Mediul padurilor tropicale

Considerate adeseori speranta, ”Eldorado-ul” silviculturii viitorului, iar alteori simple visuri
utopice, padurile tropicale retin din ce in ce mai mult atentia biologilor entuziasmati de
complexitatea si bogatia lor floristica si structurala, ecologilor preocupati de apararea si conservarea
mediului ambiant al planetei, economistilor ingrijorati de viitorul omenirii, dar mai ales a
silvicultorilor interesati in gospodarirea aurului verde al planetei.

Ce sunt padurile tropicale ?

Padurile tropicale sunt areale caracterizate prin vegetatie vasta, temperatura ridicata si precipitatii
tot timpul anului. Padurile tropicale sunt cele mai diversificate ecosisteme de pe Terra. Desi ocupa
aproape 7% din intinderea uscatului ele contin mai mult de 50% din flora si fauna Pamantului. Un
hectar de padure tropicala poate contine pana la 600 de specii de copaci. Si mai impresionant poate
fi numarul animalelor, care intr-o singura padure pot fi mai multe decat animalele existente in toate
insulele britanice. Padurile tropicale se afla în Africa, Asia, Australia si America Centrala si de Sud.
Cea mai mare padure tropicala din lume e jungla amazoniana.

Unde gasim paduri tropicale ?

Padurile tropicale se gasesc la tropice, regiuni aflate între Tropicul Capricornului si cel al
Racului. În aceste regiuni, soarele este foarte puternic si straluceste la fel de multe ore pe tot
parcursul anului, astfel încât clima este calda si constanta.

Multe tari au paduri tropicale. Cele mai extinse dintre acestea se gasesc în America Centrala si
de Sud – bazinul Amazonului, Africa Centrala si de Vest – bazinul fluviului Zair, Madagascar, Asia
de SE, insule in Oceanul Pacific. Dintre acestea reamintim:

1. Brazilia
2. R. D. Congo
3. Peru
4. Indonezia
5. Columbia
6. Papua Noua Guinee
7. Venezuela
8. Bolivia
9. Mexic
10. Surinam.
 Padurile tropicale sunt de mai multe tipuri: paduri tropicale de depresiune; paduri de
mangrove – cresc in mlastini de apa sarata de coasta; paduri de munte – care se mai numesc si
paduri de nori.

Din ce e formata o padure tropicala ?

Fiecare padure tropicala e unica, dar exista trasaturi comune tuturor padurilor tropicale:

• Locatia: se gasesc la tropice.

• Ploile: în padurile tropicale ploua cel putin 200 cm anual.
• Coronamentul: padurile tropicale au un coronament alcatuit din ramurile si frunzele copacilor desi.
Majoritatea plantelor si animalelor din padurea tropicala traiesc în coronament. Acesta se poate afla
la 30 m deasupra pamântului.
• Biodiversitatea: padurile tropicale au o mare diversitate biologica. Biodiversitatea cuprinde toate
vietuitoarele -plantele, animalele si ciupercile -care se gasesc într-un ecosistem. Oamenii de stiinta
considera ca jumatate din plantele si animalele terestre traiesc în padurile tropicale.
• Relatiile simbiotice dintre specii: speciile din padurea tropicala conlucreaza adesea.
Simbioza este o relatie în care doua specii diferite se ajuta una pe alta. De exemplu, unele plante
ofera adapost si hrana furnicilor. În schimb, furnicile le protejeaza de alte insecte care ar vrea sa se
hraneasca cu frunzele plantei.

Temperatura

Padurile tropicale sun in mod obisnuit calduroase, temperatura anuala fiind de 25ºC.
Temperatura intr-o padure tropical nu depinde doar de distant de ecuator ci si de altitudine. O data
cu cresterea altitudinii, temperatura noptii scade semnificativ, astfel, padurile tropicale tipice nu se
gasesc la altitudini mai mici de 1000 m.

Precipitatii

Padurile tropicale pot varia de la 1.8 m³ pana la 9 m³ de precipitatii anual. Lucrul care se distinge
intr-o adevarata padure tropical este distributia precipitatiilor in timpul unui an – nu sunt anotimpuri
secetoase. In mod obisnuit, in fiecare luna cad cel mult 100 mm de precipitatii. Daca o padure
tropical are perioade uscate, ele sunt de obicei scurte si imprevizibile.

