Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

de

Le nstr
m

cţ at
o

ie iv
INTRODUCERE

ă
Ne bucurăm că aţi ales Cursul EUROCOR de Psihologie!
Cu toţii ne punem întrebări esenţiale despre viaţă, mai ales atunci când trecem
prin momente dificile. Autocunoașterea și capacitatea de a înţelege reacţiile
celorlalţi sunt vitale astăzi, într-o lume tot mai dinamică și parcă tot mai grăbită,
în care ne simţim deseori stresaţi și nesiguri.
Cursul Eurocor de Psihologie vă va ajuta să aveţi mai mult succes în toate
activităţile pe care le realizaţi, de la cele zilnice și până la marile planuri de viitor.
Iar atmosfera din familie și de la serviciu se va îmbunătăţi cu siguranţă...
Acest curs este util oricui vrea
să descopere mai multe despre
personalitatea sa și a altora,
subconștient sau vise, despre
relaţiile interpersonale, conflictele
din cuplu, metode de combatere
a stresului sau evoluţia personală.
De asemenea, Cursul Eurocor de
Psihologie este de un real folos
tuturor celor care lucrează în
domenii unde comunicarea este
esenţială – educaţie, sănătate, relaţii cu publicul, resurse umane, protocol și
organizare evenimente, marketing și vânzări, turism.
Învăţaţi relaxat!
La Eurocor, însăși metoda de studiu este o dovadă grăitoare a modului în care
psihologia poate fi aplicată în procesul de învăţare. Primiţi acasă pachetele de
curs, pe care le parcurgeţi în ritmul ales! Studiaţi fără stres, în confortul propriei
locuinţe, când doriţi.
Vă veţi bucura de o atenţie deosebită!
Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă care
poate fi contactat prin corespondenţă poștală sau online.
Vă aflaţi în faţa unei călătorii importante, unice, care va fi cu siguranţă plină de
urcușuri și coborâșuri, întârzieri în trafic, dar și descoperiri minunate – călătoria
spre dumneavoastră înșivă!
Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi

metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini,
aceasta reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de curs.
Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă,
selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.
Lectură plăcută!

1
Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

STRUCTURA LECŢIILOR

 Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 30

de caiete. Fiecare caiet este constituit din două lecţii, ce tratează un anumit
domeniu de interes.
Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, cu numeroase
exemple din viaţa de zi cu zi, astfel încât memorarea lor devine simplă și
ușoară!
Aveţi la dispoziţie și succinte prezentări teoretice, care vă ajută să vă
familiarizaţi cu cele mai importante noţiuni din acest domeniu.
Cursul conţine diverse tipuri de exerciţii practice, pe care le puteţi efectua
singur sau cu ajutorul prietenilor. Acestea constituie o modalitate relaxantă
și chiar distractivă de a vă petrece timpul liber, iar în același timp vă ajută să
vă fixaţi cunoștinţele de psihologie.
În curs veţi găsi și citate interesante, inedite – veţi reţine totul mai ușor,
amintindu-vă cu plăcere concluziile la care au ajuns marii înţelepţi ai lumii.
Caietele se parcurg ușor, într-un mod relaxat datorită semnelor grafice.
Temele pentru acasă din cursul de psihologie au un caracter specific,
conţinând numeroase aprecieri din partea profesorului. Veţi urca trepte
semnificative pe scara dezvoltării personale!

PRIMIREA CURSULUI

 La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?

1. Acasă, la cutia poștală (Cutia poștală trebuie să aibă dimensiunile de
minimum 22x30x1 cm.).
2. La serviciu.
3. La oficiul poștal de care aparţineţi (Adresa menţionată la înscriere trebuie
să fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANT
@ Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi
informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs, calificativele obţinute sau
plăţile efectuate și înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa și aplicaţiile
TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA
Odată cu expedierea ultimului pachet de curs prin corespondenţă, veţi primi
și testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine,
satisfăcător și insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest
test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

2
Psihologie
Programa cursului Psihologie
Cursul a fost structurat pe capitole şi lecţii. Temele lecţiilor sunt prezentate sub forma unor întrebări
succesive. Veţi găsi răspunsurile la aceste întrebări doar după încheierea lecturii materialelor
noastre, după efectuarea tuturor exerciţiilor şi după analiza propriilor reflecţii.
I) PSIHOLOGIA – ŞTIINŢĂ DESPRE OM
Lecţia 1 – Cum pot fi folosite cunoştinţele de
psihologie în viaţa cotidiană?
Lecţia 2 – Cum te pot ajuta psihologii şi în ce
domenii?
III) INFLUENŢA SITUAŢIILOR CRITICE
ASUPRA VIEŢII AFECTIVE ŞI ASUPRA
ACTIVITĂŢII INTELECTUALE
Lecţia 5 – Cum ne manifestăm în situaţii critice?
Lecţia 6 – Ce putem face pentru a depăşi situaţiile
critice
V) SOLICITAREA ŞI ACORDAREA
SPRIJINULUI
Lecţia 9 – De ce omul este considerat fiinţă socială?
Lecţia 10 – Omul acţionează spre binele său sau
împotriva sa?
VII) AUTONOMIE ŞI DEPENDENŢĂ ÎN
EXISTENŢA OMULUI
Lecţia 13 – Cum reacţionăm când considerăm că nu
suntem noi responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă?
Lecţia 14 – Cum reacţionăm când considerăm că noi
suntem responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă?
IX) DESPRE SENTIMENTUL
APARTENENŢEI
Lecţia 19 – Ce reprezintă grupul la care mă raportez?
Lecţia 20 – Ce influenţă are asupra mea apartenenţa
la diferite grupuri?
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
II) DESPRE EFORTUL SOLICITAT DE
EVENIMENTELE DIN VIAŢA COTIDIANĂ
Lecţia 3 – Ce reprezintă stresul pentru om?
Lecţia 4 – Cum ne influenţează viaţa situaţiile critice?
IV) REACŢII POSIBILE ÎN SITUAŢII CRITICE
Lecţia 7 – Cum să ne raportăm eficient
şi raţional la stres?
Lecţia 8 – De ce unele forme de apărare împotriva
stresului sunt ineficiente?
VI) REACŢIA OMULUI FAŢĂ DE SINE ÎNSUŞI
Lecţia 11 – De ce ar trebui să ne placă de noi înşine?
Lecţia 12 – Cum ne autoapreciem?
VIII) COMUNICAREA VERBALĂ ŞI
NONVERBALĂ
Lecţia 15 – Ce stil de comunicare verbală folosim?
Lecţia 16 – Ce câştigăm şi ce pierdem folosind „jocurile”
interpersonale?
Lecţia 17 – Ce înţelegem prin „limbajul trupului”?
Lecţia 18 – Cum să foloseşti şi cum să interpretezi adecvat
mimica şi vocea?
X) MODALITĂŢI DE ADAPTARE LA ROLURILE
SOCIALE
Lecţia 21 – Cum reacţionezi în rolul de COPIL, faţă de
părinţii proprii?
Lecţia 22 – De ce este dificil să joci rolul de elev sau de
student?
Lecţia 23 – Cum să te manifeşti în rolul de PARTENER?
Lecţia 24 – Cum să te raportezi la rolurile profesionale
pentru a obţine satisfacţie?
Lecţia 25 – Ce să faci pentru ca rolul de PĂRINTE să fie
unul benefic pentru tine şi pentru copiii tăi?
Lecţia 26 – Cum să răspunzi eficient exigenţelor impuse de
diferite roluri sociale?
3
Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

