IOLA:-.

iDA MITnOFAK • NICOL'\E "IITHOFAN ELEME:'\TE DE PSlHOLOGIE A CUPLCLUI

-,'

rOLANDA MITROFAN

•

NICOLAE MITROFAN

ELEMENTE

DE PSIHOLOGIE A CUPLULUI

<:'·.-\5.\ DE EDnTRA ~I PilES.\. n~A~S.\" S. H. r.

Bucurcs li, . 1994

ISBN 973-9167-18-7 ;-iIOTKACrt-..I\o,'· .

VI::iSiTAR' ~U:'"! ,-.; . '!

Teate drepturile aparj in Casei de Editura ~i Pres;;' ,,~AN~A" S. H. L.

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLL'LU

5

CfTPRIXS

Capitolnl I: Cni ti mui este (rieii de .. fi$ihnsc.r%(jie? .

• sA ~E ]:KTOAHCI:::]\I LA lZYOAHE. , ..

• sA HEYE>:l.'Il rx C(}c\TE::'I1POHAXEITATE 10

• ]'IHCA PLEDO:\HIE PE~Tl-n.· ESTETICA SI

FTICA F.ROTTCA ." '. 1:5

• PSIHOSEXOl,C}{_;!A. - 0 l'OSIBILA CALE CI-

YILI7.,\TO~\RE 16

Cl1i->;t(.11l1 II: De lu iacntitatca se,wnid 10 /,c(o!iilc ini(ialict' 2[;

• ETEn;-'_TL FE.i\I1l\'l:-',; - ETEn.]\TL :.\-J..:\SCC1.I::'\.' 20

• Cr:: s ru: $1 CE ::\1' :)'1'11. l'AHJ~TlT .. , 3~

Capl tolul 11 I : portcncrului c()njugal _ Entre. he-

::;J'~S~'\:nETFLE" :\eJ~h'.,_\in~OH,· l\!.-\RITALE !~

Cupitclul IY: lnbtrea .WIlI rcntitoter

• FCZn:.:"\E ~I

•. ,C\l)CA?\EU~ UT-IlHIl ~'~PAnE~TE'J , '

• cO::\lJ'OnTA~\lJ~Vj'( L FHOTIC ~ rouxu: DE ~L\);IFE:-:"L\HE

tfcaPHo}ufV;r[O:i_? ~i seml:i{ic(l!iil~'('i "aSC7!1~:«'_" ~_ • , ••

J : ;))~~l.~} i~,i:I(g:t'tzL"\ B:~~_{;~~~C:~I.~\(!;~I . ,

47 47 50

!if; 71

-:")

""i¥'caPit('Jl!l~,_~;lWi(l<·nl.',,(i1l "mrtJcnrnnu;lul p.<;i/ud(){jir·" d

1('I~L<L rcvclor , .

• l.:\'STABJLITXfL.\ C:t_'PLl'LCI .

• A DAPT.\HE ~l .-\CU\JODAHE

• UD1)?\TIXIA~ t.'\; ;\[O~,'iTHl" CAHL nJ.'-;-

Tra_:CE TOTt-L

Cuplt.olul \'11: "lit s/ul--ililalla l<hlitori:i'? ~ .. :\

•.. \II1THU.E" FFHIClTE . ~,>!

• l-L~SCHl:CI ~I ,.~ODLHl" 'JAHTL\LE

• G .. .HLGLLI" Al.E SlJL1C\-:-\TE1 LA S'r_\BIU-

UTh W

6

IOLANllA 'TlTHOFAN, NICOL~E M1T.HO)'AN

Capitollll \Cl1I: I ntimitate« - .,du:i(( p,q-it{)loOit:'l" 1'/ !()ftfF>

lliUifii wplului ~.J:\

.0 }IlHACtJr.o.\sA "L\{r.:"lT~\TE PS1l10S0-

CtAL.\·' !):~

• TEY\L\ J H~ I~TL\JJT.\ IT %

•... ~I HE.\'lEDIH,E pslJfOU}(;TCE ~~i

Capit,!ln! I:\.: DiaiogHI [ol11il.io/ - ~i ~fiint(j rfTJU-

vilor 1'11

• CO.\JI_:_'\IC.\.llE~\ - DE ! ,\ lJL\G-:\OSTIC L\

TE1L\PIE 102

• ,JOt;('L I.HPHE'·I7mJI .. \L _\IES.\,JELOU 1;1,';

• EFECTI::LE ,,1 WIlLE1 LEGATCHI" 111

• SCHTILTTATI TEH . .\PECTICE ?,],!

• STILtTtl DECO\H!:'\IC:\HE - DE LA pst(IoLOGL\ r./~. ESTETIC\. HELATllLOH rSTIL\!.'.~.-

)Hr. L\L!': 1 \Ii

C<lpitolul X: -FwlIilil;{. i(.1 im(!o.~\?

• CE ;-';C Sf': tTL\. .' .... ....

0s~~r:,~:I~~li;~~1~~~-:~-I';f.~·~.\~~~~:;::I_:~-T.:L. ~ 1 ~t .H~

.11 l\EG1.'LI S"l- t i ).\~SF DE A. :'\E .. ~';\LY.\." IUHIHl::_\..

Cllpitolul ,I; .tmll1·'lll/fl ~i IJi('ltl «e CUpllI ..••.• '. • •. .sr.vru.r. ~OSTln- Cl:::L 1)J-: To.\rE ZILU.F .c\LCOOLl..'L ~I .'\LTr: gVFLGl1

Capitlilul XII: Atlernutivete cup/uloi modem -- m(lria) san

/iliad'! In cr/uturea modele [amiliole

T[P_\l~CL Dr: $1 ES1'FF:n~L:-4-

Tl_:r .. \\:'I·O,\-()~-1

• F;\\III.lA ci tx SJ0"GFH :-';Ol'.\ FtHL\L\ DE LUlIL1L

• •• • 0

pAgJt"TL - 0

C!lI)iloilll '\.111; Cr.rli1oll'o r,'idii (ol71i!iol.· - tntrc c,~filliiiri,

• nrcdictii ~i solillii . . .. . 0 0 •••

'. SC[T:T.\ '.\ILDlT.\TJE l'fHlSPU_:rrV_\ l'SlflOSOCL\LA

ELEMEXTE DE PSIHOLOGIE A CLJPLCLeI

CAPITOLUL I

Cui II mai este fried de.i. psihosexologie?

• Sa ne intoareern la izvuare •••

Inainte de a fi parinti, suntern barbati si femei, suntern biiieti si fete, suntem "masculin ~i Ieminin" - dona principii complementare care actioncaza intru annonie. Exprimam prin natura noastra biologica si psihologica 0 etcrna bipolaritate, care perrnit.e dialogul mereu reinnoit al sexclor, ca ~i sansa implinrrii lor, unul prin intermediul celuilalt.

Nevoia mereu crescanda .. a t ineret ului in special, de cunostinte in domeniul inca aureolat de mister al p~ih()~exologici, cunoaste o adevarata explozie in ultirnii ani. Erotismul devine din ce in ce mai mult ~i la varste din ce in ce mai timpurii, un dorneniu de fascinanta atractivitate, de excrcitarc a idcntitatii, autonomiei ~i afirmarii En-lui, 0 cale de implinire a pcrsonalitatii si implicit, de acces la fericire.

Erotismul ramanc nu numai pentru adolescent, dar :;;i pcntru adult 0 eterna ~i irczistibil1 prom j.,

8

TOLAXDA :\IITROFA~, NICOLAI': JrlTROFAN

siune de autodep:\sire, dar isi rczerv» far"- indoiala ~i mrejek- 1;nei capcano scduc.itcare, in care multe sufl,~te curate I'li pot In'Lnge zlorul.

Sa ne intoarcern, asadar la izvoarc, in limp-xirii icleilor confu:c. a cmotiilor ~i

lor noastro, care 11e dcterrnina sa traversam inca desrul de greu drumul cunoastcrii rclat iilor dintre sexe, de la "exercitiul" instinctual la dialo;:;ul protund spiritualizut al sexualitatii umanc. '

Pentru intclcptii chinczi. Yang ~i Yin sunt principiile antitetice si, totodata, complemcntare care exprima ~i produc mistcrul vietii. Dialogul sexual apare in ganclirea t aoista ca 0 perfect.i calc de dezvoltarc fizic.i :;;i spirituala mutua la , prin interactiunoa rezonanta a Y ang-UILli masculin en Yin-ul ferninin. l ubirca rstc astfr-l 0 rnodalitate optima de prelungire a tinere1,i; 'ii vietii, actiouand in mod paradoxa! prin "econornisirea principiului vital", prin art a cultivarii autocontrolului ejacul<irii, rctcntiei seminale si a producerii orgasmolor feminine rcpctate. controlato. ,,;\rta iubirii t aoist e" este mai curand 0 stravecho ~tiint'l psihosexologic". ale carei valcnte sanogcnc au fast recunoscutc si rcactualizate de nmuorosi psihosexologi conternporar.i occidentali,

C;,lndirea stravecho hindusa (Tantrismul vo,;ic) confera iubirii sexuale sernnificatia unci c31 ini[iat ice, de perfcctionare spiritual~, prin transcenclerea conditiei corporale si arrnoniz.area C05- mica a fiintei umane. Uniunea erotica se trans-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CIPLL'LG]

forma intr-un ceremonial, depasind astfel actul biologic instinctual si confcrind cuplului uman sublima valenta de cuplu divin. Scnzualit atea apare in mistica erotica indiana ca un mijloc de accedere la Nirvana (v. lIL Eliaclc, Yoga, Gallimard, 1945), experient a erotica insasi fiind investita eu valori transsenzorialc. Realizata astfcl, ea conduce la 0 stare de bcatitudine si autonomie pentru ambii parteneri. Sexualitatea in viziune tantrica estc un mud de cunoastere, voluptatea jucand doar rolul de vehicol,' prin intcrrncdiul caruia se transcende constiint a normala; limitat a si se instaleaza starea nirvanica. Tensiunea sexl;ala nu se consuma prin actul ejacularii, cmisia seminal a este oprita (coitus roz ervatus) printr-un puternic joe imaginativ care perrnite un autocontrol fiziologic cleplin al ejacularii dar si 31 trairii chltice autonome. }\ceast:i tehnica tantrica de realizaro a uniunii sexual" cstc de natura Sil declansezc energia Kundalini, sublimund \ii converrind encrgia sexuala, in forme subtile de cncrgie mentala ce sporesc ~i perfectioneaz a fort a spiritual a ~i capacit atilc psihoment alc dincolo de normalitato. Indeplinind ritualul amoros,iubita sinteti/eaza intreaga natura feminina : ea est« mama, sora, sotia, fiica , substitutul ~i cscnt a Tarei, sursa unica de bucurio ~i repaos, "ooiectul devotional". ] oeul erotic sc rcalizeaz a pc un plan transbiologic, fiira slarsit, partenerii incorporand "oconcli1ie divina", in sensul ca ei nu num ai eft expcrimerrtc-axa bcat it udinea , ci ~i ca pot contompla direct rcalitatca ultima I,?coala Suhaj iya).

10

IOLANDA MITROFAN, NJC01:~Il_lIilTP.OFAN

• Sli I'evenim in contemporaneitate ...

Oarc cate dintrc "seeretele" ~i intelepciunile psihosexologiei antico orientale au strabatut orizontu. cultural al contempcranilor nostri, atat de des confrunt at i, din nefericire, eu dificultati, dCijluzii si complexe ?

Raspunsul ni-l ofera alarmanta cifra a cuplurilor nefericitc in intimitate, a cuplurilor disfunctionale care persist a de celc mai multe .ori spre "a salva aparentcle", de dragul copnlor, de frica oprobiulu: public, san a alternative; singuraEltii de kama perspectivei matcriale dificilc prin 'pierderea unui anumit confmt econ?mic, etc.

Sa fi uitat oare semenn nostrr, oclata cu zbuciumul eotidian al lipsurilor economice, al inst.abilitatii prolcsionalc, al insecuritatii socio-politice al ncvoilor vitale de libertate ~l democratic, sa fi uitat ei oarc sa se descopere ~i sa se bucure in ~; prin iubire ? !

Represiunca socio-politica ~i frustratia economica au fara drept de apel, consecinte din cele mai dureroase ~i deform ante in psihologia individului uman, ce sc resimt pan a in cele mai intime rclatii fizice, afectivc, spirit uale.

"Anxictat~a sociala si acumularea agresivitatii si Irustratiilor materialc, culturale, religioase, gencrc·aza 'suspiciune, o~oseaJa suflctcasc~, saturatie si iritare, inhibitii ~l ranuntare. ~I toate acestea afecteaza, neindoielnic si dorinta erotica (libido-ul), capacitate a de daruire ~i. Ianteeia interactionala scxuala, chmatul de mtnmtate atat d~ nccesar dczvolt.irii prin iubire a barbatului s i Iemcii.

ELEM~'rE DE PSIHOLOGIE A C( 'PLt'J.()1

11

Dar dincolo de gravitatea cauzelor meritionate si in directa legatura eu cle, se contureaza 5i inconsistent a influcntelor cultural-educative eu privire la semnificatiasi valoarea relatiilor psihosexuale, nivelul redus de experienta ~i cultura erotica in generaL

Din ccrcct arile noastrc asupra cuplurilor disfunctionale, am constatat ca accast a este 0 trista realitate ce ne indeamna sa meditan serios asupra fenomenului si posibilitatilor stimulativcorective.

Informatiile privind d('sfa~urarea victii afectiv-sexuale, pe care le vehiculeaza multe cupluri , sunt puerile, distorsionate, vagi, considerandn se ca in acest domeniu "luerurilc sc petree de la sine", instinctual, ceea ee femeilor le crcaza un comportament neadecvat de supunere, resomnarc, "datorie sexuala", pudoare. culpabilitate ~i () conduita inhibata conditionand, prin mecanisme psihogene, frigiditate-anorgasmie. Unii barbati, in special eei foarte tineri, Iipsiti de 0 cxpericrrta erotica antcrioarfi casatcriei, manilesta de asemcnea un comportament neadccvat-inhibitia , st a ngacia si fixatia anxioasa pc erectie ~i ejaculate, constituind impedimenta in calca desfasurarii normale a viotii lor afective si

~=~~ ,.,

In ceea ce priveste manifestarea tandretei ~i a jocului erotic, majoritatea nu manifesta initiativa )i crcat ivit ate, cultur a lor afcctiva si senzitiva hind extrcm de putin rnodulata ~i dezvolt ata. Corelatia ell insa tisfact ia conjugala esto si (-<1 crescut a, in special 1<1 fC1TIel, ale caror nevoi

12

IOr-ANDA MITRO FAN, NICOLAE MITHOFAN.

de erotism ~i tandrete sunt in general mult mai crescute.

Nivelul experiontei si culturii afectiv-sexuale este influcntat fundamental de calitatea pnmelor relatii sexuale ("init.ierea'·) ~l de raporturile adoiescentului cu familia in pcrioada acostci initieri. Prototipul primelor relatii erotice tr~sedl.;l drumul psihologic de mai tarziu al sexualitatii. Dc aceea, important a evenimentului nu este deloc neglijabilii, nici pentru adolescent. mel

pentru parinti, nici p~ntru socie~atc.- ..

F;,ra indoiala, ca existenta unei inforrnatii certe si corcctceste un element pozitiv, care fe.re~te ;,dolescentul de confuzii si erori, dar yn~cle raporturi scxuale ocazioneaza remameri pSlh?logicc import.ante. privind ,~dentJtat~a ~?mala. cautarca "oblectultu sexual 91 posibilitatile sale de a-si exercita prerogativele de sex. "Pnmcle raporturi sexuale rcusitc asigu~a. aclol,;sc'~ntul asupra aptitudinilor si functionarii sale. intanndu-i constiint a si ideea cii. cl se Iaureste pe sine. Autoinvestindu-se si afirrnandu-sc, el sc intelege mai bine "pe sine" ~i percepe mal COI~:.ct .. pe altul" (13. Golse, lVI. Bloch, 1987. p'v181 18;:»_. In acest caz, adolesccntului 1 S8 rclcv.i faptul ca

nu face numai dragostc" ci .. ca est.e indragostit". Multi adolescenti sunt totusi mult rnai indragostiti '"de dragostc", decat veritabili indragostiti, ceea ce 9i ~ustme :m~tlo~al 11(?sta}~~ "primei iubiri", caci aceasta "lUblre a lUblrll. suscita in tirnp trairi excitante: .rr: alte c.a~un, primele raporturi sexuale semmf~ca doar 1~ltlerca intr-o "sexllahtate mecanica ~l hPSltd, de suflet". Acesti adolcsccnti ajung mal curaud

'ELEMENTE DE PSII-IOLOGTE A'CCPLt:LCI'

13

"sa taca dragoste" 9i mai putin sa fie indriigostiti.Chiar dad actul sexual devine la ei foarte frecvcnt, el este redus la minimum de fiecare data, angajarea personala fiind restransa ~i dezerotizata, partenerul fiind indiferent ~i substitui, bil ca si cum actul sexual s-ar consuma numai in 'virt~ltea unei concluite igienice sau a unei verificar: a bunei stari de functionalitatr- a organelor genitale. In accsto cazuri, sexualitatea sc rupe de corolarul ei psihologic, riscand sa se banalizcze si sa dovina doar "UI1 certificat de buna sanat'ate". Extremelc atitudinale sunt la fel de periculoaso. Dc la intcrdicti« totala Ia {)bligati\'itate si necesitate igienica, sexualitatoa astfel trait:l. devine 0 expcrientii distorsionanta pentru personalitatea viitorului sot ~i parinte, pcntru maniera in care i~i va asuma si satisface rolul marital.

• Miea plednarle pentru estetiea ~l etlea erotica

Indeplinirea rolurilor psihosexuale in deplina consonanta se bazeaza in mare masur.; pe exercitarea si punorca mutuala 1.n valoare a l\lASClJLI?\,ITATII si FEl\IINITATII ca modele intorio are tdite ~i exprimate comportamontal.. Or. multe dintre avatarurile relatiilor erotice traduc .xlefectc" sau .xlistorsiuni" ale psihoidcntit.itii de tip masculin 9i Ierninin, ale modelelor illtcrioar~ de rol masculin ~i feminin pe care partenerii ~l le construiesc de-a lungu! de-voltarii si mat urizarii lor psihologice. Apartcnenta biologic.! de la un sex la altul, desi coreleaz;l, in majoritatea

14

]OLA~})A M1THOF.AX, NICOLAE MITH().PAN

cazurilor eu sexul psihologic, nu implica neapar at si calitalea specified acestuia care sa determine frumusetea, Iorta si disponibilitatca oxercitarii masculinitatii si feminitatii.

Comunicarea erotica of era sansa unei .,lntalniri creatoarc" intre barbat 9i femeie, 0 adevarata ,,5ilrbiltoa1'e" a intregii fiinte .. "In ~lCeasta sarbatoarc, mai mult decat intr-o sufer inta, fiinta umaria isi gase9te constiinta de sine, care este rnai intai inc red ere a in sine", afirma G. Bachlard cautand scrnnificatiilo actului arnoros in n.isterul originar al f~cului. "Poate ea stramosnl nostru era mai gratios in fata placerii, mai constient de fericirca sa, in masura in care era mal putin delicat in lata sufcrintci. CilldU1'a placerii iubirii fizice a valorizat probabil mimeroase experiente primitive", cum ar fi cea a aprinderii Icrnnului prin frecare, travaliu ritmic a carui reverie este in intregirne sexuala ... Ritmurile se sustin uncle pe altele, totul se uneste In acecasi arrnonie, (G. Bachlard, Psihanaliz.a focului, EeL Univcrs, 1989, p. 26-27).

Aceasta stranio "a1chirnie" care est e iubirea, reveleaza sensul creator al celor doua principii complement arc. "Principiul feminin al lucrurilor estc un principiu de suprafata si de invaluire, ca o boala, un refugiu, 0 atmosfera caldutii. Principiul mascuJin este un principiu de centru, un centru de putere, aetiv ~i brusc, precum scanteia si vointa. Caldura Ieminina ataca lucrurile din afara. Foeul masculin le atad. dinauntru, din inima escTlj.ci. lata scnsul profund al reverie; alchimice" (idem, op. cit., p. 51).

ELEMENTE DE PSIHOLOGIEA GUPI.l'LUI

15

A dernonstra creativitatea interactionala in cuplu este totodata un act etic si u~ul estetic. Acesta exclude orice tentativii de a "rnetamorfoza" personalitatea partenerului dupa bunul nostru plae, in sensul propriilor dorinte si a~t('ptari. Dimpotriva, relevarea autentica a "celuilalt " si valorizarea unicitatii sale, estc rodul .iubirii, ca 0 cale de implinirc spirituala, ceca ce inseamna nu nurnai 0 accept are, ci ~i (l confirmare ~i stimulare rcciproca a rnanitestarilor masculine ~i feminine.

'.JIilereu in c.iutarca identitatii si autoirnplinirii, drumul fiintei umanc cUre prornisiunea Iericirii oscilcaz; intre hazard ~i ccrtitudino, intrc bucurie si suferinta regasirii de sine prin altul, intre ilucic si realit ate.

A-;i asuma si manifesta sanatos, matur si crcativ masculiJ~itatea si feminitatea este dm-ada unui act de eiicd si de estetic» erotica, constituind baza convietuirii civilizate a sexelor ~i a interdezvolt arii lor.

<l ncompatibilitatile sexuale "traduc" eel mai frecvent defectc intcractionale in cuplu, rareori fiind incriminati factori organici, morfologici. Comunicarea verbala si non-verbala constituie "eheia psihologica" a unei sexualitati saniitonse ~i satisfac.itoare. Adesea sinceritatca comunicarii se reduce in casatorie doar la probleme vizand idei, concep+ii, atituelini si dorinte legate de viata materiala, de copii, de relat iilo eu ceilalti, dar se uita in general cit intimitatea se creeaza mai ales prin comunicarca sentimentelor, trairilor, privirilor expresive, gesturilor de tandrcte, l115.ngilierilor, cuvintelor CU incarcaturii emot ionala,

16

JOLA1'\DA ']\UTHOFAN, J\ICOLAE M1TROFAN

-,

atitudinilor admirative ~i incurajatoare, ,;bueuriei launtrice, senwriale" de a identifiea mereu prezenta celuilalt prin miscare, vih, auz , ollactie, atingcre.

Discretia, sensibilitatea si tactu1 in comunicarc par sa d~fineasca adevarata "sinceritate in doi", iar imaginati« relaiionnld este 0 adovarata apt itudine de a iubi ~i de a umaniz a continuu sexua- 1itatca. Continutul poziti7) al comunicarilor emotionale este univoc nccesar in sexualitatc, el ~reincl t otodat.i posibilit atea unor feed back-uri pozitive in relatia maritala. Este cunoscut faprul c:l 0 informatie negativa. frustranta, resimtita ca o agresiune si 0 devalorizare de catru partener. nu este de n a tura"sit apropie", ci din contra. de).volta ostilitati 'Ii rotract ii. Elementu1 .. surpriza" in relatiile iniimc are efectc "surprinzatoare" in dcpasirca irnpasurilor ce tr.ideaza rutina ,!i confortul obisnuintei, principalul peri col in dezvoltarea psihosexualitatii.

Fiecare act sexual Iiind un act interpersonal, are sansa unei "inLilnjri creative" J unice :;1 reciproc satisfacatoare care sa of ere noi motive de comuniune. Kitsch-ul sexual cstc la fel de indezirabil ca ~i kitsch-ul in arta.

• Pslhose xeloqia - 0 posihilii eale civilizatoarr

l ndispensabila pcntru echilibrul personal, pentru siiuat a i ea si adapt area socialii, "bul1ast3- rca sexuala' face parte din necesitat ile vitale ale fiintei urn ane. Depart e ]nSa de rea lit ate est e con-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A ct'PL1:LVl l_7

ceptia pur pragrnatica care reduce bunastarca sexuala doar la 0 suita de "exerci!ii tehnice" igienice.

In conceptia lumii crcstino (~i nu numai) sexualitatea nu poate fi separatii de iubire, de comuniune~i eomunicare afectiva, ceea ce ii confera dimensiunea unui act psihologic interpersonal si totodata a unui act de culiur d relaiioncl«, ~i pentru ca sexualitatea dcsavarseste si implineste fiinta umana, conferinclu-i sanatate si arrnonie. restabilindu-se continuu echilibrul energetic 'Ii vitalit atea, nu putem ignora

j somnificatia atitudinilor. conceptiilor. prejudeI' catilor si reactiilor afect.ive ~i a impactului "-, acestora asupra comportamentului sexual al .~ tinerilor Jn special. Deficien.tele care se intalnesc ""pe accast a linic sunt, de regula, rodul unei edu-

catii deform ante, rigide. Parintii ell atitudini hiperautoritare fata de copii indue trairi de culpabilitate si restrictii punitive fiilor si fiicelor. mai ~les in porioada adolescentei. Acestia la ra ndul lor, nu reusesc sa adopte un comportament firesc 9; sigur fata ele sexualitate, pcnduland intre incertitudini si speranta adesea nerealista, intre conluzii si dorinta, duplicitati si tentatii erori si inhibitii, irnpuls si sentim~nte de vi~o~ vatie. Astfel, ajunge dragostca sa fie gandita si traita. ca Prical .

Cu atat mai mult, trairea placerii sexuale si drcptul la placere este .. sanc[ionat" diferentiat la cole doua sexe, in cadrul unor modele normativo dcpasit» din punct de vcderc moral, social. cultural, care continua sa se manifeste reflex in campul subcon9tie*~i inconstient al multor

/§'"

",J:~';" . F',C" c,

\_'OCIQ"

'... rc

2 - c. 71

18

JOLAl'I\DA :\HTROFAN, NICOLAI:.: M,lT~OFA~

persoane. Aceste prej udecati se fixeaza pe solul fragil al personalitatii in fonnare a adolescentului, care abordeaza iniaiu» problemele sexualitatii, EI nu reuseste intotdeauna Sa rezolve nici conflictele psihice privind identificarea, individualizarea si dctasarca matura a Eu-lui, asumarea unui rol biologic ~i psihic potri vit situatiei si mai ales varstei lui. Imaturitatea afectiva cultivata de un sis tern de educatie distorsionant este unul dintre cele mai importante impcdimente in calea viitoarci adaptari conjugale sub toate aspectclc si mai ales din punet de vcdere sexual si procreativ.

Numerosi au tori (G. Zwang, W. Pasini, A.

Biron etc.) afirma ca Jipsa de informatie ~i experienta eondue la e~ec marital, sexual ~i afectiv, La acestea se adauga., dupa opinia noastra, Iort a de influenta a modc1elor cducationale, al atitudinilor ~i comportamentelor parentale din grupul de apartcnenta care determina esential cursul viitoarelor casatorii si sansele de satislactie si insatisfactie. Multo dintrc insatisfactiile, esecurile, deceptiile si tulburarile de dinamica sexual a sunt consecintele mai apropiate sau mai indepartate ale unor impresii ~i atitudini limitative, constrangatoarc si inducloare de culpabilitate. apartinand parintilor, Inhibitia, reprimarea voita a placerii sexuale sau considerarea acesteia ca pe un fapt blamabil, pudoarea, concepti a regretabila di sexualitatea se desfasoara oricum "de Ia sine", in virtutea instinctului, sunt alimentate mai ales de prejudecdti aflate in vecinatatea ignorantei psihologice, incriminand

ELEMENTI: DE PSIHOLOGIE A Ct'PLClXI 19'

~~---:::

o asa-z.isa "moralitate" - falsa dupa parerea noastra -- exprimata in "atitudini educative" ce inviiluie problema sexualitatii in "taceri conspirative" si "pudicitati" inutile rezervandu-i sensul de "tabu".

Sexualitatea umaria, sprc dcosebirc de cea animala, este un, act constient de comunicare ~i comunrunc afectiv-sexuala, expresie a maximci gratificatii mutuale a sexelor. I ntirnitatea cuplului este in fond () intimitate i nteractionald, in care 'sincronizarea "mcsajelor" si actiunilor" este conditia arrnonizarii c()nc1uitei~r' sexuale. Aeeste conduite de rol sexual (masculin ~i ferninin) se pot imbogati si rafina prin experienta, dar se )1 pot degrada, devitaliza, rutina in tirnp.

Desigur ca difuzarea informatiei axata pe fiziologie si igiena sexuala, pe semnalarea patologiei dermato-venerice si mai nou, a pericolului SIDA; a eonstituit un urias pas inainte in crearea unor atitudini civilizatoare in acest domeniu, atat de indelung repudiat fati~ si problematizat in secret. Dar sexualitatca umaria "i avatarurile ei recunoscute inlumea rnedicala, dar nu totdeanna cunoscute sau recunoscute in viata cotidiana (de la frigiditate, ejaculare precoce, impotenta psihogena, dispareunie - ca disfunctii extrem de frecvento ale euplurilor aflate in dificultate, pana la comportamentele sexopate de tipul homosexualitatii, voayerisrnului, sadomasochismului etc.) merita nu numai intregul efort al cunoasterii st iintifico, ci ~i mai multa deschidcre si sensibilizarc la posibilitatilo deloc neglijabile ale ySihoterapiilor sexual" ~i ale terapiilor man tale 1Il general. Acest a ar fi pasul care ar

.::_2.::_O .::_I!.::_)L=Al'iDA MlTHOFAl'i, NJCOLA)' MITRO!'AN

rnicsora semnificativ distants dintre noi !7i psihosexolcgie, apropiindu-ne de ceea ce refuzam rnai rnult sail rnai putin constient sa cunoastem despre noi insine sau corectandu-ne falsele imagini. Frica de noi insine, r;tspunzatoare de multo dintre nefcricirile noastre ar putea fi astfel redusii, iar drumul sprc regasirea de sine si autodczvoltarc - dcschis ...