Solul padurii tropicale

In ciuda varietatii mari, una din caracteristicile padurii tropicale este solul sarac in nutrient care
pot fi absorbiti de radacinile plantelor. Minerale nutritive din soluri sunt spalate de precipitatiile
bogate si de temperaturile ridicate de-a lungul sutelor de ani.
Frunzele din coronament fac din solul padurii un loc umbros si umed. În pofida umbrei
cvasipermanente, solul padurii constituie o parte importanta a ecosistemului forestier. Pe solul
padurii au loc procesele de descompunere. Prin acest proces, ciupercile si microorganismele
dezintegreaza plantele si animalele moarte si recicleaza materii si nutrimente esentiale.

Compozitia florei tropicale

 Particularitatile ecologice ale lumii tropicale sunt oglindite si amplificate la nivelul florei si
vegetatiei. Profund diferentiatata fata de flora regiunilor temperate, flora reginunilor intertropicale
se caracterizeaza prin anumite particularitati sistematice.
Abundenta Pterodophitelor constituie prima caracteristica sistematica importanta a florei
tropicale. Pteridophitele prezinta o multitudine de specii si forme incepand de cu ferigile
arborescente si termiand cu specii minuscule aparute din muschi, printre care de altfel si traiesc.
Polypodiaceele sunt,de asemenea foarte abundente constituind aproape majoritatea speciilor
tropicale.Ele sunt reperzentate prin genurile :Asplenium,Polydodium, Pteris etc.
Familia Palmierilor este in mare parte tipic tropicala.
Cei mai multi reprezentanti au port aborescent, altii lianescent, ca de ex. Calamus,care poseda
dispozitive de agatare aparute prin transformarea frunzelor sau inflorescentelor. Multi palmieri sunt
bine cunoscuti fie pentru portul lor frumos, fie pentru rolul lor economic: Oreodoxa regia sau
palmierul columnar, foarte decorativ, Cocos nucifera sau cocotierul, una dintre sursele mondiale de
materii grase.
Desi contin numeroase specii, padurile tropicale sunt uniforme in toate zonele. Majoritatea
copacilor au trunchiuri inalte, si au crengi ce pornesc aproape de la coroana. Plantele padurii
tropicale au multe caracteristici fizice care apartin unui anumit habitat, cum ar fi bananierul, care
are niste frunze largi pentru a capta cat mai multa lumina, cea care nu este interceptata de patura de
frunze ale arborilor mai inalti.

Planta Rafflesia: Uriasa planta Rafflesia este cea mai mare floare din lume, cantareste pana la
7 kg si masoara pana la 91 cm. Gasindu-se in padurile tropicale din Malaezia si Indonezia,
planta emana un miros de carne putrezita pentru a atrage unele specii de muste.

In unele cazuri, frunzele plantelor tinere pot fi de 10 ori mai mari decat cele ale unor
plante adulte. Padurile tropicale, contin de asemenea si plante insectivore, care isi procura
unele substante folositoare prin capturarea insectelor in frunzele lor. Insecta este prinsa
intr-o cavitate, ce se afla in centrul plantei, si contine sucuri digestive. In padurea
tropicala se intalnesc, de asemenea si liane care se urca pe copacii, astfel expunandu-si
frunzele si florile la lumina.

Fauna padurilor tropicale

Mamiferele din padurea tropicala

Padurile tropicale adapostesc multe specii de mamifere, de dimensiuni diferite, de la

micul lemur-soarece la elefantul african de padure. Felinele (tigrii, jaguarii, leoparzii si
felidele mici) si primatele (printre care si maimutele) sunt cele mai cunoscute, însa
majoritatea mamiferelor din padurile tropicale sunt mici, nocturne si aproape
inobservabili. În majoritatea padurilor tropicale abunda liliecii si rozatoarele.

