14

ROLUL ~I LOCUL ASISTENTULUI SOCIAL ROLUL ~I LOCUL ASISTENTULUI SOCIAL

iN DOMENIUL DEPENDENTEI. iN DOMENIUL DEPENDENTEI.

14.1 NOTIUNI GENERALE

Asistenta sociala trebuie Inteleasa ca 0 ~tiinta sociala, care

studiaza cu metode proprii,aspectele sau fatetele distincte ale omului,ln
conditiile In care oameni relationeaza Intr-un cadru organizat - societatea.
Pornind de la aceasta perspectiva, Asistenta Sociala studiaza modulln
care problemele care apar In relatia om/societate,produc dezechilibre ~i
neconcordante Intre individ ~i ambianta sociaHi,lntrencccsitatile'sale sociale
~iresurselc de care dispune pentru acoperirea nevoilor.
Asistenta Sociala ca profesie cu idcntitate proprie, care ocupa un spatiu
in schema interdisciplinara, poate fi definita ca aceea vrofesie dedicata
dezvoltarii bunastarii sociale a omului . intelegand ~i aplicand cunoa~terea
~tiintifica cu privire la activitatile umane ~i sociale in cadrul unui sistem de
resurse organizate,care functioneaza avand drept obiectiv prevenirea ~i
depa~irea starilor de inegalitate ~i necesitatea indivizilor ,grupurilor ~i
colectivitatilor in vederea promovariijustitiei sociale.
Inainte de a se ocupa de situatiile de necesitate , neconcordante' ~i
dezechilibre sociale,menirea asistentului social este de a determina din
partea persoanelor, familiilor ~i grupurilor , dezvoltarea unor raspunsuri
emotionale , intelectuale ~i sociale necesare pentru utilizarea resurselor
proprii ~idepa~ireapropriilor limite.
Obiectivul este ca persoanele cu probleme de dependenta ~i cei care
convietuiesc aliituri de ace~tia,sa ajunga la un grad de autonomie care sa Ie
permita sa-~i mobilizeze propriile resurse ~i sa desTa~oareastfel 0 viata cat
se poate de normala din punct de vedere social fiind capabili sa-~i
transfomle activ propria realitate.
In majoritatea cazurilor, nu va fi posibila Intreprindcrea unei
recuperari ~i depa~ireaproblemei Taraa se produce 0 schimbare progresiva
in stilurile de viata a acestei populatii ceea ce implica realizarea unor
modificari in diferite domenii de viata conform cu gradul de deteriorare la

18H 189
 14

ROLUL ~I LOCUL ASISTENTULUI SOCIAL ROLUL ~I LOCUL ASISTENTULUI SOCIAL

iN DOMENIUL DEPENDENTEI. iN DOMENIUL DEPENDENTEI.

14.1 NOTIUNI GENERALE

Asistenta sociala trebuie Inteleasa ca 0 ~tiinta sociaHi, care

studiaza cu metode proprii,aspectele sau fatetele distincte ale omului,ln
conditiile In care oameni relationeaza Intr-un cadru organizat - societatea.
Pornind de la aceasta perspectiva, Asistenta Sociala studiaza modulln
care problemele care apar In relatia om/societate,produc dezechilibre ~i
neconcordante Intre individ ~i ambianta sociala,lntre nccesitatile'sale sociale
~i resurselc de care dispune pentru acoperirea nevoilor.
Asistenta Sociala ca profesie cu identitate proprie, care ocupa un spatiu
in schema interdisciplinara, poate fi definita ca aceea profesie dedicata
dezvoltarii bunastarii sociale a omului . intelegand ~i aplicand cunoa~terea
~tiintifica cu privire la activitatile umanc ~i sociale in cadrul unui sistem de
resurse organizate,care functioneaza avand drept obiectiv prevenirea ~i
depa~irea starilor de inegalitate ~i necesitatea indivizilor ,grupurilor ~i
colectivitatilor in vederea promovariijustitiei sociale.
Inainte de a se ocupa de situatiile de necesitate , neconcordante' ~i
dezechilibre sociale,menirea asistentului social este de a deternlina din
partea persoanelor, familiilor ~i grupurilor , dezvoltarea unor raspunsuri
emotionale , intelectuale ~i sociale necesare pentru utilizarea resurselor
proprii ~idepa~ireapropriilor limite.
Obiectivul este ca persoanele cu probleme de dependenta ~i cei care
convietuiesc aliituri de ace~tia,sa ajunga la un grad de autonomie care sa Ie
permita sa-~i mobilizeze propriile resurse ~i sa desfii~oareastfel 0 viata cat
se poate de nornlala din punct de vedere social fiind capabili sa-~i
transfomle activ propria realitate.
In majoritatea cazurilor, nu va fi posibila intreprinderea unei
recuperari ~i depa~ireaproblemei rnra a se produce 0 schimbare progresiva
in stilurile de viata a acestei populatii ceea ce implica realizarea unor
modificari in diferite domenii de viata conform cu gradul de deteriorare la