Faptul ca numeroase di.satorii continua sa ramana "neconsumate" "oferind aparentcle unei relatii adulte intr-un cuplu Iixat sau regrcsat in iantasme infantile" (M. Gucrkinc, apud ]. ]llllien, 1983) ridica problema cauzelor "refuzului inconstient al asumarii sexua.lit.itii adulte". Din obscrvatiile clinice ale lui W. Pasini rczulta cit acest refuz ce antrcncaza 0 frustratie de lungii durata in cuplu este inf luentat de doua axe: .~

A xa culturald. Pacientii care acuza de regula neconsumarea casatorici prin dificultati sexuale. au sufcrit un nivol important de restrictii in domeniul sexualitatii. Acest subiect afost tabu in mediul lor familial: parintii traiau ca ~i cum sexualitatea ar fi fost absenta din viata lor. Nici 0 cxpiicatie nu le era data copiilor. Doar in cateva cazuri, foarte rare, ei au capatat in mcdiul scolar cateva inforrnatii despre anatomia organe:or genitale. Primcle cxperiente sexuale nu an putut fi traite decat la modul culpabil. Acest fapt cultural, se regaseste, fircste, at at in familiile credincioase, cat si in calelalte. Morala crest ina are de fapt, profunzimi impregnate de moravuri. Masturbarca era considerat a ca pacat. Autoeroismul era respins de copil, iar placerea resimtit a

ELEMENTE DEPSIIIOLOGIE A CUPLUL'UI

21

astfel, nu putea fi decat culpabiliaatoare. De aici, refulari important" vin sa mascheze problernelc, iar incidentele sexuale reale nu Iac decat sa fortifice tabu-ul scxualitatii. Scductia realii san imaginara, participarca la jocurile sexuale cn al.ti copii reprimata de parinti, spectacolul relatiilor sexuale intre adulti - trait ca un act sadie impus de barbat femeii, de vrcmo ce nici o explicatie prealabila nu este datil de di.tre parinti copiilor, sustin "spatiul secret" al scxualitatii ~i ii mistifica sau Ii ascund dimeusiunilc Teale.

A. xa ncurolicd dozv tlui« implicatiil- factorului psihologic in "refuzul" disimulat al sexualitatii adulte. In acest ea;-: subicctii nu pot depasi problernelo "f1xatlel Ocdipiene, adica atasamentul libidinal la parinti] de sex opus si ostllitnrea fata de eei de acelasi sex. Ei ramfrn fixati Ia aceastil ctapa (esentiala in tcoria freudiana) p".ntr'7 ;,volntla maturativa a copilului). Aceasta ;,f1xa\1e este implicata ca mecanisrn psihologic 111 pnmele simptome scxuale : impoterito erective, cJacula~e prccoce, anejaculare, frigiditati, dispareunn, vagtrusme. fn toate accste car-uri. placerea (dragostea, prin transfer) este trilit;l ca pc un pacat. Cei aflati in astfel de situatii dureroase, sunt apasati de angoasa si traie~c l'apotunl; sexuale ca un sentiment de culpabilitate, putand antrena la nivel imaginar - castrarea .. Est; cunoscut faptul ca persoanele nevroticc CC-')1 rcsimt sexualitatea ca fiind periculoasa sunt == ~e~i a.trag la randul lor, persoane care impart.isesc mconst iont frica, irrtarindu-si rcci-

proc refuznl unci sexualit.iti adulte. '

22

lOLANDA 1\UTROF'AN;' ;o.;lCOLAE ~nTB.Of'AN

Chiar daca dizarmonia sexuala si maritala nu este resimtita snbisct iv eu aceeasi ~euiiate de catre toti indivizii. totusi nu putem ignora impactul ei asupra sanselor ornului de a fi ochilibrat si fericit.

Ch. Gelleman (1974) consider a ca stabilitatea

si Iericirea cuplului ar fi conditionata de patru Iactori : dragostea, sexualitatea, casatoria si copiii. Dad nu exist a dragostc, atunci scxualitatea este doar mecanica, igienidi, lipsita de caldura, si de imaginatie, simpla functie organica ce iI poatc umili sau face 5;1 suferc pe cclalalt , Dad nu exist a nici dragoste, nici sexualitate, - cuplul reahzeaza un sistern terifiant care corespunde descricrii lui J. P. Sartre "Infernul este celalalt".

Fiinta urnana manifest a patrupulsiuni vitalc ce se cer satisiacutc : nevoia de aer, nevoia dc apa si hrana, nevoia de sexualitatc si nevoia de siguranta. Dad nesatisfacerca primelor doua nevoi mentionate conduce la moarte (suprimare fizica ~i psihica), nesatisfacerea ultimelor dona antreneaza 0 forma subtile de "moarte mentala", rnai bine-zis 0 forma de mortificare lenta in chiar "spalinl de trecere al viului", manifest at a prin stiiri dcprosivc ~i anxictate - veritabile "autointoxicari psihicc" ce epuizeaza treptat resursele energetice ale organismului ca intrcg biopsihic.

lata de ce n11 putem ocoli raspunsurile la intrebari pe care chiar dad. unii I1U indraznesc sa ic formuleze, ele persista in min tea lor uncori toata viata , alteori imbracand eele mai ncasteptate forme de comunicarr-, de la protest. agresivitate

ELEMENTE OE PSlHOLOGIE.A CUP[,\iLUI

23

si frustratie lamentati va. la taccrea resernnata, -ciuica sau ostentati va.

Irnportanta problemei a faCHt ca PSIHOSEXOLOGIA sa se contureze ca domeniu de analiza $i interventie curativa in Europa, fiind anticipar.a de psihanaliz.a. S. Freud a demonstrat c1 0 seri« de maladii cum ar fi nevrozele, situate inafarasexologiei, pot avea 0 cauzalitnte sexuala. Ast.izi, un dorneniu dc mare actualitate, ca psihosomatica, rccunoast.o Ia originea declansarii unor afeqiuni ca alergiile, astrnul, gastritele, ulccrul, colopatiile, etc., inclusiv prezenta unor disfunct ii sexualc, care antrcneaza frustratii ~i tcnsiU;li psinice deosebite, ell larg r.isunct somatic. Tot Freud este acela care lanseaza ideea ca patologia .sexuala si-ar putca a vea radacinilc in copilario, ·ca urrnare a dczvoltarii unor "complcxe" nerezolvate, dat fiind faptul ca sexualitatea infantil.i ·este 0 realitate in continua devenire. Comportamentul de rol sexual (Psihoideilliialea sexuald) se C?nstrUle~tc trcptat, inca din copilaria timpurie. S-a produs astfel deschiderea catre cllnoasterea patologiei sexuale si a ingrijirilor sistemati~e ale accstor tulburari. Havelock Ellis ~i Theodor Van der Velede all avut, de asemcnea, contributii in abordarea pacientilor cu insuficiente sexuale, dar abia dupa al doilea razboi mondial notiunile au inccput sa fie integrate in medicina oficiala.

. Ponderea statislicd a com portamentelor disjuneiioualc sexuale §t a caracteristicilor coniportamentului sexual normal a fost pentru prima data abordata in S.U.A. de catre A. Kinsey (deceniul 5 al sec. XX), Momentul poate eel mai semnificativ in sexologie se datorcaz a curajului, com pe-

2:.4=- I_O_L~ANDA MITHOFAN, NICOL-I:E~nTROFAN

tentei si porsevcrentei unui ~uplu de te;apeuti americani - elr. \V. Masters 71 psiholog Virginia Johnson, care inccpand eu anul 1959 reusesc sa puna la punct 0 tehnica terapeutic.i proprie, ell valcnte aplicative acreditate. Ea se bazeaza Fe 0 revizuirc a conccptrilor existente asupra nzrologiei sexuale, prin rcdirnensionarea acestcia din perspective psihologica. Ei impletcsc analiz a conflictelor de comunicaro rcciproca in cuplulpacient ell invatarea ~i excrsarca unor conclnite de TOI adccvate actului sexual, revalori7.ancl si rceducand moda.lit atile senz itive de oxprcsie corporala ale cuplului. Pro;entullor ell' succese. te~~peutice este remarcabil, a~a cum rezulta ern cartea de mare popularit.at« publica ta in 1970, Human Sexual Lnadconanc»,

Deceniul 7 imbogatcstc dorneniul psihosexologici eu "Raportlll Simon" care reunc7teefor~ turile unui grup ex tins de sociologi, medici ;',1 matematicieni in a realiza 0 imagine completa \,i lipsita de prejudecati asupra comportammtului sexual aJ fr ancezilor, studiat pe 0 populat ie de 2652 de persoane. Retinern din acest celehru

raport" c.u.ova elate scmnificative (dupa P.

Benichon \,i G. Sitbon, 1972) :

• durata medic a raporturilor sexuale propriu-zise (except and durat a prcludiului] : eca. I minutIa 2%,5-15 minute 13 39%, 15-301111- nute la 19%, peste 45 minute la 2%, in tot acesr timp,femeilc tac (60%) iar b<lrbatii "spun cuvinte dragastoasc" (5:-1%). Estc de rema:cat Iaptul ca eca. 64% dintre barbut i ar cion ca parteneru s;'i comunice eu ci in timpul raportun-

ELE\IENTE DE PSIHOLOGIE A C[_'f'LCLCI

25

lor sexualc, majoritatca ramanancl nesatisfucuti din accst punct de vcdcro ;

• cea mai frecvcnra poz itie estc cca "fala in fata" (a misionarului), indic~tii de 98%. Al;torii raportului considcra cil aceastii. poz iti« f aciliteaza schimbu! psihologic, interpersonal in comuniunea sexuala ;

• femeile au raporturi sexuale mai des dccat b.irbatii, recordul dctinandu-I cele de 20 29 de an:.- c~re "fae dragostr." mai mult decat de 15 ori pe luna. In acceasi clas.i de y{trsta, doar 25'\, dinr rc barbati ating acceasi trecvont a ;

• b.irbatii au mai multe partenere in viat.i (cca. 12), in vrornc cc Icmeilo au in medic 2 parteneri ;

• primul raport sexual (init.iat ic) a lasat 0 amintire dcstul de satisfil.eatoarc numai pcntru 50% dint n: Iomt-i, in Heme ce pontru 74% dintre barbati acelasi eveniment le-a lasat 0 ainintire ph':Ut{l. Totusi, numai 7% dintro Iernei Sf' dechra dcceptionate dupa primcle raport uri scxuale h: i de barbati, la care 10% sc dr-clara decepti,::nti ~i 14% 'foartl' eleceptionati ;

, • barbatii supraevalucnz.i in' general capacitaka lor de a-si conduce partcncra la orgasm (56~ ~ afirma C{L reuscsc acest lucru totdeauna in timp ce numai 44% clintre femei Ie dan dreptatc) ;

• barbatii consider.i ca sotiile lor ace-cpta 1'<1- p"rtlll scx~al nU111ai pentrn ;1 lc L1C:e lor () placere, fara a aYCU de {apt dorint:L de aceasta ; femei!e doar in procent de 43~o atirma barbati acelasi lucru ;

• infidclitatca sexuala cstc declaraLa cloar de 1O~; dintre femei ~i de :~O~O dintre barbati.

26

10LAKDA MITROFAN, NJCOLAE MITROFAN

Dintre tinerii sub 29 de ani doar 1-2% considera infidclitatca ocazionala ca normala, restul odeclara "de neiertat", Aceasta subliniaza faptul cii fidolitatea sexuala ramfme principala caracteristica a casatoriei, in special in primii ani, Barbatii tineri isi insala mai putin sotiile dcca t cei mai varstnici. La femei, situatia se prezinta invers, :Marturisirea rr-ciproca a infidelitatii este afirmata de 15% dintre barbati si femei, dar aproape 60% apreciaza ca din contra, "nil trcbuie sa i-a spui partenerului in nici un ("Z", In ceea ee privcste atitudinea fata de infidelitate, s-a constat 0 tr-ndinta de schimbarc. Dad, altadata, pcntru majoritatca ar fi constituit un pacat capital, in anii de dup.i 1970, infidelit atea desi ramane 0 gre~eala, multi sunt dispusi 5-0 absolve considcrand-o atunci cand e ocazionald , scuzabila ;

• tabu-ul virginitatii a fost eel mai mult zguc1uit in ultimile dona decenii. La momentul cRsatoriei sunt de 5 ori mai multe femei ncvirgine dedit crau en 20 - 30 ani anterior;

• in ce privoste autoerotismul (rnasturbatia) este considerat.i norrnala in dezyoltarea psihosexnnl.i a individului pana in momentul inccrerii raporturilor hetcroscxuale (eu un partcncr de sex opus) in mod consecvcnt. Sc stie ast a..i cii masturbarea nu duce ncaparat la "idiotie", dimpotriva, absenta ci in totalitate poate fi nclinistitoare. neculpahili-~an:a adolescel1tilor in 2,rest sons cste absolut necesar.i pentru incurajar-.a ~:j sustinerca lor in initierca ~i int.ret increa raporturilor heterosexuale;

EL.EMENTE DE PSIHOLOGiE A CLPLCLlH

27

, • controlul nasterilor (contraceptiaj cste apreciat ca benefic de marea majoritate a persoancl?r (91 %): considerandu-se optim ca orice cuplu sa-si poata aiege singur momcntul in care doreste

sa aibe «opii. '

Ne oprim aici en concluz iile raportului Simon, pontru a ne apropia mai mult de conclu- iile mai recerite, ,ale unei altr- anchetc efectuatc pe 2000 de americam de catre doua cercet atoare - Ruth Beesley si June Rainisch ("The Kinsev Institute l{aport of Sex", St. Martin's, ]990), care constaui cii r.-volutia scxuala a anilor 60 llU a sehimbat prea mult lucrurik- in domeniul sexualit rtii. Femeile sunt mai informatc in pn-zent eu privirc la "ropna lor sana tate scxuala, dar barbat ii detin prioritatea ill ceca ce privesc tehnicilc sexuale, vadind mai multa curiozitate s i inventivitate III desfasururen actului sexual. Nivelul general de cult ura a rclatiilor sexua lc continua sa dl~lanii nesatisfacator (din 2000 de pcrsoane llUlD"15 au r.ispuns con-ct Ia 16 din eele 18 introb{;~-i ale anchctoi efectuate), DOli" sunt explica\lll",PC ca,re auroarcir- lo avanseaza : porsistcntn ur..n scntrmr nt ell' j('n~l, la unii, 0 tendint a la supl'Ole\-aluarca propriilor cunost.intc la aldi, Si in mintea arnr-ricanilor din 7iiele' lloastre' COI;tjnu.i sa functioue..c "ti1'3re atitudinale ~i ('0111- p(,~::nnentale" crenate, cum ar fi :

• idcca cii de regula, sexuala incctc"z'l

dupi 60 de ani;

• ideea ca de er-Ic mai mu1te ori impoten ta ar fi de natura. fizica, ~i ea in conscciut a ar Ii ne-vindccabiLl;

28

]OLA~DA :\IITROFAN, NICOLAE 1\UTROFAN

• parerea cit masturbarea este daunatoare din punct de vcdorc Iizic, atectand echilibrul psihic dad. nu c urrnata de contact sexual;

• convingerea dl un barbat nu poate avca .m orgasm in absent a ejacularii ;

• ideea ca f=rneile care se rnasturbeaza ar fi put inc (in realitatc, 75%) dintro ele 0 fac) ;

• ideea ca majoritatea fcmeilor ar prefera parteneri cu penis mare (in realitate dimcnsiunile penisului joaca un rol secundar);

• pilrercaca majoritatca femeilor ar ajunge la orgasm prin simpla executare a miscarilor copulatorii, respectiv prin glisarea penisului in vagin. Eroarc! 1n mod normal, orgasmul fcminin se bazeazii pe un preludiu prelungit, tandrn ~i imaginativ, iar stradania si rabdarea barbatului de a-si satisface part enera cste escntiala, A!i''' \se explica de ce violul nu provoaca niei 0 pEtec-re femeii, contrar parcrii de-a drcptul pcricul-e.so a unui numar inca important de barbati,

Trebuie s{t prccizam ca orgasmui sexual este in egahlmdsurd ~i u nul psihic, put.and fi cor.sidcrat ca sumum-ul placerii si valorii pe can' 0 fiin1a umaria 0 confera celeilalte, experic+t a mentala cornplexa de reducere a tensiunior organice ~i psihicc, const and in satisfaccrca (10- rintei scxual« prin placere (volupt ate san gri.,i[icatie erotica).

Sexologia cste ast:hi intr-o rclatie strans:' cu psihologia si sociologia, iar cunoasterea, Cduc'Tca si terapia compor tarncntului sexual este una din cheile importante in realiz area condiriei civilizate a fiintei umane.

ELEMENTE DE PSIHf>.J.OGIE A (;1;PLl'LrJ

29

CAPITOLUL II

De fa identitatea sexualii fa relatiile initiatice

• Eternul frminin - eternul maseulin

Mai mult dccat oricand, cuplul modern afirma importanta si valoarea psihologicil a sexualitatii pentru autcnticitatea ~i viabilitatea mariajulni,

SexuaJitatea, ca act interpersonal de gratificatie mutnal ; si maxima valorizare a partenerilor prin daruiro de sine, ca mod de cornunicarrsem.itivii ~i afect iva, constituie totodata si un act de cultur.i relationala intersexe. Dar' ccea ce est" m?i putin cunoscut ~i intoles eu privirrla sexuahtatea umaria pste climcnsiunea sa de act de ~unoaJtere si autocunoastrre, de cleseoperire ~I confirmar» a sinelni prin intcrmediul celuilalt sex, de ,:delltijicare $i dczrcltarc a rolului masculiu 5i [eminin.

Dacii raporturile sexualo in lumea animal ; ff'lllle:sc un mascul ~i 0 IemeIa, conform progra~UIUi mstmctnnl, in scopul porpctuarii speciei , 111 raport:lnle sexuale umane, "intfi.lnirea se produce mal ales in scopul revelarii si implinirii

30 ,,'-- ::::10::::1::::,,::::\"::::' 'DA "ITHOI'AN,NICOLAE MlTHOFAN

prin complementaritate a doua porsonnlitati care i~i cauta en frcnez.ie confirmarca de sine, prin ceea ce au de primordial - eternul feminin - cternul masculin.

In cautarea iderrtitjit ii masculine si feminine, relatiilc erotice initiatice oonfr-ra prima si cea rnai important a cale de dczvaluire In simbioz ; cu ernotia, cuvant ul ~i ganduI, trupul devine mijloc de comunicare de cunoastere a misterului vietii de imbogatire a experientei de autocunoastere senzitiva si afectiva.

ldentitatea sexudhi se construieste ~i se dezvolta in general pc prototipul primelor relati i erotice. De aceea nostalgia primei iubiri siamintirea primelor relatii sexuale raman in experienta de antocunoast.ere si autorealizare ca. izvoare de reierinta. La ele ne reintoarccm eu totii m ai mult sau mai putin constient in momentele de cumpana, de criza afecti va, de intcnsa satisfactie sau de plenitudine, in cantarea unui s.unbure regenerator de cnergie, de siguranta, de recunoastere.

Desigur ea, reintoarcerea mentala la mom en'lui initiat ic. sc produce oricum. ea 0 miscare bipolarii in spirala ovolntiei noastre, chiar ~i atunei sau poate mai ales cand acesta pastreaza o amintire angoasanta, psihotraumatizant a. l\.elatii le adolcscentului Cll primul sau prima partenerii sunt angrenate I'" Iundalul rolatiilor lui eu parintii, eu ceila1\i (colegi, cunoscuti, prieteni, protesori, rude, etc), cu mediul (sistcrnul de norme, projudccati, conceptii fnnctiunale in acel moment in societate) , eu lumea (conditii materiale, spiri tuale, cducationalc).

EJ.EMEN11' DE PSIHOLOG!E A CCPLCLU

31

I:r:_portanta momen,tului initiatic este considerabila pentru evolutia ulterioara a adolesccnt~llui, in special pentru dezvolt area disponibilitatilor sale erotIc:, a dorintei sexuale si a unui comportamcnt psihosexual rnercu perfectibil, receptrv, deschis si finalizator.

Prima ~i, cea mai dificila "cucerire" a adolesccntnlui, din acest punet de vedere este acccsul la : ,J,lropriul sau corp sexual", accept area identrtatn sale sexual" nou constientieata. Trezirea "hm!e! ~xuale" il poate perturb a emotional si cluar, psihosomatic (neurovegetativ). In uncle caz:m, un adolescent cu 0 mare fragilitate psi~lca, mai labil ~I mal put in informal, san creseut mtr-? atmosfo;:r;l puritana si restictiva, poate mamfesta fnca san chiar rcpulsie, ura, Iata de acest "nou corp" care ii semnalcaza ca exi~tii si altfel d,ecat pana acum. El incepe sa sesizcze tel~dintc, irnpulsuri uneori imperioase dorintc nevoi mai putin familiarc ~i oarecu~ ined{t~, un ameste? de ~tractie, de surpriza ~i de repr imare, penduland mtre tent ana autonomiei si autoconstrangerc. Prada bulversarilor sale 'emotionale ee insoresc mica Sa criza de autoconstientrz are a identitatii sexuale, adolcscentul, d~ eele H?ai multo ori, reuseste sA se obisnuiasca de la sine cu "Iloua sa pick" ~i eu noile trebuint e ce il proiecteaz a intr-o oxistcrrta mult mai l;rgii, ~e :nndalul acesteia invata sa-~i revclczc Eul san 111 curs de matunzare, Eul sau in care ncvoia de AL'!'UL pare sA fie (\ m.isura ~i 0 cale a (0)\FIR:\IARII DE SL\T

Primele atractii erotice, nrimclc "cxercitii de adrniratic", prirnele "exenrlii de dorinta '?i de

32

33

iubire", culmineaz a ell consumarea experientci sexual" initiatice, care din pace).te, multora dintre tincri le lasa un gust dulcc-amar.

• Ce stlu ~i ee 1111 ~till lliirill\ii?

YIu1ti piirint! se intreaba daca fiul san daca fiica le va marturisi "secI'ctlll initiatic" dad vor fi prirnii confidenti ai acestora. A1tii dimpotriva, se pastreaza intr-o (listanlii indilerenta.sau chiar ostilii, evita sa discute san sa se preacH]''' de "problema", chiar clad, in mintea lor ca existii ca ,0 intrebare ce-si asteapta raspunsul, nu f:l.rft o tensiune emotionala specificii. Aceasta eu atit mai mult ell cit cuplul 1',1.rintilor aflat el insu~i' la momentul de criza de la mijlocul vietii. proiecteaza in adolescent nostalgii. n-trairi, anxietati, trustratii si chiar ri vali t at! inconsticute. Asa sc explica de ce raport.ur ile parinlilor en adolescentii af lati in perioada taio!larilor sexuale, se perturb.i adesea , eel pur in in (rei maniere :

• dcpdsirea. §;l'Itllileior auionomiei psihologicc atai de necesara adolesccntului in ma turizarea si idcntificarea Eului scxual-afcctiv. prin imjxti~nca "eamaraciereasca" ~i sutocant-binevoitoare 2. p;tI'intilor. Accst! "parin\i-colegi" (13. Golse, :VI. Bloch, 1987) isi ofera eu persevcrcnta ~i altruism sfaturile, dnbit.ai iile ~i propriile lor anxi"tat! rezultate din experient'l. Ei altereaz.a de multo ori bucuria secreta si increderea in sine a tanarului initiat. eu pareri, idei si trairi inoportunc si uneori chiar inductiv-ncgativc. Desi deschisi afectiv si binc intennonati, acest tip de

]~a:~inJi sel amesteca in jlltiln.itat(~a abia dcscopcntaoe adolescent. producandu-i adevaratebruiaje alect ive. Aceast a pcnlru ca ei rctraiesc nrin identificare en ,,1, propriile expericnto initial ice incorcand chiar sa compenseze trecute insatistactii, regrete, ncrealixari ;

• granitclor tuuonomiei psihosocia/e

a , . de cdtre pdrinti, prin minimali-

z~Tea ~l reprrma rea nevoii de confirmars si exercitaro a ident itatii sexuale a acestoru. Raportufile tanarului cu "p,\rintii-gardicni" sunt col« m:d nefaste pentru integrarea viitoare a acestuia in cuplu ~i in general, pentru trairea echilibrat.i a experientelor sale amoroase. Parintii care manifesta ostilitate, agresivitate si concl~tite punitive, adcsea nmilitoarc, indue tanarului sentiment", de culpabilitate nejustificatc, anxietate de rola+ie eu oric~ part ener, 0 Ialsa m,otivatic a pudorii si "tegllli porimate de convietuire sociala care continua s,l persiste In annmite medii. A~estea consfintesc interdictia ~i blamul relatiilor sexuale, in special in afara casatoriei sau la varstc cow>idcrate. neconforme eu asteptarilc parintilor . E de mentionat Iaptul c;j exist:" sitllatii in care aceste limite ale varstei acccpt abile pentru initierea sexuala, frizeaz{t absurdul, in special in cazul Ietelor, parintii impunandu-le pastrarea virginiUtii pauilla25-27 ani si conditionand-o ovidenr de C25ato[ie, Dar realitatca 'cveniIllentdor (],: colo mai multe ori nu se conformoazji accstor prejudecati: desi "pretul" psihologic nu este delo<_; negh]abll." Ac;est tip de parinti genereaza free vent reactu adverse adolcsccntilor care isi inlatura "prizonieratul psihologic" .ade-

3 - c. 71

34

IOLA1'\l)A ]l.HTROFAN, NICOLAE MITHOFAN

--------- ELEIVlEKTE DE PSIHOLOGIE A CT_~PLULUI

35

sea prin instituirca brnsca a unor relatii sexuale Iipsite de clragoste, intamplatoare, d~r eliberatoare din punctul de vedere al autonomiz arii intcntional« ~i al excrcitarii vointoi personale. Experienta sexual.i astfel consumata predispune ulterior la deceptii, dezerotizare si fat are a relatiilor amoroase, fie prin inhibitie ~i prin culpabiIitate, fie prin insatisfactia implinirii orgasmice. In numeroase cupluri, dislunctiile sexuale (frigiditate, ejaculare precocc, vaginism, dispareunie, impotenta psihogenil) au la originc psihotraume gcncratoarc de culpa ~i anxietate, datand, din perioadele de inccput ale raporturilor erotice care au fost tinta unor interdictii si blamari sociale in general, dar in special din partca parintilor. Suspect.area. urmarirea si pedepsirea mo~ala sau chiar fizica a adolcsccnt{,lui ind~agostit, constituie conduite psihopatogene eu efccte la distanta, care afecteaza in mare parte ·echi!ibml erotic al viitorului cuplu marital;

• indifercntismul Ji ignorarea proolemeior initiaticc scxuale ale arlolcsccntilor de catre p~rinti ~onstituie 0 a treia cale de di~torsionare preeoce 'a posibilitatilor de armonizare erotica ~i marital a de mai tarziu. Adolescentii iguorati de pihinti sulera de un execs de ant'onomie, pe care n r~simt anxiogen si deprimant. Ei sunt de obicei, fie izolati ~i complexati. refuzandu-si afirmarea identitiltii lor sexuale, fie dimpotriva, se pierd in tent.atia unor multiple, inst abilo ~i saraco lcgaturi erotice, in care superficial ita tea este sora buna cu frica de relatie, implicarea partiala este semnul unei slabe identificari de sine, nivelnl dorintei fluctueaza in planul aparcntelor. Ade-

sea ei se tern sau n11 stiu sa iubeascii ~i "de ce ar iubi" ?! Scxualitatca lor ramane eel mult un exercitiu mecanic, fara emotie sau mimand ernotia, un exercitiu normativ de integrare in ·Iume prin imitatie, conform principiului "daca toti 0 fat, 0 fac ~i en". Pericolul este eu atat mai mare, en-cat unii parinti stimuleaz.i cu buna ~tiinta la adolescentii lor, practicarea actului sexual strict fiziologic, mccanic, ncanga j ant afectiv, partenerul putand fi de fiecare data altul sau indiforent, ca ~i cum dragostea s-ar face ca 0 conduita igienid. sau doar ea 0 confirmare a starii de l:luna Iunctionalitate a organelor sexuale.