Pasarile din padurea tropicala

Padurile tropicale adapostesc multe specii de pasari, printre care papagali, pasari-
rinocer, tucani sipasari rapitoare cum ar fi acvilele, soimii si vulturii. Unele pasari
migratoare vin în padurile tropicale iarna si se întorc în regiunile reci în timpul primaverii
si verii. De exemplu, multe pasari cântatoare din SUA migreaza iarna în America
Centrala sau chiar pe Amazon.

Reptilele si amfibienii din padurea tropicala

Padurile tropicale adapostesc o mare diversitate de reptile (serpi, sopârle, testoase de

apa, de uscat, crocodili) si amfibieni (broaste, brotaci, salamandre, tritoni si apode). Ele
se gasesc în toate padurile tropicale, din coronament si pâna în râuri si estuare.
Din nefericire, multe reptile si amfibieni sunt amenintate de micsorarea habitatului, de
comertul cu animale de companie si de schimbarile climaterice. Amfibienii sunt, mai
ales, amenintati, din cauza epidemiilor de boli fatale care se raspândesc pe tot globul.
Bolile au ucis pâna acum 170 de specii de broaste si de brotaci în ultimii 30 de ani.
Oamenii de stiinta nu stiu ce declanseaza aceste boli si cum pot ele fi controlate. S-au luat
masuri de urgenta pentru unele specii amenintate, care au fost duse în gradini zoologice,
acvarii si gradini botanice pâna ce se va gasi o cura.

Pestii din padurea tropicala

Apele din padurile tropicale – râurile, estuarele, lacurile si mlastinile – adapostesc

majoritatea speciilor de pesti de apa dulce. Bazinul hidrografic al Amazonului cuprinde
peste 3000 de specii cunoscute si multe altele neidentificate. Multi dintre pestii din
acvariile de apa dulce provin din padurile tropicale. Scalarii, neonii, pestii
Discus si speciile de somn provin din padurile tropicale din America de Sud, în timp
ce Danio, Gourami, Betta si Botia sunt din Asia.

Insectele din padurile tropicale

 Majoritatea speciilor animale care se gasesc în padurea tropicala sunt insecte. Un sfert
din speciile de animale numite si descrise de cercetatori sunt gândaci. Se cunosc circa
500.000 de specii de gândaci.

Mediul padurilor tropicale poate fi de 2 tipuri: mediul padurilor tropicale umede si

uscate.
MEDIUL ŞI PEISAJELE DIN REGIUNILE TROPICAL-UMEDE CU DOUĂ
ANOTIMPURI
Localizare: 5˚-20˚ lat.: America Centrală, E Braziliei, India, indochina, SE Chinei, N
Australiei, Africa Centrală.
Caracteristicile factorilor de mediu:
- sezon cald şi ploios (20˚-25˚C; 1000- 1500 mm precipitaţii);
- sezon cald şi secetos (10˚-20˚C, precipitaţii rare, averse);
- soluri FeO, AlO, culoare roscata sau violacee;
- alterari chimice, alunecari de teren;
- forme de relief: pedimente, platouri, inselberguri;
Tipuri de peisaje:
- savane – ierburi xerofile si palcuri de arbori; exista savane cu baobabi, acacii,
palmieri (Africa), savane cu ierburi inalte (campos – Brazilia, llanos – Venezuela);
- paduri tropicale semperviriscente, in vecinatatea padurilor ecuatoriale (2-3 luni
seceta); din ele se desprind paduri-galerii;
- paduri cu frunze cazatoare, in vecinatatea savanelor;
- paduri musonice – India, Asia de SE, America Centrala – santal, teck, abanos;
vegetatie densa, inaltime redusa, 30-35 m;
- peisaje antropizate: in zone cu exploatari de minereuri, diamante, pe litoral.