XI) DESPRE EVOLUŢIA PERSONALĂ ŞI XII) ROLUL AUTOPSIHOTERAPIEI ȘI AL

DESPRE REALIZAREA DE SINE TERAPIEI PROFESIONALE
Lecţia 27 – De ce anume depinde valorificarea Lecţia 29 – Ce tehnici de autopsihoterapie poţi folosi
potenţialului propriu? eficient?
Lecţia 28 – În ce constă îmbunătăţirea părerii despre Lecţia 30 – Când trebuie să iei decizia de a solicita ajutor
sine? psihologului?
Lecţia 31 – Cum putem să-i ajutăm pe ceilalţi?
Lecţia 32 – Când trebuie să soliciţi ajutor altor specialişti?

XIII) DESPRE SĂNĂTATEA PROPRIE ŞI A XIV) DESPRE SUBCONȘTIENT

CELORLALŢI
Lecţia 33 – Ce putem face pentru a diminua
probabilitatea apariţiei unei boli somatice?
Lecţia 34 – Care este atitudinea noastră faţă de boală
şi faţă de cei bolnavi?
Lecţia 35 – Ce trebuie să ştim despre vise?
Lecţia 36 – Ce este hipnoza şi care sunt tehnicile bazate pe
sugestie?

XV) DESPRE SĂNĂTATE ȘI DESPRE BOALĂ XVI) PREOCUPĂRI ȘI TENDINŢE ÎN

Lecţia 37 – Ce este sănătatea psihică şi care sunt
mecanismele acesteia?
Lecţia 38 – Ce trebuie să ştim despre patologia vieţii
psihice?
PSIHOLOGIA CONTEMPORANĂ
Lecţia 39 – Care sunt domeniile de interes ale
teoreticianului în psihologie la începutul secolului XXI?
Lecţia 40 – În ce aspecte de viaţă pot interveni psihologii-
practicieni?

XVII) EU ȘI COPIII CARE ÎMI SUNT XVIII) EU ȘI GRUPUL DE PRIETENI

ÎNCREDINŢAŢI Lecţiile 49 şi 50 – Cum să optimizăm relaţiile cu ceilalţi?
Lecţiile 41 şi 42 – Cum să ne petrecem timpul
împreună cu copiii?
Lecţiile 43 şi 44 – Cum poate fi folosită psihoterapia
prin exerciţii fizice pentru copii?
Lecţiile 45 şi 46 – Cum îi putem ajuta pe copii când
învaţă?
Lecţiile 47 şi 48 – Cum să abordezi perioada
adolescenţei?

XIX) EU ȘI PARTENERUL MEU XX) EU ȘI PROPRIA MEA DEZVOLTARE

Lecţiile 51 şi 52 – Ce putem face pentru a îmbunătăţi
relaţia cu partenerul?
Lecţiile 53 şi 54 – Putem fi creativi?
Lecţiile 55 şi 56 – Este posibil controlul stresului?
Lecţiile 57 şi 58 – Cum te poţi cunoaşte mai bine?
Lecţiile 59 şi 60 – Cum să folosim creativ cunoştinţele de
psihologie?

4
 Psihologie
Fiecare caiet începe
cu o introducere, în
care sunt prezentate
principalele teme ce
vor fi studiate.
Psihologie
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
LECŢIA 11
De ce ar trebui să ne placă de noi înşine?
Privim în oglindă şi ce vedem? La ce ne gândim, ce anume conştientizăm?
În spatele acestor întrebări se ascund probleme pe care vom încerca să le abordăm
în acest caiet.
Călătoria noastră se va petrece de data aceasta în „ţinutul Autocunoaşterii” – un
ţinut ciudat. Suntem în acelaşi timp locuitorii lui, cercetătorii, paznicii, prizonierii,
oaspeţii speciali, uneori chiar emigranţii lui! Ce loc ocupi frecvent în „ţinutul
Autocunoaşterii”?
În sfera teoriei cunoaşterii de sine, vom încerca să abordăm în primul rând
problema identităţii şi a acceptării de sine – în lecţia 11, precum şi noţiunile şi
fenomenele relative la autoapreciere şi la sentimentul propriei valori – în lecţia 12.
Autocunoaşterea se constituie dintr-o serie de judecăţi personale. Potrivit unui
logician, asemenea judecăţi sunt reflecţii despre o anumită stare de lucruri, care
ajută la conştientizarea faptului că un lucru este astfel sau că nu este astfel.
Amuzantă definiţie! Să încercăm să aprofundăm noţiunea de autocunoaştere.
1
(selecţie din Lecţia 11, pagina 1)
5
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Autonomie şi dependenţă în existenţa omului Capitol VII