18!! 189
care au ajuns, pentru a face fata problemelor ,ca ~i potentiind propriile
resurse ale indivizilor.
14.2. ECHIPA MULTIDISCIPLINARA
Etiologia multifactoriala a fenomenului dependentei de drog , ca ~i
diversitatea efectelor pe care acestea Ie produc, determina ca raspunsul de
reabilitare sa includa interventia profesioni~tilor apartiniind diferitelor
domenii ( social,medical,psihologic,ocupational,ect.).
Munca In echipa,care dezvolta diferite tehnici alaturi de un program
planificat care urmare~teobiective concrete,vafi facilitata de 0 serie de
factori ca:
··
Stabilirea de obiective comune pentru toata echipa
Existenta unui program de functii clar definite ~i delimitate pentru
· fiecare membru al echipei
Stabilirea de canale de comunicare intre membrii echipei
Pornind de la perspectiva bio-psiho- sociala a dependentei de drog,ln echipa
interdisciplinara toate domeniile de interventie sunt in aceea~i masura
importante,independente~icomplementare.
o echipa interdisciplinara este formata din urn1atori profesioni~ti:
medici ,asistenti sociali,psihologi,terapeutiocupationali,asistenti medicali ,
alti membrii ai c1inicii.Aceasta varietate profesionaJa,poate acoperii diferite
domenii esentiale ale dependentei ,Ia diferite nivele: individual,familial,de
grup ~isocial.
In aceasta echipa interdisciplinara ar trebui sa se dezvolte functiih:
generale ale asistentului social, care va dobandi conjinut coerent ,1n
concordanta cu problematica pe care 0 abordeaza.
14.3. ARllLE DE INTERVENTIE
FunctiiIc asistcntilor sociali in difcrite arii de intervcntie :
1. in domeniuI consumuIui de droguri
2. in domeniuI familial
3. in domeniuI educational
4. in domeniul muncii
5. in domeniul relational ~iocuparea timpului libcr
6. in domeniul juridic -legal
\90
14.3.1.) Fultc(iiIe fit domeltiul coltsumului de droguri
Functiile asistentului social In acest domeniu sunt orientate In 4 directii :
.
a. cunoasterea istoriei de evolutie a consumului
Contextul socioambiental ~i familial In initierea ~t
. influenta subiectului
Elemente personale,sociale care induc perseverenta In
consumul de drog
b. cunoasterea situatiei actuale. individuale si familiale Inainte de
tratament:
. Pozitia individului : motivatie, expectante, ~i giad de
. implicare
Nivelul ~i capacitatea de raspuns ~i influenta a
diferitelor componente ale mediului familial In timpul
tratamentului '
c. cunoasterea variabilelor sociale externe care pot interveni In
.
procesul tratamentului:
Problematica sociala asociata consumului ,pierderea
. resurselor economice~ide munca,arest,
Influenta relatiei sociale: grupuri de egali
(peer ),asoci ati i,voluntariat.
d. realizarea de activitati oportune care sa aiba In vedere atiit
valorificarea cazului ca ~i gestiunea ~i conexiunea cu resursele ~i
serviciile sociale necesare
14.2.2.) Fultc(iiIe fit domel1iulfamilial
Familia ,ca grup de socializare primara,actioneaza ca model ~i grup de
referinta pentru invatarea de conduite ~i invatarea integrala a membrilor care
