DOCTRINĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ.

(supot de curs pentru experţi contabili şi contabili autorizaţi)

Ι . DOCTRINA PROFESIONALĂ.

1. Profesia contabilă: conţinut şi forme de manifestare.

Profesia contabilă este definită de lege ca fiind „profesia experţilor contabili şi

contabililor autorizaţi, pe care aceştia o exercită dacă au dobândit această calitate” din partea organismului
profesional, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,- persoană juridică de utilitate
publică şi autonomă..
În înţelesul general, profesia cuprinde „ansamblul intereselor unei colectivităţi care exercită aceeaşi
meserie”. În accepţia acestei semnificaţii, rezultă că sunt profesionişti contabili toţi experţii contabili şi contabilii
autorizaţi care au dobândit această calitate.
În acest sens , legea de organizare a activităţii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi vine şi separă
profesia acestora, în ceea ce priveşte exercitarea ei, în:
a)profesie contabilă liberă, investind-o cu caracteristica esenţială a profesiei libere, adică cu
incompatibilitatea acesteia cu orice activitate salarizată, în afara Corpului;
b)profesie contabilă salarizată, exercitată, în baza unui contract de muncă sau convenţie civilă, de către acei
experţi contabili şi contabili autorizaţi care au dobândit această calitate

2. Calitatea de expert contabil / contabil autorizat.

Profesia de expert contbil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care
au această calitate, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.65/1994.

2.1. Definirea expertului contabil / contabilului autorizat.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei Guvernului
nr.65/1994 şi are competenţa profesională de a organiza şi de a conduce contabilitatea, de a supraveghea
gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care
are acces neângrădit la efectiuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor
financiare.
Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.
Expertul contabil poate, de asemenea, să organizeze şi să conducă contabilitatea societăţilor comerciale şi
să analizeze, prin procedee specifice contabilităţii, situaţia economică, financiară şi fiscală a acestora.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei Guvernului
nr.65/1994 şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările lucrările în vederea întocmirii situaţiilor
financiare.

2.2. Accesul la profesie.

Accesul la profesie se realizează prin examen de admitere. Examenul se desfăşoară în baza Normelor
Corpului şi a Regulamentului pentru efectuarea stagiului şi prin examenul de aptitudini, în vederea accesului la
calitatea de expert contabil şi contabil autorizat.

2.3. Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat.

 2.3.1. Expertul contabil.

Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize economico – financiare şi evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice
în condiţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar – contabil, de organizare administrativă şi informatică;
f) îndeplineşte potrivit dispozişiilor legale, atribuţiile prevăzute de mandatul de cenzor la societăţile
comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice sevicii profesionale care presupun cunoştinţe de
contabilitate.
Persoanele fizice şi juridice are au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi
consultanţă fiscală cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.
Experţii contabili pot să-şi exercite profesia individual sua se pot constitui în societăţi comerciale potrivit
legii.

2.3.2. Contabilul autorizat.

Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract;
b) pregăteşte lucrările în vederea elaborării situaţiilor financiare.
Contabilii autorizaţi pot să-şi exercite profesia individual ori în societăţi comerciale.

2.3. Răspunderile experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi
penal, după caz, potrivit legii.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea
abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a)mustrare;
b)avertisment scris;
c)suspenarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de
timp de la 3 luni la 1 an;
d)interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat.
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin
regulamantul de organizare şi funcţionare.

3. Organizarea şi funcţionarea C.E.C.C.A.R.

3.1. Atribuţiile.

În art.19 din O.G. 65/1994 sunt enumerate următoarele atribuţii:

a) Organizează examenul de admitere;
● organizează efectuarea stagiului;
● organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil
autorizat;
● elaborează programele de concurs, în vederea accesului la profesie, reglementările
privind stagiul şi examenul de aptirudini care se avizează de M.F.P., urmărindu-se armonizarea cu Directivele
europene în domeniu.
b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor
comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului.
c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi.
d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita
experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil.
e) Asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor
internaţionale de Evaluare;
f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă a membrilor, prin programe de formare şi
dezvoltare profesională adecvată..
g). Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice,
organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.
h). Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate.
i). Editează publicaţii de specialitate.
j). Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

4.Secţiunile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

4.1. Activităţile prevăzute la 2.3.1. şi respectiv 2.3.2. din prezentul, pot fi desfăşurate numai de persoanele
având calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat , înscrise în Tabloul Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România şi dovedită cu legitimaţia demembru, vizată anual.
Tabloul Corpului se publică anual în Monitorul Oficial al României.
4.2. Organizarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România se face pe două secţiuni:
- secţiunea experţilor contabili;
- secţiunea contabililor autorizaţi.
4.3. Evidenţa persoanelor care au promovat examenul de acces şi se află în perioada
de stagiu se organizează porivit Regulamentului de organizare şi funcţinare al C.E.C.C.A.R.
4.4. Membrii care nu exercită profesia vor fi înscrişi în capitole distincte, în cadrul
secţiunilor de la 4.2. de mai sus.
4.5. Oranizarea şi funcţionarea secţiunilor se stabilesc prin Regulamentul de
organizare şi funţionare al C.E.C.C.A.R.
După înscrierea în Tablou experţii contabili şi contabilii autprizaţi depun un jurământ scris, care are
următoarea formulare: „Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Reulamentului
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu
conştiinciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de expert contabil (contabil autorizat)”
Membrii C.E.C.C.A.R. Au obligaţia să plătească cotizaţiile profesionale. Neplata acestora pe o perioadă de
un an atrage radierea din Tabloul Corpului..
De asemenea sunt radiaţi din evidenţă experţii contabili şi contabilii autorizaţi care au suferit o condamnare
care potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale sau au
săvârşit abateri ghrave de altă natură, prevăzute în regulament, precum şi cei care nu depun în contul în contul
bugetului statului, în termenul şi la nivelul prevăzut de lege, impozitul asupra onorariilor încasate de la persoane
fizice.
Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat se efectuează sau
se autorizează de către C.E.C.C.A.R., în interesul membrilor săi.

În reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti, Corpul îşi constituie filiale fără

personalitate juridică.
Organele de conducere ale filialelor sunt: adunările generale, consiliile filialelor şi birourile permanente ale
acestora.
Preşedintele consiliului filialei este ales de adunarea generală dintre membrii filialei pentru un mandat de 4
ani şi este şi preşedintele biroului pemanent.
Sub conducerea preşedintelui Biroului permanent al filialei, funcţionarea
administarativă a consiliului filialei se realizează de directorul executiv al filialei, angajat la propunerea consiliului
filialei, salariat, responsabil cu buna defăşurare a compartimentelor administrative.
 Secţiunea experţilor contabili este condusă de un vicepreşedinte expert contabil iar Secţiunea contabililor
autorizaţi este condusă de viceprşedintele contabil autorizat.
Organele care activează pe lângă Consiliul filialei.

A.Comisia de disciplină a filialei.

B.Reprezentantul Ministerului Finanţelor.

5. Organele de conducere ale Corpului, atribuţii.

5.1. La nivel Central:

Organele de conducere ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi sunt: Conferinţa
naţională, Consiliul superior al Corpului şi Biroul permanenent al Consiliului superior.

5.2. La nivel de Teritorial:

Organele de conducere ale filialei sunt: Adunarea generală, consiliul filialei şi Biroul permanent al acesteia.

