Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Nicolae Steinhardt Eseu Irina Ciobotaru

Nicolae Steinhardt Eseu Irina Ciobotaru

Ratings: (0)|Views: 84|Likes:
Published by cabindav

More info:

Published by: cabindav on May 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2012

pdf

text

original

 
72
   T  a   b  o  r ,  n  r .   5 ,  a  u  g  u  s   t   2   0   0   8
        E      s      e      u
Nicolae Steinhardt intelectualul sub povara istoriei
I
RINA 
C
IOBOTARU
C
ontextualizarea istoric
ă
a existen
ţ
ei lui Nicolae Steinhardt în perioada 1945-1989 este nece-sar
ă
pentru clari
carea numeroaselor momente care îi determin
ă
evolu
ţ
ia spiritual
ă
. Moduls
ă
u particular de în
ţ
elegere a istoriei, libert
ăţ
ii, fericirii, cre
ş
tinismului, românismului, monahis-mului, literaturii este condi
ţ
ionat de factorii supraindividuali: istorie – dac
ă
se face o raportare lacoordonate ra
ţ
ional-cronologice, destin – dac
ă
se face o raportare la coordonata suprara
ţ
ional-religioas
ă
. Convertirea la ortodoxie, prin botez asumat, are loc în condi
ţ
ii explicabile „istoric”.Descoperirea identit
ăţ
ii spirituale prin raportarea la membrii genera
ţ
iei interbelice are loc ca re- vela
ţ
ie condi
ţ
ionat
ă
istoric. Apari
ţ
iile editoriale între anii 1976-1988 sunt condi
ţ
ionate de cenzur
ă
 ca factor istoric. Coresponden
ţ
a purtat
ă
cu Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Mircea Eliade, EmilCioran, Eugen Ionescu, Lucian Boz î
ş
i datoreaz
ă
intensitatea
ş
i con
ţ
inutul aceluia
ş
i factor istoricstimulator de „anticorpi” spirituali.Deceniile postbelice în România pot
divizate în trei etape: 1944-1948 (instaurarea regimu-lui sovietic, antiromânesc), 1948-1965 (institu
ţ
ionalizarea închisorii politice)
ş
i 1965-1989 (insti-tu
ţ
ionalizarea cenzurii
ş
i a cultului personalit
ăţ
ii). Prima perioad
ă
enun
ţ
at
ă
mai sus este marcat
ă
 de o atmosfer
ă
de confuzie pe plan politic intern
ş
i interna
ţ
ional, de taton
ă
ri
ş
i negocieri care ducla recon
gurarea dramatic
ă
a h
ă
r
ţ
ii Europei. Cea de a doua etap
ă
determin
ă
muta
ţ
ii decisive înstarea societ
ăţ
ii române
ş
ti prin politica arest
ă
rilor nejusti
cate moral, mai ales în rândul intelec-tualilor refractari la ideologia comunist
ă
. Ultima etap
ă
este marcat
ă
de aplicarea unei politici cul-turale
ş
i economice „falimentare”. Cenzura sever
ă
afecteaz
ă
întreaga intelectualitate româneasc
ă
 
ş
i calitatea literaturii.Perioada 1948-1964 este marcat
ă
de impunerea modelului economic marxist-leninist intro-dus de noii lideri politici, imediat dup
ă
preluarea de
nitiv 
ă
a puterii, în 1948. Principiile stalinis-mului economic sunt impuse indiferent de rezisten
ţ
a opus
ă
de clasele sociale dominate (în specialintelectuali, clerici,
ţă
rani). Atmosfera tensionat
ă
, produs
ă
de presiunile politice
ş
i agravat
ă
de
 
N S –    
73
   T  a   b  o  r ,  n  r .   5 ,  a  u  g  u  s   t   2   0   0   8
        E      s      e      u
iner
ţ
ia societ
ăţ
ii române
ş
ti, este ilustrat
ă
memorabil de Stelian T
ă
nase, în volumul
 Anatomiamisti 
 fi
c
ă
rii 
1
, care adun
ă
m
ă
rturisirile
ş
i paginile de jurnal ale unor intelectuali precum Alice Voi-nescu
2
, Maria Noica, Ileana Iordache (
ica lui Vladimir Streinu), Dorina Al-George, Cornelia Pil-lat (so
ţ
ia lui Constantin Pillat) sau Alexandru Paleologu.Un num
ă
r impresionant de intelectuali este trimis spre temni
ţ
e, dup
ă
procese-fa
ţ
ad
ă
, pentrudelicte
ctive, prev 
ă
zute în noul cod penal cu pedepse s
d
ă
toare. Arest
ă
rile
ş
i condamn
ă
rile au loc în trei valuri succesive: 1948-1950, 1953-1955, 1958-1960. Ultimul dintre aceste valuri represiveare ca victime tocmai intelectualii din genera
ţ
ia interbelic
ă
, incapabili a se adapta noului sistemideologic.În decembrie 1958 este arestat Constantin Noica pentru lectura unui manuscris
ş
i a unorlucr
ă
ri considerate anti-comuniste
 
