REFERAT

Valea Bistritei

Anul III I.F.R.

Geografie-Turism
 Planul referatului

1. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu

2. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul
turismului si al activitatilor turistice
3. Potentialul turistic natural
3.1 - potentialul tutistic al reliefului;
3.2 - potentialul tutistic al climei;
3.3 - potentialul tutistic al hidrografiei;
3.4 - potentialul tutistic al vegetatiei si faunei;
3.5 - rezervatii naturale.
4. Potentialul antropic
4.1 Muzee;
4.2 Biserici si manastiri;
4.3 Case memoriale;
4.4 Constructii cu valoare deosebita;
4.5 Elemente etno-folclorice.
5. Valorificarea potentialului turistic
5.1 Infrastructura turistica:
5.1.1 – baza de cazare;
5.1.2 – baza de alimentatie
5.1.3 – cai de acces;
5.1.4 – baza de agrement.
5.2 Fluxurile de turisti ( Circulatia turistica )
6. Tipuri si forme de turism
7. Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice
8. Concluzii
9. Bibliografie

2
 1. Asezarea geografica si incadrarea in teritoriu

Valea Bistritei este situata in cea mai mare parte, si cea mai
interesanta din punct de vadere turistic, in Jud. Neamt pe care il strabate de
la NV la SE pana la varsarea in Siret in Judetul Bacau.
Valea si Cheile Bistritei avandu-si izvoarele in Muntii Rodnei,
aceasta nestemata a Carpatilor romanesti formeaza o vale cu adevarat
pitoreasca. În cuprinsul zonei montane se remarca sectorul cel mai
impresionant, atat prin ingustimea vaii (de la 150 m la 20 m), cat si prin
adancimea vaii fata de muntii inconjuratori (de la 900 m la peste 1.100 m fata
de Muntii Giumalau sau Rarau).

2. Istoricul cercetarii geografice al cercetarii din domeniul turismului si al

activitatilor turistice

Pe Valea Bistritei intalnesti la distante relativ mici unele de altele o salba de

manastiri, unele cu o vechime de peste jumatate de veac. Aici veneau sa-si gaseasca
linistea sufleteasca marii domnitori ai Moldovei si numai. Ele constituia si loc de
pelerinaj pentru credinciosii de pe toate meleagurile cunoscute fiind vindecarile
miraculoase prin credinta si rugaciune. Relevante sunt insemnarile facute in manastiri
care atesta ample pelerinaje cu ocazia hramurilor din manastiri.
3
 Cercetarile geografice s-au intensificat in sec. XX fiind descoperite numeroase
situri arheologice, descoperiri de natura geologica care ulterior s-au transformat in
rezervatii, etc.
In prezent exista o activitate turistica bine definita si cu o sezonalitate redusa
datorita bogatiei patrimoniului turistic natural si antropic ce determina turistii sa vina
pe Valea Bistritei in orice perioada din an.

3. Potentialul turistic natural

Zona strabatuta de acest rau este de o frumusete rara , multi spun ca e mai
frumoaa decat Valea Oltului, si cred ca are si de ce sa fie. Bogatia elementelor
naturale alterneaza cu cele antropice formand o zona de interes turistic deosebit.

3.1 Potentialul turistic al reliefului

Valea Bistritei desparte grupe de munti bine impadurite si are o latime

variabila prezentand portiuni mai inguste une calea ferata se afla langa drumul
national DN 15 dar si portiuni mai late ca case si chiar culturi. Dupa iesirea din munti
valea se largeste mult si odata cu aceasta scade si atractivitatea zonei.
Relieful este variat si in mare parte accidentat, dispus in trepte de la vest la est,
de la munti reprezentati de Stanisoara (de 1531m), Bistrita (de 1864m), Ceahlau (cu
vf. Ocolasul Mare de 1907m )-“Olimpul Moldovei”, Tarcau, Hasmas,
compartimentati prin vai longitudinale), la dealurile subcarpatice si pana in Lunca
Siretului.
3.2 Clima

Clima are caracter cotinental, cu variatii mari in functie de treptele de relief,

cu vanturi predominante din directia nord-vest si vest dar care are un caracter mai
moderat in depresiuni si culoare. Strabatand valea este foarte usor sa intalnesti
portiuni insorite alternand cu cele de ploaie sau ceata.

3.3 Potentialul turistic al hidrografiei

Raul Bistrita aduna mai multi afluenti din zona montana pe care o strabate
( Tarcau, Bicaz) iar pe cursul ei inferior au fost amenajate o salbe de lacuri de
acumulare ce maresc frumusetea locurilor.
Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz, (la 35km de Piatra Neamt), lac de acumulare
format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120m, un adevarat munte
artificial.Cu o lungime de cca 35km, “ marea de sub Ceahlau”, constituie o atractiva
zona de agrement.Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot inchiria salupe.
Alte lacuri pe care se poate practica pescuitul dar si inchiria salupe sau
hidrobiciclete mai sunt: Pangarati, Vaduri.