Activitatea C.E.C.C.A.R. Şi a filialelor sale se controleză de cenzori aleşi de Conferinţa naţională şi

respectiv, de adunările generale.

De asemenea, activitatea C.E.C.C.A.R. şi a filialelor sale este supusă controlului privind respectarea
prevederilor legale, de către organele abilitate ale statului.

Organizarea şi funcţionarea C.E.C.C.A.R. se stabileşte prin Regulamentul aprobat de Conferinţa naţională,

cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Justiţiei.

5.3. Atribuţii:
5.3.1. Conferinţa Naţională Ordinară.
a). Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a frofesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat;
b). Aprobă R.O.F., modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Finanţelor Publice şi de
Ministerul Justiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili, care cor fi transmise către C.E.C.C.A.R. Spre
publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. .
c). Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale C.E.C.C.A.R.
d). Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea C.E.C.C.A.R. Şi a filialelor acestuia, precum şi pentru
aparatul propriu al acestora.
e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R şi ai comisiei de cenzori a acestuia.
f). Examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor C.E.C.C.A.R. Şi
dispune măsurile necesare.
g). Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor
C.E.C.C.A.R. în conformitate cu prevederile art. 16 din O.G. 65/1994,la propunerea comisiei superioare de
disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de comisia superioară de disciplină poate fi făcută la Secţia contencios
administrativ al Curţii de Apel, în termende 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt
definitive.
h). Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor C.E.C.C.A.R.
i). Alege şi revocă preşedintele şi doi membrii ai comisiei superioare de disciplină.
j). îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de O.G. 65/1994, modificată.

5.3.2. Consiliul Superior ( din R.O.F.).

a). Alege, dintre membrii săi, preşedintele şi cei 5 vicepreşedinţi care sunt aleşi dintre experţii contabili şi un
vicepreşedinte dintre contabilii autorizaţi.
b). Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului şi a Codului
privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, cu avizul M.F.P. Şi a M.J.
c). Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale
Corpului.
d). Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.
 e). Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi contabil autorizat.
f). Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie strict
aplicat.
g). Asigură coordonarea şi controlul activităţii Consiliilor filialelor, stabileşte metodologia de elaborare a
b.v.c. ale Corpului.
h). Aprobă statele de funcţiuni ale Corpului şi filialelor.
i).Asigură participarea în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi
ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru, din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la
solicitarea acestora.
j). Decide, în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia
superioară de disciplină.
k). Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale
pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesiei de către membrii Corpului.
l). Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament şi de hotărârile Conferinţei Naţionale a
C.E.C.C.A.R.

5.3.2. Preşedintele Consiliului superior.

(1) Este ales de Conferinţa naţională dintre membrii C.E.C.C.A.R.. Poate să

cumuleze acestă funcţie numai dacă desfăşoară activitate în domeniul cercetării sau învăţământului universitar de
profil, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.
(2) Preşedintele Consiliului superior, membrii titulari şi membrii supleanţi sunt aleşi prin vot secret,
pentru un mandat de patru ani.
(3) Preşedintele Consiliului superior poate fi ales pentru o perioadă de cel mult două mandate.
(4) Prevederile alin.1,2,şi 3, referitoare la alegeri, sunt aplicabile şi filialelor C.E.C.C.A.R.
(5) Preşedintele Consiliului superior nu poate avea atrubuţii referitoare la conducerea executivă a
C.E.C.C.A.R.
(6) Preşedintele Consiliului superior reprezintă C.E.C.C.A.R. În faţa autorităţilor publice, precum şi în
raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi starăinătate.

5 .3 .2 .1. Atribuţii (din ROF).

a). Convoacă şi conduce şediţele Consiliului Superior şi ale Biroului Permanent.

b). Conduce şi coordonează dezbaterile.
c). Prezintă bilanţul contabil, spre adoptare, Consiliului Superior şi, spre aprobare, Conferinţei Naţionale.
d).Aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de Conferinţa Naţională.
f). Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consiliul Superior, pentru aparatul
propriu al Consiliului şi stabileşte salariile, cu aprobarea Biroului Permanent.
g). Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale,
apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi.
h). Îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa Naţională, Consiliul Superior şi Biroul Permanent.

5.3.2.2. Adunarea generală a filialei (din ROF).

a). Ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă, prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exerciţiul financiar
expirat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului filialei.
b). Aprobă, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia b.v.c. pentru
exerciţiul financiar expirat.
c). Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a expeţilor
contabili individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea bunei exercitări a profesiei de expert contabil
şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprobă lista experţilor contabili individuali şi a societăţilor ce vor fi
analizate în anul următor.
d). Alege şi revocă preşedintele şi doi membrii ai Comisiei de disciplină a filialei.
e). Alege şi revocă pe membrii Consiliului filialei, preşedintele şi membrii comisiei de cenzori.
f). Propune, dintre membrii săi, candidaţii pentru Consiliul Superior.
g). Adoptă lista membrilor de onoare ai filialei.
 h). Stabileşte măsurile mencesare pentru îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de acte normetive sau de
Hotărâri ale Consiliului Superior.

5.3.2.3. Consiliul filialei (din ROF).

a). Supravegherea modului de exercitare a profesiei în raza filialei.

b). Asigurarea apărării intereselor filialei şi administrarea bunurilor ei.
c).Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional
d).Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia,
potrivit precizărilor Consiliului Superior.
e). Urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în condiţiile prevăzute de
Regulament.
f). Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei.
g).Sesizează comisiei de disciplină a filialei sau a altor filiale despre abaterile profesionale ale membrilor
Corpului.
h). Efectuarea sau autorizarea pe întreg teritoriul filialei a tuturor formelor de publicitate colectivă,
considerate utile interesului profesiei, conform Hotărârii Consiliului Superior.
g). Pronunţă radierea din Tabloul Corpului, în cazurile prevăzute în Regulament, precum şi încetarea
provizorie de a mai face parte din Corp, la cerere.
j). Analizează şi adoptă proiectul de buget al filialei, potrivit normelor emise de Consiliul Superior.
k). Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de
conducere ale Corpului.

Pe lângă Consiliul filialei funcţionează o comisie de disciplină compusă din 5 membrii titulari şi 5 supleanţi:

a) preşedintele şi 4 membrii aleşi de Adunarea geneală pentru un mandat de 4 ani, dintre membrii experţi
contabili.
b) În aceleaşi condiţii se aleg şi supleanţii.

5.3.2.4. Preşedintele filialei (din ROF).

a). Convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia.

b). Reprezintă Consiliul filialei pe lângă Consiliul Superior al Corpului şi pe lângă membrii Corpului.
c). Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi al colectivităţilor diverse din cuprinsul
teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Cosiliul Superior.
d). Angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat.
e). Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale filialei şi de stabilire a salariilor
acestora, în limitele statului de funcţiuni aprobat. Propunerile se înaintează Preşedintelui Consiliului Superior pentru
aprobare.
f). Poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în limitele stabilite de Consiliul Superior şi în
condiţiile legii.
g). Organizează alegerile în consiliile Corpului.
h). Supune, spre aprobare, adunării generale execuţia b.v.c. pe anul expirat. După aprobare, transmite
Consiliului Superior un exemplar al balanţei de verificare şi al contului de execuţie a b.v.c.
i). Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora, în cazul când aceştia din urmă
acceptă acest arbitraj.
j). Supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform procedurii.
k). Răspunde solidar cu Consiliul filialei de încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei.
l). Îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, hotărâri, decizii ale organizaţiilor de conducere
ale filialei şi ale Corpului.