Desigur, "antidotul" accstor "cxcese educationale", il constituie dezvoltarea la taniir a unui model eomportamental autonom, bazat pc eredihili tate, autostapanire si dezvoltarea capacitatilor afectiv-altruiste tiber manifestate in. con(liiii de contort si siguranta a oxprimarii si pc fondul oxcrs.irii continue a cunoastcrii partenerului si a autocunoasterii.

Complexele de inferio'ritate privind masculinitatca si feminitalea sunt in marc parte impiedicate astfel sa se instaleze, iar conduita maritala si cea erotica in special se pot dezvolta in limitele unui optimum functional.

Istoria ins't rescrie continuu raporturile intre generatii ~i totodata nonnele si conceptiile care Ie reflecta, In zilele noastre, din interdictie ~i tabu, sexnalitatea a clevenit intrucatva obligatorie si neccsarii. Statistic vorbind, adolcscentii care nu au relatii sexuale tind sA fie considerati drept devianti si anormali. Aceasta conccptie

36

IOLAl'\UA MI'fHOFAX, NICOLA!:: 1'\iliTROFAN

are insri ~i unele consccintc discutabile. Astfel, unii adolesccnti care nn fac dragoste sau rentru care placcrea erotica nu este sigma, sc pot crede bolnavi sau anormali, asa incat sexuaJitatea risca sa se banalizeze ~i sa se 'rcduca cloar la un simplu "certificat de buna sanatate" (B. Golse, M. Bloch, 1987)_ Scxualitatea obligatoric cst« insa departc de a revela misterul intilnirii dintre cele dona scxc ~i mai mult decat atilt, il rateaza.

Existd 0 rarst« idcald pentru primd.e rclaiii sexuale ~i cc consecinte ar putea avca pcnt ru personalit atcu adolescentului, dar pentru reusrta rnaritnla ? Cercetatorii Iamiliei considera d dis. punsul nu este ccrt, dar ca in cea mai mare rnasur;'[ contcaza nivelul de maiuriiat c psiholcgic«, ' rna; mult de cat varst a cronologica a tanaruiuL Momentul initiorii scxuale este bine sa coincida eu momentul '"iluminarii de sine", ceca ce poate favoriza cocziunea personalitatii si nevoia ei' de afirmare. Multi adolescenti rcusesc intuitiv sa decida asnpra momentul~i propice, altii din contra, rateaz;l_ primcle relatii, ceca ce risca sa impre'gnczc durabil calitatea vietii sexuale ultcrioare si S{t impiodico accesul 1 a orgas:rn (ell atat rna; mult eu cat rcalizarea acestuia la primele incerc.iri tine mai mult de mitul romanesc san cincmatografic si mai putin de realitatca statistica).

Raportat la secolul trccut si la nrima jumatate a secolului nostru, in ultimii ani Sf' constata 0 scaderc a varstei primelor raport uri sexuale. ,In 1970,25% clintre baieti 9i 13% dintre fetele din ~ranta, avusesera 0 prima relatie scxuala inainto de 15 ani. In 1980, 37% dintre Iicceni ~i

ELE!\JEN'fE DE PS1BOLOGJE- A Ct'I'}XUi]

37

----

19% dintre A licccnc "fael!SCra clragoste" inainte de 16 ani. In cea mai mare parte a cazurilor, primele relatii au Joe intre adolescr-nti de varst e apropiate, i~r initiorik- de caire un a~lult eXT'cri~ mentat par sa fi iesir din moda (idem 01'. ("iU.

De cati\'Cl ani, in siarsir, se semrialeaz.I ~i 0 revalorizare a iubirilor platonice si a ancestral ului tabu 011 virginitatii, intr-o o;]rf'e;;rc m.i'iUra resuscitat. Urmarih- accst ci evolutii sunt indt greu de aprcciat, statistic si pro'gnostic.

Singura certit udine estc CFa care p:r]\,:c~te ncccsitatea pastrarii ll11ui"spatiu psihologic secret" al adolcscent1l11li in problema init ier.i sale sexuale, ale carei consccintc pentru ',,-j,na de cuplu sunt consistentc. Acc~t spatiu l'sih;)logic viz,eaza in egaLl masur.i aut.onomia si n.aturitatea afoctiv-scxuala. Llf,l a exclude iliS~1, 0 comunicarc disponibil.i si comprehensive. bazata pc raport.uri de incredere en l'arintii_ Este biru- pentru cchilibrul lui psihosocial, ill cazul unui incident particular (c1(~ceptie, ango~lsc~,

ca adolesccnt ul sa poat.i g{lsi in IJArllltii nn sprijin atcctiv tacut, dar incurajator, nist« ascultatori ideali. Luerul eel mai important este nu s{t. comunicc ob1igatoriu totul, C1 S(t j;caid ccmunica aidt cal simic ncroin. in accasr.i pri\,jnt:l el trebuic trat at ell consideratic si increclcrc, suscitandu-i astfe! ~i incrcdcrea in p;\rin',i. Ivl2rturisirea Ill! trobuie S:l fie U11 gcst de slIl'uncrc si ell atat mai putin 0 tinL1. ;J. agrcslullli.

Apropierea momontului initiatic trebuie ,.pre· sinrpta" ~i pregatiia de p,'1'inti Cll delicatete. 1n

38

lOLA.~I)A :\UTHOFA~, :-\lCOL,\E 1IfITH;{)FAN

acest sens abordarca problcmelor , legate de contraceptio si chiar apelul la un specialist (psiholog, psihosexolog) sunt de clorit, alaturi de t?nusul afectiv pozitiv, optimismul ,!1 bucuria fmparta'iiti'i cu tact, ovit area porsifrarilor s~u ironiilor, discrct ia, ciildura ~l mal aks 0 nesfar~itil dezinvoltura. ..

L!

, i~

ELEMENTE DE PSlHOLOGlE A CI:PL1'Ll1!

.~-~-~--

39

CAPlTOLUL III

Alegerea partenerului conjugalintre hazard si certitudine

De .la societ.itih, traditional" la erie. moderne, alegerea partencrnlui eO;ljugal ea act decizional personal parcurgc drumul unor lungi metamnrfoze. Sensul lor estc acela al cvolutiei Iarnilici de la un cadru institutional rigid. stabil, extins si conservator, catre unul de tip rr-strans, nuclear, mobil si deschis. CTiteriilc optiunii maritale s-au schimbat, in consccinta, de'la cele de tip "rational", aproape exclusiv socio-economic si normativ, la cele de tip socio-afectiv si in special sexual-afectiv.

Infarnilia traditionala, caracterul normativinstitutional nu (leterminil numai Iunctionalitatca Iamilioi, ci si lormarea acesteia. Astfel instit utia prescrie cine se pOllle cas,ltori sau chiar cine trelncie 5ii sc dlsatoreasca in mod preferential ~i cu cine (L. Roussel, 1989); tot ea incredintoaza parintilor sarcina a1egerii celor maipotriviti soti pentrn copiii lor care 0,1 corespunda posibilitatii de a spori averea 'ii de a asigura supravietniren liniei familiale. Astfcl

40 IOLAND,\. ?,irJi',OFA:\; :KJCOL\E )[,LTn.of.'A"(\

----------_ .. _-----_._--_._----

"aranjare~-l c~\.srLtori('i··) rZtspunde unor criterii rationale. inclusiv .,ea1culnlui economic".

:\st.at.'.i; 11U numai cfi nimcni nu Ina] consimtc sa-si lase l'{lrintii in " stubil. alegcrea viitorului sot.', (tar oric« :calcul', in aceasta' problema oste co'nsiderat rusinos. b1amabil. Singurul G1T(' estc

ca (''''[,]ieatic cste scntimcntul de elramarturisit. Astfe! imaginea cuplului, _lUO'

a c1c\"cnit !legali vu] cr-lui traditional, tara drcpt ,1" apd. ~i de~i afectivitatea a elevenit ast{~7i "criteriu normat iv" al c.{Lsti.torie1, suntem inc" departc de a in1;clegc pc eleplin mecanismele mai subtile! incon~t.il:nte ~i constientc, carc _pre- 7.i(teZt7.a C011stituiret:l. nnni cuplu. CUIn se explica acele "afinilflt\ elective" care cletcrmin{l impcra-x tiv dOUrl Iiint« sa-si lege uneori dofinitiv existentele ? A jlll~g ell" ulteCrior S'l sc interconditioneze ?

Cdc mai mnlte cercetilri sociologice ~i psihologici' , inccrcfmci S(l Iorrnuleze un raspuns la intrebarea "cum clceiel oamenii en cine sa se easa" torcusc.i ':" ram:lIl ell' ccle mai multe ori la analiza criterii\or Iorrnule. obiectivabile in exterior si eventual masurabilc Cll iustrumcntc statistice, Asttel, printre primcle criterii ale alege!"ii rnaritalc, sosizute de eft\rel't'arsoll la inceputul sccolullli, sunt cole l'sihoI1lorfologicc (porsoanele ell' talie ric\icat{l sau de talie reclusa au tendinta de a Sf' casi'itofl intrc de 111<1i frccvcnt decat la inUnnplare). :'\I. Smith obscrva frecvcnta aseman~lril(Jr intre sot' in privinra formei mainilor, llmgimii antehratului, a degetelor, culorii ochilor. p8~uh\i ~i pigmcntatil'i piclii. Nielsen remarca frecventa mariajelor "asortatiYe" intrc per-

ELEMENTE DE PSIHOLOC;TE ACCPU)LLI

41

soal?" en tulburari psihice avand uredisuozitii similare in a intcractiona patologic. S-a ob;erv~t ele ascmcnea ca in general persoauolo eu defici-

ente a~ernanatoare (surdo-muti, se dis:i-

toresc mtre de, Alt i aurori au 0 core-

latio .ridicat a intrc nivolul de intdigent.a al sotilor.

. Dintr-o alta pcrsjlcct;yct. se conclnzionea;:i[ cii sirnilimrlinea factorilor geografici, sociali si cul-

turali ~ oaca un rol . in aiegerea ;)art.e-

nerului (A. Girard). ~1i\'elufui de

inst,l~uct-ie, . prolcsiunii ~i apartcncnu-i la acelasi E1('(nu.:.a.ctlo1~E'~)Za ca un criteriu recunoscnt ~l alegern nlar~.taJc, i nclusiv in tnra noasu; (S Chelcea, A. Chclcr-a). Mariajclc' (k ,';telm,'i si (l~ d;lorjati SUI:t ,de ascmcn-r. frecvento. s'. /I., lhurell ~l J. b. Stachowiak ;'1U dezvoltat o tcorie

~linan~!ica asnpra cuplului subliniind

Iaptul C~L relatia clintre intro anu-

mit.a m;JSur{l' chiar de la

const~tn.i.rC'a . in consccinta , aceasta rclatio ncccsit a modificari, f;Jr~T de care rclatijlo recipr:)Cc: . satisfac8.to~~·e intrc parteneri r{ll llot. Ii nH:~1t~llutC. Autorii au in vcdere Iapt ul ca in scc.etatea mock-rna, in care alegerca partenerulni pel:1:-l: .cas;5Joric cstC' libera. ficcare din ('el doi

sot! I,), ll<\zeaza sclectia anticiparea c;l celalalt

este eel mai indicat satisf aca 0 serie de do-

nnte, este eel mai potrivit "pcntru sine", Acest rucru se intampla ell ambii part eneri, fiecare il alege pc celalalt pentru sine, in sperunta ca-l va pastra 0 viata intreaga. Ulterior insa, 'in cadrul v~etii in doi, ficcare asteapta initial ca celalalt sa-l satisfaca pe el, sa corespunda totul cerintclor

42

IOLANDA MITHOFAN, 1'\1(:O['.'\E l\UTROFAN ELE!1\l.t:NTE DE PSIHOLOGIE A CCPT.UUJI

-------_

43

pe care Ie asteapta, fara s~ int_eIeaga ca ~idevIa eI se asteapta in aceeasi masura un anurmt raspuns, Ia anumitc astcptari. Asteptarile partcn~rilor de cuplu pot fi convergente sau pot fi divergente (sperantelc fiecaruia investitc !ll celalalt sa nu corcspunda cu ceea ce este 111 fond celiilalt) .

Similaritatea socio-economica ~l socio culturala explica in mare masura ~ansa alegeri.i maritale, clar nu justifica suficient actul decizional. Factorul psihologic si fizic par a ave a 0 pondcre tot mai importanta in incheierca unei ciisiltorii. Principiul alegerii ~i mai ales al coevolutiei rnaritale (deci implicit al sansei partenenlor de a ramane impreuna cat mai mult timp) pare s.s. fie mai ct{rand cel al com plcmcntaritdtii celor doua personalitati care se iubesc, evident in cadrul mai larg al unci similaritati socio-culturale. (mectiu, nivel de pregatire, statut social profesional etc.),

• "Secre te le" allnitatilor marlta I"

Asadar, psihologia cuplului ne dezvalui« cateva dintre "sccretele afinitatilor maritale prin cateva teorii ext rem de cunoscutc. Astfel, plecand de la teoria psihanalitica a lui S. Freud, A. V. Dicks considera ca in afar a concordantei valorilor si normclor socio-culturalo, exista $~ un s;ste~ de norme personale privind asteptarile de ro; conjugal (dobandite pc baza expe[J~ntel de relatie din familia de origine), precum $1 un sistom al "fortelor inconsticntc" care genereaza unanurrut

mod de comunicare afcctiva intre partencri, de "schimburi", "oferte", "gratificatii" ~i recompense sexual afectivo si spiritualc. Domeniul "fortelor inconstienta" poate genera structuri de - cuplu bazate atat pe similaritatea firilor (atitudinilor, comportamentelor, ideilor), cat ~i pe complementaritatca accstora (v. t eoria nevoilor complemcntare a lui Winch). Evident, criteriile psihologice ale alegerii partenerulni conjugal anticipa si cxplic.; intr-o oarecar« masma ~i longcvitatea casatoriei ca si stilul evolutiv al acesteia. Cere-tart diverse arata c;l exist{( 0 tendinta mai mare la .xlevitaliz ar-.," si aplatizarea ciisJtoriilor bazate pe simi13ritatc' psihologica, in cazul c3Tora, intr.. partcncri se produce 0 putcrnica idcntifican-, in perioada de inceput a "inbirii totalc".

Cuplurile marital" Jormate prin complementaritate, dcsi sun! mai dinamice, "mai zgomotoasc" in cvolutio, uefiind lipsite de nize mai mid sau mai mari de intcradaptar«; de obicoi au 0 longcvitatc mai mare oferind partenerilor situatii de rcbtie menite 5;1 resuscir« noi resurse in a ~e hucura' unul de celalal t, in a-si fi mereu necesari.

Factorul fizic actiollcaz;l prin intermediul modalitatilor' erotice de expresie comportamentala ~i de comunicare, ea un stimul important care explicd optiunca maritalil. E~(Pansiz!jlatea senzitiud si .unodelu;" bioenergetic al pcrsoanei ereeazil un adeudrat camp de atraciie sa" de respiilgere interpcrsonald, care explica in mare parte atractia ~i preferinta irczistibila pentrn eel iubit. Fnnctionarea capacitatilor empatico, a "dialc-

_44 '0_L_A_N_n_A~MITH()F.~K, NfCOLAE MITHOFAN

gul':'_i" nonverbal, dar atat de plin de sernnificatii, a ne,:ol1 de daruir», a intuirii intentiilor donntelo~ ~l a~teptarilor celuilalt, toatc cO;'elat~ cu bucuna .mereu prezenta a dcscoperirii "nc~unoscutulUl ~I surpnnziltorului" din adancul filIltel acestura, sunt doar d teva dintre rnecanisme:e psihoJogice ~i psihosexualc cart' cxplica afinltat'!e elective din cuplu. Dc altfel, absent a sal! nemanifcstarea lor conduce la indecizie in optiune, iar in cazul in care totusi casatoria s-a o!ic~ali7,~t~ cn'('a/.~i premisele diz~rnloniei 'sotilor ~l implicit, ale dramei lor intime. Atracti~ Ii- 2lea. ~1 )islhic:1. este resin1tit;t sub form~ ~nei tens:unl en1?}1ona1,e ~i. do cunoa~tere, care genereaz.a conduito, atltuclHli ~i ac}iuni pczitive fata de "Sl1blectut atracj iei" menite 5a-i revele?{_' cal1- tati1e pe care eel c,€': sc Sl111tC arras le intulcste Ie doreste 9; le asteapta. Consricntizarea motivelar atractici faVi de 0 l'erS~all[ de sex opu, conduce fIe la pcrmanennxarea ~i crist.aliz aroa atitudinilor de valorizar- alimentand noi necesitati de cunoastors 9i comunicarr- fata de accasta, fie la diminuaroa tensiunii emot ionalo ca urmare a SC{tdi,::rii ,.,nevoii etc cehUalt'l. in caz ul in c~;e acosta nu ,satisface expcctariile ~i aspiratme prolcctate m raport ell e1. Atractia fizica ~i psihic:_a fay, de 0 ,l'ersoan,\ de sex opus este resimtita uneon ca impuls si emotie irez istibil plac~ta, ca fascinati- dar s~ po ate' usor ep~iza dupa. contactul direct, uru-ori nidi reproduccrea aceleiasi tenslunl de atractie. In acest caz se produce 0 atractie supcrficiala, impcrios instinc. t~lal~, e~uiz~biLL, In cazul in care atractia {izica

st psihica persIst a ~l cre}tc odata cu apropierca

EL'Et.1ENTE DE PSUI0LOG1E A (.1.._:PUJLUI

~i inrimitatea fizica 'it psinica a partenerilor, ea devine 0 sursa ce alimenteaza stabilizarea .relatiei, necesitatea rel\13xii, intensificarii si dez voltarii ei in timp, inclusiv in cadrul ~asatoriei. Nivelul de gratificatie reciproca devine condit ie a montincrii si imbogatirii atractioi dintre part:,neri. care se gencrea.za prin sirnetrie ~i recipro~ltatc. tn caznl in care atractia ~i prcIerinta interpersonala se manitesta unilateral, cuulul nu-si poatc investi resursele afcctivemotiol;alc in sens poz iriv, dcstabilizandu-se trcotat min epuizarea atractiei la partenerul ce ~se si~1te ,,8,tras" dar care se ana in deficit de "oferEl gratificanta H.

Po de alta parte, atractia fi7icii si nsihica dintre sexe, precum ~i posibilitatea de' a se gratlflca si valoriza erotic si spiritual sunt determinate de nivelul de lllallil~'St~re mutual cornpcnsatori" a masculinitatii si Ierninitatii ca modele de expresivitate corporal-senzoriala, vcrbala, alectivs. Iubirea autcntica naste sansa de a-I revela pc ccUlalt, de a-I punc in valoare ca oartener erotic si spiritual, a-l "emite" cc!orJalti'in toat.i Iort a }i frumusctca fiinte1 sale, de a-i exacerba Iarmccul masculinitatii ~i feminitiiTii. Dc aceea, frurnusetca fizit_a in sine estc 0 fa_lsi:";. motivatie a atractiei si implinirii erotice, pf'l1trn ca doar masculinitatea si tcminitatea revelata, exprirnat.i 'i1 emanata prin actul iubirii devine Irumusctca insil~i ~i sursa satisfactiei in cuplu.

Cu toate acestea, trebuic s1 admit em cii moti'L'atiiie ccnsiiente §iinco/l§/ie/lte ale alegerii maritale reprezinta inca 0 problema ell rnulte necuuoscutc, iar ccle pe carp suntern inclinati sa le

46

IOLANDA MITROFAN, N1COLAE MITROFAN

consideram aecesibile cunoa~terii noastre, nu explica isi mai ales nu detcrminj de celc mai multe ori evolntia casatoriei, stabilitatea san disocierea ei, Probabil ca motivatiilc initiale ale alegerii maritale (atilt cele socjo-~nlturaie cat si cele afectiv-scnzitivc), numai in nuisura in 'care se transjo1'Jl1!! ulterior in moiii:e ale coexislentei de tip familial, in adevarate surse de I'cael1e1',;re a cap;u:ita/ilor de "ac!iu,ne" !ji de "d~'i_}cnire"

mariial.i, de fUNdament!! dragostea ea mod de

cunoastcm )"i a [iinici U}JUUle, dcci pot

conditiona implicit satisfactia maritala. Altfel. aleger-a partenerului po ate ramane sub sernnul hazardulni, un exercitiu de maturitate sau doar o promisiun- de implinire. Pentru ca met amorIoza motivelor incepe abia duua disatorie ... si timpul estc unicul magician. -

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLULUI

47

CAPITOLUL IV

lubirea conjuga/iiaparenta sau realitate?

• Fuziune ~i autonoruie

,,0 singura pasiune, dragostea, este capabila sa raspunda la nevoia umana de comuniune cu lurnca, respect and intru-totul integritatea si individnnlitatoa Iiintci" este de parcrc E. Fromm (1983).

Estc oare iubirea conjugala dour un sentiment durabil si profund care unesto barbatul cu fcmeia, cstc ea doar oxprosia "pura ~i absoluta" a comunicarii prin care Sinele "i~i implincste Iaptura printr-un Altul, care trebuie sa fie in cele din urma un alt Eu insumi"? (c. Mircea 1979). Dnpa opinia noastra, ingloband sonsul generic al dragostsi, iubirea conjugala reald tinde sa fie intr-o oarecare masura si altceva. Ea este creatia comund a doud personalitdti, una prin interm~diltl celeilalle, nn mod alltc~tic de a fi "nnul eu celalalt, unul prin celalalt si unul pentru celalalt", un mod complet de a convietui prin . intercomunicare, intercunoastcrc si intermodelare, in sensu! dezvoltarii si implinirii eclor

48

JOLANDA:i\llTHOFAN, NICOLAEMITROFAN

doua persoane augajate, in completa lor fiintare

biopsihosocinla. .

CdSdlur!G ,I~C apare ast Icl ca 0 cx perieni« [undlU~f1ttaia a.: maturis.are pst7wsociaid, desiasurata Ja mtersectia atilt de nelinistitoaro dintre te,ndllltele ~I ;levolle (contrarr., dar indisociabil«) ~,( }uZIl11l,e)1 autonomic. Intcractiunen conju~al~ nastc ~I rel1a~te iubirea dmtre soti, GEe La

. 11lSa~1 are. lor!a. de a metamorfoza ~omportamente, .atltudlIl1, rnotivatii, disponibilitari de rol' ncb',lllUltc,asl]lratii ~i idci. imbogati;d si 1l;.ab:r17and conrmuu profilul afecth.cspiri'tllal ~l barbatului 91 Iemeii. Dar tot interactiunea maritala, atunei cand se st.ructurcaza aslid incat' nu perrnlte, dez volt.area si "creatia rnutuala" a 11 " - sonalitatilor consortilor est;, ceo care '.r,E~,

. ~ l' - _» - , .' ,-. ,c.l- -~ t "l1Clc~e

~l ."<1. l~neaza ]U~)lfea san nici rnacar 11U ii permite Sa se constit uie.

S? (:onfunclJ _ adesea iubirea eu mira iul indragoStlI1l ~J m:Jlt1 so asteapt a ca acesta ~a se perpetuezo la jnfinit, ceea co expune cuplul, evident, dcceptiei, atunci cand "devoalarea" in intllluta!e so produce fie brutal, fie ncconforrn ell a7tep~~nJe mutua! proiectate. Aceasta se int~l~pia lK'!1tfll c~\ J ,sta.rea. de gratin" a indri'igostirii ('xalta ne:-olJe de fuziune dincolo de intelepciunea acceptani ~1 respcctarii granitolor de aut~n?ml~ ale celuilalt, "Ccea ce apare intr-o c~satone san intr-? iubire libora este 0 puternica tm:at~e de a to lasa complet absorbit de altul, :e .~~t~ picrda . ~nee reze~-va, atat spirituala, cat II flZlca. Totusi III cca mal mare parte din cazuri icest a,~andon arneninta probabil serios viitoml 'elatiei , preciza Georg Simrnel (1964). Astfel,

49

----------_ •... _- --

relatia indragostitilor ii proiecteazil intr-o lume "nona"., in care, dincolo de tot ceea ce au simtrt pana acum, cxpericntele lor amoroase trecu~e, nu sunt deeM palide umbre ale celei actuale. In mod .miracnlos. fiecarc simte ~i gfll1cle~tc c.i-l cunoaste pc celala.lt empatic ~i cumva din interior, 0 .simpLl dar scmnificatiy" privire hind mai c1ecisi,a dedt un lung dialog en partenerul. Concomitent, tiinta iubita apare de 0 bogatie inepuizabi18. Ea este nccunoscutul. neasrept rt.l11.J--_. surprinziUorul, cca c:4.r{-'ia _ este ~rcu s;\-i scsi2ezi totalitatea, pe mZlS1.1ra ce timpul sc s('_urge ... lata Cd penlru 0 iiint5. pc hlll1C, eel iubit a dcvenit singular si ircductibil. Este ca ~,i cum fiecare ~i-ar g";:';.si propria idcntit;ltc In acelasi timp in carl' 0 dcscopera pc a celuilalt (L. Roussel, 1989). "Deoclata 0 alta fiinta mi-n Sl1US cit sunt toata ratiunea ei de a fi. lata,. in sf,l,r~it, d. pentru ca sunt nu numai agreabil, ci ~i -necesar". gande~te indrilgostituJ. Prin aceasHirelatie unica, ce reuseste sa "rup .. ;,)) reg-imul obisnnit al rclatiilor fieclruia, indragostitii sc simt de-a drept.ui "smgun pe lnrne , inccrcand bucuria secrctfl a unei rc-nastcri, intemeiata pe gratuitatea scntimentului iubirii. Accasta revelatie est" produsa de taptul eii. acest sentiment nou apare intre dona fiintc care piln::, at unci nu sc cnnoscnscrii .. ' Totul Sf' petrcce ca si cum ficcare ar fi doscopcrit in sine 0 fiin\a ;lOUa, pana atunci latenta si deoclatil tre'litil. In sfarsit. sentimentul iubirii _. estc de parere Roussel -.mai inainte de mice consta in aceastti reciproca daruirc de 0 noua identitatc, sau mai precis de ceea ce este perceput de unul ~i de

4 - c. 71

50

_________ I~O~L~A~N~·D~A~'~II~T~J~:O~"~A~N~·,~

NICOLAE MfTf{OFAN

celalalt drept 110Ua lor ident l ' .•

astazi exaltata Si tot .. 1 ate, len mea secreta

ba" Print- -, 0 Ll~1 lUbIrca nu est. '

.' .... nntr-o ciuclaF C "oar-

cmnile si chiar defect 1 ad m~tamorfoza, sIabi-

de d' . e e evtn calitiiti b·.t

a orars; ca ~1 cum . .' , 0 ICC e

plul- fapt ca apartin Stir tran:fIgura prin simacordata celuilalt II' ti nte; lUblk Valoarea

't d u me atat do itel

~a. e acest har al tr" . ,. r: me.nu: e sale,

mIn si a fi iubir nu es~:~{Fr~rlI re;tproce ... A Vie ~I rapida a existe t . cev a decat perceptia existe pe celalalt" (R n,;1 smelUl, faciindu·l' sa

. Musil, 1956).