Când întărirea este percepută de subiect ca o consecinţă a unei acţiuni întreprinse,

nefiind însă consecinţa exclusivă a acelei acţiuni, în propria percepţie aceasta
devine rezultatul norocului, al şansei, rămânând sub controlul celorlalţi, care
deţin puterea, sau este considerată imprevizibilă, din cauza marii complexităţi a
forţelor care îl înconjoară pe individ – afirmă chiar Rotter, definind încrederea
în existenţa controlului extern.
Psihologii au stabilit că asupra localizării controlului – asupra orientării interne
şi externe a acestuia – o influenţă esenţială o are educaţia din familie.

S-a demonstrat că dezvoltarea persoanelor dirijabile din afară s-a

i desfăşurat în condiţiile absenţei coerenţei în manifestarea părintelui/

părinţilor, a clarităţii şi consecvenţei în formularea sarcinilor, restricţiilor
şi consecinţelor acestora.
Noţiunile,
informaţiile Comportarea ambilor părinţi este în acest caz inconsecventă şi contradictorie.
importante au fost Adulţii manifestă o atitudine artificială, aşteptând de la copii să rămână cât mai
mult timp într-o relaţie de dependenţă afectivă, socială şi materială faţă de ei.
marcate special Lipsa disciplinei şi insuficienţa unor cerinţe în contactul cu adulţii consolidează
pentru a facilita tendinţa copilului de a-şi localiza extern controlul.
înţelegerea lor.

i
Educaţia care face imposibilă atingerea de către copil a independenţei
psihice, prin anihilarea oricăror manifestări specifice acesteia, se
dovedeşte în esenţă „păguboasă” pentru cei care ne succed.

Această anihilare poate lua două forme complet diferite:

1. aplicarea a numeroase restricţii, interdicţii, supravegherea copilului în
toate situaţiile, chiar şi în cele banale;
2. îndeplinirea tuturor dorinţelor copilului.
Există mame sau bunici care îşi urmăresc necontenit proprii copii ori nepoţi.

Psihologie 7

(selecţie din Lecţia 13, pagina 7)

6
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Autonomie şi dependenţă în existenţa omului Capitol VII

Iată din nou ceva doar aparent complicat. Problema se referă la următorul
raţionament:
Manifestare ––––– Stare internă ––––– Imaginea persoanei

Grafica atractivă
ajută la explicarea
unor concepte.

Prin ce se deosebeşte perceperea oamenilor de perceperea celorlalte obiecte?

Sunt menţionate trei deosebiri elementare:
1. Oamenii trăiesc stări interne. Datorită capacităţii lor de introspecţie, le
conştientizează şi pot deduce existenţa de stări similare la celelalte persoane.
2. Oamenii pot fi percepuţi drept cauză a unei acţiuni la care participă; ei pot
fi purtătorii răspunderii pentru desfăşurarea acesteia.
3. Oamenii sunt receptaţi de ceilalţi ca fiind capabili să manipuleze obiecte şi
persoane în mod conştient şi planificat.
Pentru a putea prevedea comportamentul probabil al altor persoane, este nevoie de
elaborarea unei scheme bazate pe relaţia cauză-efect. Această schemă constituie
în acelaşi timp baza planificării propriilor acţiuni.
Surprinzătoare sunt următoarele trăsături ale procesului de percepţie socială:
– încercarea oamenilor de a-şi forma o reprezentare foarte omogenă despre
ceilalţi;
– rolul primei impresii şi al dimensiunii aprecierii în condiţionarea acestei
omogenităţi – de exemplu, îmi place/nu-mi place;
– cantitatea mică de informaţii necesare formării reprezentării omogene despre
ceilalţi.
Să analizăm aceste aspecte!

Psihologie 21

(selecţie din Lecţia 13, pagina 21)

7
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Eu şi propria mea dezvoltare Capitolul XX

Mecanismele de control asupra evenimentelor şi mecanismele de

autocontrol

Modelul controlului a fost elaborat de F.B. Bryant, care a diferenţiat patru

mecanisme esenţiale de control asupra evenimentelor. În cadrul controlului, se
ţine seama de diferite perspective temporale (trecutul, prezentul şi viitorul) şi de
posibilităţile personale în sfera de control asupra evenimentelor. Astfel:

▪ controlul primar constă în activitatea îndreptată nemijlocit asupra

schimbării mediului, în perceperea necesităţii de a schimba lumea;

▪ controlul secundar constă în necesitatea de a schimba propriile reacţii sau

comportamente, în adaptarea faţă de lume.

În interpretare şi valorizare, controlul nu este un fenomen simplu, ci un

mecanism complicat, care implică o serie de procese diferite cu caracter afectiv
(emoţional) şi reflexiv (intelectual). Autorul propune schema de mai jos:

Materia se
parcurge uşor,
datorită schemelor
relevante.

Mecanismele de evitare (engl. avoiding) se manifestă ca urmare a unei asemenea

interpretări şi valorizări care fac ca persoana să considere evenimentele negative.
Apare concomitent convingerea că trebuie să fie întreprinsă o oarecare activitate
(controlul primar). Acesta este efectul experienţei pe baza căreia s-a format
convingerea că subiectul este în stare să evite întâmplările negative. Acest
comportament este favorizat de sentimentul evitării frecvente a evenimentelor
nefericite, adică de sentimentul că este norocos.
Mecanismele de confruntare (engl. coping) constituie o consecinţă a estimării
negative a întâmplărilor, laolaltă cu hotărârea că merită, se cuvine, are sens
să depunem efortul de a ne confrunta cu acestea. Acest comportament este
favorizat de credinţele religioase, de convingerea cu privire la o lume dreaptă.
Confruntarea permite diminuarea emoţiilor negative şi ajungerea la o gratificaţie
în forma sentimentului de forţă, de rezistenţă şi de mulţumire de sine, ca
persoană de excepţie, valoroasă, morală. Aceste mecanisme sunt o alternativă
a mecanismelor de apărare. În cadrul lor se disting două tipuri: acţiunea
nemijlocită şi activităţile de reinterpretare.