5.3.2.5. Secretarul General al Corpului (din ROF).

a). Execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentului administrativ.

b). Pregăteşte, analizează şi controlează proiectele de buget ale filialelor, elaborează prioectul de buget al
Corpului, care, după însuşire de catre Biroul Permanent, prin Preşedintele Biroului Permanent, îl prezintă Consiliului
Superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar.
c).Asigură execuţia b.v.c., prezentând informaţii periodice Biroului Permanent, în acest sens, asigură şi
răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii.
d).Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat pentru Conferinţa Naţională,
Consiliul Superior, secţiunile şi comisiile Corpului.
e). Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în
Tabloul Corpului de către filiale.
f). Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului.
g).Organizează şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de
încălcarea regulilor privind publicitatea.
h).Asigură publicarea în revista Corpului a bilanţului contabil şi a contului de gestiune anual, după
aprobarea lor de Conferinţa Naţională.
i).Asigură condiţiile materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii Consiliului Superior al Corpului, a
membrilor şi a organelor subordonate.
j). Propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, odată cu proiectul de buget, schema de funcţiuni şi
salarizere a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine.
k). Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent, luând cunoştinţă de deciziile adoptate.

5.3.2.6. Directorul executiv al filialei.

a). Execută hotărârile Consiliului filialei.

b). Elaborează proiectul de buget al filialei.
c). Asigură execuţia b.v.c. aprobat.
d). Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei.
e). Organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului
existent la filială.
f). Asigură ţinerea contabilităţii filialei, conform reglementărilor legale.
g). Propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizare a personalului necesar, care urmează
a fi supusă aprobării Consiliului Superior.
h). Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent al filialei, luând la cunoştinţă deciziile
adoptate.
i). Îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în acte normative, precum şi hotărârile, deciziile organelor de
conducere ale filialei şi ale Corpului.

5.3.2.7. Organizarea internă a corpului (din ROF).

Corpul experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România denumit în continuare Corpul, este
persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi în
condiţiile legii.
Organele de conducere ale Corpului sunt Conferinţa Naţională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi, Consiliul Superior al Corpului, şi Biroul permanent al Consiliului Superior.

Membrii titulari şi supleanţi ai Cnsiliului Superior sunt aleşi prin vot secret, pentru 4 ani.
Biroul permanent al Consiliului Superior este compus din preşedinte, ales de Conferinţa Naţională şi din
vicepreşedinţi, aleşi de Consiliul Superior.
Preşedintele Consiliului Superior este şi preşedintele Biroului permanent.
Activităţile Corpului se desfăşoară în cadrul secţiunilor, comisiilor, departamentelor şi Secretariatului
general, subordonate Biroului permanent şi Consiliului Superior al Corpului.
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale şi anume: Secţiunea experţilor contabili şi
secţiunea contabililor autorizaţi.
Atribuţiunile acestora se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior al Corpului.
Activitatea secţiunilor, departamentelor şi comisiilor Corpului se defăşoară pe baza programelor de
activitate aprobate de Consiliul Superior al Corpului.
Sub coordonarea directă a preşedintelui Biroului permanent, funcţionarea administrativă a Consiliului
Superior se realizează prin Secretariatul general al Corpului, condus de un secretar general salariat, numit de
Consiliul Superior, care răspunde de buna funcţionare a compartimentelor administrative.
În subordonerea secretarului general funcţionează compartimentele administrative care asigură funcţionarea curentă
a Corpului. Atribuţiile, competenţele,structura de personal şi relaţiile dintre compartimente se stabilesc prin norme
aprobate de Consiliul superior, la propunerea secretarului general.

6. Organe care activează pe lângă Consiliul Superior al Corpului.

A). Comisia superioară de desciplină formată din 7 membrii titulari şi 7 membrii

supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membrii experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională, pentru un mandat de 4
ani, dintre experţii înscrişi în evidenţa C.E.C.C.A.R.;
b) doi membrii, desemnaţi de M.F.P.;
c) doi membrii, desemnaţi de M.J.;
În aceleaşi condiţii se desemează şi supleanţii.
Comisia superioară de disciplină aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la 2.3
din prezentul şi soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor.
Contestaţiile împotriva hotărârilor aplicate de Comisia superioară de disciplină se depun la Consiliul
superior al C.E.C.C.A.R., care decide.

7. Finanţarea activităţii Corpului.

Sursele de finanţare ale Corpului, sunt:

● taxa de înscriere la examenul de expert contabil respectiv de contabil autorizat;
● taxa de înscriere în evidenţa C.E.C.C.A.R.;
● cotizaţiile membrilor stabilite pe tranşe de venit;
● încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
● donaţii
● alte venituri din activitatea C.E.C.C.A.R. şi a filialelor sale, stabilite prin regulament.

8. Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat.

Profesia se - Individual, prin cabinete proprii

exercită; - Ca asociaţi sau acţionari, în societăţi comerciale potrivit legii;
- Ca salariaţi, la o societate de profil, recunoscută de Corp.

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit
această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise
în tablou. Tabloul se publică, anual, în Monitorul Oficial al României. Atât experţii contabili cât şi contabilii
autorizaţi pot exercita profesia individual ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă.
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru egenţii economici sau pentru
instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă.
De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la
gradul al patrulea, inclusiv soţi/soţii ale adminstratorului/administratoarei, ori în situaţia în care există elemente care
atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

Prin societăţile de expertiză contabilă se înţelege societatea comercială care îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 8 lit. a-d din O.G. nr.65/1994 şi este înscrisă în Tabloul Corpului, adică:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină
majoritatea acţiunilor sau părţilor sociale;
c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate
dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative. Orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea
generală.
 Societăţile de expertiză contabilă au cel puţin 51% acţionari experţi contabili sau contabili autorizaţi şi cel
puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi,
membrii ai Corpului.
Societăţile de expertiză contabilă nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale industriale,
comerciale, agricole, bancare sau de asigurări şi nici în societăţi civile.
Membrii Corpului nu pot fi asociaţi sau acţionari la mai multe societăţi comerciale de expertiză contabilă.
Societăţile comerciale de expertiză pot fi române, străine sau mixte.
Societăţile de exepertiză se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse membrilor Corpului.
Excepţie: dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.
Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi a membrilor care le alcătuiesc se
realizeză prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:
– conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu: faţă de bancă,
reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice, etc.), acesta dispunând de semnătura socială a
societăţii;
– experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de
natură tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnătura acestora, alături de semnătura autorizată a
conducerii societăţii.

Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este intezis să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau
instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale sau se află în
concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau
afini până la gradul al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot efectua pentru terţi lucrările prevăzute la a-f şi a-c de mai sus, în
situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.
Activitatea de cenzor poate fi desfăşurată, potrivit legii, de către: experţii contabili şi persoanele cu studii
economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cu practică în activitatea
financiar-contabilă de cel puţin 5 ani, precum şi de societăţile de experiă contabilă.

9. Supravegherea publică.

Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice.
În realizarea atribuţiilor de supraveghere publică în domeniu Ministerul Finanţelor Publice poate delega
atribuţiile sale unui alt organism, în condiţiile legii.
Persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă Consiliul Superior al Corpului şi Consiliul filialei, este
Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. Nu este un supervizor, este un partener în profesie.