o compun, influcntand forn1arca personalitatii fiecaruia dintre ei, ideile
acestora, activitatile, relatiile interpersonale, fiind in acela~i timp
componenta de baza In transmiterea valorilor socialc ~i culturale,
credintelor,traditiilor ~i comportamentelor.
Printre functiile asistentului social se numara ~i lucrul cu familia,
obiectivul fundamental al acestuia, fiind de a urmarii un nivel maxim de
implicare ~i participare activa a familiei pe durata tratamentului ~i in
dezvoltarea tesurselor ~i capacitatilor acesteia de a face fata problemclor.
\9\
Ii
14.3.3.) Func{ii in domen;ul educa{ional.
Faptul ca contactul consumatorilor cu drogurile se produce in marea
majoritate a cazurilor devreme i se datoreaza intr-un proccntaj foarte mare
e1?eculsau abandonul1?colar. in consecinta ,se vor intalnii multi tineri care au
intrerup studiile.
TotodaHi se poate observa ,ca in majoritatea cazurilor,in famiJiile
acestor subiecti se remarca 0 slaba sau inexistenta stimulare a studiului sau
formarii, fie pentru ca familiile subiectului prezinta ea insa1?icarente in acest
domeniu, fie pentru ca se urmare1?teincadrarea in munca de la varste mici
( munca care in majoritatea cazurilor este necalificata )
.
in acest domeniu interventia asistentului social se refera la:
Cunoa1?terea nivelului educativ 1?i fomlativ obi1?nuit,
. dificultati de adaptare
Valorificarea posibilitatii de reluare a formarii educative
sau/1?iprofesionale, stimulandu-i 1?iorientandu-i spre ele
daca este cazul
. Motivarea individului pentru realitatea cducativa 1?i
cultural a, necesara pentru a intelege 1?i participa la
activiHitile comunitatii in care 10cuie1?te
14.3.4.) Func{;; in domen;ul munci;
Cei mai multi tineri ce se atla la varsta initierii in consumul de droguri
ilicite ,nu au desJa1?urat niciodata 0 activitate lucrativa 1?icel mai frecvent
nici nu 1?tiusau poseda cele mai minime cllno1?tintedespfe aceasta.
Upsa muncii 1?itimpul liber alaturi de lipsa spatiilor comunitare de
interes, reprezinHi nu numai 0 carenta determinata de mediul economic dar 1?i
o importanta Jipsa de expectatie 1?imotivatie care vor favoriza 0 deteriorare
progresiva a deprinderilor personale, generand un cadru adecvat pentru
aparitia conduitelor antisociale. . punct de intalnire fundamental. Aici relationeaza cu semenii, se distreaza
.
in acest domeniu functiile asistentului social se refera la :
Cunoa1?terea 1?ivalorificarea istoriei activitatii profesionalc
1?isituatia actual a a individului. Este necesara cunoa1?tcrcll
unor aspecte ca : stabilitatea locului de I11Ullcn
/1?cQaJa,deprinderi 1?i nivelul de instructie atins, nivclul
responsabilitatii in indeplinirea sarcinilor ( absenteislI1,
delasare in munca),calificare in munca ,interese actualc III'
form are profesionala.
192
. Este importanta valorificarea rolului pe care munca i1
indepline1?tesau i1poate indeplini in dezvoltarea personala
a individului ( independenta economica , integrare sociaJa ,