MEDII SI PEISAJE TROPICAL-USCATE

Localizare: 15˚-30˚ lat.: N Africii (Sahara), Pen. Arabia, Irak, Iran, Pakistan, India,
Pod. Mexican, S Africii (Kalahari), America de S (Atacama), centrul si E Australiei;
Caracteristicile factorilor de mediu:
- climat cald si uscat (sub 200 mm precipitatii);
- vegetatie saraca, adaptari (ciclu vegetativ scurt, radacini adanci, frunze reduse,
spini);
- fauna saraca (pradatoare, reptile, insecte);
- vai seci (ueduri);
- fluvii cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate: Nil, Senagal, Murray;
- intinderi mari de nisip (erguri), campuri de pietre (hamade);
Tipuri de peisaje:
- deserturi – precipitatii rare, sub 150 mm pe an, averse, exista ani fara ploi; mase de
nisip, campuri de pietre, cruste de saruri, vegetatie saraca;
- semideserturi – precipitatii 300-350 mm, cad regulat; ierburi, arbusti; brusa cu acacii
(N Saharei), brusa cu cactee (Mexic), caatinga (Brazilia);
- muntii – versanti dezgoliti, cu mase de grohotis (amplitudini mari de t˚ - ridicate
ziua, negative noaptea);
 - oazele – panza de apa subterana este la adancime mica; favorabile asezarilor umane;
culturi de curmali, leandri, arbori de fistic; antropizari in zonele cu exploatari de petrol si
gaze.

De ce sunt importante padurile tropicale ?

Padurile tropicale sunt importante pentru ecosistemul global, deoarece:

• ofera adapost multor plante si animale din lume;
• ajuta la stabilizarea climei planetare;
• protejeaza împotriva inundatiilor, a secetei si a eroziunii;
• sunt o sursa inestimabila de medicamente si hrana;
• sustin triburile locale;
• sunt locuri minunate de vizitat.
• ajuta la stabilizarea climei absorbind bioxidul de carbon din atmosfera.
• influenteaza si clima locala, producând ploile tropicale si moderând temperatura.
•ofera adapost florei si faunei
• mentin circuitul apei în natura
• reduc eroziunea. Radacinile copacilor din padurea tropical si vegetatia ancoreaza
solul. Când sunt taiati copacii, solul nu mai e protejat si e spalat de ploaie. Acest proces
se numeste eroziune.

Distrugerea padurilor tropicale

Padurile tropicale acopereau odata o suprafata de peste doua ori mai mare decat cea din
prezent, iar distrugerea cea mai rapida a avut loc in ultimii 50 de ani. In 1976 ONU estima ca
57.000 km2 de padure dispar in fiecare an.
Un motiv principal al distrugerii padurilor este exploatarea intensiva a unor arbori
tropicali cu lemn de esenta tare, precum mahonul si tecul catre tarile dezvoltate.
Dupa taietorii de lemne urmeaza bastinasii care ard suprafete mari de padure pentru a-si
crea loturi agricole. Exploatarea miniera in cariera este alt factor care distruge padurea tropicala.
Altii taie padurile pentru a face loc fermelor de animale.
Oamenii de stiinta sunt ingrijorati de faptul ca distrugerea padurilor tropicale poate sa
duca la schimbari climatice, sau se le accelereze. De exemplu, arderea padurilor contribuie la
cresterea cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera si astfel intareste efectul de sera, care
determina incalzirea globala.
Mai mult ca niciodata, oamenii recunosc pericolele implicate de distrugerea padurilor
tropicale, si faptul ca aceasta trebuie protejata!
 defrisarea padurii tropicale

Cum putem salva padurile tropicale?

Padurile tropicale dispar cu o rata alarmanta. Partea buna este ca exista multi
specialisti care vor sa le salveze. Partea proasta e ca salvarea padurilor tropicale nu-i
lucru usor. Va fi necesar efortul conjugat al multor oameni pentru a asigura
supravietuirea padurii tropicale si a faunei ei, pentru ca si copiii nostri sa se bucure de ea
si s-o aprecieze. Pasii necesari pentru salvarea padurilor tropicale si, pe o scara mai larga,
a ecosistemelor planetare, presupun concentrarea asupra copacilor:
• educarea celorlalti cu privire la importanta mediului si la modul în care pot ajuta ei la
salvarea padurii tropicale;
• refacerea fondului forestier distrus prin plantarea de copaci acolo unde padurile au
fost defrisate;
• încurajarea oamenilor sa traiasca într-o maniera nedistructiva pentru mediu;
• declararea ca rezervatie naturala a unor regiuni, pentru protejarea padurilor tropicale
si a faunei;
• sustinerea companiilor care opereaza de o maniera ce reduce distrugerea mediului.