Persoanele desemnate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze supravegherea publică a activităţii

C.E.C.C.A.R. Au următoarele îndatoriri:

a) Participă, fără drept de vot, la lucrările Conferinţei Naţionale, la şedinţele Consiliului Superior şi ale
Biroului Permanent şi ale Comisiei superioare de disciplină.
b) Primeşte materiale şi convocatorul cu 7 zile înainte.
c) Este înştiinţat de către secretarul Comisiei Superioare de Disciplină despre toate contestaţiile primite de
acestă comisie.
d) Sesizează Ministerul Finanţelor Publice ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin
reglementărilor legale. Hotărârile respective devin aplicabile numai după pronunţarea acestuia.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia de mai sus C.E.C.C.A.R.va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de
M.F.P. o copie a hotărârilor şi deciziilor, luate precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul
superior, Biroul Permanent şi Conferinţa naţională în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Hotărârile şi deciziile luate în baza materialelor care nu au fost transmise persoanelor desmnate de M.F.P.,
în termenul de mai sus, sunt nule de drept.

Persoanele desemnate de M.F.P. să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele

atribuţii.
 a) participă, fără drept de vot, la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale biroului permanent şi
ale comisiei de disciplină;
b) sesizează C.E.C.C.A.R. cu privire la aprobarea sau refuzul de a înscrie în evidenţa acestuia de către
consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care
le consideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de M.F.P. Să efectueze supravegherea publică a activităţii C.E.C.C.A.R.
asupra hotărârilor consiliului filialei, care contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire la cazurile prevăzute
la lit. b şi c de mai sus.
Pentru exercitarea îndatoririlor, persoanelor desemnate de M.F.P. pentru supravegherea activităţii
publice a consiliului filialei, li se transmit materialele supuse dezbaterii organelor respective, cu cel puţin 7 zile
înainte.
În cazul netransmiterii persoanelor desemnate de către M.F.P. a materialelor supuse dezbaterii organelor
respective, hotărârile şi deciziile luate în ceea ce priveşte aceste materiale sunt nule de drept.

Exercitarea oricărei atribuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat de către persoane
neautorizate sau care se află într-o situaţie de incompatibilitate constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii
penale.

Persoanele care exercită atrbuţii specifice calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat fără viza anuală
se sancţionează disciplnar potrivit ROF al C.E.C.C.A.R.

Hotărârile şi deciziile adoptate de Consiliul superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională se publică în
M.O. al Romaniei în termen de 30 de zile de la adoptare

8. Controlul de calitate în activitatea experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau contabilul autorizat care-şi
desfăşoară activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către C.E.C.C.A.R., potrivit normelor emise
de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.
În acest scop C.E.C.C.A.R. a organizat un departament de specialitate – Departamentul pentru Urmărirea
Aplicării Normelor Profesionale şi Auditului de Calitate – (D.U.A.N.P.A.C.), a elaborat REGULAMENTUL privind
auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile aprobat prin Hotărârea nr. 00/39 a Consiliului Superior al
Corpului, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 38/23.01.2001 şi acualizat prin Hotărârea Consiliului
Superior al Corpului nr. 02/45 din 9.02.2002, modificat şi completat prin Hotărârea Consiliului Superor al Corpului
nr. 03/56 din 30 august 2003 şi NORMELE nr. 12.264/2002, prin care începând cu 01 ianuarie 2003 filialele
Corpului au organizat activitatea de verificare a calităţii lucrărilor de expertiză contabilă judiciară efectuate de
membrii Corpului.
Auditul de calitate în cadrul profesiei contabile este un control efectuat de specialişti angajaţi ai
Corpului.Obiectivele auditului de calitate în profesia contabilă sunt:
Α . oferirea către public a unei percepţii despre calitatea serviciilor prestate;
Β . armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor Corpului;
Χ . contribuirea la o mai bună organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
Α . aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale, examinând prin sondaj dosarele
de lucru selecţionate;
∆ . contribuţia la dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
precum şi la apropierea şi respectul profesioniştilot faţă de organismele Corpului.
Auditul de calitate al profesiei contabile este de ordin general, şi nu punctual. Auditorii de calitate ai
Corpului nu sunt abilitaţi să-şi exprime punctul de vedere
asupra unor expertize contabile judiciare sau extajudiciare concrete, ci numai asupra ansamblului lucrărilor elaborate
de cabinetele de expertiză contabilă supuse auditurilor de calitate. Intermediar, auditul de calitate în profesia
contabilă se concretizează într-o Notă de sinteză, transmisă cabinetului controlat, care dispune de de un termen de 30
de zile pentru a-şi prezenta auditorilor observaţiile sale. După expirarea termenului de 30 de zile auditorii de calitate
trebuie să întocmescă un Raport de audit avânda anexe:
- Nota de sinteză;
 - eventualele observaţii ale cabinetului de xepertiză conabilă.

Acest raport, care poate să se refere şi asupra expertizelor contabile judiciare şi

extrajudiciare , ajunge, în ultimă instanţă, la preşedintele filialei Corpului care decide asupra modului de verificare şi
comunicare a rezultatelor auditului de calitate în profesia contabilă, concretizată în:
• trimiterea unei scrisori de concluzii fără observaţii;
• trimiterea unei scrisori de concluzii cu simple observaţii, anexând eventual o convocare la biroul
preşedintelui filialei;
• trimiterea unei scrisori de concluzii cu observaţii,, însoţită de o decizie de organizare a unui nou audit
de calitate, după un an, pentru a se verifica dacp s-a ţinut seama de observaţiile şi recomandările făcute.
Raportul auditorului de calitate şi scrisorile de concluzii sunt confidenţiale, ele neputând fi divulgate şi
comunicate decât:
• noului auditor de calitate, atunci când se decide ca un nou audit de calitate să aibă loc la expirarea
perioadei de un an de la încheierea auditului de calitate precedent;
• consiliului filialei, dacă preşedintele filialei Corpului decide în acest sens.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile se exercită asupra tuturor serviciilor profesionale
prestate de membrii Corpului.

II. DOCTRINA PROFESIONALĂ ŞI DEONTOLOGIA.

1. Profesia liberală de expert contabil şi de contabil autorizat.

Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de membrii Corpului cu titlu independent,
individual în cadrul propriilor cabinete sau ca salariaţi la o societate de profil.
Cabinetul este forma organizatorică unde experţii contabili şi contabilii autorizaţi îşi desfăşoară activitatea,
potrivit Normelor şi reglementărilor privitoare la profesia contabilă.
Cabinetul poate fi constituit dinr-un practician individual, o asociaţie sau o societate de profesionişti.

Serviciile profesionale reprezintă, orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestate de un
contabil profesionist:
υ Servicii de contabilitate;
 Audit;
 Fiscalitate;
 Consultanţă managerială;
 Management financiar.
Serviciu – o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi
regulilor profesiei prestatorului;
- îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.
Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:
- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin forme de învăţământ;
- respectarea de către membrii a unui ansamblu de valori şi de regului stabilite de organismul
profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate fi în contradicţie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească
reguli de etică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea
publicului în profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe
competenţă.