autostima, sentimentul utilitatii) 1?ifunctia pe care individul
ca parte angajata in munca 0 are in sanul familiei. Toate
aceste vor trebui sa relationeze cu acele elemente aflate in
mediul profesional ,considerate de mare risc sau care pot
favoriza consumul de droguri.
. Trebuie sa tinem cont de momentul in care individul se afla
in procesul de reabilitare , atunci cand se urmare1?te
integrarea lui pe piata muncii 1?ide riscurile pe care Ie
implica aceasta actiune. Rezultatul evaluarii situatiei ,
trebuie adusa. la cuno1?tintaindividului 1?ia familiei lui
,astfel incat sa nu se ajunga in situatia ca ace1?tiasa ia
decizii (incadrare in munca precipitata 'au alegerea unei
munci necorespunzatoare)carear putea avea efecte negative
. asupra tratamentului.
Elaborarea unui program de baza pentru capacitatile de
incadrare in munca. Acest program trebuie sa inc1udaintr-o
forma generala urmatoarele aspecte:
- orientata profesionala spre acele activitati care
sunt cele mai adecvate cu necesitatile 1?i
caracteristicile subiectului ,urmarind criterii
realiste.
urmarirea evolutiei subiectului in reincadrarea sa
intr-o viata sociala activa.
14.3.5.)Func{ii in domen;ul rela{ional ~i ocuparea timpulu; liber
Un numar foarte important de adolescenti 1?itineri fac din strada un
sau pur 1?isimplu i1?ipierd timpul. in strada fac fata conflictelor familiale,
dificultatilor 1?colare1?ieconomice 1?ila tot ceea ce reprezinta sa infrunti viata
adultilor 1?itot aici au loc primele contacte cu drogurile. Strada este de
asemenea , locul de intalnire cu grupul de prieteni 1?ieste semnificativa
pentru grupul unde s-au initiat consumul de drog, facilitate fiind de pasiunea
exercitata de grup asupra indivizilor care il formeaza 1?i de unde se
perpetueaza consumul.
. A1?acum individul poate fi un element "facilitator" al relatiilor sociale
193
 desTa~oararelatiile individului ~i familiei sale cu comunitatea In
( faciliteaza sentimentulapartenentei la grup sau sentimentul de a se simti care traiesc, daca cunosc ~iutilizeaza resursele din zona In care
" altfel" sau "altceva" dedit grupul) ,tot astfel ,el, se poate transfonna Intr- locuiesc, dadi au relatii sociale ~i de vecinatate, daca participa
un element inhibitor In privinta potentialului de a relationa cu exteriorul ~i a sau au participat la activitati asociative. Este important de
se dezvolta In el.
cunoscut care au fost ~isunt simpatiile ~iinteresele utilizatorului
Se observa ,cu cat mai lunga este perioada de consum la utilizatorii de
dar ~i cum I~i petrece el ~i persoanele cu care convietuie~te
droguri,cu atat mai de durata este procesul de izolare ~i de deteriorare a
capacitatilor personale, mai ales In ceea ce prive~te aspectul relational( atat
In domeniul familial ,profesional sau al prietenilor.) produciindu-sesaracirea . timpul liber.
Cunoa~terea resurselor ~i activitatilor care pot Indeplini un rol
important In acest domeniu, avand drept scop stabilirea unui mod
