Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
36Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Oceanografie - Curs

Oceanografie - Curs

Ratings: (0)|Views: 2,025|Likes:
Published by Alexandru Miroiu

More info:

Published by: Alexandru Miroiu on May 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2013

pdf

text

original

 
Oceanografie
Oceanografia
este stiinta nelimitata despre oceane, multi si interdisciplinara, beneficiind de un setinfinit de tehnici de lucru si de metode de analiza. Principalele ramuri sunt:
oc. fizica → se ocupa cu studiul proprietatilor fizice ale apei (tº, densitate, culoare, transparenta,turbiditate, conductibilitate electrica), dinamica maselor de apa si diferite tipuri de miscari (valuri, maree,oscilatiile de nivel, curentii oceanici). Aceasta se mai ocupa si cu interactiunile ocean – atmosfera.
oc. chimica → studiaza compozitia chimica a oceanelor, evolutia in timp a acestora si interactiunile dincadrul bazinelor oceanice privite ca si sisteme chimice, precum si ciclurile biogeochimice (ex: regimulazotului)
geologia marina → se ocupa cu studierea sedimentelor si a structurii bazinelor oceanice. Aceasta ramuradebuteaza in sec XIX, odata cu expeditia Challenger (1872 – 1876) cand se recolteaza sedimente din toatecompartimentele importante ale Oceanului Planetar (OP).
 biologia marina → este cea mai veche ramura, intrucat analizele privind organismele marine s-au facutinca din antichitate.Subramuri:- ecologie marina → s-a dezvoltat la mijlocul sec XX si are o analiza duala biotop – biocenoza- geomorfologie marina → se ocupa cu studiul reliefului marina) costiera b) submarinaLimita dintre cele doua este data de baza valurilor 
.
- paleoceanografia → disciplina cea mai tanara. Aceasta se ocupa cu intelegerea evolutiei trasaturilor fizice,chimice, geologice, de relief ale OP de-a lungul erelor geologice.- ingineria marina → se ocupa cu proiectarea, constructia si intretinerea diferitelor interventii antropice dindomeniul marii cu scopul combaterii problemelor de mediu, amenajarilor coastelor, dezvoltarii turismului.
Oceanul Planetar 
reprezinta totalitatea bazinelor oceanice, marilor mediterane si marilor marginale de peTerra, ocupand 70,8% din suprafata Planetei, cu un volum total de apa de 1370 mil km³, cu adancime mediede 3790 m si avand peste jumatate din suprafata sa dezvoltata la adancimi cuprinse intre 4000 – 6000 m.Subunitati:1) Bazinele Oceanice → sunt bazine de mari dimensiuni care despart continentele, cu fundul grefat pe crustaoceanica si secundar pe crusta continentala. Prezinta o circulatie sistematica a maselor de apa de formacurentilor, sub controlul circulatiei generale atmosferice.2) Marile Mediterane → sunt bazine marine de dimensiuni mici situate intre continente, ce comunica cuoceanele prin stramtori. Mediteranele se suprapun peste contactele dintre placile tectonice, motiv pentru carele este caracteristica instabilitatea tectonica manifestata prin cutremure si procese vulcanice.Mediteranele prezinta o circulatie locala a apei, decuplata de la circulatia generala oceanica, influentata devanturile locale si de aportul de apa dulce al marilor sisteme fluviale.Se deosebesc doua tipuri de mediterane:- intercontinentale: Mediterana Europeana, Americana (M.Caraibelor si G.Mexic), Austral-Asiatica,Marea Rosie si G.Persic- intracontinentale:M.Baltica, G.Hudson, Bazinul Arctic – acesta prezinta caracteristici comuneatat bazinelor mediterane cat si celor oceanice.1
 
