate la nivelul UE-272 in viitorul apropiat, date fiiind limitele
capacitatii de sustinere a resurselor funciare si hidrografice din fiecare tara, toate guvernele
nationale au nevoie de o politica demografica articulata cu grija si sprijinita in mod adecvat, care
sa tina seama de capacitatea de gazduire a tarii , oricare ar fi nivelul de consum pe care il
hotarasc cetatenii. Dupa cum observa Edward O. Wilson, biolog la Harvard , in cartea sa de
referinta “University of Life”, “Fiecare natiune are o politica economica si o politica externa. A
venit timpul sa vorbim mai deschis despre o politica demografica…care este, in viziunea
publicului informat, populatia optima?”

2
Bari, Ioan, “Probleme globale contemporane”, Bucuresti, Editura Economica, 2003, pag 194-203