• "Capcanele iubil'ii allarenlc"

"Dragostea adevii.ra ta este cl . .

lumina unui ideal u ". rumul III doi sprc moy, dar ciit de Iesn~mun , Spu?ea J. D'Hordrum cand part .. se poato llltrerupe aCest

1 d '. cnern sunt tentati d .. ,

or " rum uri mterioar "I ' ' c proprnj.,

mineaz:l" in locul id . ~ i a capatul carora "lupropriului lor Eu. . ea II IU cornun singur:Hatea

Drumul de la iubirea a. , .

ala se constituie intr-o P;;~~1ta la lubirea replicata devenire li SU, 1 a si aclesea Com-

. ., ne ipsit.; (Ie ne '

uneon intrerupta de r . ·prevazu t si

luzii, abandon Dr' t egrete,. suferint.e, des.i-

sebi . agos ea conjugal' d

cc Ire de clragost . f a, spre·· co-

putin rorna t' -c: ea In ararn ciis;Horiei este mai

, , n le,l spcctaculo ' .

dar In rnai mare 'rna's 'I . a;a ~1 cntuziasta,

I ' . ' ura llrj,h Tiro' d'

P eta ~I stabil,l. Ea estc - '. - c', run a, COm-

emotional, dar nu mai mal putin tulb~lr,atoare procesul metamorfo' I PU}1ll dramahca prin

. . ze or crea toare I luri

~j comportamentelor 'E ~ e ro unlor

. a este mal putin vi-

l~LEM~N"fE DE psIHOLOG]E A CCPLtlLUI

51

I branta, posesiva si imprevizibila dar mult mai (

calm,', echilibrata :;;i genoroasa. Desigur cit orice iubire neconjugala care cil..9tiga in prolunz.ime ~i necesitate mutuala tinde sa se transforme in mod firesc intr-o iubire conjugala, fie ea ~i in cadrul unei uniuni libere, neoficializate prin c{l.satorie. Casatoria pare sa fie nocesara, dar IlU si suficienta sau obligatorie pentru ca iubirea conjugala reala sa se dezvolte,

,;Aparenta" in iubire, ca forma disimulat.iva a egocentrismnlni si inaptitudinii relationale autentico. capat.i 0 diversitatc de manifest.iri ~i formule comportamentale care contureazi anumite "stiluri si tipuri" de parteneri. Astlel, sotul excesiv de laudativ si admirativ la adresa sotiei manifesta 0 tandrete dernonstrativa pe "seen a sociala" a grupului de prieteni, rude san cunoscuti, ceca ce nu-l impicdica in intimitatc sit devina mai putin activ, uncori posac si capricios, ostil sau indifcrent fata de partencri. ~sa si cl~ocila Iat.i deso], desi mimeaza continuu necesit8Iea~i"-~~ltislactia primirii unui sprijin !;'i protcctii afective din parte a acestuia, decide si actioneaza in fond de cele rnai multe ori singura, ~igura pe sine si independentii, tcntata sa minimalizezc prezeuta ~i eiicienta psihica a sotulni. Ea .. joaca" unecri cu succcs "partitura" indragostitei, dar eel mai adesea disimuleaza p.goism1l1, imaturitatea ~i in ultima instanta, inaptitudinea de a iubi real. Iubirea .. de Iatada", iubirea afisata demonstrativ, iubirea dovedita sau intariti prin oferte materiale (cadouri, surprize, etc.), iubirea .. de culisa" ascunzand tentatii adulterine, sunt tot

____ I_O_L_A_N_'DA MTTHOFAN. NICOLAI:: M.ITROFA:--;

tatea alterna!ive posibile ale iubirii aparento, laut~ntIce, mlmate, artificializate prin convenonalism sau cInar distorsionate.

p.a~tenerii angajati "in jocul interactional al birii aparente" prezinta de obicei 'anumitc ructuri de perso~lalitate, nepreg:itite pentru est. tip de. comunmna eompleta si matura sau ,r f inapti elm punct de vedere relational sa ,angajeze, l,ntr-5' ?ar~ene~itate eonju'gala. vi-

la, mutual Imparta~lta . Nu ne referim .aici la ~te "defecte" de persollalitate sau ladizaronii comp?rtan~elltale. din sfera psihopatii]or II c~ractenopalHlor.. Incercam sa surprindelll ar In ll1area dlvcrSllate a manifestarilor iu.ii, in sfera larga a nonnalititii psihice. cat eva lt~e tipurile ~ formclc substituti"e, imatun. 1 mcompletc ale iubirii reak-, care ar putca istitui "capcanelc iuhirii aparente".

fubirile iranziton; sa« .ssindromul lui Den an", Exista unele persoane eu o maresensiitate la stirnulii erotici din mediu, mereu in rtare de inedit si de schimbare, de diversitatnevoie de experiment are, adesoa insatiabili :tiv sau doar hipoafcctivi dublati de 0 curio. .te erotica vie. Sensibilitatea lo~ aieetiva v ina in sfera trairilor si ernotiilnr, dar dimiaz:Iin planulstabilitatii, constantei ni prozunu sentrmentclor, eonturand un stil inril si superficial de a fi in raporturilo de dra"12.

ubiritc egoiste coustitui- 0 alt{, fatcta Dosia aparentei si inautenticitatii ace;tui s~ntit si mod de intercomllni~are. l'arterterul iubeste cgois(maniiesta 0 remarcabila t~-

ELE;\TE~TE DE PS1HOLOGIE A CLTPLULUI

53

dinta la dominare, autoritarism, Qrgoliu exces~v in ;apo;:-t eu celalalj, iubindu-l pe ac:~:a doar ~n masura ill care el denne "plashlmJ!. moclel~bili dupa bunul-plac a} l)ar,tenerulu~, "bran . El inceraca "sa absoaroa st sa dilueze _psif10Iogic pcrsonalitatea celuilalt in .confo:-rn;:tate eu prc:lriile proiectii si expect atll , ll1calcand. flagrant principiu\ simetriei ~l homcostazici in

cuplu, . 0

Lubirca-combromis" este mal [recventa i~, ____ u;;le cunluri \;1 special dupa consumarea unci vieti C~)~jugale rclativ inclelun§"ate. Ac~stc cupluri, desi prczintii. 0 aparente. arn_1011le ]nter_~ personala, in reaht~te_ clue 0 Ylap conlug~La subrninatii de frustratn reC1~)ro~c: de 1l1satlsfac-

tii Jatente acumulate, de ostilitati mJ.~ rnult sa;; ~lai nutin manifestc. Ele incearca "sa S,dve7~ al)ar~lia iubirii pentru ~i de .clragul copnlor, 11l ide"a mcntinerii ~i excrcitan: rolurilor parentale. Concesia afectiva si relatlOna\'i,Pc care. d: obicei unul dintre soti 0 face celuilalt , exprI~a adesea un compromis psihomoral. AsHel,. sotia rnimr azii ignorarea sau tolerarea ovaziunilor ~l jnc1iferenti~nlului scxual-afcctiv al SC:~Uh:l, ~!C'.~;_tru .. a Ie pastra copiilor taUtl". Sotul iarta r:rl~llC sau rnai marile r{ltaciri ori rae-ala afoctiva a sotiei, spre .,a le salva copiilor mama". In unelc cupluri. iminent scindatc psihologic :;1 sexual. "i~birea-colllpromis mascheaz.i necesltatcamentinerii uno!" relatii materiale bine consolidate, imposibilitatca partenerilor de. ~ r;:nu~p Ia bunurile si valorile obiectuale clooamllte m comun,

ca si la obiceiurile si n?rmele cOllVletu:;,1l sOCla~: statuate. Teama de ,,]udecata sociala , ades. ,1

IOLA~DA WTHOF'AN, ~ICOI.AE M1TROFAN

aspr~ ~i ncconcesivii, de oprobiul pu blie, actioneaza in astfel de caznri ca 0 parghi,~ de rnobilizare 'a resurselor cuplului in sensul mentinerii sale pc traiectoria nnei "iuJ;liri-ap<Jrente'; confectionato prin compromis. In astfe! de cazuri ~e cOTlt~rcaza fenomenul .. vietilor-parawJc" san, m eel n;al bun caz, al unei cooperari forrnal-eficiente H1 special pe parametrii economici ai rel:"tn1or de Iarnilir-, sotii transforrnandu-s(~ in doi colaboratori cointen~sati, Iucizi, lipsiti ap~oapc total de vibratia comuniuni] afcctivo. EI constituic lin nucleu familial "tehnicizat", "robotizat" si prin aceastn distorsionat si ;nrornplet, C'!l iutr-o hilara asociatie contra~tuaJa numlta""I'amilia",_:;>i rlaca eel put in in primii ~m _copm seSI~caza, mal. grcu ruptura afecuvn ,eala dintro partnm lor (in conditiile, in care ea -ste, sa presupunom. bine clisiml;latii), ulterior, a ,varstel; scolar-, in special Ia pubcrtate si aj~)j~?scenta, rczonanta negativa a acestei realiatl functional- se amplifica destructiv in con;tiinta lor, stigmatizfmdu-Ie propriul fond afecIV, eon51ueandu-i Ia doruta de identificare ~i de udecata afectlV-moralii,

Iubirea incompletii apare adcsea ea 0 formula art1aIa, amputata a iubirii reale, care siiraceste I, un!lateralizeazii_ cont inutul iubiri! reale, a~nhflcand sau cl1mmuand nepermis une1e dintre irmele de comunicarc si intcractiun- in cunlu , eele sexualo, afective, decizi;naJe si execumi, r:la~ionale, valoric-spiritunl-, Cu' aIte cu.nte, mblrea mcompleta apare in cadrul unor Iplun al e,aror stil de vip. este marcat de delenhbre in lIltereomunieare ~i interactiunile spe-

J::LEMENTE DE PSll-IOLOGIE A CUPU;LUI

55

cifice convietuirii maritale, Astfei, fie ca se dilata modclul relatiei asa-zis .,cerebrale" in dauna eelei erotic-sexuale", fie ca Iucrurile se petree invers, rclatia marita!A a!larC ca nesatisfacatoare pentru ambii. Exista consorti hl~ periucizi, . cerebrali ca~; comul1icil",cle, OblC,Cl armoruc III planul ideilor. eonceptu,or, a~\IUnilor si intercselor comune, fiind adcsca doi excelenti colaboratori si prieteni, dar bucurandu-se mult'mai putin sau deloc de comun~une e,rotica~ sexuala, La colalalt pol, se suueaza sotu all a!! intr-o autentica interdependcnta bio-afectiva, dar cu reale dificultati si contradictii in planul idciior, aspiratiilor, slerei de intcrcse, concepm si atitudini. Si intr-un cal ~i in celala lt, iubirea incompleta face loc rapid clisfllnqiilo~' conjugalc, eontribnincl la devitalizare a casniciei, fie pnn de7.crotizare, fie prin execs ~i saturatie erotica. In aceste conditii se naste eel mai mare dusman al casatoriei - plictiseala (T. H, Van de Velde).

o alta forma a iubirii incomplete 0 regasim in cadrul unor cupluri de indragostiti adolcsccnti. Este vorba de iubirea timid a neimpartasita, de obicei unilateral a, consumptiva sub aspectul mtsnsitatii trairilor erotice si insotita frecvcnt de un sentiment de frustratic, de complexede inferioritate, de blocaje si inhibitii in comunicarea cu eel iubit, care se transforma uneori in veritabile gafe sau in rnici sau mai mari dram~ ad?lesccntine. Exista frecvent la acecasi perioada de varstii dar din pacato si la varste mai inaintate, o formula nu numai incompleta, ci si fnlsificata "a iubirii, pc care n~-am pormite s~~, nun:i;" .',iubirea fictiva, iluzorie san imagmara'. Cei 11l

56

lOLA;'\:DA ;ilITROFAN, NICOLAE J\HTnOFAN

cauza se indragostcsc de pcrsoane eu carl', de cele mai multe ori, nu intra. intr-un contact real si complet, captivati fie de firul propriilor reverii 'erotiee, fie conlundand rcgretabil atruct ia erotica pentrn 0 pcrsoana nepotrivit.i (ca in cazul difcrcntr-lor mar; dc' varsta) eu iubire~ reala. Rarbatul intre 50-60 de ani, indrugostit subit de 0 tfmara U' abia a ]){\~it pc l'orti1e adolcscenlei. ascmcnea tinerci de 17 18 ani "tulburaLl" de l_magillE'<l actorului preferat, san tanarului adolescent ,.nmt de admirnt ic" ill Iata nrotosoarei sale de 40 de ani. constituie ipostazo exemplificatoare ale iubiri: fictive.

• Componamenml ('rotic - Inrmc fit· Hlanirp:o.:taI'e

Intr-adevar, clragostea, eu puterile ei rniracu- 103s(', mentine pe durato nedeterminate relatiilo interpcrsonale, cuplurile de pricteni, de casatoriti, de parinti ;;i copii, relatiile dintre rude etc. Dcsi toate aceste forme au 0 serie de elemcnto cornune, cum ar fi iI!1<;:legere" mutual.i, prig1ir:e"'c_,~i acordE!."~"'cilLt<?I1Jh!i ~Y;ll]J.0l.'tul uipsih ologic, a hiq;ja sipref'erinta interpersonala, bucuria si placerca de a. fi inipreuna etc., dragostca, ca relatie erotica, se deosebeste fundamental de alte tipuri de intcrrclatii. Si aceasta deosebire vizeaza atilt elementele structurale constitutive, cat si modalitatile de reglare a rclationarii interpersonale. Comportamentul erotic estc deosebit de complex si multiplu dctorminat, Inane! in particular infaP'lilri extrem de variate, cu reactii si forme de

ELEM.ENTE DE PSIHOLo{_;n~ ,\ ("HPJ.{ 'UiT

01

manifestarc unori r.ompir-t imprevizibile. Ccrcetatorii din domeniul stiintelor sociale recunosc Iaptul d., dintr« toate formr-lo de relationare intorpcrsonala, dragostea ridic« cele mai 1l1ult.e urobleme in calca intcntiilor investigative. Prirna si cea mai dificila intrebare sc refera la posib;iit"ltile stiintitice de "ma.surare" a dragostei. Daccl' pot' fi 1{1<lsurate agresivitatea, altruismul etc., in ce masura poate fi cunoscut: ~i masurata dr2Postea? U asemenea intrebare a preocupat pe "'mUlti cercctiltori de-a lungul timpului

(Meyers, 1990). !

f Astfel, de exemplu, psihologulU"obe~t S_tC[]lbergl( 1988) a, ,,,";1.zut" dragostea ca pc un triunghi ale ciirui laturi, de lungimi ditcrite. sunt paslunea, in/i'lr'iliJ!.!;!1 si ob/igafia .. Din combina 1'eaaccsM,d1fi1clls111ni rezult.i mal multe forme de maru-

fest are a dragostci si anume : clrag-ostca ascciative! (intimitatc + obligatio}: dragostea fOilZi1il: tied (intimit ate + pasiune) : dragostea complet« (intimitatc + pasiun~ +. obligatio) .: drag;,stea naitui (pasiune + obligatie) ; clragostcagollta (uumai singura obligatia). Sociologul John Alan Lee (1988) ~i psihologii Clyde Hendrick ~i S,:san Hendrick (1986, 1988) au idontificat tre: stiluri primare de manifest are a dragostei _. ~1!J.S (pa~ siune), ludus (joe) si siorgc (prictcnie), care pol 11 combinate, precum culorile primare. rczult and stiluri sccundare de manifest are a dragostei. Pe de alta parte, Zick Rubin (1970, 1973) a identificat alti f actori reglatori ai comportamentnlui erotic si anumc : atasamentui, sl,lstinerca cmotionald ~i iniimitatea. Pontru Iiecare factor a fOI

mulat itcmi (intrebari) alcatuind, astfel, 0 scala de masurare a clragostei (Love Scale), pe carp a aplicat-o p~ sute de cupluri din Universit atr-n din Michigan.

Modul de adapt.are si implicaTe psihocomportamentala a subiectilor este diferit Ir, functi~ de forma de c1ragoste manifestatiL Astfel, dra;'ostea p.asimtalii cstc deosebit de intcnsa. acaparatoan~1 predominant emotional-atectiva. Hatfield (1988) 0 defil1e~te ca tiind "starea unei dorinte intense pentru nniunoa en altul" 11'. 193. apud Meyers, 1990, p. 434). Dad dragostea pasionala este rcciproc manifest at a, subiectul se sirnte satisfacnt, multurnit si vesel iar claca rm, el estechinuit ~i ciew;kLljduit.

Desi dragostea pasionala se manifesta freevent ca un foe care arde intcns, ea se potolesto uneori brusc sau, alteori, dupa 0 perioada n;ai more de timp. Mai exact, dupa unii autori, ea poate dura de In ~ateva luni pana chiar la 2 ani (Meyers, 1990). Insa nivelul de implicarc.. de traire, de invest.ire afectiva a partenerilor intr-o relatie bazata pe 0 clragostc pasionaln pare a fi diferit in functie de apartencnta 101' Ia" lin anumit Sex. Astfel, studiile cfectuato pana acum au cvidentiat si uncle rezultate considerate intr-o anumit.i rnasura surprinziHoare si anume : desi, in gpneral, se considora ca femoile se indragostesc mult mai usor decat barbatii, in realitate sitnatia esteexact inversa (Dion et Dion, 1985; Pepl~n et Gordon, 1985); • barbatii mult mai greu se "clezinelragostesc" ~i exist a 0 mai mica probabilit ate, decat in cowl femeilor, ca ei sa initiozr- 0 intrerupere a rornantei premaritale; • totij~i,

ELEl\lENTE DE l'SlHOLOGIE A CCPLFLUI

59

femeile indragostite sunt la fel de achlnc implicate emotional precum partenerii lor ~i chiar dcp<i.sindu-i uneori; • Iomr-ilc in mai mare masura dcca t barbatii, SU11t concentrate asupra elernentelor de intimitate ale relatiilor interpersonale, in tirnp ce partcncrii lor acorda mai multa atentie aspectelor Judice si fizicc ale rolatiei.

, Daca relatia dintr~ partenerii cuplului erotic sc mentine mai multin timp si se stabilizeaza, pastrancl totusi 0 mare incarcatura emotionala. ea ,va capat.a forma .. compallionaic love" (Hatfield, 1988), adica forrii-Z, dragostci de durata, profunda a companionilor de \'iaj'ii. :\lai exact, "companionate love" este alcctiunca pc care 0 simtim pentru cei cu care viat a noastr i este strans implctita" (apud Meyers, 1990, p. 438).

Spre deosebire de forma intcns.i, uneori cxtrern de intensa a dragostei pasionale, eu "kcte perturbntoare chiar asupra comport amentului social adaptativ, "companionate love" in Iorma unei relatii afective stabile, prolunde, rcale, en un atasament reciproc impart asit dar Cll forme mai putin ,,7.gomotoase" de manifest.are emotionalerotica, "Racirea" dragostei pasionalc de-a lungul timpului face loc, treptat, altor factorireglatori ai comportamentului interpersonal, cum ar fi, de excmplu, sistemul dc valori comune, de atitudini si preferinte etc. Uneori, insa, "racirea" dragostei pasionale si romantice at rage ,dupa sine 0 perioad.i de deziluzie, mai ales pentru cei care consider.i ca accast.i forma de manifestare adragostei esto esentiala pentru rncnl increa casatoriei. U nii autori chiar incearca sC, explice cresterea puternica a ratei divortului in ult-mele

60

10LANDA MITROFAN, :KIrOL\E ?vf1Tf\OFAN

doua deccnii ca fiind datorata, pc de 0 parto, cresterii importantci acordate experientei emo[ionale pozitiv« si deosebit de intense si, pe de alta parte, imposibilitat ii de a montine mai mult timp· asemcnoa forma de relationare eroticosentirnentala.

Continuan-a tipului de relatio si stabiliz'area cuplului interpersonal, bazat pe ,:companionate love",:cJe-a lungul timpului depind IlU ala! de comportamcntul individual al fiecarui membru (in ce masura expcctatiile, astcptarilc, dorintele, preferintele individuale in raport eu partenerul sau sunt' sa tisfiicutc) , cat mai ales de comportamentnllorlnterpenonai (in ce masura cxpccta[iile partenerilor sunt reciproc satistacute). Nevoia de altul cstc acopor ita pe masura ce comportamentul relational ell partcnerul satisface dorinta si nevoia acestuia de mcntinere a C11- plnlui.

Asadar, 0 rclatie deplin echilibrat.i ce Sc . bazeazfi pc forma "companionatc love" presupuno existent a mai mult-.r subtipuri de comportament interpersonal. Astfcl, fierare parrener trebuie s~ manifesto in relatiouaroa en cclalalt membru al cuplului interpersonal ceea ce Sidney J ourard a numit autodczudluirc (self-disclosure) sau ceca ce Dalrnas Taylor (1979) si Irwin Altman (Altman and Taylor, 19n) au numit penetrarc sociaia (social penetration). Pe masura ce ambii parteneri manifest a acoasta tendinta tot mai intens de-a lungul timpului se produce 0 mai mare apropiere ~i 0 mai accentuatii. intrepatrundere psihologica si psihesociala, Gradul de cunoastere interperso-

nala tlre?te treptat, tinzand catre nivelul dorit si asteptat de catre ambii membri ai cuplului. Diferiti ccrcetatori au subliniat faptul ca lipsa unor ascmc~1Ca posibilitati de manifestare a intimitatii poatc icau..a aparitia sentirnentului dureros ,,1 singur~t..'itii (Berg et Peplan, 1982; Solano et al., 1982).

Unul dintre cele mai importante efecte ale dezvaluirii il consti tuie insa dczudluire« J'eciprocrl., dcschidsrea cat mai larga a canalelor de «omunicare. ·~i. punerca "in contact" direct ale unor elemente. structurale componentc ale psihologiei personale, Invcstigatiile efcctuatc in,Keasta directie .. au cnnfinna t 'pe deplin aceasta concluzie si anumc : dezvnluirca produce dozvaluire (Berg, 1987,; Reis ct Shover, 1988). Tcndint a de ,lczvaluirc cste proportional.i ell gradul de clc~chic1ere manifest at de catrc ce1a.lalt partener. Ea progreseaozil exact ca si un dans: "eu dozvalui putin, tu dezvalui putin ; "poi tu dezvalui mai mult~i eu .voi proceda la fel" (:Meyers, 1990, p .. 440). Autodezvaluirca insii, dC\;i cste sigur gra!1i1anU, nu conduce automat la activarca sau reactivarca sentimentului de dragostc. Astfel, cercctarile au ariitat , d, in general, in tim P cc ne place foarte mult de cei care sunt pat-teneri pentru propria noastra autoc\e,.valuire (R L. Archer ct al., 1980),. nu intotdeauna iubim pc· eei care ni se dezvaluieprea mult (Archer ct Burleson, 1980; Archer et al., 1980). De exemplu, cincva care, foart~ dcvreme ~i Ioarte repede dupA cc Iacem cuncstintfi, se grabe~te sa nc lurnilc"c cat mai multe detalii intime, poate Ii considerat ca fiind

62

IOLANDA MITHOFAN. NICOLAE Mn'H01;AN

indiscret, imatur ~i chiar instabil (Dion otDion, 1978; Miell et al., 1979).'

Chiar daca autodezvaluirea intima nu produce direct atractia interpcrsonala, ca pare afi runa dintre plaecril!,~i bucuriile principale aledragostei complete. In cadml eUphlnl?r lllterperso_)lale, incIusiv a celor maritale. in interiorul carora existil tendinta de cre~tere a antod~z:aluirii rC'?iproce, pa.I'tencrii sc declara tot mal mtens satl:facu!i de relatia lor si, totodata, creste probabibilitatea ca ei sa sc mentina in cadrul acestor relatii (Berg et ~IcQuinn, 1986; Hc~drick etal., 1988; Sprecher, 1987). Chiar daea gradu! de deschidere in ceea ee priveste relatlOnarea interpersonala este foarte mare iar partenerii sunt constienti si sincer dispusi sa se dezvaluie reciproc, co~portamentul lor concret,. efectiv estp; in mare rnasura influentat de 0 sene de factor! externi, cum ar fi, uue'le norm", valori, reguli social-culturale care rcgleaza comportamentul indivizilor. De exemplu, cercetiirile an evielcn[iat faptul ca femeile adesea sunt dispuse sa dez,!lluie temerilqi slabiciunilc lor mult mai mult kc§.t barbatii (J. Cunningham, 1981) .. Dosigur. pe masura ceo la nivel social, scad diferentele dintre femei si barbati, datorate rol-status-ului isociat sexului, acestia din urma sunt. tot mal unit dispu,;>i sa-~i dezvaluie ekmente ;>1 comporente ale vietii lor inti me (JIileyers, 1990) ..

Pe de alta' parte, in ceca cc priveste cy:plul narital, compor tamentul de relationarc interx.rsonala a sotilor este in mare masura regiat de :atre 11lodelul promovat si accept at la .nivel ocial, existand in aceasta directie diferente man

ELE~lENTE DE f'SIHOLOGIE A C"PIXJ.l'I

{}3

intrc -diferite comunitati, grupuri si subgrupuri sociale: In cazul in care, de exemplu, exista anumite norme sociale restrictive pentru conduita partenerilor conjugali in anumite contexte socio-interactionale, acestia nu vor percepe ca inecbitabila rclatia lor si 'nu se vor simti frustrari din aceasta cauza. Ba, dimpotriva, dnd YOI' constata Ia altii "abateri" ale condnitei de la uncle prescriptii socioculturale, ei vor roactiona, fie exprimandu-si surpriza si nedumerirca, fie activ, respingand, criticand si defaimand ascmcnea .actc comportamentale.

Desigur, pentru ca, in general, relatia dintre \.

soti ·sa fie considcrata echitabila, trebuie sa existe intre ei 0 anumita egalitate si in ceea ce priveste ,investitiile" (cele de natura fizic-matcriat~ 9i cele de ~atur3 psiho-cognitiva 'Ii psihoemotionala), cat si "rc7Ultatele" obtimrte.tgra- \ dul de mult nmire si satisiactio resimtit, nivelul de implinire a asteptarilor, expectatiilor si aspiratiilororientate in directia relati~milfii' cu cckl-

iall. (,and acest raportTnsa, devine mai mult favorabil unuia dintre cei doi parteneri (unul

mai mult investcste ~i celalalt rnai mult benoficiazii si prof ita}, relatia devine asimotrica, inechitabila, nccesitand intervontii corective sau, indreptandu-se, treptat, spre starca de dezorganizare: total.i. Cu toatc acestea, pot exist a cupluri intcrpersonale, inclusiv maritale, in cadrul carora diferite forme de asimetrio sunt "justificate" de 6:tre' parteneri apeland la uncle aspecte trarlilionqle privind adopt area si exercitarea rolului respoctiv. Daca sotia este influentata sociocultural' in sensul de a Ii convinsa cit are exclusiv

IOLA:\DA .!'!I1'1TtOFAN, NI(;OL/\E ]\I].'"IJtO~"~\~

~s1)onsabilitatea trcburilor caSniC(Hm~l\ajerc, nu a' percepe ca fiind inechitabila rclatiasa cn Jtul sau in cazul in care acest a nu 0 va .aJuta ll' nirnie in accasta dircctic. Sau, dacaea ,,~tie" 3, este normal ca sotul sa nu-i spuna Cl totul ,ca asa-s barbatii 1"), 11U S<e va simii Irustrat.i cesta ii va dczvalui foarte putiu sau deloe elm suectele sale intimc.

'De~i influcntele socio-culturalo si a rnodelelor mditionalr nu pot Ii ignoratc, asa dupa cum au vide'ntiat cerectilri]e efectuate, de7,valuireareci,roea ~~ partonvrilor estc unul din canaIele(Jcose~ ut de import ante pcntru realizarea comuniciiru i intrepatrunderii lor psiholQgiee. De asen:,{'nca, n cazul in cafe acest canal esto 1010slt uitr-o naniera cchilibrata de catre eei dol, el contrisuie la int.irirea si montinorea sentimcntului ~c Iragoste si, totodat:"i, a cuplului i.nterJ?€rsona]~ I~ tIara de accasta modalittrte directa, eXlsta ~l ilte canalc de cornunicare indirectii, cu electe 1e tip jecd-back asupra comportamentului fie:arni part-ner." Or icar e rnembru a1 cuplului rnaita] se "racordeaza" \,i se "deracodcaza" de la ,re1;elelc" emo1;ional-afective ale rela1;i('t interx-rsonale in functie de gradul de potrivire dint re nodclul real al comporlamentului partr.nerului ,all, mai ales in raport cu sine 9i modeiul san deal de conduit L, eel astept at , dorit, preferat. Drag-ostra nu estc data odata pontru totdeauna j ea se })a Iimenteaza" mcr-.u din confruntara Iinamica, permancnta a celor dona personalitati, 'iecarc avand dreptul de a fi gratificat. dar si

ELEMENTE VI; J'lHOLOGIE A CCFLUL_l_iI 6_5

obligatia de a gratifica pe celalalt. In momentul in care insa, distanta dintre eele dona tipuri de modele comportamentale - real si ideal -- creste tot mai mult, relatin se gole~te afectiv. dragostea autentica, reala., sincer exprirnata dispare. ,,~i daca dragoste BU e ... "

5~-c.71

6 _6 lOLAK"A wJJTROFAl': KICOLAE MITROFAN

CAI'ITOLUL V

Gelozia S, i semnificatiile ei a c . c c

:J' " S iunse

Gdozia, la JcI ca si dragostea. esto dificil de definit si aceasta datorita, in primul rand. marii diversitat. a maniicstarilor comportament,;12 all" color care "s::fera" de gdozic,' Knox (1984) 0 d:fl11e~te ca jl1~lcl • un set de emotii care apar cand opcrs?,uJa .I'nw~te relatia erotica c.u persoana inbit.i ca fund amcnintat.i. In acest caz, sentimr-ntolo spccifico sunt : teama de pierderc sau de abandon. anxiet ate, durere, a pararc, vulnera?ilita1e ~i lips a de spcranta". Gelozia poato apare 111 once tip de rclatio, inclusi, cea de prictcnie ~i cstc dificil de evi t at.

La Icl ca 'Ii c]ragostea, gclozia »oate a;:.;ue in variate forme '1Iil?\][ (197:';) dCSCl~iE' sase -tipuri :

1. "Gelo::ia-iIl7}idic" este str,lnslcgattl de niveIu] de autoestimarc : (':1 apare cand 0 »ersoana simte ca purtcnerul cst c mai bun si ci. aceasta supcrioritate ameninta rclatin. Acest tin de gelozic rezul+a adesea in preocuparva exagcrata pentru sine, autocompatimir.- san deprcsie.

2. "Geio;;ia-posesii'd" se dczvolta in baza sim[ulu! posesiunii si a nerccunoasterii f aptului ci'l

ELE~IENTE DE I'STHOLOGIE A C(;PLl'LUI

67

partonerul are 0 idcnt it atc soparat.i. Adesea persoana care rnanifcstfi forma ,.Ie gel07je posesiva cauta sa obt ina "Dutere" asuura partr-ne-

rului. " .