2. Codul I.F.A.C.
 2.1. Însemnătatea (importanţa) existenţei unui cod de etică profesională.

La eleborarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România s-au

avut în vedere recomandările IFAC referitoare la:
– constatarea că, datorită diferenţelor de cultură, lingvistice, legislative şi sociale, sarcina pregătirii unor
cerinţe etice detaliate revine în primul rând organismelor membre din fiecare ţară, care au şi
responsabilitatea introducerii şi îmbunătăţirii acestor cerinţe;
– convingerea că identitatea profesiunii contabile este caracterizată la nivel mondial de strădania ei de a
realiza un număr de obiective comune şi de respectarea anumitor principii fundamentale în acest scop;
– necesitatea adoptării Codului Internaţional de Etică al profesioniştilor Contabili, ca bază a
fundamentării cerinţelor etice cuprinse în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din
România.

2.2. Interesul general: conţinut, definiţii.

O caracteristică a profesiei o constituie acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de

public. Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, patroni, angajaţi,
investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a fnanţelor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi
integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această activitate
impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a
comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.
Responsabilitatea profesionistului contabil nu înseamnă numai să satisfacă necesităţi individuale ale unui
anumit client sau patron. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei financiare prezentate
instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
- directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea
eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
- auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care
sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului
de impozitare;
- consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii
manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare ale
comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate
financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate
de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci când prestează
astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor.
Profesioniştii contabili pot rămâne în această poziţie avantajoasă numai continuând să ofere publicului
aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze că încrederea publicului este fundamentată. Este în interesul
profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili că ele
sunt executate la cel mai înalt nivel de perormanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii.
În formularea codului etic naţional C.E.C.C.A.R. a avut în vedere interesul public, aşteptările şi punctele de
vedere ale utilizatorilor, în privinţa standardelor etice ale profesioniştilor contabili.

2.3. Obiectivele codului etic.

Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinescă cele mai înalte standarde
de profesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de performanţă şi să răspundă cerinţelor interesului public.
Realizarea acestor cerinţe presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:
– Credibilitate. În întrega societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
– Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
 – Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi că
există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.
– Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea profesionistului
contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de perofmanţă.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independenţei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi
autoritate impune acestor profesionişti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
– ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
– independenţă de spirit şi dezinteres material;
– moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:
a) să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurele
capabile să-i întărească discenământul;
b) să acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o
opinie personală, înainte de a face propuneri;
c) să îşi exprime opinia fără nici o reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui ce îl consultă şi să se
pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi dacă e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi
concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gândire sau de
a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) să considere că independenţa sa trebuie să îşi găsescă manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în
protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

2.4. Principiile fundamentale:

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

a)Integritate – drept, sincer, cinstit. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile
profesionale şi de afaceri. Integritatea implică de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.

b)Obiectivitate – corect, fără idei preconcepute. Un profesionist contabil trebuie să fie impaţial şi nu
trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să
intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.

c)Competenţa profesională şi prudenţa – lucrtări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a

nivelului de cunoştinţe profesionale. Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine
cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un
angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie
şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele
tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de
servicii profesionale.

d)Confidenţialitate – păstrarea secretului profesional. Un profesionist contabil trebuie să respecte

confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu
trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în
care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvăli aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate
în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.

e)Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze

legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita
această profesie.

(f) Profesionalism – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile.

Profesionalismul presupune că profesionistul contabil nu trebuie să facă ceva care ar aduce
atingere reputaţiei profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obligă institutele
membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de etică, să prevadă responsabilităţi ale profesionistului contabil
vizavi de clienţi, terţi, angajatori, alţi membrii ai profesiei, public, în general.

f)Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie

să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi
profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi
abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile
cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili,
cu independenţa. În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de:
I.F.A.C., I.A.S.B.,C.E.C.C.A.R., C.A.R.F., şi legislaţia relevantă, în vigoare.

2.5. Independenţa.- principiu fundamental şi condiţie de exercitare a profesiei liberale de expert

contabil şi contabil autorizat.

Independenţa reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil

demonstrează publicului că îşi poate exercita misiunea (serviciul profesional) într- o manieră obiectivă şi
corectă.

Componentele independenţei:
1. Independenţa de spirit ( în gândire, de drept)
Starea de spirit (de gândire) care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influenţe care
compromit judecata profesională şi care permite individului să acţioneze cu integritate, să-şi
exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional.
Ea presupune integritate şi obiectivitate.

2. Independenţa în aparenţă.
Reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de
spirit au fost limitate sau eliminate, astfel încât o terţă persoană să nu pună la
îndoială obiectivitatea profesionistului contabil;
Este componenta fundamentală a independenţei.
Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil
este incompatibilă cu orice altă activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire
auditorilor statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

3. Codul privind conduita etică şi profesională, emis de C.E.C.C.A.R.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduită pentru
profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili
în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri
ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna
respectat.

Secţiunea a 8-a din acest Cod stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile
privind independenţa profesionistului contabil în cazul misiunilor de audit şi servicii conexe (Assurance
engagements), potrivit standardului internaţional; în consecinţă nici unui organism membru sau cabinet/societate, nu
îi este permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în această secţiune.

Mai mult, Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi
principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în
calitate de liber-profesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public sau învăţământ.

O profesie se individualizează pe baza anumitor caracteristici care includ:

 stăpânirea unor aptitudini intelectuale, dobândite prin pregătire şi îmvăţământ profesional;
• aderarea de către membrii săi la un cod comun de valori şi conduită, stabilit de către organul
profesional şi care include menţinererea unei imagini, obiectivă în esenţă;
 • acceptarea existenţei unei îndatoriri faţă de întreaga societate.

Obligaţia membrilor faţă de profesie şi societate poate să pară uneori a fi în conflict cu interesul lor
personal sau cu obligaţia de loialitate faţă de angajatorii lor.

În acest context, pentru profesioniştii contabili este de datoria Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. să
stabilească cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării seviciilor
profesionale şi să menţină încrederea publicului în profesie.

Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes

public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau a
unui angajator individual. Acţionând în interes public un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se
conformeze prevederiror etice ale acestui Cod.

Acest Cod este structurat în trei părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale
pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă
îndrumări legate de principiile fundamentale de etică. Profesioniştilor contabili li se cere să aplice acest cadru
conceptual în identificarea ameninţărilor la adresa conformităţii cu principiile fundamentale, în evaluarea importanţei
lor şi dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative să aplice măsuri de protecţie pentru a le
elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel încât să nu fie compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.

Părţile B şi C ilustrează modul în care Cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă
exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona ameninţările la adresa conformităţii cu
principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie
pentru a soluţiona ameninţările şi, în consecinţă, activitatea sau relaţia care generează ameninţările trebuie evitată.
Partea B se adresează profesioniştilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesioniştilor contabili angajaţi.
Profesioniştii contabili independenţi pot, de asenâmenea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice, în
partea C.

Codul se bazează pe aceea că, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile
fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practică în calitate de
liber-profesionişti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ, etc.

PARTEA A

APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI

Introducere şi principii fundamentale.

Abordarea cadrului conceptual.

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduită pentru
profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie
respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune.
Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca
liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de bază al Codului trebuie însă întotdeauna respectat.

Consilul Superior al CECCAR satabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii

săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi să menţină încrederea publicului în profesie.

Codul recunoaşte că obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite să îndeplinească

cele mai înalte standarde de profesionalism, să atingă cele mai înalte niveluri de performanţă şi să răspundă
cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:

- Credibilitate. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în

sistemele de informaţii.
 - Profesionalism. Există o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate
de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.

- Calitate a serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din

partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă.