3.4 Vegetatie si fauna

4
 Vegetatia acestor locuri completeaza pitorescul reliefului, componentele sale
desfasurandu-se in raport cu altitudinea. La altitudinile de 1500-1600 m incep
tufarisurile de jneapan, ienupar pitic (Juniperus sibirica Loud.), ienupar (Juniperus
communis Loud.), afin (Vaccinium myrtillus L.), merisor (Vaccimium vitis-idaea L.).
In padurile de rasinoase predomina molidul (Picea abies L.Karst si Picea excelsa
Link), dar mai apar si bradul (Abies alba Mill.), pinul (Pinus silvestris L.), zada
(Larix decidua Mill.-var. polonica).
Fauna este asemanatoare celei intalnite in toti Carpatii romanesti, astfel aici se
gasesc: ursul brun (Ursus arctos), cerbi si ciute (Cervus elaphus), capriori si caprioare
(Capreolus capreolus), mistreti (Sus scrofa), rasi (Lynx lynx), vulpi (Canis vulpes),
jderi (Martes martes), veverite (Sciurus vulgaris), lupi (Canis lupus) si iepuri (Lepus
europaeus).
Lumea pasarilor este foarte variata, fiind reprezentata prin cococsul de munte
(Tetrao urogallus) si de mesteacan (Lyrurus tetrix), corbul (Corvus corax), gainusa
(Tetrastes bonasia), cinteza alpina (Montifringilla nivalis), gaita de munte (Nucifraga
caryocatactes). Apele paraurilor mici din cele doua masive si apele raurilor Bistrita si
Moldova reprezinta locuri favorabile pentru pastravul indigen (Salmo trutta fario),
pastravul curcubeu (Salmo irideus), lipan (Thymallus tymallus), clean (Leuciscus
cephalus), mreana (Barbus barbus), boistean (Phoxinus phoxinus) si mai rar apare
lostrita (Hucho hucho).
Padurea Gosmanu-rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi,
brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante;

3.5 Rezervatii naturale

Piatra Teiului-rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de

Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune;
Rezervatii geologice-Cernegura, Pietricica, Cozla.
Parcul Natural Ceahlau (7742 ha)
Masivul Ceahlau-(la 40 km vest de Piatra Neamt}, cel mai circulat masiv
din Carpatii Orientali, denumit si “piatra nestemata a Moldovei”(D.Cantemir),
“urias cu fruntea-n soare” (G.Cosbuc), “batranul rege al Carpatilor Moldovei”
(Al.Vlahuta).Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si, desi
are inaltimi moderate (Vf.Ocolasul Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la
departari enorme.Forma lui, de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape,
cheama irezistibil la drumetie.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele,
Turnul Sihastrului), chei si cascade (Duruitoare, Statuile, Bistra Mare). Pentru
fiecare stanca (interesant modelata de natura) exista cate o frumoasa legenda:
Dochia (fiica regelui dac Decabal care…), Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz
ostean al domnitorului Alexandru cel Bun)
4.1 Muzee

Muzeul de Artă Piatra-Neamţ

5
 Deţine bogate colecţii de pictură, grafică, sculptură şi tapiserie, semnate de
artişti români renumiţi: Lascăr Vorel, Aurel Băieşu, C.D. Stahi, Ion Ţuculescu,
Nicolae Tonitza, Aurelia Ghiaţă, Iulia Hălăucescu ş.a. Periodic, sălile muzeului
găzduiesc expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi străinătate.

Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra-Neamţ

Au fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionând şi librăria
Humanitas. Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.

MUZEE DE ETNOGRAFIE

Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei,

costumul popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea
subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul etc.).

Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei,

din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

MUZEE DE ŞTIINŢELE NATURII

Muzeul de Ştiinţele Naturii Piatra-Neamţ

A luat fiinţă în anul 1960, în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca

urmare a iniţiativei dr. Mihai Ciobanu. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume,
dar şi exponate rarisime din geologia, flora şi fauna munţilor Neamţului (Ceahlăul,
îndeosebi).

4.2 Biserici si manastiri

Valea Bistriţei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distanţe relativ
mici se succed aşezăminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele ctitorii
domneşti, alături de construcţii modeste, rod al unor strădanii de obşte, care nu
copleşesc prin monumentalitate dar încântă prin simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al
proporţiilor.

Manastirea Bistrita
 Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august

6
 ISTORICUL MĂNĂSTIRII
Î n t r e v e t r e l
acestei ţări, Mănăstirea Bistriţa ocupă un loc deosebit,
numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale,
adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din
istoria şi viaţa spirituală a poporului nostru.

S i t u a t ă l a a p
Piatra-Neamţ, în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun),
Mănăstirea Bistriţa a dăinuit timp de peste şase veacuri la adăpostul culmilor
împădurite care o înconjoară, înfruntând - ca toate lăcaşurile noastre de credinţă şi
cultură - năpraznicele încercări ale istoriei.

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în
timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o
modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia,
Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m
lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi
familiei sale.

Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător, înscriindu-
se pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o
transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal
independent. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi
instituţional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407
emis de Mitropolitul Iosif Muşat - cu acordul voievodului - prin care acest lăcaş era
pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ, stabilindu-se o conducere comună a
acestor două aşezăminte, în persoana preotului chir Domentian:

Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui

Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei
mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire
mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei
(Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie
aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei
mele...

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu

numeroase sate şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că
numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi
biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin, zece "coloane de grâu" şi tot
atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la
Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem

7
o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în
decurs de numai trei decenii.

După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa
bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte
pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului
feudal şi principalelor instituţii ale acestuia.

La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii
de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din
inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:

Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu

Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi
biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea
Albă, pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul
7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile.

Mănăstirea Bisericani

 Hramul: "Buna Vestire", sărbătorit la 23 aprilie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Urmând firul de asfalt al şoselei Piatra Neamţ - Bicaz (DN 15), întâlnim la
doar circa 10 km de oraş un drum lateral cu un traseu sinuos care, la o altitudine de
aproximativ 650 m, sfârşeşte în faţa complexului de clădiri al Sanatoriului Bisericani.
Acolo se mai păstrează amintirea şi o parte din construcţiile Mănăstirii Bisericani,
una dintre cele mai importante mănăstiri din această zonă, care, timp de aproape trei
veacuri a rivalizat ca bogăţie şi ca forţă spirituală cu vechea ctitorie a lui Alexandru
cel Bun de la Bistriţa.

Iniţial, aici pare să fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistriţa, într-un loc retras şi
îndepărtat, mărginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii şi
Grecului şi Varnava la nord. O veche tradiţie consemnează sosirea la Bistriţa a
monahului Iosif care, după un îndelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reîntoarce în
fruntea unui grup de anahoreţi ce-l însoţiseră în anii petrecuţi acolo. Dar nu după
multă vreme, acest călugăr Iosif şi tovarăşii săi se retrag în munţi, adăpostindu-se în
scorburi şi rugându-se într-o peşteră printre stânci.

Cauza care i-a determinat să părăsească Mănăstirea Bistriţa nu trebuie căutată

doar în dorinţa lor de a duce o existenţă cu totul izolată, ci şi în necesitatea de a
respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neîntrerupte pe care-l deprinseseră la

8
Sfintul Mormânt. Căci anahoreţii lui Iosif, de două ori pe săptămână, în nopţile de
miercuri spre joi şi sâmbătă spre duminică, slujeau şi se rugau fără întrerupere făcând
de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus "bisericoşi" sau "bisericani",
denumire ce s-a extins şi asupra aşezării monahale pe care ei au întemeiat-o după
părăsirea Mănăstirii Bistriţa.

Pe la 1498, Iosif şi toţi ceilalţi închinători de la Bisericani au început să-şi

ridice biserică, dar cum nu dispuneau decât de propriile mijloace, se osteneau fără
prea mare spor. Abia în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1517-1527), nepotul lui Ştefan cel
Mare, călugării de la Bisericani reuşesc - cu ajutorul acestuia - să-şi ridice lăcaş
trainic de piatră. Şi tot Ştefăniţă, terminând biserica, o înzestrează cu terenurile din
jur, în ciuda protestelor pe care i le adresează obştea monahală de la Bistriţa. Cu
aceasta, sihăstria Bisericanilor se transformă într-un schit a cărui biserică se afla pe
propria sa moşie şi care va obţine deplină autonomie în raporturile sale cu Mănăstirea
Bistriţa.

Toate aceste date sunt consemnate într-un istoric al mănăstirii de la începutul

veacului trecut, dar cercetările recente impun o serie de corecturi, adăugând multe
alte decenii la vechimea aşezământului. Se pare că primul schit de lemn s-a ridicat
aici încă din vremea lui Alexandru cel Bun, acesta făcând şi primele donaţii. Mai
târziu, Ştefan cel Mare, Ştefăniţă Vodă, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu s-au
înscris şi ei printre ctitorii-donatori, Ştefăniţă Vodă fiind acela care a ridicat prima
biserică de zid.

Mănăstirea Buhalniţa

 Hramul: "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", sărbătorit la 21

noiembrie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Trecând de Bicaz, şoseaua (DN 15) se desfăşoară dintr-o

serpentină în alta şi, după ce urcă pintenul de deasupra "golfului"
Potoci, se avântă spre Buhalniţa. Un roi de case acoperă terasa mai
înaltă a Bistriţei şi coastele din jur, iar pe fundalul acestui decor
mirific se profilează silueta zveltă şi strălucitor de albă a strămutatei
biserici a fostei Mănăstirii Buhalniţa, având hramul "Intrarea în
Biserică".

Pomenită vreme îndelungată sub numele de Mănăstirea Hangu, biserica de pe

moşia cu acest nume este ctitorită de Miron Barnovschi Voievod aşa după cum el
însuşi mărturiseşte în aşezământul din 25 martie 1627:

9
 ... Început-am a zidi şi am făcut biserica aceasta... care iaste în partea
apusului depărtet şi întru deosebită pustie, în locul ce se cheamă Hangul. Şi
această urmare şi facere am pus domnia mea a fi nerăşuită în veci întru a noastră
din nou zidită mănăstire de mai sus numită Hangul.