capacitatilor de comunicare, atat verbala cat ~ia sentimentelor ~iafectelor.
In parale1se constata 0 profunda dezorientare cu privire la modul cum
se poate utiliza Intr-o maniera pozitiva, creativa,timpul liber care este
dedicat aproape exc\usiv distractie.j.Distraqia se va identifica cu un "stadiu
. adecvat de relationare Intre acesta ~iconsumatorulnostru.
Sensibilizarea ~i favorizarea abandonarii mediului ~i cerculili de
prieteni care consuma droguri, stimuland canalele ~iactivitatile care
de lipsa a con~tiintei" care se va obtine cu u~urintaIn timpul consumului de pot favoriza cuno~terea unor noi persoane sau relntoarcerea la
drog ~idaca cineva nu se drogheaza , cu greu se poate distra.
. In perioadaadolescenteise observaun mare got In ceea ce privesc
activitatile care sa ocupe timpul liber. Atat In. familie ,cat ~i in afara
. prietenii abandonati ~icare sunt In afara consumului de droguri.
Sensibilizarea familiei ~idetenninarea schimbarii atitu(iinilor fata de
persoana dependenta prin aprecierea schimbarilor, valorizand
acesteia,se Intrevacl putine activitati recreative, scaclerea In intensitate a transfonnarile sale ~i stimuland asumarea unor
afectiunii ~i ceea ce este mai rau ,se pierde din vedere importanta pe care
acestea 0 pot avea In viata unei persoane .Petrecerea timpului liber ramane
focalizat spre locuri ~i ambiante Inclinate spre monotonie ~ipasivitate, lipsa
.. responsabilitati,favorizandastfel ridicarea nivelului de autostima.
Sprijinirea dezvoltarii unor abilitati detenninate de comunicare
(dialog, ascuItare ) ~i de luarea unor decizii proprii ~i autonomie In
de creativitate. fata presiunii grupului ( a ~ti sa spui nU,a ~ti sa-ti mentii criterii}e de
In istoria consumului de droguri, adolescentii, au suferit un proces de
marginalizare gradata pana la izolare. Atat consumatorii, cat ~i familiile lor
,prezinta 0 serie de dificultati ~i carente relationale la toate nivelele,ca ~i 0
. abstinenta In fata altora)
Sensibilizarea asupra importantei de a avea 0 ocupatie creativa In
timpul liber individual ~i familial,dandu-io serie de exemple,
importanta destructurare personala,un inaIt prag al frustrarii ~i pierderea
autostimei. Pe langa aceasta, adolescentii trebuie sa faca fata la ceea ce
numim schimbarea stilului de viata ~iaceasta Intr-un context sociocultural in
. modele ~iajutandu-Ila organizarea ~iprogramarea acestuia.
Stabilirea canalelor de coordonare cu resursele ~i persorialul
voluntar, care Intr-o fonna mai muIt sau mai putin asidua, pot
care sunt supu~i etichetarii ~i respingerii sociale. Interventia In acest colabora In acest domeniu.
domeniu are 0 mare importanta ~i vine sa favorizeze "resocializarea", Toate aceste functii au ca obiectiv principal crearea unei noi retele de relatii
reconstructia unei lumi de relatii ~ipetrecerea timpului liber intr-tin mod nou sociale ~iinstaurarea progresiva a unui nou stil de viata.
~i diferit ,care sa nu aiba legatura cu activitati directe asociate cu consumul