Psihologie 14

(selecţie din Lecţia 55, pagina 14)

8
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Reacţii posibile în situaţii critice Capitol IV

O cunoştinţă a mea, de exemplu, pare a fi pe deplin integrată şi raţională în

intervenţiile sale publice, însă ea se percepe ca fiind foarte puţin rezistentă
la manifestările de acest gen.
După ce ai confruntat ierarhia stabilită de tine cu cea stabilită de partenerul
tău de discuţie, încearcă, te rog, să le sistematizezi din nou.
De data aceasta, ca pe o hartă fizică, încearcă să reprezinţi aspectele speci-
fice existenţei tale, astfel:
 pe cele pe care le depăşeşti cu uşurinţă – sub formă de munţi;
 pe cele pe care le depăşeşti cu puţin efort – sub formă de dealuri;
 pe cele pe care le depăşeşti cu mult efort – sub formă de câmpii;
 pe cele pe care nu reuşeşti să le depăşeşti – sub formă de depresiuni.
Ce imagine a rezultat în final? Ce descoperiri ai făcut despre tine?

Nivelul diferenţiat al rezistenţei la diferite situaţii dificile poate fi observat

la cei din jurul tău, precum şi la tine însuţi. Experienţa noastră de viaţă, aptitu-
dinile, competenţa au o legătură directă cu reacţiile noastre faţă de dificultăţi, în
situaţii concrete.

Exemplu (C):
Teoria poate fi Crainicul de televiziune, reporterul de radio, profesorul nu cedează emoţiei
înţeleasă mai în faţa unui auditoriu numeros. Un specialist în judo, în karate sau un boxer
uşor cu ajutorul reacţionează cu calm într-o confruntare cu huligani. Formele de comporta-
ment iraţional – enervarea, surescitarea, teama, fuga, plânsul spasmodic
exemplelor. – apar în situaţiile în care competenţa noastră personală este inutilă.

Exemplu (D):
La ce îţi folosesc aptitudinile artistice, în timp ce te îneci? Faptul că
vorbeşti fluent trei limbi străine nu te ajută, de exemplu, într-un spectacol
public, pe o scenă de teatru.

Te rog să adaugi şi alte exemple proprii.

Să nu uităm, aşadar, că nu ne putem pronunţa în legătură cu o acţiune optimă în
condiţii de stres, fără a ţine seama de conţinutul situaţiei dificile concrete.
O noţiune suplimentară, cu ajutorul căreia este descrisă rezistenţa la stres, o con-
stituie sfera toleranţei scăzute la stres. Iniţial, această noţiune a fost folosită
în legătură cu frustrarea, formulându-se ideea că în cazul aproape fiecărui om
pot fi identificate sfere relative de traume – puternice trăiri negative, cu im-
pact deosebit – traversate în copilărie. În anumite împrejurări, care reamintesc
conţinutul traumei – asemănarea cu persoane, comportament, context – o
persoană poate reacţiona foarte puternic, disproporţionat în raport cu stimulii
şi, de aceea, va fi neînţeleasă de către cei din jur. Schimbările de comportament
intervenite sunt foarte profunde şi, în aparenţă, nejustificate.

Psihologie 7

(selecţie din Lecţia 7, pagina 7)

9
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Rolul autopsihoterapiei şi al terapiei profesionale Capitol XII

Străduieşte-te mai întâi să asculţi cu adevărat şi să înţelegi şi, abia după aceea,
să propui ceva. Poţi propune soluţii, cu condiţia să te fi străduit „să pătrunzi în lumea
celuilalt”, să înţelegi problema lui, nu în termenii faptelor, ci ai semnificaţiilor.

i Străduieşte-te mai întâi să-i înţelegi pe ceilalţi şi apoi să fii tu însuţi înţeles.

Vei găsi în continuare încă un exemplu ilustrativ.

Exemplu (D):
Exemplele trimit Cândva, tatăl unui adolescent mi s-a destăinuit:
adesea la situaţii – Nu-l înţeleg pe fiul meu. În general nu mă ascultă.
frecvent întâlnite în – Te rog să-mi permiţi să înţeleg ceea ce mi-ai spus, i-am replicat. Nu-ţi
înţelegi fiul fiindcă nu vrea să te asculte?
viaţa de zi cu zi. – Exact, a răspuns el.
– Încă o dată, am spus. Nu-ţi înţelegi fiul fiindcă nu vrea să te asculte?
– Aşa consider, a răspuns el, pe un ton uşor iritat.
– Eu credeam că, pentru a înţelege un om, tu trebuie să-l asculţi!
– Oh! spuse şi tăcu o clipă. Oh! repetă şi parcă îi licări ceva în privire. Oh,
daaa! Dar eu îl înţeleg. Ştiu prin ce trece. Am trecut eu însumi prin aşa
ceva. Cred că nu înţeleg doar de ce nu vrea să mă asculte.
Omul acesta habar nu avea ce anume îl preocupă cu adevărat pe fiul său. Îl
privea prin prisma sa, considerând că vede întreaga lume, cu fiu cu tot.