;~. "Gclozia-exclndcre" pornostc din sentimentu] de a fi exclus san ncglijal si poate sit cr('asd datoribi timpnlui pc care parrcnerul il consuma in carirul preocuparilor profesionalc, al activitalilor de recreere si dest inclcrc san in cadrul reiatiilor int;,etinnte' eu alto l'ersoanc,

4:"Gtlo.:;ia-~()fnpcfific" este, de asemcnea, legat" de autocunoastere, autoestimarc si de nepotrivirilc eu partencrul pcrccpute. Adesea realizarile si afirmarile unui partener sunt perccpute ca 0 amcnintar« pentru imaginea dosprc sine a cdllilalt partener, conducand la conturarea unor scntimente de inndocvanti; 5i nelinistc.

5. "Gel,)zia-egoccntic(t" ('~te str[t;s legata de roluri ~i aparc cand un partener e~ueal,ii in a permite ~i Iavoriz a pc celalalt sa-si oxprime individualitatea, cie~i se astcapt» si pretinde ca acosta sa-si indeplineascii rolul traditional.

fl. Cclozia-n.liniste 5i ieanui" aparc cand relatia interpersouala este percel'uta ca fiind arnenintata = cand un partr-ncr tr{lie~te sentimentul temerii de a fi rospins si al ne1 inistii C" celalalt partencr so implica fo~rte pntin' in mentinerca relatir-i. Acest tip de gelo7ie rczulta din sentimentul de insccuritate personam si este acompaniat de 0 stare de anxicta to sever.i,

Gelovi« expriuui., asadar, un comportament ideo-aiectiv ncgativ, de afecte primare, emotii, sentimente si idei traite frustrant, implicand si, multan anxictate de abandon, triiiri de prejudi,

68

IOLAKDA MITROFAN, KICOLAE MlTROFAN

ciu ~i devalorizarea propriei persoanc de catre partener prin culpa (reala san imaginara) de "tradare". de infidelitate sexual-afectiva, precum ~l atitudini si trairi ostil-agresive la aclrcsa partenerului si a noului "obiect at afcctiunii sale," Dup.i Wallen, gelozia apare ca o.jsimpatie suferindii" sau "identificare mintala a subiectului cu rivalul san". Unii autori considerii cit acest sentiment cste universal si innascut (R. Linton) altii 11 considera de origine culturala (0. Klineberg) .. Gelozia ,,?trave;;te" viata conjugala, confenndY-1 une?ri .d11l1ensinni pat ogene. Subml1l~rea mcredern ~l a respcctului reciproc prin mamfestar;a tra!rilor si atitudinilor de gelozie fr<l:gllt::caza conslsten,ta ~orala ~i psihologica a unrunn maritale, chiar 91 atunci cand inficlelitatea nu s-~ produs, dar posibilitatea producerii et prorcctata "fanta~matic" de anxietatea si suspiciunile sotului gelos devine 0 dominanta a interactiunii conjugale. Cel mai frccvont, cornplexul geloziei exprirna neincrcderea in sine in propriilc calitatii relationale, autodevaloriz~rea, complexe de inferioritate privind masculini~atea ~au feminitatca, incapacitate de daruire si lI1ve~t~re al~tentlcii in parteneritate, egocentrism, narcrsism, imaturitate afectiva, Partenerul ·gelos estc stapanit de un puternic si destructiv sentiment de posesiune a persoanei celuilalt, ceea ee-l vulnerabilizeaz.a prin amplificarea trairilor de frustratie .. !oatc accste trasaturi de personalitate speClflcc celor ce dezvolta complexul de ge!ozle se eonvertesc in clefecte in adoptarca rolului marr~al, semnaland aptitudini inccrte pentru partenerrtate. Desigur ca, in anumite impreju-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CCPIXLtI

69

rari, manifestarea unui minimum de gclozie, bine cenzuratii si Iiltrata verbal si comportamental, exprimatii eventual prin aluzii delicate, dubitatii alltopersiflative san provocari protor.tiv-amicale, este de natura uneori sa stimuleze sa intarcasca relatia maritala, sa reinoiascii stilul afcctiv, rcami.ntind mercu de valoarea ~i important a Iiecaruia pentru celalalt. In acest caz, asa-zisa gelozie este mai mult simularea unui joe erotic subtil, care tavoru eaza coeziunea cuplului, conferind un plus de culoarc "sccnarinlui marital". Forma pat ologica a geloziei include, dupa P. Guiraud, doua aspccte diferite ; af gelo;oia apare la pcrsonalitati accentuate, scnzitive, anxioase, susccptibile, care mcreu se <Ted inselate ; b) reactie disproportionata care poate dnce la acte de violenta"agrcsivitate, crimii pasionalri, en sau tara baza real a, uncle se incadreazti en predileqie structurile paranoice. In psihopatologie, in cadruldelirurilor ca tulbur.iri de fond ale gandirii ce angajeazil intreaga personalitate, delirul de gelozie exprim'\ falsa couvingcre in inficlelitatea partenerului. manifestata printr-o atitudine de suspiciunc, de intcrpretare eronat.i ~i chiar de actiuni agresive.

Gelozia nu este innascutfi ci este 1Imijat,r in cadrul procesului socializarii. Cercatarile efcctuate au aratat faptul c3. modul de manifcstare a gelmiei depinde in primul rand demodclcle culiurale ~i comporlatllenlal-re!a!iollale acc-ptate ~i prornovate de societate. Anumitc cOHlunita1i, cum .:;tr fi, de excmplu, eschimo~ii, colectivitatile Toda din sudul Indiei, se caracterizeaza

70

IOL,,\N)).\ .i\UTHOFAX, ~ICOL\E MI:rHOFAN

p,ri:ltr-o manilestarr- cxtrern de 'scaniUl a gPlozier. In contrast, socieratilc "pos('~i\'e"-deterntina si sustin manifest area in mare masura a gc10zici dcoarecc _Llc se b~~i',C~l/.rt pc compctitiviuuc, jnta~ resc sentinu-ntnl de proprict ate si poscsiune 1111 n~ll1al asupra bunurilor ci chiarsi asupra oa111Cnilor, De cxernplu, copiii amoricani crescuti in mediuI.familiaJ ell doi parinti -- in comparatie eu COplll crcscuti in sisternul Iamilici poligame, neposesivc -.- vor fi posesivi in raport cu l,rnallla mea" ~i "jucariik mole" (Ollie POC5, 1989).

Brehm (1985) afirma cJ gdozia estc GlU%:,'t,i ell' trei sentimente diferite :

1. Cand cincva simte cii relatia eroticA este amcnint a l a ,le interesul croscut 'al partonorului in raport cu alta oersoana san chiar cu uu alt obiec~. "Cfllld (retl d'i partcncrul tall este preocupat sronontat predominant ceLtrc tine si mult rnai purin estc intercsat de alte pers()~{ne sau orico altceva, nu poti devcni gelos, " Si nu vei Ii gelos atata tunp cit! cstc dar pentru tine ca esti in mod considcrabil mai important pentru partencrul Uiu. dc(tlt oriel' alto interese".

2. Ge1uzla pare sti. fie bazaL'i pc insccuritr.te, traita in cadrul rclarici iut.-rpersonale cand un partoner caut.i sa rcalizoze a schim bare, Cei care an sentimente de inadccva ntf san care sunt puternic dependent. de rda!ie sunt mult mai vulnerabili in a maniicsta gclozie. Este cazul persoanclor imature alcct iv. nesigure de. sine,

3. (;elozia este inUrita de dorinta pcntru exchtsivitatea scxual«, care esre pre~'alcnta in socictatea ba;'.J.ta pe modelul convietuirii monogame.

ELE1\B~NTE DE PS1110LOGJE A C['PLCLlI

71

Katchadourian (1985) aiirma cA exisU( tnai multo gradatii ale interactiunii care na~te gelo- 7.1e. "La 0 e:",tn'~1ltate eXJsta nn interes camplet cornprehensibil 111 prezcrvarea unci Telatii v310- roase cu un partener. ' , La cealalta extremii, regiisim g~hnia patologica, caracterizata prin suspicionari intense far;l niei un motiv calc fae ca o persoana sa fie complet intolerant" fara de oricc: intcractiune cr partenerului sau cu alte perso.mc"

Similar eu dragosu-a, gdOZ1'f{ esie ti"c(-ihl $i exjH-imatdd1jer·if de bdrbati ~i de [emci, Cercetarile-cfcctua te dC(,31reClallton ~i Smith (1977) aratacabarbatii sunl mai ge]osi rata ell' activitatea sexu aki a 'parten"IeloI, ia; fen;eiJe sunt m ai geloase fata de unplica rilo cnrot ionalc ale partencrilorIn LIp art ell altel«. B:'Ibaj,1i tind si, nege sent imentele lor cte gelozie dar 0 ex prima Llclcscori prin furie ~i yioienTJ, in timp cc Icmcile admit rnult mai [cpcdc scntirncnt cle lor de gelozie si rca~,tioneaza n:anifest<.1ncl depresi.v Barbatii mult mai Irecvent t.ind sa acu.:e pnrtenorclc si s;l intre in compet.itic en rivalii. Pe de alta parte, Jcmeile geloase tind sa sc autoacuzr- si S~l mentina rclatii stransc ,ell partcnerii lor. Fe'nl(,la gd(_;astl. apa~e adesea - ca ,,ft'mCle-cranypon' ',

Alte cerceta.-i efectuatc de cdLr" Salovey ~i Rodin (1985) au cvirlcntiai Iaptul c;j prsoanr-Ie care oli1anifesta gelozie in eel mai inalt grad prczJntiturn1atoarele caracteristici de j)crsotlalitate:

72

IOLANDA MITHOFAN, NICOLl'l£>'RIi'l'Hi>FAN

o imagine de sine slab conturata asociata ell neincredere.a in sine; perccperea a ceea ce este ca fiind diferit de ceca ce ar vrca sa fie ~i i-ar place sa fie (criticism si aspirationalitate) ; valorixarea inalta a achizitiilor si progreselor vizibile. Indivizii, in mod frecvent, manifest a gelmje in raport Cll aspectc legate de eele mai inalte dorinte ~i aspirarii ale lor. De exemplu, eel care valorizcaza bogatia poate fi gelos pe un rival bogat sau cel care valorizeaza Irumusetoa poate Ii gelos pe nn ri val atractiv.

• Ponte Ii !I('lozia ,,\'iudl'cata" '?

La intrcbarca claca gelmia este buna sau nu pentru 0 relatie estc dificil de dat un raspuns pozitiv sau negativ. Unii autori incearca sa contnreze si sa sustina variantc de raspuns interrnediar~ .. ~stfej, KiImann (1984) afirrna cit "ocalional scntirncnt c atcnuate de gelozie sunt normale pentru persoanelc care iubesc, Se poate chiar argumcnta ca asemenea scntimcntc at: 0 v~loa:e adaptativa in sensu! cii ele int aresc mot~vatla conduitci interactionale a partenerilor. Sentimentele putornic« de gclozic, totusi, pot fi distructive peutru relatie si in cazuri extreme pot conduce chiar la violcnta fizica".

Dad gclozia. mai ales atunci cand atinge valori mari in ceca ce priveste intcnsitatea , poate pune in poricol Junctionalitatca cuphJlt~i ~i mentinerea relatiei interpersonale in Iimitole parametrilor normali, se ridica problema modalitatilor de sprijin ~i de interventie in directia evitarii

ELEl\Il>NTE l'lE PSIHOLOGIE A CloPIXI,l'1

73

dishmctionalitritilor 'Ii dezecnilibrelor aparute. Dcsigur, cstc foartc greu de oferit "retete", desi unii autori, cum ar fi, Hatfield ~i Walster (1981) propun 0 "solutie" : gelozia poate fi "Yind?cata" cand ia forme acute, dad. se parcurg trei faze, porrtindu-se de la autocxaminarc spre problematica relationar ii intorpersonale :

L Inc~arca sa- ti intelegi sentimcntcle si sa identifici cu exactitate' ceea ce te face sa fii

gclos i ,.,.

2, Inccarca sil ili all "l!zczl sentimcntolc ~l decide daca est i t u pre a sensibil si suspicios sau dad!. exist a 'intr-adcvar () problema reala in relatia interpersonala in care esti implicat ;

3: Vorbeste eu parteneral tau si incearca sa realizezi un echilibru intre sentimentul de libertate si eel de securizare in cadrul relatiei.

Si, ' desigur, in cazul in , ca~e scntimentul de gdozie este mult prc~ ;hl!1Ultor ~l dcvastat?r pentru ambii parteneri, mainte de a lua decizia de a parasi relaua, Iiecare sau amandoi esterecomandabil S{I apelezc la ajutorul de specialitate, la psihoterapeuti. 0 terapio axalii pc analiza motivatiilor prolunde, inconstiente care alimentea"a ,:simptomul geloziei" ar putca fi de mar~ ajutor, pentru ca 0 c1arificare a~upra s,mc1Ul, valentelor si exigentelor sale, clar ~l a tenslUnllo~ si cO;lf1ictelt'lr roprimate, of era prernisele une~ rs-constructii trcptate a umn model relational mal aclecvat en scxul opus,

74

TOLANDA :\HTHOFA~, KIC.OLAE l\n_Tf,t_QF..A..N

CAPlTOLUL VI

Mariajul psihologic"

sau af

.smtrenamentul con vietuirii sexelor

Privita din exterior, dsHoria este doar 0 institutie sociala care unesto consortii printr-o serie d~ "dreptnri si obliga!ii", conferindtde statute sociale bine individua liz at e, rnenite saasigure Iunctii !cgi tme : procreatia, crc~terea si educarea urrnasilor, integrarca socio-economica, sprijinul, respectul si protcctia rcciproca a sotilor, irnplinirea lor afectiva,

• Iustahilltateu euplulu!

Rcnuntarsa la aceste ,,~abloane" verbale. ell pretentie de definire a fenomenului familial, ne-ar putea ofcri sansa unci inte!cgeri mai adecvate a sensului ,;;i rosturilor mariajului, ca rezultat al "inUln;rii"funclamentale intre scxe. Conditia mariajului modern este protund marcata de libcrtatea op\itlllil, a dcciziei prin si pcntru iubire, intru si pentru dscoperirea ~i implinirca sinelui prin interrnediul celuilalt. De aici rezulta

75

S1 0 altii caracter istica a cuplului contcmporan : marea sa instabiiitate si mobiliiate daioritd »ulnerabiliidtii si dinamicii pro fund cmcnesti a motivafiiLor' aje~tive in coniinsui metamorfozd.

Instabilitatca cuplului modern conduce en 0 frecvcntii considerabila la crcsterea ratei divortialitiitii. Familia incompleta, torrnnti din unul :1in pirinti !Ii copilul sau copiii 51i: frt;llilia format a din divort ati (en san fari=i. copii) ~l "cehbatul" sunt Iormul-. tamiliale concurcnte in lumea contr-mporana , cafe tind sa snbmineze in viata social.i pondcrea mariajelor nuclcarc stabile si simct ricc (soti si COp111 lor').

RE'alitat~(l 'ac~\stui fcnorrn-n i~i poatc dC'?\'3Jui mot ivai iile mai cunlncl 1nt1'-0 (Ldaliz{l. psihologica a re1at'lci dintre nart eneri, care departe de a l8.n~{tn~ 1111 mod t raditional de conservare a unci strncturi sociale l1"len'it.tl s{i satisfacl ncvoile de solidaritatr- si securitatc social-r-conomica, devine de nuuttr I zare ~i a fiecZirui sex

prin

C,siiloria a pare astfol ca 0 adev:irat:, ,,~coala" \ a auto 51 i nt ercunoaster ii psihologice, a Iormarii . si cdnd~Tii comportamentului r~la!ional interscxc, a illVat{'lrii st.iintci ~i art ci dialoeului.megociorii S1 con\~ietuirii. Partcnerjratca marital.i consti: ni,: tat m~i mult 0 sansa a Iiecaruia de a I,creste soc.a.l", df~ a se cunoaste ~i de a se imnlini prin propriile rcsurse psihologico, Ea presupunc totodat a excrci!iulconstant al autoregHirii ~i stapanirii de si,n:", Cil yerf(,~c~l~n~l~l1. ~apa~ cit arilor de cooperate eficienta, alciobanmflll1nel "Co1';'~jJdenjc" de rot masculin §i [emini, care sa-i

76

IOLANDA MITIlOFAN, NICOL'-E MlTROFAN

confcre indi vidului echilibrn, siguranta.: satisfactie. De aceea, mariajul modern capata sens numa: m. conditiile unui experiment dinamic, un~on definit iv, alteori tranz.iter, in care imprcvizibilul este provocat pentru a putea dezvolta si aplica adevarate "strategii rozolutive" interumane, in care solutia montincrii structurii cupl~~\1i este der~~ndenta de perpctuarea "mirajului cleseopenrll de sine ~I dc altul. Un adevarat ".an~renament psihol.ogic'~ de ~onvietuire nelipSit oe satisfactii ~I insatisfactii. osciland mereu intre Iuz iune ~i autonomic.' intre alternativa admiratiei ~i ~ .c~;l.:·()l~'irii mutuale, intre "eapcana lde~1t1f1carn ~l distanta psihologici; impusa d.e gramtele personali tati i . .. In acest expeflr;'ent al clescoperirii ~i al dezvoltarii de sine, pnn r~latle eu partencrul, eei doi pot capata 0 constiinta comuna a insertiei lor in mediu, ceca ce implica si modalitati comune de a fi, de a a~tiona in lumc. Aceasta nu .inseamna ci ei ajung sa se depcrsonal17.ezc ca indivizi , ci doar ci'i. unitatea lor le potentcaxa sansa unci mai profunde personalizari ~i afirmiiri de sine. Cu alte cuv~nt~, armoniainterpcrsonali asigurii fiecaruia posibilitatca unei autodepasiri, ea este un izvor psiho-energetic in implinirea rosturilor individului.

Dar ca ori~c. e;,perimc,:t psiholo?"ic: experimentul adal:~arn intre sOtl. nu este lipsit de pericolul actlU~U1 unor variabile neeontrolabilc (externe dar ~l int-rne) care pot conduce la infirm area ipotezei cornpat.ibili tat ii. deci si a efectului armoniei, Trei par a fi dintre eele mai import ante cauze ale dizarmoniei :

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CliPLULliI

77

• ignoranta psihologicd, corelata cu imaturitaka, care favorizeazii comportamentele haotice, accentueazii latentelc ostil-agresive si inlocuieste treptat "mirajul" cooperarii de tip fuaional, amoros cu angoasa pierderii "obiectului iubirii" si, implicit, eu cea a "pierderii de sine" ;

• disputa pu.terii, care altereaza dialogul si negocierea, metamorfozand sentimentele de iubire in instrumente de santa] alectiv si ulterior degradantiu-Ie esenta morala, spiritualii si sexuala ;

• inabiliidiile comportamentale in jocul de rol, frizand absenta imaginatiei relationale si acapacitati10r empatice.

Se poate afirma deci, ea inad~cvarea sau degradarea meeanismelor de acomodare si stratificare intre cele doua persortalitati angajateimpiedicii buna functionalitatc si destabilizeazii cuplul, predispunandu-l la dcstructurare si alienare psihosociala.

• ,\dal)tlUC ~i aeomodare

Adaptarea maritala vizcaza atat restrncturari la nivelul comportamentului de rol marital al indivieilor. cat ~i Ia nivelul functionalitiitii lor interpersonale. La nivel inclivdual, ca presupune orientari. potentiiri, activari si reorientiiri succesive, dinamice ale motivatiilor de parteneritate (biologic-sexuale, socio-afective, de autorealizare si autodel,voltare a personalitiitii), precum si a disponibilitiitilor de parteneritate, determinate esential de factorul varsta, normalitatea si integritatea biopsihicii, nivelul maturiziirii afective si

I

I

\ l

78

IOLAKDA :rvnTl~OFA::"l, NICOl.AE Jl.UTROFAN

relationalo, flexibilitatea ~i plasticitatca adaptativa in rolul conjugal. La nivel interpersonal, adaptarea maritala vizeaza sincronizarca 51 complcmentarit.atca intercomunicarilor, pot.:ntarca si maturizarca sc.itimentelor mutuale de 'afectiune, ca si a clirnatului afectiv familial, aprofundarea intercunoastcrii partenerilor, stimular ea intervalorizarilor in cuplu, echilibrarea si ortimizarea sfcrei actiunilor si deciziilor maritale, interdezvoltarca rolurilor conjugal-parentale.

A comodarea nutritala, sau interacomodaron 111(1- rital.i, constituie rnecanismul ~i, totodat.a, procesul cle stimularo si dez voltare a adaptar ii mutuale conjugak-. In 'cadrul accst ui pnw;~'s interactional ~otii accepta, rcspcctii ~i valoriz.-az.; rcciproc intcrcsele, atitudinilc, opiniile, obiceinrile, valorile, ofr.rindu-si gratiiicatii si sustinere unul fap.· de' ceIaJ"JL Dinamicn a'cOl~odilr;i maritale prcsupune ins;l si cor.-ctii, concesii si t.olcrar i UIUtuale, care pot dozvolta in ct apele initiate uncle tensiuni ~i confruntari, ce pot fi depasire in beneficiul Iuncrion.il HI cuplului. Tr-ndint a gcnerala a accstui 1)ro((S interactional estc d;, r'aeiJitarc progresiva a ajustarii intcrporsonalo, a rcalizarii coeziunii ~i "slilului" personal a l cuplului. Dificu!tatilc ce pot sil apad S(' traduc in disfunctii si conflicte conjugnle. Elc se pot manilesta p;cd(;minant intr-una din sferele vie] i i conjugate (exemplu : comunicarca afectiv-sexuaIa,. intcractiunile privitoare 1a organizarea timpului Iibor, j;rcNemole aclministrativ-gospocUre~ti, buget, copii ctc.) sau perturband in ansamblu buna function alit ate Iamiliala. Deficitelc de acornodare 'maritala se pot idcntifica si coreeta precoee printr-o

ELEi\lENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLULUI

79

mai buna informatie. educatie ~i cultur5. a relatiilor clintre sexc, dar ele se pot compensa si spontan, in dinamica maritala, pe masura ce cuplul acumuleaza expericnta prin coexistenta maritala si lsi structureaza strategii proprii de rozol vare si depasire a incidentelor si momentelor critiee. OpUSLll acomodarii maritale i1 constituie rigiditaiea tnariiald, exprimata prin tendint a simult ana a partenerilor de a-si eonserva si impune "modele relationale" contradictorii, dizarmonicc, Irustrante rcciproc. Inertia, conservatorismul 9i persistent a "vechilor modele", a prejudecatilor rclationale constituie un impr-dimeut important in calea acomodarii interperson ale a sot ilor, dovedind 0 lipsa de suplete care predispune cuplul la relatii simulate, aparente, superficiale, disconfortabile din punct de vedore psihologic.

Tendintelc de adapt are ~i acomodare maritala se pot manifesta reciproc sau unilateral, situatie in care trebuintelc partenerilor legate de viata ~i activitatca euplului conjugal suntsatisIacute disirnet.ric. Constatand tot mai des 0 neconcordanta intre astept.arile sale pc linia satisfaccrii trebuintclor ~i modul in care viata ~i activitatea cuplului ii oferii "raspulls", partenerul. mai all's Ia inceput, depune mari cforturi pentru a reduce starea de disonanta. ~i aceasta, fie prin diminuarea electelor negative ale unor acte comport amentale, fie prin sporirea valorizarii altor insusiri de personalitate sau acte comportamentale, Asemenea modalitati de rezolvare a conflictelor motivationale asigura 0 anumitii continuitate cuplului insa, treptat.. dis-

80

TOLANDA MITROFAN, ,NICOLAE MITR!lHlN"

tanta psihologica dintre parteneri se accentueaza atilt de mult incat nu mai putem vorbi de viata conjugala in adevaratul inteles al cuvantului. Astfel, un sot dominator, eu 0 fort a exagerata a cului, care nu suporta nici un fel de contrazicere, daca impune partenerului sau 0 conduita e!e totala subordonare, el reuscste sa-9i satisfaca trebuintele lui accentuate de prcstigiu si de respect are a eului, insa sotul sau va deveni un "mijloc" de satisfacere a acestor trebuinte, transforrnandu-sc intr-un frustrat etern. Or, ceca ce este specific pentru un cuplu functional const.i toemai in satisfacerea bilateral a a trebuintelor consortilor prin intermediul relationarii' interpersonale, fiecare dintre ei contribuind atat la sat isfacerea propriilor trcbuinte, cat si ale partenerului sau,

• Obi~mJiIl!a - Ull monstru C31'e dislI'u!le totul

Aslmilarea maritald, sau interasimilarea maritala, reprezinta acomodarea completa mutuala a personalitat ilor maritale, in cadrul procesului de interadaptare conjugala, Sotii prciau reciproc, interiorizeaza, simt si actioneaza in consens cu aceleasi modele valorice, atitudinale, motivationale. Asimilarea maritala crecaza consens mutual si echilihru functional, bazandu-se pc un grad ereseut, reeiproc satistacator al intercomunicarii si intercunoasterii. in conditiile aprofundarii ~i stabilizarii sentimentelor erotice, ca \,i a cornplementaritatii sexual-afective. Gandurile, sentimentele, atitudinile, actiunile, la inceput diferite,

ELEMM:N-"f:fI}}}E' PS1HOLOG IE' A - CUPLC1.:.UI

81

in procesul interactiunii sunt supuse unor modeIari continue, pana ajung la nn inaltgrad de interpenetrare si fuziune. De cate ori, dine! privim eu admiratie fotografia unor soti ce ajunglao varsta inaintata, cu greu ne putem abtine sa nu remarcam ascmanarile frapante dintre ei ... Asimilarca pe Iinie psihologid 9i psihorelationala a produs efecte modelatorii pana si asupra unor aspecte fizionomice (un anumit mod de a privi, e!e a radc, de a se mira etc.).

Asimilarea maritala, desi presupune fuziunca personalitatiilor in cadrul exercitarii rolurilor conjugale, nu presupune automat iii pierderea autonomiei si integritatii lor psihologicc. Dimpotriva, ea creeaza conditiile dezvoltarii si autorealizarii Iiecaruia prin intermedinl si cu sustinerea celuilalt, pe fundalul unui climat psihosocial echilibrat si securizant. Asimilarea rnaritalji implineste procesul interadaptarii maritale, asigurandu-i durabilitate, fara a garanta definitiv viabilitatoa structurii conjugale. r n evolutia cuplului familial integrat mediului sau social, asimilarea maritala constituie doar 0 conditie neccsara, e!ar nu ~i suficienta a stabilitatii cuplului, fara a gar ant a insa ~i sansele sale de autoclezvoltare continua. Dupa pcrioade variabile de acomoe!are \,i asimilare maritala, unele cupluri se pot devitaliza sau pot regresa in formule relationale, care, desi pastreaza unele modele, habitusuri iii valori rczultate din procesul asimilarii maritale, prezinta 9i une1e tendinte noi, de desincronizare a partenerilor sau stagnare a dezvoltiirii porsonalitatii unuia sau ambilor SOli. Reapar in acest caz noi mecanisme de

I

•

6 ~ c. 71

82

IOLANDA l\HTROFAN •. ~ICOLAE ~ITROFAN

acomodare care asiguril un modus vivendi adecvat. Cuplul marital apare din aceasta perspectivil co. 0 structurd mobild, eu rneandre .evolutivc adcsea putin previzibile, cu continue prefaceri in interiorul san, eo. :;.i in relatiile sale cu lumea:

"Casatoria trcbuic sa luple [drd incetare. ('11, acel monstra care distruge totul : obisnuinia" (Honore de Balzac). Or, obisnuinta poate fi inlaturata atata timp d.t relatia interpersonala intramaritala exclude monotonia, rutina, inflcxibilitatea, presupunand 0 accentuata dinamica a interadaptarii, interaccrnodarii si interasimilarii color doua personalitati.

ELEME'NtE DE PSIHOLOGIE A CUPLl:LLI

CAPITOLUL VII

Cine ne "ameninta., stabilitatea ciisiitoriei

Dcsi in Iazcle de debut ale casatoriei (in special in .,luna de micre") se pare ea exista argumcnro puternice, ill special de ordin omot ional-afr-ctiv, nrivind consolidarea si ment.incrca rclatiei C011- Jugale pe perioade lungi, n~cletNminat~

de piatra"), in practica insa, se const at.a \lonalita!ca ~i stnbilitatea casniciei sunt "amcnintate" de 0 scric de factori perturbatori, de sorginte individuala, intraconjugaEi sau extracmjugala. Capacitatea de anticiparc 9i prcdiciic a aba!erilor posibilc ale modelului de conduit a a cuplului en efecte nefavor abilc aSllpra personalitat ii tiecarui membru cstc extrcm de rcdus i, atat pcntru cci doi consorti. cat si pentru alte pcrsoane apropiato (parinti. Iruti, prieteni etc.).