- Încredere. Utilizatorii seviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi

încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, patronii şi alte

sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o
contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare
la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesioniştilor contabili atunci
când prestează astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării lor (vezi Codul).

Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

( a) Integritate.

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a

fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte
şi juste.

Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele,

comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
– omit sau ascund infomaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful 2 de mai sus

dacă el furnizează el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 2.

(b) Obiectivitate.

Principiul obiecivităţii impune o obligaţie tuturor profsioniştilor contabili de a

nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite
a unor alte persoane.

Un profesionist contabil poate fi pus in situaţii în care obiecivitatea îi este afectată.

Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii difetite şi trebuie să-şi
demonstreze obiecivitatea în împrejurări diferite. Liber- profesiniştii contabili realizează rapoarte de certificare,
prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţă managerială.

Alţi profesionişti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, execută
serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi
educaţie.

Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze

integritatea serviciilor şi să menţină obiecivitatea în raţionamentul profesional.

În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor
etice legate de obiecivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
● Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
● În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea
 profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
● Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
● Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale
contabile şi-au însuşit principiul obiectivităţii.
Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole)
care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăinătoare asupra raţionamentului lor profesional sau
asupra acelora cu care negociază.

(c) Competenţa profesională şi prudenţa.

Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele

obligaţii profesioniştilor contabili:

● menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau
angajatorii săi sa fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
● să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă
servicii profesionale.

Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea

cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională
poate fi î,părţită în două faze separate:
● obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
● menţinerea unui nivel de competenţă profesională.

Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă

conştientizare şi înţelegere a evoluţiilor relevante pe plan profesional rehnic şi în mediul de afaceri.
Dezvoltarea profesională cotinuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să
desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu

atenţie şi meticulozitate ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub
tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.

(d) Confidenţialitatea.

Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:

● Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare unei
relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă
publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele
informaţii.
● Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul exercitării sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un

mediu social. Profesinistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în
special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de
informaţii către un posibil client sau angajator.

Un profesionist contabil terbuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în

cadrul firmei sau al organiaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul penru a se asigura că personalul aflat sub
controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă pricipiul confidenţialităţii.

Obligaţia confidenţialităţii continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi

client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client el are
dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, să folosească sau să
divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

În următoarele situaţii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii
confidenţiale:
– Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
– Atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventualele încălcări ale legii.
– Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de ale divulga atunci când nu este interzis
prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui
organism normalizator;
• penru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor
judiciare, şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informaţia confidenţială poate fi divulgată

trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

– Dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectae,
ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să
divulge informaţii;
– Dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în
măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate trebuie
să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care
trebuie făcută, dacă este disponibil; şi
– Ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adreseză; mai exact, profesinistul contabil
trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecaţi şi
că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.

(e) Comportament profesional.

Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se

conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia contabilă.
Acestea nclud acţiuni pe baza cărora o terţă parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile
relevante, ar concluziona că este afectată în mad negativ buna reputaţie a profesiei.

În cadru strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează,

profesionistii contabili nu trebuie să furnizeze infirmaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili
trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:
– să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţin;
 – să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de
alţii.

Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de
ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de
serviciu pot varia, aşadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un
cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor ameninţări
conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este,
aşadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesinistul contabil în
identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă
ameninţările identificate sunt alfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este
cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu
principiile fundamentale să nu fie compromisă.

Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot
compromite conformitatea cu principiile fundamentale.

Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cât şi cantitativi atunci când apreciază
importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în pactică măsuri de protecţie adecvate,
atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul
să să renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în
cazul unui profesionist contabil angajat).

Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod. O asemenea violare a
Codului poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacă odată ce încălcarea a fost
descoperită ea a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesare.

Părţile B şi C ale acestui Cod includ exemple menite să ilustreze modul de aplicare al acestui cadru
conceptual. Nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte aceste exemple, este mai indicată aplicarea
cadrului general situaţiilor specifice întâlnite de către acesta.

Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare

varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:
(a) Ameninţarea generată de interesul propriu atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei
acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
(b) Ameninţarea generată de autoexaminare (autocontrol) poate apărea atunci când un raţionament anterior
trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel raţionament;
(c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil promovează o poziţie
sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisă;
(d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un
profesionist contabil simpatizează pre mult cu interesele altor părţi; şi
(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atuci când un profesionist contabil poate fi împiedicat să
acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

Părţile B şi C ale acestui Cod furnizează exemple ale situaţiilor ce pot genera astfel de clase de ameninţări
pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi.

Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări se împart în
două mari categorii:

(a) măsuri de protecţie creiate de profesie, legislaţie sau reglementări;

(b) măsuri de protecţie în mediul de muncă.

Măsurile de protecţie creiate de profesie, legislaţie sau reglementări includ (dar nu sunt limitate)
 ● cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie;
● cerinţe de dezvoltare profesională continuă;
● reglementări de guvernare corporativă;
● standarde profesionale;
● proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară;
● examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist contabil de
către o terţă parte împuternicită prin lege.

Părţile B şi C ale acestui Cod prezintă măsurile de protecţie în mediul de muncă al profesioniştilor contabil
independenţi şi al celor angajaţi.

În evaluarea conformităţii cu principiile fundamentale unui profesionist contabil i se poate cere să decidă
asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale.

În iniţierea unui proces de soluţionare fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie să ia în
considerare următoarele:
– fapte relevante;
– chesti uni etice implicate;
– principii fundamentale legate de problema pusă în discuţie;
– proceduri interne implementate; şi
– modalităţi de acţiune alternative.

Când o chestiune implică un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil
trebuie, de asemenea, să ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum
consiliul de administraţie sau consiliul de audit.
Este în interesul profesionistului contabil să documenteze fondul economic al problemei şi detaliile
privitoare la discuţiile avute sau la deciziile luate, cu privire la respectiva problemă.
Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină sprojin
profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obţine îndrumări pe probleme
etice, fără a încălca clauza de confidenţialitate.

Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist
contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, să refuze să mai continue asocierea cu problema care a generat
conflictul. Profesionistul contabil poate
determina că, în situaţia respectivă, este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcină, sau să
renunţe la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare.

Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de interese.
Profesionistul contabil trebuie să fie în permanenţă conştient de aceasta şi să fie prudent în faţa factorilor care pot da
naştere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul că o diferenţă onestă de opinie între un profesionist contabil şi o
altă parte nu constituie p problemă de etică în sine. Oricum, faptele şi împrejurările fiecărui caz în parte necesită o
investigaţie din partea celor interesaţi.

Conformitatea cu pnincipiile fundamentale reglementate de Cod poate fi ameninţată şi în următoarele

situaţii:
1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile la care au şi
calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă.
2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu care
angajatorii profesionistului contabil se află în relaţii contractuale, ca de exemplu:
a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o
societate de expertiză prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află
în relaţie contractuală cu angajatorul său;
b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii
profesionale pentru o entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept
comercial, fiscal, etc.
3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru institiţiile cu care cu care
 angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă.
4. când profesionistul contabil efectuează pentru agenţii economici sau instituţii, sau persoane fizice, în cazul
în care sunt rude sau afini până la gradul patru incusiv sau soţi ai administratorilor.
5. când profesionistul contabil efectuează lucrîri în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict
de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:
a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:
- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie,
comercială sau de altă natură cu una din părţile cauzei;
- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu
una din părţi în ultimii 2 ani;
– expertul, are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese
şi executive ale Corpului, că în cauza respectivă au
– existata sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului,
privind un membru al Corpului.
b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive
ale aceleeaşi cauze, cum ar fi:
– expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;
– expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază.
c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor
aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei
C.E.C.C.A.R.;
d) participarea la cţiuni, fapte sau cauze în rol dublu. De profesionist în practică
publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului,
ca de exemplu:
6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de
incompatibilitate.