Înţelegerea trebuie să decurgă dintr-o dorinţă sinceră, nu să fie efectul aplicării unor
reacţii de rutină. În timp ce asculţi, poţi să-ţi ignori complet interlocutorul – nu-l
asculţi, nu eşti în stare să repeţi nimic, nici măcar mecanic. Poţi chiar să te prefaci că
asculţi, să confirmi o receptare aparentă, spunând: Hm. Da. Tocmai. Desigur... Se pare
că adesea ascultăm selectiv, doar fragmente de enunţuri, care sunt pentru noi mai
atrăgătoare, mai interesante şi mai apropiate.
Se întâmplă să ascultăm cu atenţie atunci când asimilăm cuvintele împreună cu
sensurile lor, când le memorăm. Dar acest fel de a asculta nu este echivalent cu
ascultarea empatică. Un asemenea mod de a asculta se deosebeşte de memorarea
atentă şi eficientă, care serveşte transmiterii de informaţii, atunci când interlocutorul
este ascultat, şi, uneori, constituie doar un instrument de manipulare care nu are
nimic în comun cu binele general al persoanei emiţătoare. Gândeşte-te la un exemplu
potrivit, poate la situaţia specifică procesului de vânzare-cumpărare.
Să doreşti să înţelegi cu adevărat! Poţi obţine această performanţă concentrându-
te mai mult asupra comunicării nonverbale, asupra inflexiunilor vocii, limbajului
trupului, mai puţin asupra cuvintelor auzite. Ascultând în felul acesta, îţi satisfaci
nevoia de contact emoţional, ajuţi, valorizezi, înainte de a fi întreprins ceva, înainte
de a fi apărut vreun proiect, sfat sau propunere. Uneori, acestea nici nu mai sunt
necesare. Interlocutorul tău a obţinut ceea ce-i trebuia – atenţia ta profundă, respectul
şi înţelegerea pline de dragoste. Ai trăit vreodată o asemenea experienţă?

Psihologie 15

(selecţie din Lecţia 31, pagina 15)

10
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Lecţia 18 Cum să foloseşti şi cum să interpretezi adecvat mimica şi vocea?

O serie de
reprezentări grafice
amuzante destind
atmosfera, fiind şi
un exemplu relevant
pentru noţiunile
parcurse.

Ne vom ocupa acum de analiza detaliată referitoare la ceea ce poţi comunica prin
intermediul corpului, pornind de la o serie de cercetări. Aceste indicaţii sunt uneori
evidente, alteori surprinzătoare. Te rog să nu le consideri „reţete” şi să fii conştient
încă de la început de complexitatea întregii situaţii.
Ochii tăi „vorbesc” şi ştii acest lucru. Observă câte mesaje verbale cuprind expresiile
următoare: „ochi în ochi”, „a lăsa ochii în pământ”, „a nu privi direct în ochi”, „a
pune ochii pe cineva”, „a privi pe cineva cu ochi răi”, „privire de bou”, „ochi de
căprioară”, „a se uita ca viţelul la poartă nouă”, „a privi ca mâţa-n calendar”.
Ochiul poate ameninţa ca o puşcă încărcată şi fixată să tragă, poate insulta ca
fluierăturile sau ca lovitura. Într-o altă stare de spirit, iradiind de bunăvoinţă,
reuşeşte să te facă să-ţi tresalte inima de bucurie – afirmă poetul R. W. Emerson.

Aşadar:
• Contactul vizual îţi permite să stabileşti relaţii reciproce cu persoane
necunoscute, fiind necesar în întâlnirile cu persoanele pe care tocmai le cunoşti.
• Privind des pe cineva, îi comunici simpatie, îndeosebi dacă frecvenţa privirilor
poate fi comparată cu privirea adresată altor persoane din grup.
• Evitând să priveşti pe cineva cunoscut anterior, îi transmiţi lipsa ta de simpatie.
• Dacă doreşti să subliniezi importanţa a ceea ce spui, indiferent dacă pentru
receptor este un conţinut pozitiv sau nu, priveşte-l în ochi – de exemplu, când
lauzi pe cineva, îl lauzi şi mai mult privindu-l în ochi, iar când pedepseşti pe
cineva, pedeapsa devine mai blândă dacă nu menţii contactul vizual.
• Dacă doreşti să stârneşti o reacţie de evitare, care poate consta, de exemplu,
în părăsirea încăperii, poţi obţine acest lucru prin aţintirea privirii spre cel
care doreşti să plece, întrucât privirea liniştită şi permanentă este pentru noi
extrem de deprimantă, creează situaţii de neînţeles, absurde pentru receptor,
generând o reacţie care decurge din simţul ameninţării.

Psihologie 32

(selecţie din Lecţia 18, pagina 32)

11
Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Lecţia 27 De ce anume depinde valorificarea potenţialului propriu?

Circumstanţele arbitrare şi norocul sunt importante, dar noi înşine ne modelăm

viaţa într-o mare măsură. De asemenea, pe măsură ce îmbătrânim, devenim tot
mai diferiţi unii de alţii. Este bine să observăm noi singuri şi să-i ajutăm şi pe
ceilalţi să observe varietatea umană, precum şi numeroasele provocări şi şanse
care apar pe măsură ce înaintăm în viaţă.
Observând dezvoltarea personală, nu apreciem deosebirile individuale, vorbim
despre oameni în general, nu despre o anumită persoană. Prezentăm drept
judecăţi generale anumite observaţii individuale. Totuşi, chiar dacă ceva se
întâmplă frecvent, aceasta nu înseamnă că trebuie să se întâmple întotdeauna. O
asemenea convingere este absolut nefondată logic. Ne deosebim între noi prin
multe caracteristici. Pentru a observa aceasta, trebuie să fii sensibil şi atent.



i
O importantă deosebire o reprezintă pentru noi gradul de deschidere
faţă de posibilitatea schimbărilor personale, care decurg din evoluţia
vieţii noastre, precum şi din propria noastră activitate.

De aceasta depinde în mare măsură punerea în valoare a potenţialului nostru.

Aşadar, putem întâlni oameni care tind spre stabilitate, limitându-şi singuri
posibilitatea unor schimbări ulterioare. Ei îşi limitează fluxul de informaţii
despre lume, despre propria persoană, nu se implică în nimic, ceea ce nu le
permite să valorifice diferite strategii de gândire şi de acţiune. Aceştia persistă
într-un mediu care îi face să devină rigizi, „îngheţându-le” parcă forma propriei
personalităţi; ei înşişi îşi blochează procesul dezvoltării personale.