Mănăstirea Durău

 Hramul: "Buna Vestire", sărbătorit la 25 martie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

... Urcăm un tăpşan întunecat de brazi - scrie Alexandru Vlahuţă - şi ieşim

în luminiş, în larga fâneaţă de la poalele Ceahlăului, la Schitul Durău. Toaca
răsună limpede în pacea cuprinsului. Soarele scapătă spre asfinţit. Pete de aur se
aprind pe coamele codrilor. Şuietele izvoarelor s-aud bolborosind ca nişte glasuri
pe sub pământ. Măreţ, fantastic se ridică-n faţa noastră, ca un dom uriaş, Pionul -
bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei.

Actuala biserică de la Durău s-a ridicat în locul unui vechi schit de

maici, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. După
aproape două secole maicile s-au risipit şi în locul lor au sosit
călugări de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durău
menţionează la 1822 că schitul de la poalele Ceahlăului se afla sub
ascultarea "mănăstirii cea de piatră din vale". De altfel, când în 1830 egumenia
Schitului Hangu este arendată protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani, una dintre
clauzele contractuale prevedea şi construirea unei noi biserici la Durău. Decăderea
Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era nevoită să
le întreţină aşezarea monahală de la Durău.

În 1830, pe cheltuiala unor negustori înstăriţi din târgul Piatra, a început

construcţia bisericii actuale, care se încheie în 1835, după cum ne informează
inscripţia din pridvor:

Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, zidită în

zilele preaînălţatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod, cu bagoslovirea
Preasfinţitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au năstăvit Duhul
Sfânt, prin osârdia cuvioşiei sale părintelui Ghervasie şi a neguţătorilor dumnealor
fraţi Gheorghe şi Ioan Prosie şi Vasile Iliovici - 1835.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul veacului

următor s-au construit în jurul bisericii mai multe case călugăreşti, marea majoritate a
acestora fiind demolate, după 1970, cu prilejul construirii Staţiunii climaterice
Durău. Ca şi Palatul Cnejilor, Durăul a constituit un preferat loc de întâlnire şi de
popas pentru numeroase personalităţi ale vieţii politice, literare şi cultural-artistice.
Mitropolitul Veniamin Costache, a cărui reşedinţă se mai păstrează şi astăzi, Emil
Gârleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuţă zăboveau îndelung pe prispele caselor
10
mănăstireşti sau pe potecile Ceahlăului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel
Băeşu, Mihail Sadoveanu erau oaspeţi obişnuiţi ai Durăului, iar Gheorghe Panu -
cunoscut om politic, jurist şi gazetar - şi-a petrecut aici timp de 20 de ani toate
vacanţele, uzând de toată influenţa sa pentru înfrumuseţarea şi dezvoltarea mănăstirii.

Mănăstirea Pângăraţi

 Hramul: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la 26 octombrie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Nu departe de Bisericani, urmând şoseaua Piatra Neamţ -

Bicaz (DN15), un drum colateral urcă până în apropierea
hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se află un alt
ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă.
Aici, la răsărit de Muntele Botoşanu, pe care constructorii l-au
străpuns cu un tunel de aducţiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului
Pângăraţi, se află Mănăstirea Pângăraţi, un aşezământ de veche tradiţie de pe valea
Bistriţei.

Istoricul Mănăstirii Pângăraţi este în multe privinţe asemănător cu cel al

Bisericanilor. Şi aici, pe coasta dealului Păru, s-a constituit o veche sihăstrie a unor
călugări veniţi de la Mănăstirea Bistriţa în timpul scurtei domnii a lui Iliaş Voievod,
fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, căruia i se atribuie constituirea acestei
sihăstrii, s-a străduit - ca şi Iosif la Bisericani - să ridice o biserică de lemn după
obiceiul deja împământenit. Şi va reuşi - conform tradiţiei - cu ajutorul lui Ştefan cel
Mare, în primii ani de domnie ai acestuia, construind lăcaşul pe locul unde se află şi
astăzi.

Se pare că în timpul expediţiei lui Mahomed II din vara anului 1476 şi obştea
monahală de la Pângăraţi a trecut prin momente de grea încercare. Probabil că un
podgheaz turcesc răzleţit după pradă în această parte a dat foc bisericii, iar călugării
s-au ascuns în munţi, trecând apoi în Transilvania unde au rămas până la încetarea
războiului. Nu se ştie dacă Ştefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe
locul celei incendiate, dar schitul a continuat să fiinţeze din moment ce la 1560
Alexandru Lăpuşneanu ridică la Pângăraţi biserică de piatră.

Mănăstirea Tarcău

 Hramul: "Duminica Tuturor Sfinţilor", sărbătorit la 26 iunie

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Pe valea Tarcăului, la mai mult de 15 km de confluenţa acestui râu cu Bistriţa,

între localităţile Brateş şi Ardeluţa, o poiană deschisă la margine de pădure formează
cadrul natural al Mănăstirii Tarcău.

