Definitie: bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a

exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme ale organismului în
cadrul procesului de munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajatorsi angajat. Sunt
considerate de asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite
de elevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii.

Toti purtam in viata de zi cu zi pecetea propriei profesii: suntem obisnuiti sa dam sarcini sau sa ni se
spuna ce sa facem. Uneori insa, profesia ne urmareste in timp, punandu-si amprenta asupra sanatatii
noastre.

Desi neglijate, bolile profesionale sunt mai frecvente decat ne-am imagina. Controalele medicale periodice
sau ori de cate ori apare o problema de sanatate impiedica dezvoltarea bolii. Este importanta diagnosticarea la
timp a afectiunii, deoarece principala metoda terapeutica este parasirea mediului nociv. Nu ezita sa-ti schimbi
locul de munca atunci cand conditiile o cer. Stii ca sanatatea este mai importanta ca orice pe lume.

Si, de obicei, o apreciem in momentul in care nu o mai avem!

Boli sau dezechilibre, urmarile activitatii noastre ne vor schimba viata. Sunt multe categorii de boli
profesionale, unele cunoscute, altele anticipate si unele inca nedescoperite, aparand odata cu noi profesii si
disparand odata cu altele. Ele sunt consecinta factorilor nocivi care apar in mod repetitiv, deteriorand in timp
anumite functii ale organismului. Orice agresiune din mediul exterior, repetata, poate deveni un factor de risc
pentru o boala profesionala, astfel incat acest capitol este unul dinamic, ce trebuie in permanenta adaptat la
realitatile sociale. In trecutul nu foarte indepartat, cand clasa proletara era ?talpa tarii? si visul oricarui baiat de
tara era sa ajunga muncitor la oras, principalele boli profesionale apareau in urma expunerii la factori
agresionali fizici: pulberi, scame, temperaturi extreme, nivel ridicat de umezeala. In zilele noastre, cand munca
fizica a fost inlocuita de munca intelectuala, stresul psihic si sedentarismul au devenit principalii factori de risc
in aparitia bolilor.

Tipologia afectiunilor profesionale Bolile profesionale pot fi de tip intoxicatii cronice, boli alergice,
infectioase, parazitare, reumatice, tumorale, in functie de agentii cauzatori si de durata expunerii.

Din fericire, pe masura ce stiinta permite depistarea acestor efecte, se creeaza si metodele de protectie, cu
echipamente si tratamente adecvate.

Organele cel mai frecvent afectate sunt cele in contact direct cu mediul exterior si, deci, cu agentii toxici:
pielea si aparatul respirator. Uneori, insa, efectele toxice se manifesta la distanta, in timp, asa cum se intampla
in cazul afectarii renale sau al formatiunilor tumorale.

Afectiuni pulmonare profesionale Plamanul reprezinta una dintre cele mai solicitate interfate cu mediul
inconjurator. Prin plamani trec zilnic 13 000 l de aer, iar 400 de milioane de alveole pulmonare au grija ca
oxigenul din aerul inspirat sa ajunga in sange si de aici la celulele organismului.

Prezenta in aerul inspirat a unor substante toxice - agenti chimici - in mod acut, ca in cazul accidentelor de
munca soldate cu incendii si degajare de gaze fierbinti si fum, sau cronic, prin expunere repetata la pulberi,
duce la afectarea si distrugerea partiala a cailor respiratorii si a membranei alveolare la nivelul careia se face
schimbul de gaze. Cand in peretii alveolei se acumuleaza foarte multe toxine, aceasta se ingroasa si, in timp,
isi pierde permeabilitatea, ducand la aparitia insuficientei respiratorii. In urma expunerii la toxine, plamanul
poate reactiona prin aparitia mai multor afectiuni: pneumoconioze, pneumonite prin hipersensibilizare,
tulburari obstructive ale cailor aeriene, leziuni pulmonare toxice, cancere pulmonare sau afectiuni pleurale.
 