Psihologie 32

(selecţie din Lecţia 27, pagina 4)

12
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Lecţia 52 Ce putem face pentru a îmbunătăţi relaţia cu partenerul?

Este importantă, de asemenea, înţelegerea reciprocă, renunţarea la mijloace

represive în favoarea persuasiunii, dobândirea încrederii reciproce şi
adoptarea unui limbaj comun în comunicare.

i Aprecierea unei căsnicii reprezintă ceva mai mult decât suma însuşirilor
fiecărui partener în parte.

Aprecierea se referă nu doar la bărbat şi la femeie ca parteneri, ci şi la relaţiile

reciproce dintre ei. Uneori se vorbeşte despre existenţa unei axe conjugale
specifice, adică de o anumită complementaritate în bilanţul nevoilor, care a
reprezentat iniţial factor de constituire a cuplului. Aminteşte-ţi că am vorbit
23 (8-9) anterior despre mecanismul asemănării ca indiciu al atracţiei interpersonale,
în general.
Acolo unde apar
Când, în loc de succes, de atingere a scopurilor preconizate, apar dificultăţi
teme ce au mai fost şi perturbări, se pare că presiuni din afară şi din interior sau o combinaţie
studiate anterior, se a acestora au perturbat acest bilanţ. Ne ajută aici analogia cu balansoarul:
foloseşte un semn introducerea unei greutăţi suplimentare poate determina o înclinare excesivă
şi primejdioasă a acestuia. Nici cuplul nu poate fi privit în mod izolat faţă
special. În acest caz, de mediul social, deoarece formează împreună cu acesta un anumit câmp de
subiectul a mai fost interacţiuni. O problemă esenţială îşi poate avea sursa în individ, în relaţiile
tratat şi în lecţia 23, dintre soţi sau în mediul social. De obicei se manifestă un complex al acestor
pag. 8-9. surse.

Psihologie 5

(selecţie din Lecţia 52, pagina 5)

13
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Reacţii posibile în situaţii critice Capitol IV

e Exerciţiul 7: Alcătuieşte un chestionar al optimismului!

Nu ar fi momentul să-ţi încerci puterile în rolul unei persoane care

construieşte un chestionar? Cred că te vei descurca bine în rezolvarea aces-
tei sarcini! Te rog să încerci să formulezi o serie de propoziţii afirmative
sau de întrebări cu caracter deschis sau închis, care ar putea să facă parte
Exerciţiile dintr-un asemenea chestionar.
diverse vă ajută să De exemplu, ar putea fi vorba despre întrebări închise, de tipul:
vă fixaţi cunoştinţele 1. Rezolvând un careu de cuvinte, bănuieşti că vei câştiga un premiu?
dobândite. Răspuns:  DA  NU
2. Îţi închipui că vei găsi o monedă pe trotuar?
Răspuns:  DA  NU

Poţi formula şi întrebări deschise:

1. La ce te gândeşti când alergi în direcţia unui autobuz în care doreşti să
te urci şi care tocmai a plecat?
Răspuns: .................................................................................................
2. Ce îţi trece prin minte când te apropii de o uşă în spatele căreia se află
cineva necunoscut?
Răspuns: .................................................................................................

Fireşte, poţi da şi variante de răspuns:

1. Citind o carte, presupui că finalul va fi:
Răspuns: fericit  tragic
2. Când te apropii de lista celor premiaţi, îţi închipui că:
Răspuns:  acolo se află numele tău
cu siguranţă, acolo nu este numele tău
Îţi propun să încerci să lucrezi la varianta pe ciornă a chestionarului tău,
împreună cu partenerul tău de discuţie. Dacă vrei, trimite rezultatul efortu-
rilor tale ca temă pentru acasă.
Psihologii au căutat să identifice alţi factori subiectivi care să conducă la o activitate
eficientă, în condiţii de stres. S-a delimitat chiar o grupă de atribute ale oamenilor
cu personalitate rezistentă.
Persoanele din această
categorie demonstrează un
înalt nivel de angajare şi de
control. Ele percep factorii
de stres ca pe o provocare. În
general, oamenii cu o aseme-
nea structură de caracter
percep în realitate mai puţini
factori de stres decât alţii, iar
problemele zilnice li se par
mai puţin stresante.

Psihologie 21

(selecţie din Lecţia 7, pagina 21)

14
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Modalităţi de adaptare la rolurile sociale Capitol X

S-ar putea spune chiar că, din perspectivă socială, învăţământul, conducând la
ridicarea gradului de calificare profesională, a fost inclus în sistemul de viaţă al
întregii societăţi, cu toate că nouă ni se pare că aceasta este o problemă a noastră,
absolut personală.
Poate că este bine pentru noi toţi să receptăm lucrurile astfel! Nimeni şi nimic, în
afară de perseverenţa noastră în realizarea obiectivelor de viaţă, nu ne obligă să
ne dezvoltăm în direcţia profesională. Tu ce crezi?

e Exerciţiul 3: Mă dezvolt, mă menţin sau involuez?

Te rog să stabileşti pe axa următoare cum anume evoluează, în opinia ta,
activitatea ta profesională.
Cursul are un
Scala evoluţiei competenţelor şi a calificării profesionale, percepute
pronunţat caracter subiectiv:
practic, exerciţiile
fiind folositoare (maximum100%
indiferent de ipotetic)
domeniul 50%

profesional.
Începutul Momentul Viitorul
activităţii prezent (perspectiva
profesionale dezvoltării)

Cum apreciezi ponderea în această evoluţie a propriei motivaţii, în raport

cu presiunea situaţională? Exprimă această relaţie în procente. De exemplu,
relaţia 80%-20% arată că, în opinia ta, tu ai fost cel care a decis în această
chestiune, că mai mult din proprie voinţă ai hotărât să-ţi îmbunătăţeşti
calificarea profesională, decât ai fost obligat de factori externi (patronul,
reglementările juridice etc.).
Nu uita să-ţi împărtăşeşti reflecţiile cu partenerul tău de discuţie.