F actorii psihologici intramaritali care presupun in mod predominant oricntarca centripeta a personalitatii fiecarui membru al cuplului (pcrsonalitatea individuala devenind, in cupln, mai mult personalitate interpersonala) au un rol principal in rnentinerea stabilitatii casatoriei. In

84

IOLANDA MlTHOFAN, NleOLAE Ml'l'ROFAN

aeest caz, eventuale influente perturbatoare din partea unor factori exteriori sunt usorsi repede respinse si anihilate. Atunei insa, cand eei doi consort! nu reusesc sa contribuie in egala masura Ia consolidarea mecanismelor psihologice ~i psihosociale reglatorii pentru conduita lor maritala, riscurile privind "destabilizarea" relatiei conjugale cresc din ee in ce mai mult.

Trecerea de la psihologia individuala la eea interindividuala, interpersonala, presupune angajarea fiecaruia in a construi 0 relatie ("Noi-ul") care sa satisfaca corespunzator in primul rand expectatiile sau astoptarile formulate in pcrioada anterioara constituirii cuplului.

• "l\liturile" ciisatol'iei Ierleite

Desigur, expectatiile viitorilor soji nu sunt conturate ad-hoc la inceputul casatoriei, ci ele suporta un arnplu proces de influent are coreetiva din partea mai multor factori precum: modelele de conduita maritala oferite in familia de apartenonta, modelele culturale ale societatii in perioada respectiva. tn cazul in care nu exista o concordanta intre expectatiile celor doi soti, conflictul marital este imincnt. Unii autori au Iacut chiar 0 inventarierc a unor expectatii care, desi sunt nerealiste, pot fi evitate. lata cateva dintre cele mai freevente .mrituri" (Ollie Poes, 1989) care alimentoaza "fantasmele" proiectate in raport cu mariajul :

"Existd "unuZ ~i numai unul" zn afard de mine §i dacd md. voi cdsdiori cu aceasid persoana,

ELEMENTE DE PSlHOLOGIE A CliPLCLUl

85

voi aVea 0 cdsnicie reusiui", Icleea ca poti avea un singur "insotitor de suflet" si ca dad il (0) gase~ti va Ii sigur un bun mariaj este gre;;ita. tn primul rand, poti gasi "fericirea" cu oricare altul dintr-un numar mare de parteneri. tn al. doilea rand, casatoria pentru a fi reusita solicits I atitudini pozitive si eforturi din partea ambelori parti. A gasi un partener potrivit nu este deja • sfarsitul stradaniilor personalc ci doar inceputul.

"Casdtol'ia noastrd va reusi deoarece ne-am "curtat" 0 lUllgd perioada de' timp", Apropierea intima si realizarea unui nivel de intelegere reciprod in perioada conjugala sunt, desigur, elemente pozitive, dar ele nu vor fi suficiente pentru asigurarea unei clepline functionalitati a relntiei maritale, Oamenii se schimba, iar casatoriilc parcurg diferite stadii. N asterea copiilor, schimbarile pe linie socioprofesionala ~i alti Iactori vor schimba at at nevoile si cerintele individuale cat si pc cele ale relatiei maritale, Singurul element constant al casatorici cste schimbarea iar partenerii trebuie sa invctc sa se adaptcze la schimbare.

"Chiar dac.i multe cdsdtorii sfdl'Jesc pl'in dicov], nu ni se va 1lltdmpla~i noud 0 siiuaiie similard deoarece noi suntem altfel": Fiecare persoana si fiecare relatie este cliferitii si ceea ce are fiecare cuplu este specific, particular. Totusi. multi dintre cei cilsatoriti, actualmente divortati au crezut, de asemenea, la inceput, ca vor putea evita desfiintarea cuplului. Si totusi iluzia persista ...

"Dupa ce ne uom cdsdiori, am sii-l transform pe viitorul meu sot (sotie)." . Or, nu poti sa-ti asumi de la inceput raspunderea cii vei putea sa-ti

I

I 1

I. f

_8_6 1O_L_A_NDA :\JTTHOFA~, ~ICOLAE 1UTHOFAN

sch-rnbi partenerul. l\lai mult dccat intcntia de a te casatori cu cineva si de intcresul de a-l cunoaste, te prcocupa m;,i mult ideea de a-I schimba. Cu toate acestca , consumi muIt timp pentru a gasi pc cineva care sil-!i satisf'ac.i mai bine pn-tcnt iilo. Si, probabil, nu vrri s,\ te cas atoresti eu cinova care intcnf.ionoaza S:l te schimbo

pc tine. '

.Partcncrul tneu de ciisdtori.: imi "il satisiace toate cerinielc ~i [rretcntiile", Fu-care pcrsoan.i arc multc dorintr-, mmifosta interes pe ntru multe aspecte, desfasoura multo activita1=i. De aceca, nu poii sA te a$tepti siT gilse$ti Ull parte ncr care s1i fie identic in toate privintele. Est" nerralist s5. crez.i c~i dona persoane 51.' pot.ri'v-csc ill toate riirectiilc. Un sot nu ponte Ii. pc de 0 parte, inbit, prietcn. consilier, parrener de sport, insori.or la bautur.i. ~ofer san altceva ce i se pret inde si, pc de alta parte, SJ.-si rnentina inert. viat a lui

personal,'. " ,

.Dracostca uc n7 tine imj)j·c'und". l)ragoslca nn poatc hlyingc torul, Dragostea romantica adesea sc ofile~te In primii ani de c3s1torie, fiind inlocuit.i de dragostea mai matur.i. De accca., spor anj a cc1. c1ragostea rornantica va rncnt ine cilsatoria foricit a tc poa.tc impiedica de la analiza problemelor cu care se poato confrunt a viit orul cuplu ~i de la incercarea de a le rezolva. "Exista put inc activit ati, initiative care incep en asemenca sperantc si expectatii impresionante si care e~ucaza_ intr-un mod tot at at de regular precum dragostea" (Fromm, 1963).

r~ "Noi nt: 11e rom ceria niciodald", Dcoarccc un anum it grad de conflict este inevitabil in orice

"_··~_L_L~:~'_rE_· _D_' ~_!_'~_J[_10LOG IE_:A_:{'_.\__'P_L_l_'L_l_TI 8_7

rclatie umana, este normal si firesc saapara 111 in cadrul dlsatoriei. Ignorarea san negarea existcntei contlictului poate sil sporeasca numarul problemelor eu care so confrunt a cuplul (Bach and Deutch, 1970), Dc fapt, utilizarea creativa a conflictului poate conduce Ja realizarea unor progresp in evolut ia cuplului,

"r.Ienpinerea u uor relaiii sexualc salisfdcdtoare ne i:a face [ericiti to! tim bul", Contactul sexual nu este ccrint a primar.i pentru stabilitatea casiltorici. In ciuda importantei sale, multo cupluri au 0 casnicie Iericit a. relatiile sexualc avand doar o Illicit corrtributie. Ambii par teneri pot chiar sa difere in ceea ce priveste opinia lor asupra contactului sexual; unul poat« aprecia [recvcnta, altul, calitatea. Dar oricarc ar Ii definitia, satisfactia sexualii este mull mai probabil sa fie rewltatul unei cnsatorii Ierioite si mai putin cauza ci.

"Noi acem bune relatii de comu nicurc, de accea pulem 5,1 discutiini asupra t uturor problemelor". Desi comunicarea este import ant.a pcntru casatorie, ca nu garantcaza Icricirca. Comunicarea necesita cleprinderi 9i cfort. Ea nu inseamnii numai persuadarea partenerului in a percepe anumite lucruri in scnsul dorit ci este mai ales 0 sursa a intelegerii mutuale. Anumite cupluri pot sa comunice foarte bine, s,i se iJ,te1caga rceiproc foarte bine si sa decidu. totusi, sa divorteze.

88

IOLAl'<DA ~J1TROFAN, NICOLAE MIT!t!lfA-N

• Raseruci ~i "DOIluri" maritale

Di~col0 de aceste "mituri" privind casatoria fericita uneori clorintele si expectatiile conflictualc c~eate de societ~te r;e pot pune in situatii pe care Crosby (1985) Ie-a numit "rascruci" san .moduri". A fi intr-o "rilscruce" insean:na a fi pus in Iata unei alcgeri dificile s.a11 a 11 pus in pozitia in care poti pierde daca iei ~ ~eclZ1e gre: ~ita\ Cand esti pus in tara .alegern intre doua alternative, ambele cu consecinte negative, aceasta este 0 "legatura dubla".

Crosby a iclentificat noua "legaturi" san "no-

c duri" cle bala in caclrul casatoriei: "noduL de cresiere" este cauzat de dorintele con1'llctuale privi~d autoimplinirea si autorealizarea, pe de 0 parte ~i stabilitatca si securitat~a, p,: de alta. Desi schimbarea este adesea dezirabila, ea este dificil de realizat si poate prezenta pencole arnenitatoare pentru stabilitateao cuplului .. ,:N. odu!_ sewritilti.i. in .. viitor" este legatu~a dificila mtre dorin]a pentru dczvoltarc si schimbare, pe de-o parte si un viitor garanyat, pc d: ~lta. AngaJ~: mcntul de a pastra casatoria "pana la n;oarte ofed securitate pentru viitor, dar promlslUllllc facute in perioada "lunii de miere" pot fi diticil de mentinut in stadiile ulterioarea ale casatonel. A sta impreuna reclama mari eforturi comune.

Presupunerca Ica .moi doi" vom face Jat~ impreuna solicitarilor si vom a~area in ,~ata lum~l ca un front unit conduce la "raserucea Identd.a: tii in cdsdtorie. Actionand, gandind si fiind aserna·~ijIorr, treptat ac~st model de conduita va afe<;t.a dezvoltarea personala ~i va produce odezechil1-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A C[JPLULUl

89

brare a balantei privind identitatea personala si a cuplului, In cadrul "legdturii sau Hadului ,dinfl:e [ideiitate ~i proprictate", relatia este una de posesiune, In loc de a cauta sa asigure Iericirea si bunastarea celuilalt, sotul prins in acest tip de "legatura" se va folosi de "dreptul" proprietatii pentru a limita actiunile partenerulu'. "Nu pot; face asta ._ tu imi apartii I"

,.N odul dubl« standard" provine din faptul di multi barbati, dr-si pot afirma ca temeil~. trebuie sa aiba drepturi egale in ceca cc pnveste sexualitatea 9i obligatiilc maritale, accepta : <J,~ dificultate un comportament similar pentru femei si adcsea cauta sa se casatoreasca eu 0 faLi ce adera la valorile sexuale traditionale, Legtitura dublu standard intareste ideea falsa ca barbatul este superior femeii.

"TV odul rolului de sex" de asemenea intareste punctele de vedere stcrcotipe ale barbatilor si Icmeilor. El sustine ca diferite comportamente sunt acceptabilc pentru femeie (exemplu, sa iubeasca, S{, ingrijeasca de copii si de gospodaric etc.) iar altele pentru barbati (exemplu sa protejeze casa si sa asigure conditii pentru intretinerea Iamiliei). In realitate, trasaturi considerate a Ii fie masculine, fie feminine sunt prczente intr-un anumit grad atilt la barbati cat si la femei. "Legc/tura [aid busui-fatd rea" influenteaz.i barbatii sil creada ci't fetelor "bune", femeilor ce vor fi bune sotii, nu Ie place prea mu1t contactul sexual. N umai fetele "rele" prefera realrnente relatia sexuala. Dupa ce se casatorestc, barbatul prins in aceasta dubla legatura nu va avea incre-

90

}OL:\NDA ;\H TfWF.A N. NJ("OLAE MITHO.F'AN

dere in sotia ciirCla-l place actul sexual ~l va devcni plictisit dac.i 50\i,1 va avr-a 0 conduit a exact opusa,

"NOdHl alracjie-respingac" inscamna ca 0 persoanii g,{sc~tc caracteristici atractive si de calitatoTa un partcner inainte de casatoricinsa, c1u'pa oricializarea Jeg{cturii lor, ea poat- sa respinga si sa ddeste asemenea calitati, LI'''(ttU.U:I;ciJ'.(V.l~fer" apare cand un sot sp~ne" l;n~i~ lucruri partenerului 5;111 conjugal dar can", in realitatc, sunt adresatc unei terl" pcrsoanc In mod uzual sotul j~i reprezinta 0 81tJ. figura .« partencrului carl' nu estc in mod real cauza supar.irii, uri; san a a ltccva, De exemplu, sotia poatcrcact ioua lata de sot ca si cum acosta ar fi t atal sf;u. San: sot ul i~i ce~rta sotia, ca. ~i CUll1 accasr a ar ti mama sa.

• 6,,1i1'!)uli" all' sperantel la xtahilltnte

Intimp ce multe "lllituri" C0111une despre c.ti,sa~ torie. sunt false iar "kgiiturile" pot sa creeze problemc rclatiei, prospectarea scopurilor pozithe ~i rcaliste pentru asigurarea st.abilitatii ci,satoriei nu este lipsita de spcrania. Astfel, B_I.:USQn (1971) arat a cit cxista ~;\se "obligatii" de bai'-"'1 pe care trcbuie sa ~i le asume cci ce \'01' s:l se c~s:Horeascii.

Dcsi pot parea a Ii rolativ simple, accste Icguli se constituie iutr-un ghid util peutru cei care intentioneazri sa. se <'iisatoreasca, cat si pentru cei carc sunt deja in posesia statutului marital:

1. 'Sii fii sincer, deschis, coreet si clernn de incredere, Pentru ca partencrii sa d~zvolte sen-

1"'1 r,!\'fENTE DE l'STI!(JLO(TJE A Cl 'PU_:r.t:J

91

t.imente de incredere reci proca e.l trebuie s.i.dovedca.qd continuu oucst itatc ~i sA fie capabili sa se increadit nnul in all.nl.

2. 5,\-si impuria in mod echit abil sarcinile si raspundf~'rilt' (:e revin relat ici. AccasUi ohIiga.t{c va varia. desieur, in fu,nct ic dr' intelegerilc' din carlrul cuolului. Pentru 1.l;lii, rk- (:)a~~lplu este

valahil; ca amundoi S{l aiba slujba ~i

anl{j,nc-;oi imparta ('gal sarcinil« gospDCEirlci.

Pcntru ins{t, !.,rcgub" C(TP ca nnul din

SOli 58. lucre", in cadrul [arnilir-i ~i cclalalt , in afara fi

3. S'~l Iii prioten ell celalalt 'ii sa-i ofrri suport, cmpatie si simpatie G111(1 csk ruccsar. Pentru a empatiz a en ('cl{,lall. un purtcner trebuie 51 fi trccut prir, sit.na\ii similare.

4. S1 comunici ell partenerul. Dar atcutie. ins:t, comunic.in-at rebuie s:' Iie i .cu" »artenerul si nu oricntut a unilateral ) .c.it rc' l)art(~nf'r. Comuuicun-a eft:'ctiyi.) ~i efkicntJ. solicit.i in egala masHrii ~i ascultarea iliemitcrea mesajelor verbale,

5: 51 ofvri afrqiuJl(' ;;i satisfuctie soxuala partenc rullli.l\If'Jlpnerea monogamici f;1d monolonie solicit a iniliativii in a a,ignra, de-a lungul anilor, v arict arc ~i situatii stimulative si rocompensal.orii in cadrul rd:l\ici. Intclcger;':l exad:I a dori r.tclor sexuale ale partcncrului poate sa Imbnn:1tJ.1casca modul de indoplinirc a rolului sex II?.!.

6. SJ. te ofcri volunrar in :1-1' ajutn partcnerul.

Aceasta insearnna sa incerci iner('u s:'i hi dispus in a face difcritc lucruri 1":ntru sot (sotic) fara sa fii ruga t.

92

JOLAN])A ~llTROfAN, NJCOIoAE MITROFAN

Oricum, "stabilitatea" in casatorie depinde in mod paradoxal de rata crescuta a asumarii creative a "sehimbarilor" (ale fiecaruia si ale ambilor) sub semnul deschiderii reeiproce si al abilitatii desfaeerii "nodurilor" pe parcursul evolutiei relatiei. $i pcntru cii nodul marital TIU este un nod gordian, "sabia" de care are el nevoie se numeste iubire.

ELEMENT>: DE I'SIlIOLOGlE A._CL_'Pccl::..lcc'I::.,lcc'I:_ 9:.::3

CAPITOLUL VIII

lntimitatea "cheia psihologicii., a longevitdtii cuplului

Secretul mentinerii cuplului ca un "modus vivendi" pare sa se dozvaluie in valcntele infinlt motivatorii ale intimitlitii psihologicc. Intimitatea nu trebuie confundata cu sexualitatea ~i eu auH mai putin eu Iamiliaritatea .

• 0 mtraeuloasii "imunilate pslhoseelala"

Desigur, sexualitatca este integrata comportamentului socioafectiv al cuplului, deci relatiei psihosocial« care creaza atmosfera de intimitate. Dar relatiil« de intimitate nu sunt neaparat substituibile eelor sexuale. Exista climat de intimitate adesea si intr-un grup de prieteni, dar mai ales in familic, intre parinti si copii, intre frati, Aceasta caliiate emoiionala a rolatiilor interpersonale, satisface nevoile de secnrizare, de afiliere si de solidaritate in microgrup san in cuplu, Ea raspunde cerintelor de protectie si de

94

ItH.A 1'\1)A ]\TITHOFAN. NlfOLAE MITRO FAX

accept are neconditionata rcciproca. Intimitatea satisface, mai ales, nevoia de aparteuenj a socio-

¥ afectiva si confcra indivizilor un reconlortnnt r('mediu impotriva angoasoi singuratZltii. De aceea , important a sa pcntru cchilibrul interpersonal, dar ~i al fiecarei personaliiati in parte, oste <,S(,l1- tj"la.

Intimitatea face parte intcgrant a din .unoto rul viu' al Iiintc! noastrc psihosornatico ~i confer a adesea individului reale resurse eli, adai.tare ~i eficient.i sociala. Eo. asigma motivatiil;)r noustrc Iumlamontnle: ca si actiunilor _pc care le iritreprindem, 0 SUfS({ nclimiiat.i de energic, () resistcnt« crcscut.i la stress, 0 miraculoas.i .Lmuuiluic psihosocinld" pe arena atilt de divers.i si de imprr-viz.ibila a cxistentei. Si est" Iiresc sa. fie asa, peutru ca prima functio a intimitatii ('ste dczan xietarca si consolidarca scntimcniulu; acceptdrii de sine. a recunoasterii si confirmarii..imporianic: ~i nalorii fiecdruia pen/ru ccldlalt,

H. S. Kaplan considera intimitatea dwpt ,,0 cali tate particulara a clou.i persoanc de a fi aproape sub aspect emotional", eu alte .cnvintc de a clizolva orice distant a psihologlca, cc ar purea bara 0 comunicare completa si autcntica. Ea induce 0 maxima transparent a in raporturile dintre doua persoane. sustinuta de atentie resposabilit atc ~i incredere 'mutualii., corrim;icare sincerii a scntimentelor si scnzatiilor fara aparari" si disimul.iri, atllnc;i c::1nd {111ui~~ din~l"{'~) parneri i se inifullp]{l ccva semnificativ sus aspect emotional. In cuplul erotic, intimitatea este important a ,.pentrn ca ea determinaicalitaton vietii si a c1ragoslci" - afirrna Kaplan in.consens

ELEl\JEN'rR l)E I)SIHOL(lGIH".A crPLULFI

95

eu rcrapeutii Iamiliei , chiar daca sexologii opincaz.a "mai put in frccvent pentru acest punct de vedere.

Intimitatca ca latura atcctiva a c1ragostei este considerata drept ,garantia dezvoltarii ~i stabiIitAtiiul1ui cuplu. Tn acest sens, R. G. Stcmbergsi S. Grajck (1984), argumenteaza prin asa-numita "teorie triunghiulara a dragostei" semnificatia part.iculara a cclor trei componente care decid cnrsul arrnonic si longcvitatea unei casatorii:

• pas-iunea (sau atractia fiz ica; senzitiv~, si sexuala) ;

• cunoaslrrca ccluilalt 5i de sine (care influentCod dl'ci?,ia ele a iubi si montinerea eii ;

, • ·;·;itimitatca (san ~"ntim'entul de lcgatnri'i emotionalii, carc alimenteaza '7i impulsioneazii neyoia de continuitate a relatici].

Filra indoiala, ca dragostca Illl poate exista filra 'pasiunc (care sc nast c mai ales din rosorturile inconst.iente ale motivatiei sexualc umane), dar ea, de cele mai multo ori, sc cstompeaza in t imp, fara a putea garanta mcntinerea cuplului, Singura care poate depa~i chiar ~i "conflictele de cunoastcrc" interpersonala, substituind subtil clevitalizarea pasiunii sau rovitalizand-o imprevizibi] csti~ cdldura cmoiionaia manitestata ~i receptnt.i, meren necesar.i, indiferent de varstii, moment, etapa ...

Cuplurile fcricite, eel putin tranzitor, eunosc doua· .. tiputi de intimitate (F. Mascherpa, E. Mecco, 1989) : • cea fuzionala, bazata pe 0 rei atie de interdependenta (cafe 0 reaminteste ipe

96

IOLANlJA MITROFAN, NICOLAE MH'ROFAN

cea dintre n:~ma ,~i c~pil), propria in special stiirii de a fi mdragostlt, de la inceputul unei iubiri :

, • eea, ~an~ permitc dezvoltarea propriei indivldua!Ita\1 ~l autonomii, consideratii mai.raatura ~l mal avantajoasa pentru relatia de cuplu.

. .Armonia unui cuplu, chiar daca se construiest« initial pc 0 mnmitat- Iuzionala, nu se poate menIme ulterior decat prin stirnularea si recunoastr-, rea. unei autonomii care sa permita dezvoltdrea reciproca a. parteneri!or, ca "rcpere" psihologice esentwl,e hecare, pc~tru eeliilalt. In cuplu, 0 an~mlta distanta P3lhologlcii optima este neces3;:a pentru 0 buna eomunieare, ea si pentru 0 rcmvIgorare ~l reenergrzarr- a atractiilor mutuale.

• 'Ieama de iutilllitat(· ...

Cu toate ~cestea, se constata in multe cupluri

o dramatIca ieamd de iniimitate, adesea mai p~ternica decat eea de sexualitate. Dorindu-si sa atmgao mai mare intimitate unele cupluri sffl.;sesc pnn a action a in sens opus, In mod paradoxal, se poate intampla .ca intim~tatea sa genereze la unu~ s~u ]a,~mbIl parteneri anxietate si, ineonsecm;a,. md:partarc, evitare, sentimente de jen;l si pClllbII. E::phcatlc.t ace~~Ul fenornen, eel putin ciudat, const~ In faptul ca lIltlmltatea presupune un raport de incredere deplind in celdlali, "puterea" d; a tc abandona sau Eisa in seama lui, farii'teama ca acestn sr putea profita de vulnerabilitiitilo tale, Or, calitatea raporturilor de incredere e~ 0 alta persoana (ex. partenerul erotic). l~i are

ELEMEh.E DE PSIHOLOGIE 'A' CllPLULUI

97

originile in copildrie, in calitaiea raporturilor cu Pdrintii, Exista un anume paralelism intre relatiilc de iubire dintre copil si mama sa si relatiile intime ale adultului (S, Gilfillan, 1985). Astfel, un copil Care niciodata n11 a putut stabili un raport de incredcre deplinii si de satisfactieIn a se abandona iubirii materne, care s-a simtit victima agresivitatii, indiferentismului sau inconsecventei ei afectivc. nu va reusi niciodata, hind . adult, sa dezvolte un bun nivel de intimitate eu partenerul, pentru ca, inconstient, va incerca mereu sa se apere, La randul Ior, parinti] care in relatia conjugalii au probleme si deficite de realizare a intirnitatii, nu pot stabili raporturi adecvate, autenticc cn copiii lor, transmitandu-lo acestora "modelul handicapului de intimitate", cu toate inhibitiile si suferintele sale ulte-

riore. ~

.,Problemcle intimitatii copiilor pot fi 0 metaf<ilra a problemelor intimitatii parintilor", afirma J. D. West, J. J. Zorski si R. Hervill (1986).

•••• ~i "Remediile" psibologice

Se pot oare evit a sau eoreeta deficitele de comunicareafcctiva ? Se poate stimula dezvoltarea intimitatii in cuplu ?

Fara indoiala, ca "rcmediile" psihologice pe care terapeutii Iamiliei le propun sunt promitatoaro. Ei considera cii torapia deficitului de intimitat« trebuie sa debutcze ell stimularea capacitati: de a stabili 0 buna intirnitatc nonverbala (senzoriala, corporala, fizica), in primul

7-e.71

98

10LANDA MITROFAN, NlCOLAE MITHOFAN;

rand .cu ~ine si apoi, cu partenerul. Acceptarea propriului corp ~i posibilitatea de a comunica prin intermediul acestuia, de "a se arata" sau dezvalui (nu in sensul narcisic- de a se exhiba ci in eel natural, lipsit de pudoare si inhibitii inntile), conditioncaza realizarea unui bun nive1 de intimitate in cuplu. Acceptarea de sine si a propriului corp, fara complcxe, adica intr-un mod armonic sanatos " "de a fi eu tine insuti" asigura in mare masura capacitatea de a' n~ refw;a sau repudia aparitia corporala a partenerului, de a nu simti dezgust si intoleranta in fata manifestarilor non-erotice ale acestuia'. Lu?~1 est~ explicabil conform principiulni ca dad Itl refu.:1 propnul corp este dificil sa-l accepti pe a1 altuia (E. Maseherpa ~i E. Mecco). Acest element atitudinal ~i comportamental est" relevant pentru gradul de intimitate realizat intr-nn cuplu.

Exista si cazuri in care 0 persoana datorita unci educatii excesiv de rigid" hi ceea ce priveste pudoarea .. a:e dificultati in a se exprima lib~r, corporal, fIZlC, desi poate accepta fara eforr rnanifestarile corporale naturale ale partenerului. In acesto cazuri, autorev~lorizarea propriului c?rp se poate face chiar pnn intermcdiul atitudinii dezinvolte ~i stimulative a partenerului, care, eu tact, rabdare, imaginatie si tandrete poate dizolva progresiv barierele' pudorii si di~confortului de expunere corporala a celui in. dificultate, Arta curloaziei fa ritual erotic iniiiatic este in mare masura calea optima de re'~olYare.

El.EMENTE DE PSIlitlLOGIE A CUPLULUI

99

Dimpotriva. in situatia in care manifestarile corporale non-erotice ale unuia provoaca dezgust, refuz si evitare celuilalt, situatia semnaleailia 0 slaba functionalitate emotionala a cuplului. 0 aceeasi manifestare fizica poate suscita tandrete sau rejectie in functie de intensitatea ~i natura raportului afectiv cu persoana respectiva.

lntimitatea non-verbala se creaza printr-o buna comunicare senzoriald. tn relatiile erotice. simturile joaca un rol important, cuplul existand ca 0 realitate dinamica, In masura in care mesajele senzoriale circula liber in interiorul sau, producand, intretinand ~i amplificand continuu intimitatea afectiva,

Fireste. mesajele uerbale se integrcaza alaturi de cele senzitive in orientarea, sustinerca si crearea atmosferei de intimitate. De aceea, comunicarea verbala expresiva a cruotiilor, trairilor, sentimen telor si ideilor cste la fel de importanta si de inductiva pentrn intimitate. Dar avantajul limbajului corporal-senzitiv este acela de a fi imediat, greu confundabil si producator de gratificatie.

Cuplul inceteaza sa existe atunci cand partenerii nu se mai pot atinge spontan, rna; curand decat atunci cant! nu-si mai pot vorbi, chiar da:::a ei continua s" existe in acelasi spatiu fizie. In acest caz, ei si-au pierdnr sau au evadat din "spa\iul psihologic al comuniunii lor".

Dintre canalele senzitive cu cea mai mare implicare in intimitate, sunt considerate simtul ollactiv (mirosul), termic ~i tactil, Mesajul tactil in

IOLANDA"MITROFAIlI, NICOLAE MITRI)FAN

special, tradus prin mangaiere, atingere, poate fi relaxant sau excitant erotic, dar poate transmite multiple alte sernnificatii - incurajare, aprobare, sustinsre, respingere, neincrederc, temerc. etc. Climatul emotional pozitiv este conditionat de capacitatea partenerilor de a-si descoperi reciproc "identitatea tactila", adica prcferintelo ~i reactiile speeifice din acest punet de vedere, Cunoasterea "identitatii oltactivc" 9i stimularea reactiilor ei incurajatoare, gratificante, este de asemenea importanta. In special in eomunicarea sexuala, utilizarea si rafinarea limbajului senzorial-corporal, creeaza nu numai un c1imat emo-· tiona! de buna calitatc, ci si 0 "efieient?i" . si satisfactio crescuta a relatiilor sexuale. '..'

Evident, descoperirea, creearca si amplificarea intimitatii afective necesita atitudini si comportamentc complement are ~i sinergicc in cuplu, un efort comun de intcrcunoastere si prin aceasta, de continua revel are de sine. Altfel, "iluzia intimitatii" este doar .icapcana sin~ll'atatii in doi", atat de a Iienanta pentru cuplu si

pentru continuatorii sai, . .

:ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLULUI

!(H

CAPITOLUL IX

Dialogul familiei intre arta # stiinta replicilor

1n teoriile ~i cercet arile contemporane, familia este unanim conceputa ca un sistem dinamic, in perpetua transformare, ca urmare a ovolutiei indivizilor ce 0 com pun ~i a dezvoltarii capacitatilor acestora de a interactiona in interiorul ~i in afara sa.

Ea se afla continuu sub impactul stressurilor, exigentelor si schimbarilor impuse de lumea exterioara. Individul uman este considerat un sistem energetic si informational care tinde catre arrnonie si implinire, ceea ce depinde esential de aptitudinile sale de a se clezvolta, de "a creste" biologic ~i spiritual, de a crea si produce intr-o maniera convenabila siesi si grupului caruia ii apartine. In analiza oricarui com portamcnt timan se inc-area sa se determine tendinta ~i intcntia de dezvoltare raportata la istoria individulni ~i a familiei, moc1ul in care acesta se insereaza in situatia familiala actuala si raspunde ncvoilor de dezvoltare ale fiecaruia , ca si spcranta tuturor membrilor familiei in legatura cu viitoruI lor (C. Gerake Luthman, M. Kirschenbaum).

r

I

102

IOLANDA MnROPAN, NICOLAE MITRO FAN

• Comunicarea - de Ia diagnostic la terapie Pentru familie, comunicarea, alaturi de intercunoastara, este principalul instrument de dezuoltare a, structurii Y.i relt1:!~i~or de roi familial. Atunci ca~? mem~fl1 familiei sunt capabili sa se asculte unn pe alta, sa se intrebe ;;i sa comcnteze asupra subiectolor in raport eu care doresc sa se inteleag,a Sa se }oloseasca de cuvinte pe care le asteapta sau sa. se pr~nunte pentru a obtine consens informational, ei pot eonlucra si interaetiona optim, astfel incat fiecare Sa fie stimulat in a se dezvolta si a resimti satisfactie

. Un sti! defe~tuos de ~omunicar~ j;oate angaja disfunctii Iarniliale multiple, cc suscita adesca neces;t,dea unci terapii ccntrate pe ameliorare m?d.u.Ul. de comumeare. In acest sens, ]. ~lsJm ~I E. E. Faunce (1972) jaloneaza ca principalelc aspecte ale enalutirii siilului SI calild- 1ii comunicarii intrafamiliale : 1. clari/atea elocutitl11ii (dicfiei) ; 2. schimbdrile de subiect (mesajele pot fi complete sau tangontial«, introrupte sau cu tendinta de trecere la alt subiect, evitante) ; 3. raportui intre acord Ji dezacord (sunt capabili membrii familiei s{t fie in delacorcl.' fara a se manifesta agresiv. iar divergentelc de opinii sunt :onslderate drept "contributii" san "atac~n'~' Impune familia membrilor sai, ca regula, sa sc manifesto totdeauna amabil si zentil pentru a-si face cunoscute dorintele, s~u ~i tre~ buie sa apeleze la mijloace detu'rnatc?) ; 4. intensitatea (n:embrii Iamilioi i~i pot exprima aicctele - manic, tandre] c, afcctiune, nevoi sexuale, tristcte - en suficientti intensitate sau se ex-

El.EMENTE DE PSlHOLOGIE A CUPLULUl

103

nrirna de 0 maniera monotona, masurata, rezer;ata, totdeauna cerebralii ? Sc poate intampla ca. dimpotriva, comunicarea, desi sa aiba 0 anumita intensitate, sa nu fie niciodata gradata, nuantata ; In terapie, terapeutul este necesar sa observe flnxul comunicarii sau absent a fluxului intre diversele grade de intensitate}; 5. semnificaiia din punct de vedere al relatici (comentariile sunt formulate in mod amical sau agresiv? Mama se poate adrcsa eelor doi copii in aceiasi termeni, dar unuia ii adreseaza un mesaj cald-priet{'nos, celuilalt ii propune un "armisti1iu) ; 6. ordinea schimburilor verbale (cine se adrescaz a si cui, cine este lasat deoparte in conversatic, cine vorbeste in numele cui?); 7. allgajarea (implical'ea) (in cc masura membrii Iamilici se simt atrasi sa raspunda prin da sau nil sau printr-un mesaj dar la intrebarile privitoare la proiectele si la deciziile lor?) ; 8. respectarea promisiunilor (in ee masura membrii familiei promit ceva, de care nu se achita ulterior. Se simt ei legati de promisiune ?) ; 9. configuratic: sccceniiald (exemplu : mama vorbeste tatalui ~i copiii 0 intrerup. Tatal vorbeste ~i nimeni nu asculta, Mama vorbeste ~i toata lumea asculta si raspnnde, mai putin t atal. Primul nascut incepe sa vorbcasca ~i conversat.ia se terrnina printr-o mustrare faenta de tata san de mama).

Prin intermediul ana liz.ei comunicarii in microgrupul familial sc pot constat a eventuale incoerente in modul in care rolurilc familiale sunt asurnate si cxercitate. Astfel, se pot srructura configurafii, dejec,tQ(J.s,c,alp:.aiw'iJor-Hmj1tgaie (1. ;I'litrofan, 1989), prin hipcrtrofia sau hipotro-

\ 104. ~I(::)L::A::N::D::A=_·=_~I::lT=_R::O=_F=_A=_N_:·,_N_'_'IC_'0_L_A_E_~_I_!T_R_O_F_·A_N

fia rolurilor de sex (amplificarea sau diminuaroa unor comportamente specifice masculinitatii .~i feminitatii), inversarea rolurilor de sex prIn dezvoltarea unor comportamente manta]" de substitutic reciproca ("travestiul psihosociaJ Conjugal"). 'desincroninrea rolurilor conjugate, incornpletitudinea rolurilor maritale ~l parentale,

Metoda aualizei tranzaciionalc (comunicationale) si al tratamentului psihologic al familioi bazat pe aceasta, lansata de E. Berne (1964)~ introduce conceptul-cheie de "stari ale Ego-ului" triiite si asumate in plan intelectual si afectiv ca expericnte cordate cu anumite mod~Ie de raspunsuri date in diferite sit':latil, ce deh~ nesc trei tipuri de atitudini specifice oric.irui individ : atitudinea de p5.rinte, atitudinea de adult si cea de copil (apud. L Holdevici, L P. vasile~cu, 1988). Aceste atitudini exprima cele .rei stari ale ego-ului care stan la baza dezvolarii personalitatii unui individ (ego-copll, egoklult, ego-parental). ole avdnd un caractcr alterrant sp~cific in cadrul relatiilor vinterpersonale n general.

In relatiile conjugale ~i farniliale, membrii iicrogrupului isi pot asurna in diferite conjuncari diverse stari ale en-lui, uncori impietand supra raporturilor normalc de echiJibru in sdrul structurii familiei. Astfel, putem consrata, rin intcrmediul comunicarilor pe care si le Ireseaza, uncle incoerente in rnaniera de a-si lea rolurile, ca de pilda : copiii par sa fie stainii situatiei, nirneni nu conduce, mama actio~aza ea 0 fetita (fiica) , prima nascuta joaca lul de sotie si de mama in familie. fntr-un alt

ELE~I"NTE DE PSlHOLOGIE A el:PLUL:UI

lOS

caz, .desi tatal pare autoritatea, judecatorul ~i stapanul in familie, in realitate, mama este cea care detine ~i "manevrea7,a" jocul din culise. Toata lumea 0 stie, dar nimeni nu 0 spune. Aparenta este salvata, dar rezulta din acesta un sentiment de confuzie in privinta rolurilor la toti rnernbrii familiei. Totusi, conceptiile lor sunt rigide in privinta a ceca cc trebuie 5;1 fic un barbat sau 0 femeie, dar ele nu corespund rcalitatii. Ei sc vor stradui rnereu sa pastreze aparentele, raportandu-se la realitate prin mij~ loace dcturnate. Toti sunt mai rnult sau mal putin devalorizati de acest gen de far~a, . dar se tern mult prea tate pentru a incerr a sa fie ccea ce sunt in realitate. Neconfirrnandu-si dar propria lor identitate (de barbati sau femei), ei nu vor. sa riste sa fie stanjoniti, sa se sirnta rnediocri sau sa se conduca improprin dupa normele altcuiva,

Modelele comportamcntale de rol ale sotilor (pdrintilor) sunt de cele mal multe ori preluate, intcriorizate din Iarniliile lor de origine, de la proprii lor pnrinti. Stilurile de comunicare ~i de actiune ale acestora explicit in mare masura comportamentul comunicational al copiilor, deveniti adulti si . parinti Ia randul lor, prefigurand asa-nurnita "matriee a sccnariului de yiata" (c. Steiner, apud L Holdevici, L P. Vasilescu, 1987) -,

Pe baza analizei comunicationalc se poate intorveni psihoterapeutic .in scns~l autocu:r:oa~terij,constientizarii rolurilor familiale derivate din ;,stariie ego-ului" ~i autoreglarii tuturor ~omportamentelor familiale, astiel incat sa se snmu-

106 10LANDA MITROFAN, NICOLAE MITROFAN

leze dezvoltarea psrsonalitatii fiecarui membru al mierogrupului familial, armonizarea relatiilor comunicationale ?i de rol. Pot creste astfel capacitatile autoeompensatorii ale grupului familial aflat in impas, in sensul maturizarii sale functionale, prin reorient area si autoprogramarea corectiva a propriilor sale trairi, atitudini si deeizii de convietuire sanogena.

Pe pareursul dialogului familial, se utilieeaza zilnic toate modalitatile de comunicare posibile : intelegerea. dezaprobarea sau impunerca, supunerea sau concilierea, inteleetualizarea sau "cerebralizarea", indiferenta sau neutralitatea uneori detasarea sau neimplicarea. Fiecare dintre aceste modalitati pot sa alterneze situational Ia fiecare din membrii familiei, dar pot deveni si dominante prin frecventa lor, adevarate tipare de comunicare proprii unuia sau altuia din mernbrii familiei.

Stilul comunicational al unei persoane poate fi mobil, deschis, ut ilizand adecvat toate modalitatile de comunicare, sau rigid, folosind predominant un tip (de ex. stilul dorninator-autoritar, sau stilul submisiv-supus). tn general, pntini oameni sunt inclinati sa actioneze permanent pe 0 singura cale, desi exista persoane structu.rate astfel incat sa utilizcze predominant una.

Terapeutii familiei continua sa acorde un rol important dialogului familial, atat ca mijloc de diagnoza, cat ~i ca tehJljr.i de corectie a raporturilor interpersonale, III intentia lor unanirn recunoscute de a optimiza sistemul familial. Psihoterapia de familie este in primul rand 0 terapie de actiune, ,,0 tehnica de Iacut, de aratat, de

ELEMJ;:NTE DE PSlHOLOGIE A ClJPLULUl

107

spus" (D. Bloch) ce antreneaza, dezvaluie ~i "re~rie" jocul subtil al relatiilor cu primele "o_l)lecte ale iubirii" si al simbolurilor primare pnn care oarnenii au obiceiul de a se exprima. Este totodata 0 terapie a confruntarilor uneori dramaiice, axata pe explorarea retroactiunii s;stemului familial, orientata spre redistribuirea. atuurilor ~i poritiilor, de reformulare a jocului de roluri, de punere in "scena" vietii a altor modele interactionale mai bine adoptate, Este, cu alte cuvinte, 0 generoasa tehnica a .unodelajului". in care experienta terapeutilor of era familiei a1te modele interpersonale, in scopul mentinerii homeostaziei microgrupului familial. Terapeutul de familie se angajeaza cu intreaga sa persoana, recurge activ la propriile sale reactii afective, foloseste constient ~i deliberat intregul evantai al propr.ilor sale atitudini, ernotii ~i comportamente, ca repere si masuri ale evenirnentelor si problemelor de familie, intr-un dialog terapeutic ce incearcd sa imbine aria cu stiinia replicilor, intr-u»: mai jericit mod de a contnetui, de a ji.

Pentru majoritatea terapeutilor farniliei, comunicarea estc, asadar, cca mai importanta problema (1. Perez, 1968), esenta terapiei constand in invatarea "deprinderilor" de a comunica (Schnalbe si Mill, 1976).

V. Satir considera cii exista cinci cai de care indivizii umani se folosesc pentru a comunica : conciliorca, dezaprobarea, rezonabilitatea, irelevanta mesajului, concordanta.

Concilie/ea, presupune acordul eu 0 alta persoana,chiar atunci cand sentimentele si convingcrile personale sunt contrarii. Ea poate crea

108

IOl'.ANDA MITROFAN, NICOLAE MI'tROFAN

unele probleme si insatisfactii lamomentul respectiv sau mai tarziu, fiind tOtU~I 0 strategIc. de comunicare accesibila si de stimulare a relatiilor intrafamiliale.

Daaprobarea este 0 metoda utilizata in special de persoanele cu 0 mare nevoic de afirrnare 9i demonstrare a puterii, avand un eomportament de cele mai multe ori hipercritic, dictatorial. Aeestea au 0 marenevoie de a fi ascultate, de a-si dovedi lor insele fort a Eu-lui , pozitia de autoritate.

Rezonabilitatea este 0 modalitate comunicationala proprie mai ales eclor care rnanifesta 0 incapacitate in a-si exprima sentimentele, fie ca un deficit de expresie. fie din teama (blocaj afectiv).

Ireleoania mesajului constituie u? mod de comunicare indiferent san cvitant, pnn care CUVlI1- tole persoanei respective nu au legatura en c~ea ce se intampla in situatii san in mediul apropiat, desemnil.nd 0 maniera nonimplicativii careuneori poate abate atentia de la obiectivul discutat,

ConcordanJa sau. congruenia expri~l modalitatea de comunieare in care sentimcntele se potrivesc cu convingerilc si c?mportarea in~ividului, fiind cea mal sanogena pentru rolattile interpersonale.

• Joeul imprevizibil al mesajelor

Mesajele terbale sunt insotite in comunicarea interumana (iar in cea intrafamiliala. in special) de mesaje non-uerbale, expresiv-senzitive: fizio-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A G.UPI:.ULUI

109

nomice, (mimice), corporale (pantomimice, kinestezice .tensional-energetice), comunicarea fiind de fapt un fenomen propriu intregului organism. In aeord cu De Rivera (1977) putem consider a ca ernotiile sunt intotdeauna "incorporate", ele influentand ;;i reflectand in acelasi timp conditia corpului, Este cunoscut impactul psihopatogen al conflictelor interne, profuncle; nerezolvate care Sf' 'manifest"- corporal prin fenomene de conversie somatica (transpiratii, palpitatii, cefalee, eruptii ale pielii, perestezii, epigastralgii etc.).

Mesaju! subtil. al multor simptome somatiee este adesca de natura emotionala. Astfel, un ulceros nu face deeM s,i-~i comunice anxietatea pecare constient si-o reprima, 0 femeie cu 0 .exema alergica i;;i manifest a astfel indirect nevoia sa de afectiune ~i de sprijin etc.

J. Haley (1968) a observat cii sistemele de comunicare intrafamiliala sunt diferite de ale altor grupurica urmare a unicitatii comuniunii farniliale tsi al specifieului functional al acestora. Pe ba. a unor cercet ari concrete, el demonstreaza ca :

• membrii familiei se comporta diferit unul eu altul, fata de raporturile lor cu alti oameni; • milioanele de tipuri (modele) de raspunsuri pe care membrii familiei le intalnesc, de-a lungul tirripului in propria lor familie, devin tipare fixe;

• tiparele de comunicare persista intr-o familie multi ani si vor influenta sperantele si a~teptarile de raspuns ale copiilor, comportarea lor ell. alti oameni cand vor parasi familia;

110 IOLANllA MITROFAN, NICOLAE MITRQPAJo1

• copilul nu este totusi un "recipient pasiv" al parintilor, ci un creator de modele comunicationale si comportamentale familiale.

Caracterul complex al comunicarii intrafamiliale, care se produce nu numai la nivel verbal, ci ~i senzitiv, extraverbal. complica extrem de mult intelegerea acesteia. Inflexiunile vocii, intensitatea privirii, miscarile corporale cu reterire la incidente familiale unice, trecute, grimase specifice, pot "incurca" adesea mesajul verbal si sensul primit, dezvaluit al acestuia. Sotii adesea comunicd senziti» mai auteniic deeat ve;bal, isi furnizeaza inforrnatii necomunicate verbal sau distorsioneaza continutul celor verbale, fie prin insinuarea unei unde de "mister", fie prin mistificarea mesajului afirmat, fic prin nuantarea unui sens suplimentar, neafirmat. lnautenticitatea unor masaje verbale este adesea demascatd pe caile cornunicarii senzitive si uneori chiar extrasenzoriale, prin mijloace intnitivempaticc. ale carer mecanisme bioenergetice subtile continua inca sa ne scape. "Nu sunt suparata pe tine ca ai uitat , .. ", afirrna conciliant o sotic, neintaraiind ca dupa 0 clipa sa verse continutul cestii de cafea pe care tocmai i-o. of era, pe pantalonii lui cei noi. ,,~i totusi n-ai venit direct acasa dupa sedinta", i se adreseaza un sot sotiei, ,;ghicind" adevarul, desi afirmatia acesteia este contrara, iar ora intoarcerii rezonabila.

Fara indoiala, ca in comunicarea dintre doi oarneni, in general ;i dintre parteneri in special, se stabilesc doua canale : constient si inconstieni. Este binecunoscut modul in care S. Freud explica intsntiile dramatice ;;i practice, inconsti-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLUcc:L::_:l.::._TI _

111

ente, pe car" oamenii le manifest a prin euvinte, €rori, I apsusuri , intreruperi, omisiuni inexplicabile, blocaje sau mici accidente comunicationale, "Orice gresala devine de inteles" in eon-

ceptia lui Freud. .

Mesajele constiente si inconstiente 91, in special, "jocul imprevizibil al acestora" devin relevante pentru intelegerea comportamentului de rol familial. Fiecare mesaj reflecta in fond, modul propriu al unci persoane. de a !ntra in contact cu alta. Complexitatea ~1, de ~lCl, confuzia, atiit a mesajelor primite, cat 91 a celor cmise, reflect a nevoia acuta a tiintei umane de a comunica, de a mentine contactul cu ceilalti.

. Familia este matricca genetic a in care se plamadesc modelele primelor relatii umane, ale prirnelor relatii eu sexul opus, primelor cornu: niciiri si atitudini fundamentale fata. de semem si fata'de viata ... Si tot ea este ;;i ramane de-a lungul intregii cxistente sursa primordiala a satisfacerii nevoilor noastre emotionale de contact, apartenenta si afiliere sociala, de siguranta, dragoste si respect fata de sine.

Sentimentul de securitate si implinire afectivd pe care iI poate crca convietuirea Iamiliala, alimenieazd coniinuu, dinamizeazd Ji energizeazd intreaga conduitd a individului uman 'in sensul. dezvoltdrii Ji 'implinirii personalitdfii sale.

• Efectele ,,dllblei legaturi"

Atunci ci'i.nd nevoile individuale de siguranta, dragoste si respect lata. de sine nu sunt satisf~cute, situatia este simptomatica pentru dezechi-

112

IOLANJ!lA MITROFAN, NICOLAE MITROFAN

librul interpersonalal intregului grup familial. Nevoile psihologiee de ba;.a care asigura echilibrul emotional sunt eel mai bine satisfacute in conditiil; in care comuniearea intrafarniliala este liberii: neconstransii. Elc sunt satisfiicute mai putin sau deloc atunci cand comunicarea .. este deturnata emotional de restrictii, jena, culpabilitate, tcama sau ostiritate.

o forma de comunicarc falsificat.i, psihopatogena este "dublttl mesa]" (G. Bateson, 19(6). lata cateva exemple : un tanar sot caruia nu-i place mancarea Iacuta de sotia sa, raspunde lao intrebarile acesteia prin laude, dcsi paraseste ulterior masa, simuland 0 lipsa de apetit : 0 mama continua sa-si ajute eopilul sa se imbrace pcntru a merge la scoala, desi acosta se plange de dureri in gat. In acest timp ea il intreaba : .Esti sigur cit poti merge, draga /", un tata 9i sot se plange de rnai multe ori sotiei, in timpul mesei, cii trebuie sa se reintoarca la lueru 'dupa masa, dar el pleaca eu 0 jumatate de ora mai devreme decat de obicei.

Efeetele "dublei legaturi" sau "dublului mesaj' sunt dintro cele mai nocive pentru dezvo!~ tarea relatiilor familiale, afcctand gradul de SIguranta si coerenta comunicarii. Membrii fa;miliei intre care circula .xluble mesaje" se simt stanjenit], neputand interpret a dar mesajele primite, nici sa le eomenteze adecvat si, in conseeinta le indue aetiuni confuze, dubitative. ambi~~lent('. Din a~cst mot iv, modelul relatiilor intrafamiliale nu se dezvolta ca un model centrat pe rezolvarea de probleme in bsneficiul tu-

ELEMENTE 'DE PSIHOLOGlE A CUPLCLUI

113

turor, ci ca un model de simulare a unor probleme adesea false, practic irezolvabile.

Copiii din famiIiile cu comunicare defectuoasa de tip.i.double bind" sunt vulnerabili din punet de vedere a1 sanatiitii emotionale si al capacitatii de decizie. Un astfol de climat familial devine psihopatogen pentru dezvoltarea lor, ca urmare a unui model comunicational nevrotic sau chiar schiwfrenogen (dupa G. Bateson, 1969). Si in cazul comportamentului psihopatic al copilului s-a emis ipoteza unci "duble Iegaturi" clivate intre tata si mama, constand in emiterea de mesaje reciproc contradictorii (Ferrera, 1960). Fenomenul .xiublei legaturi" denumit de Bateson si al "dublei constrangeri", crcaza subiectului un impas logic in cadrul cornunicarii (el nu mai stio ce si cum sa gandeasca in legiitura cu interlocutorul saul. Acest gcn de comunieare antreneaza o contradictis intre mesajul afirmat si mcsajul udus prin contextul rnetacomunicational (tonul vocii, modul de formulare, eontextul emotional). Aceasta duce la descalificarea mesajului emis, ere and confuzie ca in urmatorulexemplu : copilul vine de la scoala si sesizeaza ea mamei sale Ii este rau, "Ce s-a intarnplat, mama? - Nimic, puisor. 0 simpla-durere de cap. Atat". Dupa .putin timp, copilului care se joaca zgomotos,mama ii striga: "Nu !i-am spus ca rna doare capul? Cat cleegoist pori fi !".

lata. in continuare (dupa J. Cotreaux, 1978) cateva: tipuri de mesaje descalifieate, continand

8 - c. 71

r

114 JOLA"DA MITROFAN, NICOLAE MtI'HOPA N

contradictii logiee, fie in interiorul mesajului fie intre mesaj 9i contextul sau :

- "fii spontan l" ;

- "va trebui sa rna domini mai mult ~i sa

iei decizii !'":

- "voi pleca, nu voi spune nimic : simplu - voi plange" ;

- "trebuie sa fii mai autonorn in raport cu mine l"

- "e~ti liber sa ramai inchis in casa '" etc.

• Subtilitali terapentiee

Ameliorarea comurucarn intrafamiliale, a~a incat sa devina satisfacatoare si securizanta pentru nevoi1e tuturor membrilor fami1iei constituie un obiectiv central a1 terapiilor fami1iale. In cadru1 practicarii acestor terapii este necesar ca terapeutul s{t fie preocupat si de propriul mod de comunicare cupacien/ii, intrucat poate emite e1 insusi, inconstient, duble mesaje (V. Satir, 1975).

Exista si a1te comportari ale membrilor familiei care "comunica" aspecte deosebit de importante despre relatiile dintrc ei ~i despre rnaniera lor de a comunica unii altora. Dintre acestea, import ante sunt aparenta fizionomica si corporala, habitusurile de utilizare a spatiului si rniscarea corpului. Exprcsia fetei, felul in care se imbraca, pieptsnatura. folosirea produselor cosmetice/modul in care se asaza unii fata de

ELEMENTE DE PSlIIOJ.OGIE A ClJPLllLI7I

115

altii succesiunea initia tivelor in conversatie, ca ~i' aprobarile, ca 9id~zaprobil.rile schitate mimic ~i pantomimic, toate acestea exprima modalitati de comunicare si de dezvaluirc a raporturil~r dintre membrii Iamiliei.ica si ale imaginilor pe care ei insisi Ie au unii despre altii, Daca in cadrul intalnirilor psihoterapeutice, de exemplu, tata,mama si fiica apar impecabil imbracati, spre deosebirc de fiul cel mic, mesajul indica destul de clar "dificultatea" de rol sau "lnstrai-· narea" acestuia fatii de familie.

P. R .. Knight (1976) demonstreaza prin cercetari ca dispozitia pacientului in terapie cste influentata de apropierea spatiala a acestuia fata. de terapeut, iar G. Stone si C. Morden (1~176) descopera ca "subieetii discuta mai mult despre lucruri personale cand se afla la 0 distantamedie, decat at unci cand stau prea .apr9ape sau prea departe de terapeut".

Modul in care membri familiei se aranjeaza intre ei in spatiul terapeutic (stau in picioare, stau jos, se misca), reflecta considerabi} gradul de incordare sau relaxare, ealitatea 9i intensitatea starilor lor ernotionale, natura comunicarilor. Adolescentul care sta la distant a fata de grupul, tamilial ii sernnaleaza terapeutului detasarea sa fata de restul familiei, sotia care se asaza in o~ozitie eu sotul, refuzand sau ignorand invitatia sa de a sc aseza alaturi, atrage atentia asupra sentimentelor sale de autoizolare sau ostilitate fata de sot.

116

IOLANDA ·MITROFAN, ~1COLAE MITROFAN

• Stiluri de eomunleare - de Ia psihologia la estetlea relatlilor intrafamiliale

Psihoterapia de familie nu vizeaza nurnai 0 problema de insanatosire a tiparelor de' cornunicare defectuoase, ci ~i 0 esteiizare a aces/ora, in sensul stimularii armoniei interpersonale a nucleului familial. Dar pentru aceasta trebuie identificate mai intai stilurile prcdominante de comunicare in farnilie ~i semnificatiile lor pentru echilibrul ~i dczvoltarea acesteia.

in acord eu J. F. Perez (1968, 1978) cea mai sanatoasa cale de comunieare este intelegerea, care comporta un consens intre un mesaj emis, comportamentul si emot i ile pc care le manifest a si Ie resimte individul cmitator. Persqana obisnuita sa comunice "intelegator" este calma, politicoasa, plina de tact, cinstita in sonsul autenticitatii convingerilor sale, rationamentul sau cognitiv ~i trairea omotionala sunt axate predominant pe intarirea si satisfacerea nevoilor de baza ale altor.membri ai familiei, pe sustinerea lor eznotionala, !ntelegerea devine chiar recornpensa persoanei respective, iar cresterea calitatii comunicarii in grup devine un efect al intelegerii, ce se erijeaza el insusi in sursa de gratificatic pentru fiecare. Astfel intelegerea este cel mai bun mijloc de stabilire a echilibrului interpersonal familial, fiind obiectivul principal al oricarei terapii familiale.

Un alt mod de comunicare cu efecte contrare este dezaprobarea manifestata sub forma cicalirii, severitatii, criticismului, descurajarii, sane-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE' A CUPLUr.Ut

117

tiunii, blamarii, Persoanele' care predominant dezaproba, sutera in gerteralde 0 sciizuta stima f:,-ta de sine, cordata cuo mare nevoiedeprestlglU, pecare incearca sa si-o-satisfaca depreciindu-i pe cei apropiati, invirtutea rationamentului "devin mai importantdaca ii 'fae sa se sirnta mai mici". Cu cat un individ estemai nesigur pe .sine, simtindu-se mai amenintat in pozitia sa, cu atilt nevoia sa de a-i umili ~i domma pe ceilalti cre~te,el fiindtot mai intolerant cu acestia. Atunci cand un alt membru al familiei reuseste intr-o problema careia ,,'dezaprobatoml" nu i-a mcut fara, el se va aicgc din parte a acestuia ell minimalizarea sau deprecierea propriului succes. Cel care' dezaproba este de obicci 0 persoana autoritara, rigida, argumentele sale bazandu-sc nu atat pe ratiune, cat pe emotii. Pentru aceste persoane oricc. pierdere inseamna automat 0 pierdere a prestigiului de care au absoluta nevoie pentru a-si creste fragila stima fata de sine. Uneori, insa, comunicareade tip dezaprobator poate fi iritarita la un membru al familiei ca urmare a nevoii creseute a altui membru de a se supunc. Astfel, inclinatia spre control si conducere a unui "dezaprobator" poate creste ca raspuns la nevoile unui . .supus", a carui teama de asumare a unor decizii sau atitudini este deosebita, adesca ca urmare a unui complex de vinovatie, Se profileaza iastfel relatii conjugale sau parental-filiale pe modelul uniunilor pulsion ale sado-rnasochiste, care definese modele relation ale , cel mai frecvent reciproc nefericite in plan constient, dar. extrem de rezistente, durabile in plan inconstient. In

118 IOLANDA M1TRO)'AN, NICOLAE MITROFAN

cadrul acestor modele psihopulsionale familiale, gradul de patogenie este in general crescut, in special pentrn echilibrul psihic individual, desi relatia patogena se mentine uneori pe parcursul intregii existente conjugale sau familiale.

o alta cale de comunicare utilizata frecvent in familie, in special in cele in care stratificarea rolurilor este foarte rigida, este supunerea proprie rnai ales persoanelor dominate de complexe de vinovatie pentrn ceea ce Ii se poate intampla lor sau familiilor lor. Persoana supusa este concilianta, evita conflictul deschis sau argumentatia de opozitie, ca urmare a unei nevoi crescute si permanente de a placea interlocutorului, de a fi acceptata de acesta, mai bine-zis de a nu fi respinsa. Aceasta nevoie crescuta de siguranta ~i afectiune izvoraste din neincrederea sa in sine si din sentirnentul dominant al acestor persoane de inferioritate (se simt nedemne). Consecintele unui astfel de comportament se resimt insa negativ ?i in eomportamentul altor membri ai familiei care au tendinta de a fi supusi, subminandu-Ie si acestora increderea in sine. Aceasta se explica prin faptul ca atitudinea concesiva nu permite luarea unei "po'litii tari", clare si sigUTe, in rezolvarea unei problerne de relatie, exprimand incapacitatea Iorrnarii uno rconvingeri rezistente in situatia in care acele convingeri ar putea supara 0 alta persoana. Concesivitatea tradea?;a dependent a psiho-afectiva. Desi aparent, concesivul pare a fi un "donator", un 'altruist, el este de fapt continuu un "receptor", ea urmare a Iaptului ca nu credo cii are ceva de dat sau cii poate s" dca ceva altora. Lipsa lui

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLULU!