11
 Din Pomelnicul ctitorilor scris în limba română cu litere chirilice, aflăm că
biserica s-a construit

... în zilele binecredinciosului marelui domn şi împărat a toată Rusia, Nicolae

Pavlovici, cu bagoslovenia preasfinţitului arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei,
Kiria Kir Veniamin, la anul 1833... de către ieroschimonahul Avramie şi alţi
donatori.

Ctitorii şi alţii care le-au urmat, au înzestrat schitul cu loturi de pădure, fâneţe
şi mori pe Tarcău, suficiente surse de venit pentru cei aproximativ 20 de călugări care
vieţuiau aici. Ulterior, numărul călugărilor s-a mai redus şi Schitul Tarcău a trecut
sub ascultarea Mănăstirii Bistriţa, de care a depins până în anul 1990 când a obţinut
statut de mănăstire.

La aceste manastiri se adauga o lista intreaga de schituri si biserici la care vai

aminti doar numele: Biserica Domnească

Biserica Dărmăneşti

Biserica "Sf. Neculai"

Schitul Draga (Cozla)

Biserica din Văleni

Schitul Doamna

Biserica din Sarata

Biserica din Vânători

4.3 Case memoriale

Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" Piatra-Neamţ

Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş,
funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii.
Reamenajate pe baza consemnărilor Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile
muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la început de secol XX.

4.4 Constructii cu valoare deosebita

Curtea Domneasca Piatra Neamt

12
 Situată pe un mic platou ce domină centrul oraşului, Curtea Domnească de la
Piatra este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491, când Ştefan
cel Mare face danie Mănăstirii Tazlău trei sate "Zăneştii, Stolnicii şi Faurii pe
Bistriţa, mai jos de gura Cracăului / ... / care au fost din ocolul curţilor noastre de la
Piatra". Se pare că totuşi ea este anterioară acestei date, deoarece într-un act din 7 mai
1475, hotarul ocolului său este deja stabilit şi, ţinând cont că unul dintre satele
ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468, putem considera că începuturile Curţii
Domneşti de la Piatra se situează între anii 1468 şi 1475.

Se poate presupune că iniţial construcţiile nu au fost de mare amploare, după

cum rezultă din cercetările arheologice întreprinse între anii 1954-1955, acestea
realizându-se abia după 1480. Datorită faptului că din vechile edificii nu s-au mai
păstrat decât puţine elemente, este greu de estimat alcătuirea constructivă a acestui
ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din pivniţele casei domneşti
(lângă clădirea Colegiului "Petru Rareş", unde de altfel s-a şi amenajat un punct
muzeal) şi fragmente din latura sudică a zidului de incintă. Săpăturile au scos la
iveală colţul de nord-vest al pivniţelor palatului, cuprinzând o încăpere de acces, un
coridor lung şi patru galerii. În pivniţă se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de
stejar.

Încăperea, dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică din

cărămidă şi comunica cu coridorul printr-o uşă prinsă în stâlpi de piatră cioplită.
Coridorul (lung de 11 m) era şi el acoperit cu o boltă din cărămidă şi blocheţi de tuf
calcaros, astăzi distrusă. Pivniţa este împărţită în travee prin patru arcade de piatră
sprijinite pe stâlpi. Curtea şi-a îndeplinit funcţiile specifice până în secolul al XVII-
lea apoi, treptat, rolul ei s-a diminuat.

4.5 Elemente etnofolclorice

Deşi acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal Judeţean, nu
putem să nu menţionăm colecţia enofolclorică a lui Nicolae Popa din Târpeşti,
cunoscut colecţionar pasionat dar şi creator de artă populară autentică.

Cetatea Bâtca Doamnei

La 4 km de centrul oraşului Piatra-Neamţ, spre apus,

dincolo de Schitul şi cartierul Doamna, pe o prelungire nordică a
muntelui eponim, se înalţă ca o strajă a lacului de acumulare
construit prin amenajarea hidroelectrică a văii Bistriţei, Bâtca
Doamnei. Este o înălţime izolată (457 m.), smulsă din lanţul
muntos, cu pante prăpăstioase spre apă, accesibilă doar dinspre sud, unde un drum
modernizat înaintează până la poalele stâncoase. De aici, un drum improvizat urcă lin

13
până pe creastă, unde s-au descoperit ruinele Cetăţii Dacice de pe Bâtca Doamnei,
una dintre cele mai interesante şi mai comentate fortificaţii antice din Moldova.

Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către

neobositul cărturar şi cercetător Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie
din Piatra-Neamţ, care în urma unor sumare investigaţii făcute în 1928, semnalează
într-un context neolitic-cucutenian şi existenţa elementelor La Tene.

5. Valorificarea potentialului turistic

Zona prezinta un potential turistic urias dar care este insuficient exploatat
deoarece ne aflam in plin proces de reabilitare a infrastructurii turistice.