(
 Anti-Goethe, Povestiri din Hegel 
– publicate, în 1980, subtitlul
 Povestiri despre om
 
ş
i
 R
ă
spuns unui prieten îndep
ă
rtat 
adresat lui Emil Cioran)
ş
i a unorc
ă
r
ţ
i primite din Fran
ţ
a, de la Emil Cioran (
 La tentation d’exister
)
ş
i Mircea Eliade (
 La forêt in-terdite
,
 Mitul eternei reîntoarceri 
,
 Imagini 
ş
i simboluri 
), prin intermedierea Mariettei Sadova.Pân
ă
la
nalul lui 1959 sunt aresta
ţ
i cu acelea
ş
i învinuiri Constantin Pillat, Marietta Sadova, Bea-trice Strelisker (Trixi, în
 Jurnalul fericirii 
), Sergiu Al-George, Vladimir Streinu, Ar
ş
avir Acterian,Theodor Enescu, Ion Negoi
ţ
escu, Alexandru Paleologu, Anca Cantacuzino, P
ă
storel Teodoreanu.Ultimul (31 decembrie 1959) este convocat la Securitate Nicu Steinhardt care refuz
ă
s
ă
 
e martoral acuz
ă
rii
ş
i este arestat la 4 ianuarie 1960. Un total de dou
ă
zeci
ş
i trei de intelectuali formeaz
ă
 lotul Pillat-Noica, sau al intelectualilor „mistico-legionari”, cu condamn
ă
ri între
ş
apte
ş
i dou
ă
zeci
ş
i cinci de ani de munc
ă
silnic
ă
, închisoare corec
ţ
ional
ă
 
ş
i con
scarea averii. Nicu Steinhardt pri-me
ş
te o condamnare de doisprezece ani,
ind gra
ţ
iat în august 1964, în urma amnistiei generale. Alte procese din aceea
ş
i categorie duc la ani grei de temni
ţă
pentru intelectuali
ş
i clerici pre-cum cei din „Rugul aprins”, mi
ş
care cu caracter religios ini
ţ
iat
ă
de scriitorul Sandu Tudor, devenitmonahul Daniil, c
ă
ruia i se al
ă
tur
ă
scriitorul Ion Marin Sadoveanu, poetul
ş
i medicul Vasile Voi-culescu, profesorul universitar Dumitru St
ă
niloae, Alexandru Elian, Alexandru Mironescu. Dup
ă
 un proces-simulacru, ei primesc pedepse cu închisoarea cuprinse între zece
ş
i dou
ă
zeci
ş
i cinci deani. Sandu Tudor moare în închisoare. Noua constitu
ţ
ie, prin care erau „legiferate”
ş
i justi
cateastfel de procese
ş
i condamn
ă
ri, fusese votat
ă
în 1952, dup
ă
primirea – a
ş
a cum declara Gheor-ghiu-Dej – a opt mii de propuneri din partea oamenilor muncii. În fapt, constitu
ţ
ia româneasc
ă
 era cópia
del
ă
a constitu
ţ
iei lui Stalin, din 1936
3
. Mor în închisorile comuniste Mircea Vulc
ă
-nescu, Anton Golopen
ţ
ia, Gheorghe Br
ă
tianu, în timp ce al
ţ
i intelectuali de marc
ă
sunt margina-liza
ţ
i (Lucian Blaga, Constantin R 
ă
dulescu-Motru, Dimitrie Gusti). „Recuperarea” intelectualilorreu
ş
e
ş
te în cazuri precum Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, George C
ă
linescu sau Tudor Arghezi.Este instaurat
ă
cenzura, iar în 1948 peste 8.000 de titluri sunt notate într-un volum de 522 depagini numit
 Publica
ţ 
ii interzise
4
.
Printre autorii complet sau par
ţ
ial interzi
ş
i se num
ă
r
ă
LiviuRebreanu, Henriette H. Stahl, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu
ş
i Lucian Blaga.Evolu
ţ
ia literar
ă
a lui Nicolae Steinhardt este profund condi
ţ
ionat
ă
de factorul biogra
c.De
nirea sa individual
ă
se realizeaz
ă
prin contactul inevitabil („predestinat”) cu istoria. PentruNicolae Steinhardt, în mod particular în pleiada intelectualit
ăţ
ii române
ş
ti care a trecut prin în-
1
S
TELIAN
T
 Ă 
NASE
,
 Anatomia misti 
 fi
c
ă
rii. 1944-1989. Procesul Noica-Pilla
, Bucure
ş
ti, Editura Humanitas, 1997.
2
De exemplu, la 26 iunie 1948, Alice Voinescu noteaz
ă
: „Loviturile nemiloase
ş
i gratuite date clasei mele dest
ă
i-nuie inten
ţ
ia net
ă
de a o distruge cu încetul. Metode bine studiate, experimentate
ş
i aplicate cu sadismul rece al Asiaticului. […] La Berlin situa
ţ
ia e încordat
ă
. De mult n-am mai sim
ţ
it ca acum c
ă
s-a apropiat iar ceasul al 12-lea.M
ă
tem de deport
ă
ri în mas
ă
– de des
in
ţ
area p
ă
turii culte” (A 
LICE
OINESCU
,
Jurnal 
, Ed. Albatros, Bucure
ş
ti,2004, p. 16).
3
LAD
G
EORGESCU
,
 Politic
ă
 