Să lucrezi? Da, dar la ce bun?

Lucrăm doar pentru a supravieţui sau trăim, în general, doar pentru a munci?
Să muncim, dar cu ce rezultate? Să obţinem succese în muncă sau doar să
supravieţuim? Dacă este vorba despre succese, ce fel de succese? Cum înţelegi
tu succesul în plan profesional? Să învingi pe cineva, să câştigi, să obţii glorie,
bani, satisfacţie personală, respectul celorlalţi? Gloria şi liniştea nu pot merge
mână în mână niciodată – a afirmat Montaigne!
Dar dacă nu ai asemenea năzuinţe? În general, trebuie să doreşti să câştigi, să te
mobilizezi pentru orice fel de luptă. Chiar şi pentru lupta cu propria slăbiciune
şi cu propriile limite. Pentru a progresa şi pentru a te dezvolta în orice plan (în
cazul de faţă, în cel profesional) trebuie să doreşti lucrul acesta.

Psihologie 27

(selecţie din Lecţia 24, pagina 27)

15
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Eu şi copiii care îm isunt încredinţaţi Capitol X

Nu uita ce ai făcut tu!

O formă excelentă de verificare a propriei motivaţii este revenirea la propria tinereţe,

la perioada care uneori se şterge din amintiri, pe care dorim să o uităm sau la care,
dimpotrivă, ne întoarcem ca la spaţiul idealizat al bucuriei şi al fascinaţiei în faţa lumii...
Contactul cu sentimentele care ne-au însoţit adolescenţa, amintirea întâmplărilor, a
atitudinilor şi a comportamentelor de atunci, toate acestea ne pot ajuta să-i tolerăm şi
să-i înţelegem pe adolescenţi, fără a ne idealiza pe noi şi fără a ne aştepta ca toţi să fim
la fel.

Putem afirma că esenţa educaţiei este căutarea sensului vieţii, că trebuie să

i învăţăm să iubim lumea şi să o facem mai bună şi că trebuie să facem lucrul

acesta împreună cu ceilalţi, prin eforturi creative. Laolaltă cu tânărul vei
învăţa arta dificilă a vieţii, căci nici o soluţie de-a gata nu este astăzi folositoare
în mod nemijlocit, fără a fi verificată şi integrată.

În încheierea lecţiei, iată câteva citate pentru tine:

Numeroase citate Maturizarea şi maturitatea

inedite sau chiar Trebuie să creşti
fragmente literare Ca să te maturizezi... (Sztaudynger)
invită la o clipă de
Odă tinereţii
reflecţie.
Tinereţea-i lucru mare.
Tinerii sunt însă de altă părere. (Sztaudynger)
Experienţă
Experienţa-i un dar al cerului;
Îl ai când nu-ţi mai trebuie. (Sztaudynger)

Sfaturi
Mii de sfaturi bune copiilor mei am dat.
Nici eu sfaturile părinţilor nu le-am ascultat. (Sztaudynger)

Realizarea de sine
Libertatea individului, autonomia şi creaţia necesită multă toleranţă şi bunăvoinţă din
partea celorlalţi. (Banach)

Ajutându-l pe un tânăr, poţi depăşi tu însuţi mai bine propriile dificultăţi, momentele de
criză. Acest ajutor poate deveni o motivaţie pentru dezvoltarea ta, pentru optimizarea
modului de a acţiona. Nu trebuie să fii ideal, dar ţi se va stârni motivaţia de a nu
dezamăgi şi de a nu spulbera speranţele puse în tine.

Psihologie 43

(selecţie din Lecţia 48, pagina 43)

16
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Lecţia 53 Putem fi creativi?

Pe parcursul terapiei şi al diagnozei, pacienţii sunt îndemnaţi la acţiuni creatoare

în diferite moduri. De exemplu, se folosesc:

 Testul pluridimensional al lui M. Schmit, bazat pe desen, care permite

Vă veţi familiariza să ne orientăm în propria structură intelectuală. În decurs de 30 de minute
trebuie să desenăm circa 30 de imagini. Condiţiile indispensabile pentru
cu diverse tipuri desfăşurarea acestui experiment cer ca persoana testată să se afle într-o
de chestionare şi încăpere sărac mobilată, doar cu un scaun şi cu o masă, iar în varianta
teste utilizate de terapeutică va fi prezent şi terapeutul sau diagnosticianul. Nu se recomandă
nici măcar ca terapeutul să se aşeze în faţa persoanei care desenează,
psihoterapeuţi. pentru ca nimic să nu-i sugereze acesteia tema desenului. Interpretarea
imaginilor se bazează pe psihologia abisală. Ea se poate efectua şi prin
tehnica asocierilor a lui Jung. Asemenea metode se folosesc cel mai des la
nevrotici. În lucrările plastice pot fi folosite doar şapte culori de bază.

 Testul lui Warteg, care constă în completarea unui element de limbaj

plastic dat – de exemplu un punct, o linie – cu acele compoziţii pe care
persoana le alege în mod arbitrar şi care, în final, redau componenta ei
integrală.

Multe metode proiective se bazează pe declanşarea spiritului creator al omului.

Testul temelor nefinalizate, Testul apercepţiei tematice sau Testul Rorschach
îndeamnă la crearea de povestiri, de viziuni, la crearea a ceva nou, unde stimulii
daţi îndeplinesc doar rol declanşator pentru eliberarea proiectării a ceea ce se află
în interiorul nostru, a unor stări la care adeseori nici noi înşine nu avem acces.
Dincolo de valoarea de diagnostic, imaginile sau produsele care apar au uneori
valoare estetică autentică. Cu certitudine, acestea reprezintă ceva nou, subiectiv,
surprinzător, fiind însoţite de implicarea personală şi de o cantitate de energie
psihică mare.
Activităţile de creaţie sunt concepute, de asemenea, ca element al
autopsihoterapiei.
Noţiunea de autoterapie este folosită în literatura de specialitate şi se referă
la demersurile care servesc eliberării reacţiilor şi orientării interne. Este vorba,
de exemplu, despre reprezentarea grafică a conţinutului propriilor trăiri psihice,
precum şi a celor patologice.