Clasificarea bolilor profesionale

 Neoplazii
o Neoplasm hepatic si al ductelor biliare intrahepatice: angiosarcom hepatic (Clorura de vinil
monomer, Pulberi de lemn (esente tari), Compusi de crom (VI))
o Neoplasm al cavitatii nazale (Compusi de nichel)
o Neoplasm laringian (Azbest)
o Neoplasm bronsic si pulmonar (Azbest, Arsen si compusii sai, Compusi de nichel, Produsi de
dezintegrare ai radonului, Dioxid de siliciu liber cristalin, Bisclormetileter, Beriliu, Cadmiu)
o Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari (Radiatii ionizante)
o Neoplasme ale pielii : carcinom cu celule scuamoase (Arsen, Produsi de gazeificare a
carbunelui, uleiuri minerale)
o Mezoteliom: mezoteliom pleural, mezoteliom peritoneal (Azbest)
o Neoplasm al vezicii urinare (Amine aromatice)
o Leucemii: leucemia limfoida, leucemia mieloida, alte leucemii cu celule specifice (Radiatii
ionizante, Benzen)
 Boli de sânge non-maligne
o Anemie hemolitica dobândita (Naftalina, TNT, Hidrogen arseniat)
o Anemii aplastice (Benzen, Radiatii ionizante)
o Anemia secundara (Plumb)
o Agranulocitoza (Benzen, Radiatii ionizante)
o Methemoglobinemie (Amine aromatice si nitrocompusi)
 Afectiuni psihice si comportamentale
o Sindrom posttraumatic (Traumatisme craniene prin accident de munca)
o Sindrom reactiv (Situatii sau evenimente stresante)
 Boli ale sistemului nervos
o Parkinsonism secundar (Magneziu)
o Alte afectiuni extrapiramidale si tulburari de motilitate (Mercur si compusi)
o Mononeuropatia membrelor superioare: sindrom de tunel carpian, leziuni ale nervului ulnar,
leziuni ale nervului radial (Miscari repetitive, Vibratii, Pozitii extreme ale incheieturii mâinii)
o Polineuropatie cauzata de agenti toxici (Arsen si compusi, Acrilamida, Sulfura de carbon,
Plumb, Mercur, Radiatii)
o Polineuropatie (Vibratii)
o Encefalopatia toxica (Plumb, Mercur, Solventi organici)
 Boli ale ochiului si anexelor
o Conjunctivite (Alergeni si iritanti profesionali)
o Cheratite (Radiatii UV)
o Cataracte (Radiatii infrarosii, TNT, Dinitrofenol, Etilen oxid, Naftalina)
o Nistagmus (Iluminat inadecvat)
o Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente (Suprasolicitari vizuale)
 Boli ale urechii
o Hipoacuzie, surditate (Zgomot peste LMA, Substante chimice ototoxice)
 Boli ale sistemului circulator
o Sindrom Raynaud (Vibratii cu actiune la nivelul membrelor superioare)
o Varice ale membrelor inferioare (Ortostatism prelungit)
o Tromboflebita de efort a membrelor superioare (Efort cu miscari ample ale membrelor
superioare)
 Boli ale sistemului respirator
o Pneumoconioza minerului la carbune (Pulberi de carbune)
o Azbestoza (Azbest)
o Silicoza, silicotuberculoza (Bioxid de siliciu liber cristalin)
o Aluminoza pulmonara (Aluminiu)
o Fibroza pulmonara (Gaze si vapori iritanti)
o Berilioza (Beriliu)
o Sideroza (Pulberi de fier)
o Stanoza (Pulberi si fumuri de staniu)
o Pneumoconioze cauzate de alte pulberi anorganice (Pulberi anorganice mixte)