5.1 , 5.2 Baza de cazare si alimentatie

Aceasta sa diversificat mult in ultimii ani prin construirea de noi pensiuni si

moteluri impanzire relativ uniform pe cuprinsul Vaii Bistritei. In orasul Piatra Neamt
se afla doua hoteluri mari de 2-3 stele dar si altele mai mici.
In Durau se afla urmatoarele unitati de cazare:
Cabana Baraj
- categorie cabana trei stele
- tarif 41 lei noi/persoana
-durata 1 zi
- tip camera dubla
- masa fara masa
Cabana Izvorul Muntelui
-categorie cabana doua stele
-tarif 30 lei noi/persoana
-durata 1 zi
-tip camera dubla
-masa fara masa
Hotel Bistrita
-categorie hotel doua stele
-tarif 28 lei noi/persoana
-durata 1 zi
-tip camera dubla
-masa fara masa
Hotel Bradul
-categorie hotel trei stele
-tarif 41 lei noi/persoana
-durata 1 zi
-tip camera dubla
-masa fara masa
Hotel Bradul 3*

14
 -categorie hotel trei stele
-tarif 1.002 lei noi/camera
-durata 3 nopti
-tip camera dubla
-masa pensiune completa
Hotel Brandusa
-categorie hotel doua stele
-tarif 34 lei noi/persoana
-durata 1 zi
-tip camera dubla
-masa fara masa
Preturile sunt valabile de la 1.01.2006 pana la 15.10.2006.
Majoritatea pensiunilor se concentreaza in Ceahlau - Durau, Viisoara, Vaduri,
Farcasa, Piatra Neamt,. Cele mai multe pensiuni sunt clasificate la categoria 2M sau
stele, ceea ce inseamna ca pot oferi conditii bune si foarte bune pentru majoritatea
categoriilor de turisti: - camerele de inchiriat sunt de doua locuri si chiar daca au
toaleta comuna cu gazda sau cu ceilalti turisti, aceasta are apa rece curenta si apa
calda permanent; - turistii au in majoritatea pensiunilor acces la bucataria gazdei,
putandu-si prepara singuri hrana in cazul in care opteaza pentru o astfel de varianta; -
in cele mai multe dintre pensiuni se poate servi si masa, in una dintre cele trei
variante: mic dejun (MD), demipensiune (DP), pensiune completa (PC); in pensiunile
unde nu se poate servi masa, se pot da recomandari catre locurile apropiate, unde se
poate face acest lucru; - in multe cazuri intrarea in pensiune poate fi comuna cu cea a
gazdei; - majoritatea pensiunilor pot oferi locuri de parcare a autoturismelor proprii
ale turistilor in curte; - unele pensiuni ofera mancaruri traditionale si alimente
proaspete din gospodaria proprie. In cazul pensiunilor de 3 si 4M sau stele,
diferentele in privinta confortului ar fi urmatoarele: - exista un grup sanitar comun
pentru cel mult doua camere, insa majoritatea au grup sanitar propriu; - bucataria este
numai a turistilor in cazul in care doresc sa-si prepare mancarea; - intrarea este
separata de cea a gazdei; - intotdeauna exista curte si posibilitate de parcare; - pot fi
cazuri in care se ofera o pensiune turistica independenta de cea a gazdei; - pensiunile
tip vila au sauna, acces internet, piscina etc.
Cabane - Pe Ceahlau exista mai multe posibilitati de cazare. La baza muntelui,
in Durau sau in Izvoru Muntelui, sau pe munte, la cabana Fantanele (pe traseele
dinspre Durau) sau la cabana Dochia (la finalul oricarui traseu). Cabana Dochia este
statia terminus a celor mai multi turisti. Ea poate gazdui turisti in camere de 2, 5, 12
sau chiar mai multe persoane.Confortul este cel obisnuit pentru o cabana de munte,
singurele camere care au toaleta proprie sunt cele de 2 persoane de la parter. Nu
departe de cabana Dochia se afla si un mic camping pentru amatorii de cort care pot
campa pe platoul de la Piatra Lata. Pe traseul ce urca de la Durau spre Toaca se afla si
cabana Fantanele, cu posibilitati de cazare destul de bune. Si evident.cea mai
confortabila solutie sunt hotelurile din Durau si casele particulare din Izvoru
Muntelui. Tot in Izvoru Muntelui se afla si un camping si cabana Izvoru Muntelui.

5.1.3 Cai de acces

15
 Drumurile ce strabat aceasta zona sunt in mare parte modernizate putandu-se
ajunge cu masina cam peste tot iar cu trenul se poate ajunge chiar si cu Sageata
Albastra pana in Bicaz. Drumul national DN 15 merge pana la Bicaz aproape paralel
cu calea ferata iar de aici urmareste traseul lacului Izvorul Muntelui.
Dinspre Vatra Dornei drumul national DN 17 B urmareste intocmai cursul
Bistritei pana la coada lacului unde se intersecteaza cu DN15 care se continua spre
Borsec. De la Gheorghieni vine drumul national 12C pana in Bicaz, drum ce strabate
Cheile Bicazului, iar dinspre Targu Neamt ajunge pana la intersectia cu DN 15
drumul national 15 B.