.
de droguri.
Masurile pe care Ie dezvolta in acest domeniu asistentul
social,sunt orientate spre fundamentarea procesului de
14.3. 6.)Func(ii in domeniul juridic -legal

Consumul abuziv de droguri se asociaza cu 0 frecventa ridicata a

Incorporare progresiv .\ntr-un nou stil de viata pe care il
denumimproces de reinsertie sociala. Cunoa~terea ~i analizil
individului In ceea ce prive~terelatiile sale sociale ( grupuri de
prieteni, familia, ~coala, cartier).Se are In vedere faptul dad' II
avut grup de prieteni sau are, consumul de droguri In grup.
activitatile principale ale grupului. Analiza modului In care .c
194
activitatilor delicvente. Necesitatea banilor pentru procurarea drogurilor,
mereu In cantitati crescute ~i cu un pret mai mare pe piata, detennina ca un
numar ridicat de consumatori sa Incalce legea. In general este vorba despre
delicte contra proprietatii, talharii, furturi sau de trafic de droguri la scara
195
 III

mica, in care dependentul intra transformandu-se in distribuitor, cu scopul

final al propriei aprovizionari.
Astiizi exista filozofia la scara larg acceptata,conform careia
dependentii care au probleme cu justitia, sa fie ajutati sa. se reabiliteze,
incercand sa se evite agravarea deteriorarii ~iprocesului de marginalizare in
special, a acelora care intra in inchisoare. tn practica , exista destule
dificuItati , care impiedica ducerea la capat a acestei filozofii. ...
0
Continutulfunctiilorin acestdomeniusunt: . '5
cunoa~terea organizarii judiciare,legislatiei ~i <'
regulamentului penitenciarelor, relationate cu 8<) 'I:::s 0
=
problematica dependentei de drog ...bI) <g 0
e <)p..
"0 '-'
=:
informarea ~i punerea in legatura a familiilor cu '0 Q
.9 'I::
resursele exteme specializate pentru operatii de '8 :s
0 p, Q
orientare ~iconsultare 5,..;j
pregiitirea reintoarcerii in mediul familial ~i j:)
social ciindse va produce eliberarea IS
j:)
><IS =
'" -=
<) <) :s <
!3 's, ,S ...
<) :s '"
... -= < j:)'"
;] <) ':eo ,..;j
.E! £j '8 8
'" .
J: :s <)
"0
= I :8'
en.....
:I:
BIBLIOGRAFIE -;;
..
III
'"
;s:::
I
If -=
bI)
I
I. Gelder M; Gath D; Mayou R; ( 1994) ; Tratat de psihiatrie Ox.ford ; Ed. a II - a ; Editat
de Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania
<)
2. Thomicroft G; Tansella M; (2001) ; Modelul matricial al Siinatiitii Mintale .Serviciile
de siiniitate mintalii; Ed. Medicalii; Bucure~ti ( traducere)
"'><IS
J!-;;
.- ...
'" =
8<)
= <) "0
8 I -=
<) 0
3. Zamfir E; (1997) ; Psihologie socialii - tex.tealese ; Ed. Ankarom ; Ia~i a<)
. 'g
';;' ! II.
p, bI) :;:J
p,a '" 0
=
'"
8 t,,)

196 197
 ==-=------

Cabinet Prim Ministru

Coordonator Antidrog

Unitate de coordonare
antidrog

Sistem de monitorizare
Comitet ~tiintific /
antidrog Corpu! consilierilor

Ministeru!
de Interne

ANEXA II

Coordonator antidrog Coordonator antidrog

(a) (b)

Centro de Comitet ~tiintific /

monitorizare Comu! consi!ieri!or
antidrog

Preventie

Tratament

Reabilitare

ANEXA 111
 --- . ~~

N
o
o PARLAMENT I
CIVILA ATEA
I SOCIE! I
I

IGUVERN I
I
I I I I I I
Ministerul Afacerilor Ministerul de Ministerul Ministerul de Ministerul Ministerul de
Socia Ie i Sanatatii Interne Justitie de Finante Externe
Educatiei
(Prevenlia i ( Educalia in coli, (Tribunale, (Administratia (Relalii
( Prevenlia i tratament ) controlul
activitati cu tinerii) legislalie) vamilor) intemationale i
criminalitatii ) conventii privind

GNp coordonator
de polinciantidrog

Comisia de consiliere
asupra intoxicatiilor i I I
antialcolismului
. Grup national HDG
Grup national CND
(probleme intemationale (probleme EU
antidrog) antidrog )
I I

lnstitupide STAKES AceDtl. nationall pL Biroul

medicinl(conlrol$i
sanatate publica ( statistici i cercetari lutorizaremedlcamente) National de
preventie droguri i lnvestigatii
't"nn

CADRUL ORGANlZA TORlC AL ADMlNlSTRA TIEl ANTiDROG iN FINLANDA - ANEXA IV

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
 - - -,.,------

III II

Dr. SANDA LUMINITA MIHAl

14 PA~I iN LUMEA DROGURILOR

,I

Experienl:l dc IIll'tlh III 1111' 1111

multor ani, n:l1t:l'lall' III 111111 III' 'I I

propuse, ne punl' in 1'11111 111111,1111 "

bine specinlizlIll1l' Il'llIlhl ,11111101,

ISBN 973.(1.110I(111', B,UCURE!;)TI 2005

JI
r