 o Afectiuni pulmonare benigne: pleurezie benigna, atelectazii rotunde, placi pleurale (Azbest)
o Pneumonii interstitiale (Metale grele)
o Rinite alergice (Alergeni profesionali)
o Astm bronsic alergic si astm bronsic nonalergic (prin mecanism iritativ) (Alergeni si iritanti
respiratori profesionali)
o Bisinoza (Bumbac, in, cânepa)
o Boli respiratorii cronice nespecifice prin expunere la pulberi organice (Cereale, tutun, dejectii
de animale)
o Bronhoalveolita alergica extrinseca (Fân mucegait, bagasa, dejectii de animale, malt, ciuperci
etc.)
o Bronsita acuta si cronica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))
o Pneumonia chimica (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))
o Edemul pulmonar acut (Substante chimice (gaze, fumuri si vapori))
o Ulcer nazal si perforatia septului nazal (Crom, Arsen si compusi)
 Bolile ficatului
o Hepatite toxice (Substante chimice hepatotoxice)
 Boli ale pielii si tesutului subcutanat
o Dermita alergica de contact (Antibiotice, conservanti, arbori si plante, antiseptice, cauciuc,
vopsele, adezivi, metale, cosmetice, alti agenti)
o Dermita iritativa de contact (Sapunuri, detergenti, solventi, uleiuri si lubrifianti, produse
petroliere, acizi, baze, ciment, saruri metalice, zgura si vata de sticla, alti agenti)
o Dermita de contact mixta (alergica si iritativa) (Antibiotice, conservanti, arbori si plante,
antiseptice, cauciuc, vopsele, adezivi, metale, saruri metalice, cosmetice, sapunuri, detergenti,
solventi, uleiuri si lubrifianti, produse petroliere, acizi, baze, ciment, zgura si vata de sticla, alti
agenti)
o Urticarie (Latex, Epitelii animale, Temperaturi extreme)
 Boli ale sistemului osteo-musculo-articular si ale tesutului conjunctiv
o Sinovite si tenosinovite, bursite, epicondilite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale
articulatiilor, Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si
traumatizarea articulatiilor)
o Artroze cronice, periartrite (Miscari repetitive, Pozitii extreme, fortate, ale articulatiilor,
Suprasolicitare si presiuni prelungite asupra articulatiilor, Supraincordarea si traumatizarea
articulatiilor, Vibratii, Microclimat nefavorabil)
 Boli ale aparatului urinar
o Nefropatie toxica acuta si cronica (Metale grele si hidrocarburi alifatice halogenate)
 Intoxicatii acute, subacute si cronice profesionale si consecintele lor
o Expunerea profesionala la agenti chimici
 Boli profesionale cauzate de expunerea la agenti fizici
o Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice (Microclimat cald)
o Hipotermie, degeraturi (Microclimat rece)
o Imbolnaviri datorate compresiunilor sau decompresiunilor (Presiuni atmosferice crescute sau
scazute)
o Boala de vibratii: sindrom osteo-musculo-articular, sindrom digestiv, sindrom Raynaud,
sindrom nervos (Vibratii)
o Boala de iradiere (sindrom acut de iradiere) (Radiatii ionizante)
o Sindroame neuro-cardio-vasculare si endocrine (Câmpuri electrice si magnetice, Radiatii
electromagnetice neionizante din banda microunde si radiofrecventa)

Bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii
unei meserii sau profesii cauzate de factori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali caracteristici locului
de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului în cadrul procesului de
munca, indiferent de tipul de contract de munca existent între angajator si angajat. Sunt considerate de
asemenea boli profesionale afectiunile produse în conditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite de elevi,
studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii profesionale si de personalul care lucreaza în perioada de proba.
Bolile profesionale ale caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii în România sunt prezentate în
Anexa nr.2 a NGPM 2002. Lista ramâne deschisa si pentru alte boli, pentru care se face dovada relatiei
noxa/suprasolicitare - boala profesionala.
Bolile legate de profesie sunt boli cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura
profesionala; ele sunt precizate în Anexa nr.3 a NGPM 2002.
Pentru ca o afectiune a organismului sa poata fi calificata ca boala profesionala trebuie ca aceasta sa decurga
din exercitarea unei meserii sau profesii si sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici sau biologici
characteristic locului de munca sau suprasolicitarii.
Sanatatea Ocupationala
Introducere in Sanatatea Ocupationala
Sanatatea ocupationala este definita la ora actuala de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind
"promovarea si mentinerea celui mai înalt grad de bunastare fizica, mentala si sociala a muncitorilor de toate
ocupatiile, prin prevenirea perturbarilor cauzate sanatatii acestora de catre conditiile muncii, protejarea în
munca fata de riscurile rezultate din prezenta agensilor nocivi pentru sanatatea lor, plasarea si mentinerea
muncitorului într-o munca adecvata aptitudinilor fiziologice si psihologice."
"Omul este masura tuturor lucrurilor" spunea Protagoras: protejarea fortei de munca, indiferent de
reglementarile legale, trebuie sa fie considerata drept principiu de baza în activitatea firmei si un obiectiv la fel
de important ca si profitul. O asemenea politica trebuie sa transforme obligativitatea legala a realizarii
securitatii si sanatatii în munca într-o actiune voluntara, într-o asumare voita a responsabilitatii pentru conditiile
de munca ale salariatilor. Criteriul de securitate a muncii trebuie sa apara, cel putin tot atât de important ca si
criteriul economic, conjugat si nu subordonat acestuia.
Activitatile în materie de sanatate ocupationala sunt grupate în trei domenii:
- promovarea si mentinerea sanatatii muncitorilor si a aptitudinii lor de munca
- ameliorarea conditiilor si a mediului de munca în vederea asigurarii sanatatii si securitatii în munca
- implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii în munca, pentru eficientizarea si
controlul activitatilor din domeniul sanatatii ocupationale, în beneficiul angajatilor si al organizatiei
Construirea si implementarea unui sistem performant al managemenului securitatii si sanatatii în munca
necesita obligatoriu cunostinte fundamentale în domeniul stiinta managementului, înzestrând specialistul care
are sarcina conceperea sistemului cu instrumentele necesare unei conduceri moderne, stiintifice. Prevenirea
eficienta a accidentelor si a bolilor profesionale se poate realiza numai printr-o politica adecvata care sa aiba în
vedere îmbunatatirea continua a performantei si integrarea managementului de securitate si sanatate în munca în
managementul strategic al firmei. La momentul actual noile tendinte la nivel european si international în
domeniul sanatatii si securitatii în munca sunt reprezentate de elaborarea de sisteme integrate de management
care includ managementul sanatatii si securitatii în munca alaturi de managementul calitatii si al mediului.
Dar la fel de importanta este întelegerea interrelatiei dintre munca si sanatate, ceea ce necesita cunostinte
temeinice de medicina a muncii, psihologie a muncii, ergonomie, chimie industriala, toxicologie, fizica si alte
domenii.
Obiectivul final este promovarea sanatatii ocupationale a tuturor angajatilor în sensul defintiei de Organizatiei
Mondiale a Sanatatii, ceea ce impune o atitudine proactiva în identificarea riscurilor profesionale si
supravegherea sanatatii lucratorilor, efectuarea de recomandari pertinente pentru protejarea sanatatii si a
securitatii acestora, permitând scaderea incidentei bolilor profesionale si a accidentelor de munca.
O alta directie de actiune o constituie dezvoltarea de programe eficiente de promovare a sanatatii la locul de
munca, cu efecte benefice în planul sanatatii angajatilor, a reducerii cheltuielilor pentru servicii medicale si a
absenteismului si a cresterii productivitatii lucratorilor, ceea ce în final, în special pe termen lung, se poate
traduce printr-un raport cost-beneficiu favorabil angajatorului.
 Catedra “Igienă generală”

Referat
Tema: “Boli profesionale”

Profesor : Cebanu E.
Efectuat : Puzur O. gr 1301
2009