Psihologie 16

(selecţie din Lecţia 53, pagina 16)

17
 Psihologie
Lecţia 24
Rezolvând exerciţiile
şi chestionarele pro-
puse, vă veţi relaxa
dar veţi învăţa şi
multe lucruri utile.
Psihologie
LECŢIE DEMONSTRATIVĂ
Cum să te raportezi la rolurile profesionale pentru a obţine satisfacţie?
Materialul va fi mai interesant şi mai diversificat dacă autorii definiţiilor
vor fi diferiţi ca vârstă, sex, stare civilă, profesie, poziţie socială etc.
În ce măsură definiţiile voastre sunt asemănătoare? În ce constau deosebirile?
Care este relaţia între ceea ce ai auzit şi ceea ce gândeşti tu însuţi? Ar fi bine
să-ţi împărtăşeşti reflecţiile pe această temă cu partenerul tău de discuţie.
Revenind la definiţia iubirii romantice, formulată în urma cercetărilor empirice,
trebuie să menţionăm că au fost luate în considerare următoarele trei componente
importante:
– nevoia de afiliere şi de dependenţă;
– predispoziţiile în privinţa acordării ajutorului;
– exclusivitatea şi gradul de absorbţie.
Persoanele investigate au fost rugate să marcheze răspunsul pe o scală de nouă
puncte (de la 1, care înseamnă „dezacord total”, la 9, care semnifică „acord
total”). }i-ai dori să te supui acestui test?
SCALA IUBIRII
1. Dacă X ar fi mâhnit(ă), prima mea datorie ar fi să-i ridic moralul.
2. Am sentimentul că pot să-i mărturisesc lui X aproape totul.
3. Uit fără dificultate greşelile făcute de X.
4. Aş face aproape totul pentru X.
5. Sunt foarte gelos (geloasă) pe X.
6. Dacă nu aş putea fi niciodată cu X, m-aş simţi extrem de nefericit(ă).
7. Dacă aş fi singur(ă), primul meu gând ar fi să-l caut pe X.
8. Unul dintre lucrurile de care mă îngrijorez cel mai mult este binele lui X.
9. I-aş ierta lui X aproape totul.
10. Mă simt responsabil(ă) de fericirea lui X.
11. Când sunt cu X, petrec mult timp pur şi simplu uitându-mă la el (la ea).
12. M-aş bucura foarte mult, dacă X şi-ar mărturisi sentimentele.
13. Mi-ar fi greu să trăiesc fără X.
Cum poţi interpreta rezultatele obţinute? Făcând totalul punctelor. Cu cât
numărul de puncte este mai mare, cu atât intensitatea sentimentelor este mai
mare. Din păcate, cu versiunea în sine a definiţiei am putea polemiza. Acum îţi
propun să te relaxezi şi să te gândeşti în ce situaţie ar putea fi folositoare această
scală. Atunci când iubim doi parteneri deodată?!
Una dintre dimensiunile iubirii, ale acestui sentiment atât de greu de definit, este,
în accepţiunea obişnuită, împărtăşirea aceloraşi trăiri şi emoţii. Cel care iubeşte
pe cineva nu numai că îşi dă seama că partenerul său trăieşte ceva, dar simte
acelaşi lucru (vezi mecanismul empatiei). A apărut chiar ipoteza empatiei în
dragoste, verificată empiric.
10
(selecţie din Lecţia 23, pagina 10)
18
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Modalităţi de adaptare la rolurile sociale Capitol X

TEMA PENTRU ACASĂ 21 ŞI 22

Exerciţiul 10: Dascălii vieţii sau maeştrii mei
Spre deosebire de
Poartă câteva discuţii pe această temă într-un cerc de cunoştinţe. Compară
alte cursuri, ma- concluziile şi observaţiile lor cu ale tale.
joritatea temelor
pentru acasă sunt Iar în încheiere, iată două idei amuzante ale unui cunoscut scriitor:
la alegere. Primiţi
– Una dintre cele mai mari plăgi ale civilizaţiei – UN NĂTĂRĂU INSTRUIT!
răspuns de la
profesorul personal – Imaginaţi-vă ce linişte ar domni dacă oamenii ar vorbi doar despre ceea ce
ştiu.
chiar în problemele
care vă interesează în
mod special!

Tema pentru acasă din acest caiet o reprezintă un exerciţiu la alegere dintre:

• exerciţiul 8 sau exerciţiul 11 din lecţia 21;

• exerciţiile 1, 4, 6, 7, 8 şi 9 din lecţia 22.

Alege exerciţiul pe care îl consideri potrivit pentru tine. Fireşte, poţi să faci mai
multe exerciţii, dar trimite doar unul ca temă pentru acasă, pe care-l consideri ca
având cea mai mare relevanţă pentru dezvoltarea ta optimă.

Îţi doresc mult succes!

Psihologie 1

(selecţie din Lecţia 22, pagina 39)

19
 Psihologie LECŢIE DEMONSTRATIVĂ

Temele se pot rezol-

va pe formularele
speciale inserate în
caiet (dacă se trimit
spre corectare prin
poştă) sau online,
în contul de cursant
de pe site-ul
www.eurocor.ro.

Învăţaţi să treceţi cu bine peste toate greutăţile vieţii, urcând noi trepte spre cunoaștere
și, mai ales, spre autocunoaștere!
Cu siguranţă, cursul de PSIHOLOGIE vă va ajuta să-i înţelegeţi mai bine pe cei din
jur, fiind util întregii familii! Răspundeţi chiar astăzi provocării de a afla secretele
personalităţii umane!
Mult succes în tot ceea ce faceţi și la toate examenele...vieţii!
Pe curând!

Tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

20