PARTEA B

APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI.

Acceptarea unui client.

Înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un profesionist contabil indepandent ar trebui să ia în
considerare faptul dacă acceptarea ar creia anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.
Problemele clientului care, dacă apar la suprafaţă, ar putea ameninţa coformitatea cu principiile
fundamentale includ, de exemplu implicarea clientului în ativităţi ilegale (cum ar fi spălarea banilor), minciuna sau
practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul întrebării.
Semnificaţia oricăror ameninţări ar trebui să fie evaluată. Dacă ameninţările identificate sunt altfel decât clar
semnificative ar tebui luate în considerare măsuri de protecţie şi aplicate, după cum este cazul, pentru a le elimina şi
a le reduce la un nivel acceptabil.
Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil
independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.
Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la acelaşi client.
Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contail
independent, sau care doreşte să aplice pentru o misiune deţinută în prezent de către un alt profesionist contabil
independent, trebuie să stabilească dacă există motive, profesionele sau de altă natură, pentru a nu accepta misiunea,
cum ar fi circumstanţe care ameninţă conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o
ameninţare la adresa competenţei profesionale şi a prudenţei dacă un profesionist contabil indepandent acceptă
misiunea inainte de a cunoaşte toate faptele necesare.

Un profesionist contabil existent se află sub restricţia confidenţialităţii. Măsura în care profesionistul
contabil independent poate şi trebuie să discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii sale şi
de :
• obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau
• cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicări sau prezentări
 Un profesionist contabil independent trebuie, în general, să obţină permisiunea
clientului, de preferat în scris, de a iniţia discuţiile cu acel profesionist contabil existent.
Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin
aplicarea metodelor de protecţie, şi nu pot fi obţinute, prin alte modalităţi, informaţii satisfăcătoare cu privire la
fapte, un profesionist contabil independent trebuie să refuze misiunea.

Conflicte de interese.

Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele

în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa
respectării pricipiilor fundamentale.

Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include
aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul
contabil independent are interes de afaceri sau relaţii cu acel client, sau cu o terţă parte care ar putea genera
ameninţări.

Atunci când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii
fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidenţialitatea sau comportamentul profesional, ameninţare care nu poate fi
eliminată sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, profesionistul contabil independent
trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător să accepte o anumită misiune sau că este necesară dimensionarea
din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict.

Opinii suplimentare.

Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofereo a doua opinie cu privire la
sandardele sau principiile de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circumstanţe sau
anumitor tranzacţii de către o companie sau entitate care nu este un client curent, sau în numele acesteia pot genera
ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale.
Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie să
evalueze importanţa ameninţărilor şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi
aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

Dacă enitatea sau compania ce solicită opinia nu va permite comunicarea cu acel profesionist contabil
existent, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă, în circumstanţele date, este corespunzător să
ofere opinia cerută.

Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii.

Atunci când încep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil independent poate
percepe orice onorariu pe care îl consideră corespunzător. Faptul că un profesionist contabil independent percepe un
onorariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista ameninţări faţă de conformitatea cu
principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput.

Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile
pentru care se aplică.

Măsurile de protecţie care pot fi aplicate includ:

• Atragerea atenţiei clientului cu privire la condiţiile misiunii şi, în special, cu privire la baza pe care sunt
perepute comisioanele şi cu privi la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput.
• Alocarea timpului şi personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii.

Marketingul serviciilor profesionale.

Atunci când un profesionist contabil independent solicită noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de
marketing pot exista ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.

Un profesionist contabil independent nu trebuie să compromită profesia atunci când promovează serviciile
profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie să fie onest şi loial şi nu terbuie:
•Să exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificărilor deţinute sau a experienţei câştigate ;
•Să facă referiri compromiţătoare sau comparaţii nefundamentate cu activitatea altora.

Profesioniţti contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele de stat sau de şcoli
sau instituţii de învăţământ atestate legal.
În îţelesul Codului , publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştii contabili –
membrii activi ai Corpului.
Sunt interzise :
- înserările personale făcute în presă, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori, afişe, circulare,
reclame, cinema, T.V., radio – difuziune şi, în general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea
folosesc comparaţii cu alţi
- membri sau prin modul de prezetare şi coţinut aduc prejudicii în vreun fel altor membrii;
• oferta, atunci când prin ea se atribuie remize sau onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje,
precum şi când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativă.

Anunţurile sunt permise în următoarele cazuri:

a)anunţurile în presă cu condiţia să nu contravină regulilor de etică profesională,
trebuind, de asemenea:
- să aibă un caracter sobru şi informativ;
• să respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;
b)înserarea în presa locală a unor avize informând despre o primă deschidere de cabinet sau schimbare de
adresă;
c)înserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme, etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la
indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.

Se pot tipări brosuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză.

Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată

Corespondenţei

Cadouri şi ospitalitate.

Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia să i se
ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client.O astfel de ofertă generează ameninţări la adresa conformităţii cu
principiile fundamentale.

Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de natura, valoarea şi interesul din spatele ofertei

Dacă este clar că ameninţările evaluate nu sunt semnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de
protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.Atunci când un profesionist
contabil independent, prin alicarea măsurilor de protecţie nu poate elimina sau reduce, ameninţările, la un nivel
acceptabil, nu trebuie să accepte o astfel de ofertă.
Obiectivitate – toate serviciile.

Un profesionist contabil independent trebuie să aibă în vedere, atunci când oferă orice servicii profesionale,
dacă există ameninţări la adresa conformităţii cu principiul fundamental al obiectivităţii care rezultă din iterese în
relaţiile cu un client sau cu directori, funcţionari sau angajaţi

Un profesionist contabil independent care oferă un serviciu de audit trebuie să fie independent faţă de
clientul auditării, pentru a permite să exprime o opinie şi să fie perceput ca exprimând o concuzie neafectată de erori,
conflict de interese sau influenţa necorespunzătoare a altor părţi.
 Existenţa ameninţărilor la adresa obiectivităţii în eferirea oricărui serviciu profesional va depinde de
circumstanţele particulare ale misiunii şi de natura activităţii pe care profesionistul contabil independent o realizează.

Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa ameninţărilor identificate, şi, dacă
acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina
sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include:
•Retragerea din echipa misiunii.
•Proceduri de supraveghere.
•Terminarea relaţiei financiare sau de afaceri care generază ameninţarea.
•Discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei.
•Discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului.

PARTEA C.

APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI.

Introducere.

Acestă parte a Codului ilustrează modul în care carul conceptual din Partea A trebuie aplicat de către
profesioniştii contabili angajaţi.

Toate sectoarele comunităţii de afaceri, precum şi guvernările şi publicul larg, toţi se pot baza pe activitatea
profesioniştilor contabili angajaţi, care pot fi unic responsabili sau responsabili în comun de întocmirea şi raportarea
informaţiilor financiare şi de altă natură pe cere se pot baza organizaţiile angajatoare şi terţele părţi.
Un profesionist contabil angajat poate fi salariat, partener, director, manager proprietar voluntar sau unul
care lucrează pentru mai multe organizaţii angajatoare.