5.1.4 Baza de agrement

Bicaz - (la 28 km vest de Piatra Neamt), centru turistic situat într-o pozitie
pitoreasca, la poalele Masivului Ceahlau (la 430 m altitudine). Poate fi denumit si
"portul Bicaz", prin asezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui "marea Bicazului",
de aici pornind cursele de agrement pe lac (vaporase, barci cu motor, salupe).
Frumusetea locului si a muntelui se îmbina în chipul cel mai fericit cu clima montana
creand un loc de maxima atractie turistica.
Masivul Ceahlău - Schiţa traseelor turistice.

16
 Rafting

Se poate practica pe raul Bistrita în aval de Vatra Dornei cand apa este mare,
sau in amonte. Gradul de dificultate este in general 2 dar poate urca pana la 3-4 in
anumite zone dupa ploi semnificative. Cele mai dificile locuri sunt cheile Zugreni la
20 km în aval de Vatra Dornei, care acum nu se mai pot parcurge datorita unor fier
betoane uitate de la constructiile din preajmă si Toancele la 35 km  în aval de Vatra
Dornei. De cativa ani, datorita încalzirii planetare, pe raul Bistrita si-a facut aparitia o
pereche de egrete

Parapanta

Vf.Ousoru, conic si usor de reperat, a fost gazda unei editii a Campionatului

National de Deltaplanism. Se poate zbura indiferent de directia vantului iar aterizarea
este facila datorita prisacilor lungi. Este foarte aproape de Vatra Dornei, accesul
facandu-se din DN17: după Dorna Candrenilor se ia la dreapta pe un drum de tara,
apoi se urca pana intr-o sa de unde mai avem 30 min. pana sus. De jos sunt 3-4 ore.
In cazul in care sariti la dublu cu un parapantist profesionist acesta va va asigura
17
transportul pana in varf cu ATV-ul.
Zborul depinde foarte mult de conditiile atmosferice. Cum vremea in zona este
foarte schimbatoare este bine să aveti mai multe variante pentru ziua de zbor.
Daca vremea este frumoasa se poate zbura peste o ora intr-un peisaj de vis..

Alpinism

Schi

Sunt multe locuri unde se poate schia iarna în acesti munti. La Vatra Dornei si
in Pasul Tihuta sunt lifturi iar la Durau, in Pasul Rotunda şi Calimani sunt ceva
posibilitati daca nu va deranjeaza să urcati pe jos. Pe muntii Suhard, Caliman si
Rodnei se poate practica schiul de tura iar in Caliman si Rodnei exista cateva culoare
şi fete cu adevarat extreme.

Mountainbike

Exista o multitudine de trasee, de la cele mai usoare la adevarate ture de forta.

O plimbare cat se poate de lejera şi de frumoasa de 2-3 ore este pe Drumul Tatarilor
de langa Vatra Dornei, iar la intoarcere se poate petrece ceva timp pe aleile din parcul
Runcu, facut de austro-ungari.
O tura mult mai lunga, mai epuizanta si mai frumoasa impune urcarea în masivul
Suhard, traversarea culmii somitale si coborare pe la turbaria de la Poiana Stampei. O
alta varianta foarte frumoasa, de 2 zile, este traversarea masivului Caliman pe
Drumul Maria Theresa, cu urcare pe la Toplita şi coborare pe vale Ilvei.
Pentru amatorii de downhill, partia Dealul Negru care serpuie printre salasurile
localnicilor pe sub telescaunul din V.Dornei, unul din cele mai lungi din tara,
reprezinta o varianta frumoasa.

Off road

Masina de teren bine strunita poate merge pe oriunde este o vaga urma de
caruta, prin hatisuri, rape sau valcele. Cum muntii din zona sunt foarte salbatici şi
plini de asa ceva, se pot construi o multime de trasee. Un alt traseu traverseaza Mtii
Bistritei din Valea Bistritei la Bilbor pe la manastirea Darmoxa. O alta varianta urca
Mtii Caliman pe la Toplita si coboara pe valea Ilvei la Lunca Bradului.

ATV

ATV-ul sau Quad-ul este un vehicul mic de teren pentru 1-2 persoane, cu 4-6
roti sau cu senile. Se pot urca pante foarte abrupte si parcurge portiuni de teren
deosebit de accidentate. ATV-ul reprezinta una dintre cele mai placute modalităti de a
cunoaste o zona. Orice munte care are un platou este o destinatie pentru ATV. Cel
care inchiriaza ATV-uri pune la dispozitie si un ghid.