3) Marile Marginale → sunt formate din bazine care comunica larg cu oceanele invecinate, prezinta ocirculatie a maselor de apa conectata la circulatia majora a oceanelor si sunt dezvoltate doar pe crustacontinentala la adancimi relativ mici (d < 200 m). Acestea se mai numesc si
mari de şelf 
.Ex: Marea Manecii, Nordului, Irlandei, Alba, Barents, Bering, Ohotsk, Japoniei, Galbena, Chinei de S si de E.Marea Neagra este un bazin mediteranean semiînchis si de dimensiuni reduse (466.000 km²). Aparefrecvent gresit incadrata ca fiind o mare continentala sau marginala. Nu poate fi un astfel de bazin, deoarece:- dpdv geologic, relieful este grefat atat pe crusta continentala cat si pe crusta oceanica- dpdv geomorfologic prezinta margini continentale si campii abisale- exista o comunicare libera intre acvatoriul euxinic si Mediterana, apoi Oceanul Atlantic.
Bazinele oceanice: structura, evolutie, relief 
Primele informatii privind conturul Oceanului Atlantic apar in sec XVI, in timp ce M.Mediterana estecartata inca din sec VI – VII I.Hr.Teorii privind formarea bazinelor apar la sfarsitul Evului Mediu si in perioada moderna, dar mai degraba subforma unor proiectii fantastice.A.Humboldt, in 1800 formuleaza prima teorie conform careia bazinul Atlantic s-a format prindepartarea Americilor de Europa si Africa.In sec XX, Alfred Wegener (1915) emite teoria derivei continentelor, conform careia continentele actuale s-auformat prin separarea unui continent unic – Pangaea – care se afla inconjurat de un ocean unic – Phanthalasa.Aceasta teorie lenta a cunoasterii reliefului oceanic se datoreaza tehnicilor de lucru neschimbate.Odata cu introducerea tehnicii sondarii acustice (expeditia Meteor din 1925), datele batimetrice se vor strange intr-un ritm foarte rapid, astfel incat in anii ’50 se obtine prima imagine de sinteza a reliefuluiOceanului Atlantic, M.Mediterane si mult mai general pentru Oceanul Pacific si Indian.Aceasta realitate proaspat cunoscuta nu poate fi explicata prin teoriile clasice, astfel incat are loc unsalt important in geologie si geomorfologie.Teoria formarii bazinelor oceanice apare odata cu formularea unei noi teorii privind relieful si evolutia Terrei
teoria tectonicii globale (anii ’60) la care au contribuit hotarator, oceanografii de la Institutul National“Woods Hole” (SUA).Formarea bazinelor oceanice este explicata prin teoria expansiunii fundurilor oceanice. Concret,deplasarea divergenta a placilor tectonice fata de rifturile din axa dorsalelor, induce o miscare continua siuniforma de deplasare laterala de tip “covor rulant”.In paralel, pe contactele convergente destructive dintre placile tectonice, se consuma crusta oceanica intendinta de inchidere a bazinelor oceanice. Oceanul Atlantic se afla in expansiune, iar Oceanul Pacific intr-un proces de restrangere.Vitezele de deplasare laterala a placilor (contacte divergente constructive intre placi) este de 2-5 cm/anin Atlantic, 1-10 cm/an in Oceanul Indian si 5-15 cm/an in Pacific.
Relieful bazinelor oceanice
Identificarea si analiza formelor de relief, se face utilizand diferite seturi de criterii:-morfografice → geometria formei de relie-morfometrice → dimensiunea - || --morfodinamice → evolutia - || --morfotectonice si morfostructurale → formele mari de relieRelieful Terrei se divide in 3 mari complexe morfologice care au acelasi rang:
o
Continentele
o
Marginile continentale
o
Fundurile oceanice2
 
1) Marginea continentala (termen propus de Wegener si combatut de Guttemberg, dar revine odata cu teoriatectonicii globale) este relieful grefat pe crusta continentala, care racordeaza continentele cu bazineleoceanice, cu un profil general convex – concave, cu dimensiuni de 10² - 10³ km si cu o evolutie perceptibila inorizonturi de timp de 10 - 10 ani.
Tipuri de MC
(margini continentale)In functie de geneza si structura:- pasive- active
MC pasive
deriva din contactele divergente constructive dintre placi. Acestea se caracterizeaza prinextensiunea mare a unitatilor, care prezinta un profil bine dezvoltat si pante relativ mici.Dupa criterii regionale, se disting 3 tipuri de MC pasive:a)MC de
tip neoformat 
este specifica Marii Rosii si G.Californiei, reprezentand procese tinere deriftogeneza. b)MC de
tip Africana
exprima MC cu aport redus de sedimente, care afecteaza intreaga morfologie. Seintalneste in jurul Africii, Antarctidei, Groenlandei si S,V Australiei.c)MC
american
, reprezentand coastele cu aport masiv de sedimente care dezvolta subunitati mai extinse.
MC active
se suprapun contactelor convergente destructive dintre placile tectonice. Din acest motiv secaracterizeaza printr-o intensitate mare a proceselor geodinamice exprimate prin subductii, seismicitate sivulcanism.Oceanul Pacific este inconjurat de MC active, exceptand limita sudica (MC pasiva). In functie de structura sinatura placilor aflate in contact, MC active prezinta doua subtipuri:- andin → latura Estica a Oceanului Pacific. In acest caz, avem un contact dintre o placa oceanica si unacontinentala, cea oceanica fiind subdusa de cea continentala. Aceasta este tipul de MC activa cea maidinamica.- arc insular → latura Vestica a Oceanului Pacific, unde doua placi oceanice sunt intr-un contact compresiv,rezultand prisme de acretie de tip “arc insular” si selfuri continentale extinse in spatele arcului insular, carevor gazdui mări marginale.3

Activity (36)

You've already reviewed this. Edit your review.
Lucia Marina liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Ionela Lirnic liked this
Simona Balan liked this
Simona Balan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->