ş
i istorie: cazul comuni 
ş
tilor români 1944-1977 
, Ed. Jon Dumitru-Verlag, München,1983, p. 264.
4
D
ENNIS
D
ELETANT
, „România sub regimul comunist (decembrie 1947-decembrie 1989)”, în ***,
 Istoria Români-ei 
,
ed. cit 
., p. 411.
 
Irina Ciobotaru
74
   T  a   b  o  r ,  n  r .   5 ,  a  u  g  u  s   t   2   0   0   8
        E      s      e      u
chisorile politice comuniste, deten
ţ
ia reprezint
ă
„cheia” în
ţ
elegerii destinului
ş
i punctul din caredestinul devine un dat asumat responsabil. „Nu oricine e la în
ă
l
ţ
imea suferin
ţ
ei pe care o îndur
ă
 – va spune monahul de la Rohia în anii ‘80. Nu oricine e vrednic de tragedia pe care o tr
ă
ie
ş
te. Nuoricine
ş
tie s
ă
-i corespund
ă
, s
ă
-
ş
i asume rolul. Li se cere victimelor o m
ă
re
ţ
ie, o capacitate cores-punz
ă
toare loviturii sortite lor”
5
. Închisoarea este în
ţ
eleas
ă
ca prilej pentru clari
care spiritual
ă
,pentru recon
gurare moral
ă
 
ş
i pentru asumarea unor sarcini individuale
ş
i sociale, de ordin com-portamental
ş
i atitudinal. Este realitatea imediat
ă
, cople
ş
itoare prin absurditate
ş
i violen
ţă
, careimpune rede
nirea religioas
ă
ca form
ă
de supravie
ţ
uire intelectual
ă
 
ş
i spiritual
ă
.În anii care au urmat r
ă
zboiului, Nicolae Steinhardt revenise la
 Revista Funda
ţ 
iilor Regale
 publicând numeroase eseuri critice, dar
ş
i de atitudine fa
ţă
de actualitate. În acela
ş
i timp, colabo-reaz
ă
la
Universul literar
,
 Libertatea
 