Un profesionist contabil angajat are responsabilitatea de a duce mai departe scopurile legitime ale
organizaţiei sale angajatoare.

Un profesionist contabil angajat, deţine, de obicei, o poziţie superioară într-o organizaţie.De la un

profesionist contabil angajat se aşteaptă să încurajeze o cultură bazată pe etică intr-o organizaţie angajatoare, care
subliniază importanţa pe care conducerea superioară o acordă conduitei etice.

Respectarea principiilor fundamentale poate fi potenţial ameninţată de o varietate de circumstanţe, din care
enumerăm:
- interes propriu;
• autoexaminare;
• favorizare;
• familiaritate; şi
• intimidare.

Aceste ameninţări au fost discutate în Partea A. ( vezi Codul).

Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate:

•Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei angajatoare sau alte structuri de supraveghere;
•Programele de etică şi conduită ale organizaţiei angajatoare;
•Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare care accentuează importanţa angajării unui
personal extrem de competent;
•Controale interne aprofundate;
•Proceduri disciplinare adecvate;
 •Conducerea care subliniază importanţa conduitei etice şi se aşteaptă ca angajaţii să acţioneze în mod etic;
•Politicile şi procedurile de implementare şi monitorizare a calităţii performanţei angajaţilor;
•Comunicarea oportună a politicilor şi procedurilor organizaţiei angajatoare, inclusiv orice modificare a
acestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea adecvată cu privire la aceste politici şi proceduri;
•Politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a angajaţilor de a informa nivelurile superioare din
cadrul organizaţiei angajatoare asupra orcăror aspecte etice care îi privesc fără teamă de represalii;
•Consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzător.

Conflicte potenţiale.

Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale.

Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie angajatoare, un profesionist contabil angajat se

poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un mod care să ameninţe direct sau indirect
conformitatea cu principiile fundamentale. Un profesionist contabil angajat poate să se confrunte cu presiuni legate
de:
- Încălcarea legii sau a reglementărilor.
• Încălcarea standardelor tehnice sau profesionale.
• Facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de gestionare a veniturilor.
• Minciuna sau inducerea în eroare involuntară a altor persoane, în special:
•a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau
•a reglementărilor.
- Emiterea sau alt tip de asociere cu un raport financiar sau non-financiar care reprezintă în mod
semnificativ eronat faptele, inclusiv situaţii legate de:
•situaţiile fianciare;
•respectarea fiscalităţii;
•respectarea legilor; sau
•rapoartele solicitate de organele de reglementare a titlurilor de valoare.

Întocmirea şi raportarea informaţiilor.

Profesionistul contabil angajat este adestea implicat în întocmirea şi raportarea informaţiilor care pot fi
făcute publice, fie utilizate de alte persoane din interiorul sau exteriorul organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii financiare de uz
general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt prezentate în
conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară.

Un profesionist contabil angajat trebuie să menţină informaţiile pentru care este responsabil.

Ameninţările ce vizează conformitatea cu principiile fundamentale, pot apărea când un profesionist contabil
angajat poate fi în pericol de a fi asociat cu informaţii eronate sau cu informaţii eronate generate de acţiunile altor
persone (obiecivitatea sau competenţă profesională şi prudentă).
Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţării la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat ar
trebui să refuze să rămână asociat cu informaţiile pe care le consideră că sunt sau pot fi eronate. Dacă este conştient
de faptul că emitera unor informaţii eronate este fie semnificativă, fie persistentă, acesta trebuie să aibă în vedere
informarea autorităţilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă
juridică sau să demisioneze.

Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză.

Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil

angajat să se implice în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate obţine, suficientă formare de specialitate
sau suficientă experienţă.
 Situaţiile care ameninţă capacitatea unui profesionist contabil angajat de a-şi îndeplini îndatoririle cu un
suficient grad de competenţă profesională şi competenţă includ:
- Insuficient timp pentru a realiza şi a încheia în mod adecvat sarcinile relevante;
• Informaţii incomplete, restricţionate sau uneori inadecvate, penru îndeplinirea sarcinilor în mod
adecvat;
• Insuficientă experienţă, formare şi/sau pregătire;
• Resurse necorespunzătoare pentru îndeplinirea adecvată a sarcinilor.
• Importanţa ameninţărilor trebuie evaluată şi, dacă acestea sunt clar semnificative, trebuie luate măsuri
de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil:
• Obţinerea unei formări sau a unei consilieri suplimentare.
• Asigrarea că există suficient timp disponibil pentru a îndeplinii sarcinile relevante.
• Obţinerea asistenţei de la persoane care au experienţa necesară.
• Consultarea, dacă este cazul, cu:
- superiorii din cadrul organizaţiei angajtoare;
- experţii independenţi; sau
- un organism profesional relevant.
Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil, profesionistul contbil angajat
trebuie să aibă în vedere dacă să refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor respective.

Interese financiare.

Un profesionist contabil angajat poate evea interese financiare sau poate fi la curent cu interesele financiare
ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să conducă la ameninţări generate de
conformitatea cu pincipiile fundamentale

În evaluarea semnificaţiei unei astfel de ameninţări şi a măsurilor de protecţie adecvate care trebuie aplicate
pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat trebuie să
examineze natura interesului financiar.

Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative, măsurile de protecţie sunt analizate şi aplicate aşa cum
este necesar pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil.

Un profesionist contabil angajat nu trebuie nici să manipuleze informaţia, nici să utilizeze informaţiile
confidenţiale în interes propriu.

Stimulente.

Acceptarea şi emiterea de oferte.

Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent.
Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferentiale şi solicitarea
necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate.

Ofertele de stimulare pot reprezenta ameninţări la adresa confomităţii cu principiile fundamentale. Când
unui profesionist contabil angajat sau unui afin, sau unei rude afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent
evaluată. Sunt două categorii de ameninţări:
•generate de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau conformitate apar atunci când un stimulent este
oferit pentru a influenţa acţiunile sau deciziile, pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect
sau pentru a obţine informaţii confidenţiale;
•generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate, apar atunci dacă astfel de stimulente
sunt acceptate şi sunt urmate de ameninţări de a face
• publică oferta respectivă, dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului contabil angajat, fie reputaţiei
afinului sau rudei apropiate acestuia.
 Dacă ameninţările evaluate sunt în mod clar semnificative ar trebui luate în calcul şi
aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil. Când aceasta nu este posibil,
profesionistul contabil angajat nu ar trebui să accepte stimulentul.

Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie în care se preconizează că, sau este presat să,
ofere stimulente pentru a subordona raţionamentul altor persoane sau organizaţii, pentru a influenţa procesul
decizional sau obţinerea de informaţii confidenţiale.

Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei angajatoare (din partea unui coleg sau superior), sau de
la o organizaţie din exterior care sugerează acţiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajaoase orgniaţiei angajatoare,
influenţând probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.

Un profesionist contabil angajat trebuie să nu offere un stimulent pentru a influenţa în mod nefavorabil
raţionamentul profesional al unei terţe părţi.

Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaţiei angajatoare,
un profesionist contabil angajat trebuie să se conformeze principiilor şi îndrumărilor cu privire la soluţionarea
conflictelor etice, prezentate de noi in Partea A din acest Cod.

Formator,

Ec. Nicolae SITOV, Expert contabil.