18
Ture complexe de munte

Muntii din zona sunt plini de salbaticie si de locuri frumoase în acelasi timp,
premize excelente pentru organizarea unor ture complexe tip Eco Challenge de mai
multe zile. Acest gen de activitate este din ce in ce mai apreciat atat de pasionatii de
aventura cat si de catre firmele de Team Building. Acestea urmaresc modul in care un
grup se descurca cu rezerve limitate in anumite conditii, cum comunica membrii
grupului pentru asigurarea supravietuirii, avand ca tel final dezvoltarea coeziunii
grupului. Traseul in general uneste 2-3 puncte de interes deosebit, în zone foarte
frumoase. Distantele se parcurg pe jos, cu ATV-ul sau cu jeep-ul iar noaptea se
doarme in cort sau la stana. Intr-una din zile se traverseaza un rau sau un lac cu o
pluta pe care trebuie sa o construiti iar mancarea este asigurata din ceea ce se
pescuieste cu undite artizanale. In celelalte zile se fac alte activitati descrise: rafting,
parapanta, catarare, etc. Gradul de aventura poate creste mai mult sau mai putin, la fel
ca si gradul de discomfort, functie de ceea ce se doreste: team building sau tura de
aventura.     

Alte activitati: snowmobil (iarna), canioning, dirt track, calarie, tir cu arcul,
paintball, ture de munte de vara sau de iarna, pescuit, vanatoare, ture cu barca si
sporturi nautice pe lacurile Izvorul Muntelui, Colibita, etc.

5.2 Fluxurile de turisti

Marea majoritate a turistilor ce viziteaza zona vin dinspre Bucuresti pe E85 si

apoi de la Bacau pe DN15 cu autoturismele dar si cu autocare sau pe calea ferata. Se
remarca in ultimii ani o pondere tot mai mare de turisti straini care de obicei vin prin
Cheile Bicazului. Cei mai multi turisti vin aici vara si iarna.

6. Tipuri si forme de turism

Se poate afirma ca turismul de masa este absent in aceasta zona pitoreasca, cel
mai dezvoltat fiind turismul alternativ care implica familia sau grupuri de prieteni si
care prefera sa-si organizeze programe dupa gustul si puterea economica a fiecaruia.
Se adauga turismul individual in week-end si mai ales drumetiile pe munte. In afara
de week-end, recreere, in concedii se mai dezvolta forma de agroturism valorificata
cu orice prilej, (mai ales in concedii vara si la sarbatorile de iarna,Paste) datorita a doi
factori (servicii tot mai bune si cadrul natural deosebit) apoi turismul de “pelerinaj”
la manastiri sau biserici prilejuite de diferite sarbatori, hramuri.

7. Propuneri pentru imbunatatirea activitatii turistice

Primarul Gheorghe Ştefan speră ca în scurt timp localitatea să devină un

concurent serios pentru staţiunea Poiana Braşov. Pe termen mediu, edilul-şef vrea să
implementeze o serie de proiecte pe linie turistică. Din bani europeni, prin programul
SAPARD, la Piatra Neamţ urmează să se amenajeze, pe muntele Cozla, o pîrtie de

19
schi, un minihotel şi un restaurant. "În felul acesta vom putea atrage şi cetăţeni din
judeţele limitrofe. Apoi, cetăţenii străini, în special ruşi, care aleg Poiana Braşov
pentru a-şi petrece sfîrşitul de săptămînă, ar putea să se oprească la Piatra Neamţ.
Avem numeroase oferte din partea unor afacerişti care doresc să realizeze astfel de
proiecte în Piatra Neamţ", ne-a spus dl Ştefan. D-sa doreşte să valorifice la maximum
potenţialul turistic al municipiului: "Cu ocazia unui meci al echipei României, am
văzut în Finlanda un turn, pe un vîrf de munte, pe care se afla o pălărie uriaşă, în
care era un restaurant. Acea pălărie se învîrtea într-un ritm lent, făcînd o tură
completă pe parcursul unei ore. Cei care luau masa în restaurant puteau astfel să
urmărească întreaga privelişte a zonei. Putem face aşa ceva şi la Piatra Neamţ". Iar
pentru ca serviciile să fie complete, cei doi munţi, Pietricica şi Cozla, vor fi legaţi de
o telegondolă asemănătoare celei inaugurate pe litoral în vara acestui an: "Am
contactat deja firma care a realizat telegondola de la Mamaia. Prin turism putem
creşte nivelul de trai al pietrenilor. Şi Spania s-a dezvoltat astfel. Aceste proiecte
trebuie să fie prioritare".

8. Concluzii

Valea Bistritei se constituie ca o zona de o frumusete fermecatoare unde odata

ce ai ajuns iti doresti sa revii cat mai des posibil. Bineinteles mai sunt multe de facut
pana va ajunge sa concureze cu Valea Prahovei, natura a oferit cadrul necesar dar mai
trebuie lucrat la mijloacele de semnalizare rutiere si turistice, caile de acces
modernizate ,servicii de o mai buna calitate si o mai mare diversitate a posibilitatilor
de agrement.
Sa speram ca peste cativa ani “ trenurile zapezii” vor trece si pa Valea
Bistritei.

Bibliografie

 http://www.neamt.ro
 http://www.evenimentul.ro
 alte surse

20