ş
i
Via
ţ 
a Româneasc
ă
. Este înl
ă
turat din nou din colectivulde redac
ţ
ie al „Revistei Funda
ţ
iilor Regale”, în 1947, an în care este exclus
ş
i din baroul bucure
ş
-tean
ş
i i se interzice s
ă
mai publice.Urm
ă
torii ani sunt marca
ţ
i de numeroase priva
ţ
iuni. Lucreaz
ă
ca muncitor necali
cat sauocup
ă
slujbe m
ă
runte, îns
ă
particip
ă
la o via
ţă
„secundar
ă
”, „ilicit
ă
”, intelectual
ă
, al
ă
turi de nu-mero
ş
i colegi de genera
ţ
ie. Se constituie, de fapt, o societate paralel
ă
, retras
ă
în particular, ferit
ă
 de ochii autorit
ăţ
ilor, în care schimbul de idei asigur
ă
por
ţ
ia de libertate vital
ă
, anulat
ă
din spa
ţ
iulpublic. Întâlniri cu aspect de cenaclu au loc în casele doctorului Vasile Voiculescu, criticului literar
Ş
erban Cioculescu, scriitorului Mihai R 
ă
dulescu.În 1959, Nicu Steinhardt lucreaz
ă
ca jurisconsult la fabrica „Produc
ţ
ia”, din Bucure
ş
ti. Carefuz de a deveni inert, uniformizat, „nivelat”, se întâlne
ş
te frecvent cu intelectualii genera
ţ
ieisale: Constantin Noica, Constantin Pillat, Sergiu Al-George, Alexandru Paleologu (care avea laacel moment identitate fals
ă
– Ionel Cr
ă
if 
ă
leanu –), al
ă
turi de care duce o activitate intelectua-l
ă
independent
ă
fa
ţă
de regimul politic. Citesc, discut
ă
, scriu
ş
i încearc
ă
s
ă
comunice cu exila
ţ
iiCioran, Ionescu
ş
i Eliade, care deveniser
ă
în România „du
ş
mani ai clasei muncitoare”
ş
i „pericolelegionare”. Întâlnirile au loc la Câmpulung, unde familia Noica avea domiciliu for
ţ
at, sau acas
ă
laNicu Steinhardt
ş
i la Beatrice Strelisker. Constantin Noica
ţ
ine prelegeri despre Hegel
ş
i Goethe.În perioada de relaxare ideologic
ă
din anii 1955
ş
i 1956, regimul încercase s
ă
creeze imagineaunei democra
ţ
ii deschise, transparente. În aceast
ă
imagine se înscrie turneul Teatrului Na
ţ
ionaldin Bucure
ş
ti la Paris, din 1956. Marietta Sadova (Acterian) prime
ş
te misiunea de a contacta peEmil Cioran, Mircea Eliade
ş
i Eugen Ionescu, pentru a-i convinge s
ă
revin
ă
în
ţ
ar
ă
. La întoarce-re aduce r
ă
spunsuri negative, dar
ş
i exemplare din volumele
 La Forêt interdite
ş
i
 La Tentationd’exister
, pe care le depune la Ministerul Culturii Socialiste. Gestul din 1956 devine, în 1958, prinnoua constitu
ţ
ie, „crim
ă
contra poporului”
ş
i cap de acuzare în procesul de la Tribunalul Militardin februarie 1960.„Discu
ţ
iile du
ş
m
ă
noase” (art. 209 Cod Penal, 1958)
ş
i lecturile din casele lui Nicu Steinhardt,Beatrice Strelisker sau Constantin Noica, fac ca în decembrie 1958
6
acesta din urm
ă
s
ă
 
e arestat.În urm
ă
torul an sunt convocate la Securitate
ş
i puse sub acuzare cele mai importante nume dinagenda acestuia: Constantin Pillat, Sandu L
ă
z
ă
rescu, Gheorghe Florian, Ar
ş
avir Acterian, Con-stantin Ranetti, Nicolae Radian, Nicolae Iordache (Vladimir Streinu), Emanoil Vidra
ş
cu, MariaSadova Acterian (Marietta Sadova), Alexandru Paleologu, Beatrice Strelisker, Sanda Simina Mi-ronescu, Teodor Enescu, Iacob Noica, Sergiu Al-George, Alexandru Teodoreanu (P
ă
storel Teodo-reanu). În ultima zi a anului 1959 este convocat ca martor Nicolae Steinhardt. Acesta nu se dove-de
ş
te martor credibil, colaborant,
ş
i este chemat din nou pe 4 februarie 1960. La îndemnul tat
ă
lui
5
Z
 AHARIA 
S
ÎNGEORZAN
,
 Monahul de la Rohia. N. Steinhardt r
ă
spunde la 365 de întreb
ă
ri 
, editia a II-a, Ed. Hu-manitas, 1998, p. 60.
6
Anul decern
ă
rii premiului Nobel pentru literatur
ă
lui Boris Pasternak, pentru
 Doctor Jivago
(sursa unei pole-mici aprinse pe plan interna
ţ
ional; Boris Pasternak este silit s
ă
refuze premiul) genereaz
ă
, în România o asprire arela
ţ
iilor autorit
ăţ
ilor cu intelectualii
ş
i a m
ă
surilor de prevenire a literaturii anticomuniste.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->