119

de incredere in sine se potenteaza in relatia cu un dominator prin rcciprocitate, acesta din urma tinzand sa sc supraautovalorizeze continuu, Conccsivul dependent devine de [apt dezorganizator in modelul comunicational si functional al Iamiliei, el simtindu-se in mod paradoxal cu atat mai ncadecvat, cu cat se supune mai mult, starnind chiar dezaprobarea celorlalti. Aceasta pentru ca motivatia conduitei de supunere nu este incurajarea si stimularea ceIorlalti, ci propria ncvoie de a dobandi aprobarea lor.

Atat eu persoanele supuse, cat si cu cele dezaprobatoare este grcu de convietuit, precizcaza J. F. Perez (idem), ilustrand printr-o mostra de dialog, al carui "scenariu de familie" subsidiar ni-l putem imagina. Sosind mai devrcme acasa, sotul se plange sotiei cu repros : ,,- De ce a trebuit sa astept dona ore ca mancarea sa fie gata ?" Replica "supusa" a sotiei, aparent Ee. zonabila, ii urmcaza : ,,- Pentru cil am facut cotIete la cuptor ~i asta ia timp ... ". Tonul sotului, intr-un tumultuos crescendii, \:;;i intensific'a iritarea : ,,- Dar stii ca Yin intotdeauna devreme lunea... De cc n-ai facut altceva? De ce a trebuit sa coci la cuptor cotletelc? Nu puteai dear sa le frigi 1" La care raspunsul sotiei, pe un ton in continua culpabilizare, survine intr-o adevarata "cavalcada" verbal a "in oglinda" : ,,- N u te supara, imi pare rau, chiar foarte rau, ai dreptate, nu m-am gandit ... am socotit gresit, trebuia sa stiu, te rog sa rna ierti ... " etc. Ar fi existat 0 replica mai adecvat a pontru sotul "dezaprobator"? lata cum

F

I 12<1 IOLANDA MITROFAN, NICOLAE MITROFAN

o formuleazii Perez: ,,- Masa nu e gata, dragul meu, ,pentru cii nu mi-ni spus cii vii astazi mai devreme" iar dad! sotia ar fi incercat dizolvarea conflictului potential' prin umor sau, atractivitate.: dupa opinia noastra, ar fi putut adauga : ,,- Oricum, am aranjat cu cotletele sa sc coacii repede, pentru cii tu imeriti din plin asta, iar intre timp ne mai bucuriim 9\ noi unul de altul ; a propos ce mai zice colegul tau de ... ? etc.

Lntcleciualizarea constituie 0 alU modalitatcdc comunicare, considerata ca put in stimulativa pentru apropierea dintro membrii unci fa~ilii, eel mai adesea fiind nefavorabiln evolutiei raporturilor dintre ci, Excesul de ,~r~tion~Ii:are" in raporturile interpersonale familiale, 11 mdeparteaza pe membrii familioi, .... race:;;te:' climae tul socio-alectiv. Numai ernotiile pozrtive SUIlt de natura sa-i apropie, sa-i satisfacii 'Ii sa-i ajute sa co-eooluezc (dupa expresia Iu! ~. Mamali.. 1984). Persoanele care comumca .1l~ maniera "intclcctualizata" sunt calme, linistite, detasate, distante, Ele sunt suficient d; retractile pentru a nu te atasa cu usunnta de de, parand d nu au emotii, si uneori sunt chiar lipsite de emotii, Contactul lor interpersonal e~tc de cele mai multe ori "cerebral", "deZemo!lOnalizat", cerebralii avand un adevarat "tro~ism psihosocial" unii pentru altii. Doi cer:br~h i? satisfac totusi nevoile de baza ale flecan~la, :n special siguranta si dragostea, desi m,?-nlfesta: rile lor par lipsite de vibratie emotionala. Exista illSa~i situatii-limita intr-o familie, cand un membru care comunica in aceasta rnaniera poate mentine si chiar reface echilibrul pertur-

ELEMEN'TE DE PSIHOLOGlE A Cl'PLULUI

121

bat al familiei. Atitudinea sa detasata sau hipercontrolata, poatc securiza eel putin un timp

micul grup familial in care tcnsiunile 5i emot;ile negati"e s-au deblocat furtunos. tn' alte situatii insa, cultivarea in tirnp a "mahierei intelectuali7ate" - reci - de comunicarepoate spori tensiunile si anxietatca fami1iei, in special cand acest sti! este adoptat perpetuu de unul din parinti, iar nevoilo emotionalr- ale' copiilor raman permanent nesatistacnr-. III Iataesecului fiului la un examen important, un t ata cerebral arputea rosti : ,,- Treaba tao Esti suficicnt de mare ca sa stiicc ai de facut, Te privests". lin tata dez~probator-emoti\" s-ar adresa' eu : ,,- Eram sigur cii aici ai sii ajungi, Esti direct raspunzator ; neserios ~i incapabil etc.". Un tata concesiv: ,,- Lasa, tata, nu si-au dat seama de valoaroa ta sau poate ai Iost si tu prea obosit, ai muncit atata l !" Oare cum ar sun a replica unui tata· intelegator? Poate cam asa : ,,- Orice esec este ° cale de a cauta succesul. Mergem .inaint«, E 0 experienta din care ai de invatat , Trebuie sii crezi in fortel« tale si 5-0 iei de la capat, si dad ti-ai inteles en adevarat sansele e bine sa perseverezi in a-ti gasi eel mai bun drum pentru tine. Oricum, cauta sa muncesti cu placero si sa-ti urrnaresf i telul, Nu te descuraja, pentru ca in tine sunt forte nebiinuite, sunt sigur de asta ... " etc.

Exista si 0 cale de comunicarc cu adevarat nesanatoasa si aceasta cste in.dljeren!a. In familio, indiferenta este rezultatul fricii, supararii sau nevoii de a rnanipula. Una din cele mai

122 JOLANDA MJTROFAN, NJCOLAE MJTROFAN

frecvente manifestari ale indiferentci este tacerea ~i ea apare in toatc familiile, mai ales cand este scurta, ~i mai ales in familiile cu "problme" atunci cand se prelungeste la zile sau saptamfllli. Tacerea poate fi aleasa ca 0 cale de evitare a conflictului manifest (tacerea ostila. tacerea de refuz, tacerea glaciala, tacerea de evitare, tacerea punitiva]. Ea actioneaza uneori ca un "tampon psihologic" intre doua tendinte contrare: anxietatea care impinge la declan9area maniei sau intelectualizarea care conduce la reprimarea acesteia 9i la ocolirea conflictului spontan. Evitand ambele tendinte. multe familii prefera indiferenta "convenabila" fie unui conflict declarat, fie efortului de a schimba raoorturile nemultumitoare. lndiferenta - fie e; si tiicere apasatoare - este preferata seandalului, violentelor comportamcntale, tachmariel- Indiferenta poate fi rnimata, ,imulata sau poate Ii 0 Ialsa indiferenta (exemplu, 0 sotie suparata, tacc, pregate~te masa sotului, il serve9te, dar nu vrea sa se ageze si nici sa manance cu el), Comunicarea dintre, soti poate sta sub semnul indiferentei si atunci cand fac uneori conversatie (banala 9i strict utilitarista, de exemplu : ,,-- Ai cumparat lapte. ai adus paine ?"), eu raeeala afectiva sau lipsa de participare emotiollZ<la, evitand adesea sa se priveasca. Ei cvita sa aduca in discutie probleme strict personale, legate de relatia lor sau de ei insisi. Aparcn1;ele sunt salvate, din exterior cuplul poate fi aprcciat ca linistit. probabil fcricit, dar in escnta, relatia partenerilor este inautentica, devitalizata prin absenta comunicarii. Ei nu stiu sau nu pot sa

ELEMENTE

DE PSIHOLOGIE A C{JPLUL

UI 123

comunice, fie t '

fie . pen ru ca nu au ce ' .

pentru cil nu se intal ' sa-si comunice

as teptarilor valoril a nesc In planul dorintelor' lor t" or, convlngerilo "

A optiunilor socio-euItur'l . r, sperante-

supra stilurilor c :' e,on morale. '

pentru diferite farnilii o~ul1lcatlOnale definitorii trepnnde 0 serie d . D. Jackson (1968) in ti . e cercetari FI - ~p:rn de relatii de co' . n. < deserie patru

blla-satisfacatoare' b,m:mcare. !_amiliald: a) stac) instabila nesatisf) 7~nstabJla satisfacatoare' tJsfaciHoare!'Jtn caz a]ca ~are.; d) stabila nesa~

. zu pnmei I tii

COIDUllIcare definitori ' re atu, modul de

mare a unci com eto u este intelegerea, ca urbru al familiei ;,n!e. de rol a fiecarui mernde aeord in ceea :cum. ~l a faptului ca toti sunt troleaza relatia, l~tg~~~e~te pcrso~na ca~ concare controleazii r It' precJzeaza ca persoana

o ti e a ia este c .

aC,mne, decide ee ' ti ' ea care lnitiaza'

t bil ,ac June f' ,<

S a I e~te ce pozitii' . d va. ~ mitiata sau

trolate de 0 alta' III ca r~l retlatlel, trebuie eonfamilii, viata se cd p~:soan~, n cadrul aeestor

Relatia fa' ml'll:al,es. asoara eehilibrat, armonic

, a inst bY' .

afectatii partial d ~ I a satlsfaeatoare este

Tent' e evenlIuente si s hi b'

.;e :~rora grupul familial" e. ~m. ari ine-

?[J, sal nu este pre a' ': pnn unu d-n rnernmtegrc7.e armonic . g dtlt sa Ie faca faU, sa le

Ac d " III mamica .' t ' .

"'i'a e pllda, modificiirilc d eXIS entoi sale.

cu schimbarea vars! . I ~ e.rol co survin odatI

el a copn nu s t t d

coneordante cu ti I un ot eauna

A ipare e de rol ' I ,. .

stfel, 0 fiicii-adol ' a e parintiior lor.

escenta car '

comporte eu C , e mcearca sa se

. b mama sa ea de Ia I I

rz este de rigidit t . ega a egal, se

a ea accstei:

conserve relatia ' . a, care prefera sa

, mama-copil, fie pentru Ca IlU

,124 1<;>LANDA MITROFAN,NICOLAE MITROl'AN

vreasa fie, .criticata" de prieteni (pcntru .evcntuala liberalizare a conduitei sale materne), fie din motiveinconstiente de potentiala rivalitate. Aceste r situati i pot beneficia de 0 terapie de familia mai mult decat cele spccifice relatiilor de comunieare instabile nesatisfacatoare. in eazul acestor modele de comunicare Iamiliala pluteste un sentiment de continua nesiguranta si confuzie, neexistand unacord in privinta persoanei care trebuie sil controleze relatia, membrii familiei fiind fortati sa-~i redefineasca mereu ro-

, l'urile, comport and frustratii care uneori se convertesc in sirnptome psihosomatice. Concesivitatea reciproca pe care 0 manifesta de obieei sotii.vdisimuland de cele mai multe ori 0 lipsa de implicate emotionula sau chiar indiferenta, intretine instabilitatea relatiei si insatisfactiile ambilor soti. Condnitcle dezadaptative sunt de asemenea frecvente, sensul lor fiind aeela de a mentine relatia nedefinit a, intr-o stare de pe1'petna schimbare. Irnbolnavirca unuia dintrc membrii acestor familii crceaz a uneori un relativ echilibru in dina mica relat iilor intcrpersonale, pentru ca insanatosirea lui sa rcinstaleze vcchiul stil comunicational,

Relatia stabila nesatistacatoare defineste un model comunicational, in care nu exista un consens in ceea ce prive~te cine sa conduca ?i cum sa se comporte. Din acest motiv, toate invcstitiile emotionale sunt limitate. Comunicarea de taza r~lminc tdcerea si igl1orarea. Rolatia ramane stabila 'pentru ca toti membrii familiei ignora sau nu recunosc "zonele" san "cauzele" potentiale de insatistactie. In aceste familii, senti-

-ELEMENTE DE PSIH

(lLOGIE A CliPLULUI

mente1e, preoc r' 125

nera1ii n u1?an1e personale' ..

potrivi! eYe ~:~~t~tuie S~lbiecte l~o~~~e~:flreagedmafara r 1 ti nt mCI macar fo e, dim,

. ,e a Ide rmulate C 1

.. Ideale" p / aCestor famihi Ji . e Or

?e fapt 'in;ft ecte, eelor din interio:e lot parea lJ1ertiei. Aces erente, .. er functionand .e e Ie SUnt Son ca fiind .t~ FelatlI Sunt e~nside tll1 vlrtutea

b . nglde b ra e de J k ru acestor f :. azate pc COnstr' ac - ordi amlllI n.'Spect· angere. Mem

tru ~e~~i}:~o::;a;ea, O?iceiu~liza;:;a:::U1t legile:

tragi! dm 1 actOTJ externi re zate, penll1trafamilia1~robJefmatjca propI'l1l~~esf sa ii susCare pro und afect t or relatii de 'J,nu a~ eon~tiinta" di f a c: Aceste famiiii

. ce e mal mu1t ' s unchel lor d

tpl1til in terapie f e on manifesd reactii ~ eSenta, flsn.i de . .: l1ne! P1'actic irnpo 'b'l' e reZIS_

"aenSIre" . . Sl I Eii Pd'

prop1'iei lor . ]11 Spat1u1 inehis d 1'0 UCl

r eXIstente ' ar gol al

n Spe1'anta - .'.' , '

autoc!efinipro ~~ cltl;?ru1 va fi tentat .

l11ll!e, eonsiderfm ~I. sdl comunicational ~e af-~l mal avizat in a va putea rnedit . n. a~ransforrnalldt _ sensul estetizarii ace~ $1 actlo~a Intr-un creato~ s~ treptat dinlr-un cor re1:tI!;

e pSlboloa;c i t unoscator

b' n erpersofiala.

IOLANDA MlTROFAN. NICOLAE MITROFAN

CAPITOLUL X

Familia ... In impas?

• Ce nu se nita ...

Toate drumurilc individului uman sunt legate de familie, chiar daci in ceca ce p~ive~te f~ccventa si intensitatea aces tor legatun sunt diferente ~ari interindividuale si, totodata, diferente individuale in functie de varsta. Lasand de '0 parte exceptii le. individul aIJ~re, creste ~l se dezvolta, in cadrul unei fanulu, ~entru. ca la 0 anumita varsta sa-~l creeze 0 noua Iamilie, in care indoplincste un nou rot-status. Prim;; f;;_ milie in intcriorul careia s-a nascut constrtuie uentru el familia de origine iar familia noua, ~reata de el, devine familia nucleard, ~i i~toria se repeta. De multi ani, de. foarte multi am, ~i la noi si pe alte meleaguri, uncle extrem de

indepiirtatc.

1n cadrul socictatii, familia prezinta un considerabil grad de autonomic in ceea ce priveste organizarea si desfa~urarea vietii si activit.ati i dinlauntrul ei. Aparent nurnai, deoarece in per-

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A CUPLULUI

127

rnanenta ea este supusa unui puternic "reglaj" social, suportand influent a unor norme socialculturale, morale si juridico, precum si a unui context economic si politic. "Abaterile" comportamentului familial in functie de gravitatea si de con~cintele lor atrag sanctiunea sociala ~{ favorizeaza, totodata, perturbari sociale in sens mai largo Cum nu peste tot exista aceleasi norrne, reguli, traditii, obiceiuri, comportamentul familial diferii de la 0 societate la alta, de la 0 zona la alta, ajungandu-se, uneori, la situatii paradoxale. Astfel, ceea ce este normal si fire~e intr-o anumita comunitate, apare ca anormal si condamnabil in alta. Ar fi de ajuns sa luam in atentie doar modul in care societatea "accepta" si recomandii tipul de relatie matrimoniala,

'<Desi, eel mai des intdlnita este forma familiei monogame -- monogamia -, in cadrul careia relatia maritala este intretinuta de un singur sot si 0 singurii sotie, pe alte meridiane ale globului s-an intalnit de-a lungul timpului si intarnim inca si alte forme, cum ar fi: poligamia (un sot eu mai multe sotii), poliandria (0 sotie cu mai multi soti), poliginandria (mai multi soti cu mai multe sotii). Dupa cum este cunoscut, in sistemul societal european ~i in spiritul traditiilor noastre romanesti, alte forme decat familia monogama nu numai eli nu sunt acceptate in plan socio-moral, dar sunt sanctionate si

juridic. '

in ultimul timp, in categoria marilor probleme cu care se confrunta omenirea intra si una dintre ceJe mai grave .mialadii" ce afecteaza familia si anume, divortul. Datele statistice sunt de-a

128 IOLANDA' MITHOFAN, NICOLAE MITROFAN

dreptul ingrijoratoare si, dcsigur.ravem in. vedere in special multiplele sale consecinte asupra partenerilor, precllm si asupra copiilor sau a altar membri ai farniliei deorigine. Este vorba atat de consecinte de natura soeialeconomica cat ~i de natura psihologid: si afectiva, Traumele sufletesti ale copiilor separati brutal de unul dintre parintii firesti san chiar de amandoi, ori provocate de tensiunile iii conflictele familiale repetate, se pot constitui in veritabile cauze ale comportamentu1ui dizarmonic si chiar delincvential, Primele modele comportamentale de relationare eu sexul opus si de conduita Iarniliala marcheaz.a, filraindoiala, evolutia Iiecarui individ, Relatia dintre parinti devine astfel rcper constient sau uneori "incon~tient" mereu reactualizat, eu voia sau lara voia adultului, in propriile lui relatii maritale. Se instituie astfel de foarte tirnpuriu in viata unui copil supus unui climat familial dizarmonic, ostil sau anxiogen, 0 "predispoZ1:fie" la repeiarea in contexte simi/are, mai tdrziu, a Uno! conduite si moduri de reaciie fixate adlinc in "memoria sa afcctiud", Sensibilitatea fiecaruia dintre noi pastreaza de cele mai multo ori mai ales dureroase "cicatrici psihice" care se pot redeschide in conditii asemanatoare celor care le-au declansat, chiar cu foarte multi ani in urma. "Vocatia nefcricirii conjugalc" poate fi uneori anticipata prin analiza "istoriei" conjugale zbueiumate a familiilor de origine ale fiecaruia dintre soti. Rea1itatea cotidiana ne dezvaluie ci'l [recuenta insaiisjaciiilor afirmate

ELEMENTE DE PS1HOLOGIE A CUPLLLlil

129

§i a sufcrinielor [amiliale constaiaie este atdt de mare, inca: nu poate F ignorat«.

Deci, dad in afara divortului avem in vedere ~l multiple alte forme de familii disfunctionale (familie dexorganizata, cuplul conjugal b;zat pe "vi«!i paralclc", cuplul eu unul sau ambii soti adulterini, abandonul de familie etc.), putem ajunge in fata intrebarii de la inceputul randurilor de fata. Un raspuns rapid si simplu, in genul .xla" sau "nu" estc gren de conturat. Cu toate acestea, noi considcram ca societatca nu poate ~I nu are dreptul sa dez armczc in Iata unor pericole reale care ameninta familia avand la indemana 0 suitti de mod~litati de "intervcntie" in directia mcntinerii sanat'atii, stabilitatii si fnnction~litatii ~i. Avern in ~'ederc, mai'larg, sistomul educational-terapeutic care poate sa-si aduca 0 rcala contributi- la cresterea gradului de stnbilitato si function alit ate a fami1ieiAO familie stabila si sanaloasa poatc sa-si indeplincasca, la eei mai inalti pararnctri calitativi multiplcle Iunctii care-i' revin : 1. bio-sexuala: afectiva si de autorcalizare personal a ; 2. psihoeducationala : 3. terapeutic-supor tiva : 4. socioculturala etc. Efecte1e sanogene ale vietii de familie echilibrate si arrnonioase sunt incontcs-

tabile, '

Dar cum se poate intra pc .. poarta" fericirii conjugale si familiale? Cine estc de vin;, in cazul esecurilor mai mult sau rnai putin grave ell care so confruntii unii parteneri conjugali? Se poate vorbi de 0 .. prcdispozitic" la esec mantal? Ce rol exercita conditiile speciale de viata ale unor cupluri conjngale (ca. de cxemplu, cele

I

I

!

1

9-- {', ':'[

'30

IOLA1\"l)j\ J\11TIH.lE>\'1\", NJCOLAE MITIUitAN

mpuse necesitati i runei separari de mai lungil sau de mai scurt a durata, datorate statutului orofesional al unuia dintre soti ~ milit ari, pioti, rnarinari, navetisti indivorsc domenii etc.) ? J mare parte din raspunsurile la aceste intrcbiiri ne conduce catre conceptul-chcic al relationarii conjugale si anume ccmu.nicnrea inter persoital-d, ~rice dislunctie conjugala putem s-o consideram ta Iiind cauxat.i de un "deficit" de comunicare lhterpersonala, iar divillj:l:ireste i;ractie cauzat de imposibilitatea mentinerii unci comunk-ari satisfi'id,toare, stirnulativesi comprehensive intre cei doi soti, Si aceastri cornunicnre TIll 0 corisideraru ca iiin~l doar un simplu schimb de mcsajo verbale ci, dimpotriva, ea apare ca un proces extrern xle complex, en modalitati de interinfluent are, intercleterminare si meeliere recinroca intreisoti. Astfcl, mcntionam anterior ch,'pe langa 'comunicarea strict verbala, importanta este '~i comunicarea nonverbala de tip erotic (sexual-afectiva), ce const.i intr-un schirnb de .miesajc" scnzitivo si cmotional-ufoct iv«. Acest tip de comunicare creeaza intimit ate in cuplu, atmosfera de siguranta, comuniune ~i consens mutual. Intimit.atoa alimcritcazfi plenar bucnria de a +rai, confcrii un adevarat suport energetic partcnerilor; totodat a ea creeazii 0 emanaiie afectivd POZiti7Hi pellln, intreaga [amilie, copiii liind "beneficiarii" ei indirect. Starea de optimism, buna dispoziJie Ji echilibr« pc care 0 ~enereazd iniimitatca aut enticd ill cu pl« este contagioas« Ji pentru aliii, Ruclele, prietenii, vecinii resimt :pozitiv prczenta acestor familii ~i le cauta'tovara~ia,

ELEMENT!, DE PSHIOLOGIE A C_'l_'I_'L_,-_'L_L_'_I_, _:1:,:_3,1

,S-~r putea crcde ca pcrioadele deseparare fortuita a sotilor ca urmare a unor conditii.prn, f~slOnale specifice, aI', putea afecta in. .primul rand climatul de tutirnitato pe care 0 comunicare mai rcdusa si din punct de vedere "cantltativ" l-ar putca deteriora, Dad profunzimen si autenticitatea ~()[~1Ur;iunii sulletesti (ufectivc ~i spiritualc) exrsta, 111 acest caz pencolul pierderii bucurici intimitatii, <",'ite ncglijabi~, DespaI:tirile pot aliment a neCcsltatlle de "re-mtregire", de revcnire ~i de reluarc 1mboga\ita a rclatiei. In acest sens. rolul determinant il joaca IJldi~ederea in, sil;" r. in c~ldIa:t, capacitatoa de alltoreglare pSlhoIlzlOloglca si 1ll special prcluarea sub control constient a nevoilor ~i comportamcntulnt sexual fara picrderca participar ii emotionalo, pe care nU111al convrngerea adrnira tiva asupra uni('itaiii si valoarea partenerului (ei) 0 poate produce,

Cabacitatea de autoreglare psiho/iziologicd, energeticd ~i emoiionald a oricarui sot face' parte (sau ar fi de dorit sa fad; parte) din calitatea si maturitatea personalitatii sale, Dcsigur ca, '0 buna autocunoastere precede obligatoriu D buna anton-glare. Dar din acest punct de vcdere; at at barbatul, eftt si femeia este neccsar sar-xersezc si astf'el sa-si clezvolte rcsursele de cunoastere a nccesitatilor si motivatiilor sale de a se autostapani ~i' allt~clirija,A~easta nu inscar;1lla ca abstinent a sexu;llil Iortnita, periodic.i, estc echivalenta nr-aparat ell Irustratia, ~i ea dcci, ar putea alimenta anumite tulburiiri de dinamica sexuala. La barbati in special, de cele mai multe ori, dad acestea apar (sub forma ejacularii

132

10Jj\!\-UA MITROFA1\', KTCOLAE .!"IIlTHOFAN

precoce sau a impotentclor tranzitorii), de sunt de natura psihogenii ~i se datoresc in prirnul rand unor vat itudini imature, anxioase, de tip complexual. Acestea pot conduce fie la reactii de gelozie ~i ostilitato nejustificat~ f~F' de 1'art;nere, fie la atitudini de "neghJare ~l inhibitie fata de accstca, altr-rand atmosfera de intimit ate e~otionala in Iamilie,

Nimic ingrijorator insa, dad part cnerii gasese modalitatea cea mai stimulativu de a comunica, de a se punc in valoare reciproc, fie a se admira ~i iubi, de a crecle in rcsursclo lor de a "se re-gasi",

Tactul, r.ibdarea. lips" de ostilitate reciproca, bunavointa., caldura ~i capacitatea de a iert.a rezolva cle la sine micile incidente fiEiolngice, adcsca chiar far{, consultul unui specialist sexolog sau psihotcmpeut.

• Etielenju rolulul ~onjll!lal ~i sursele nefm'icil'ii nnastre

Cunoast.cm si slapanim oare indeajuns principalii f~ctori' care' determina cursul rclatiilor familiale si stabilitatea casatorici, prccum ~i conditiile ~arC'" asigUT;' pc dcplin finalitatil« biopsihosocialc ale Iamiliei ? Exista 0 prcdisI;9zitie la c~cc marital si parental?

Dupa opinia noastra, analiza psihosociala a mecanismelor ce intervin in structura ~i tunctionarea cuplului marital trebuie sa fie priori tara, avand in vedere spccificul unic al acestuia.

ELEMI!NTE DE PSIHOLOG1E A CI'PTXLl'I

13

'I

'\

Stabilitatea unci [amilii devine functic de dec

tul conjugat al m~i multor variabilc: .

• capacitatea cu plulu! de a-si dezvolta si mo biliza resursele de a face falli ;alislciclitor ~tresu :ilor interne ~i e xternc Cit care se "coujrulltd. E, mclude : a) !'csurselc si dispollibiWiljile intraadap tiuc ale f1ecar~l partener de a adopt a ~i «xercit: functlOllal-satIsf,kator rolul conjugal: varsta s nivel de normalitatc psihicil si sornatica caract~. ristici ~i ni vel de maturitate al pcrso~alitatii

b) capacillifilc intcradaplivc ale partcllerilo; ir cadr~1 cuplului : nivol de intcrcornnnicare, nive de tntercunoastcre, nivoI de interdc7.voltare bazat pe aptiiudini marital» si crcatiintatr inter.

pcrsonahi; ,

c) capa,eitirjile cxtraada ptn:e ale cupluilli in procesul integr.irii sale in societate, "in lurne, en lumea ~l pentru lume", pe coordonatele etnoculturalo, istorice, cultural" ~i politicc ale societatii in Cafe e\'0IUea7<1 si ale cvenimentclor eonjunc1urale cu care se confruntt. Din acest punet de vcdere. cuplul marital cstc 0 cntitate biopsiho-sociala dinamica , de a carni maturitate, flexibilitate 9i crcativi(ate 'ldaptiv:'i depinde sansa continuiUtii familiei si rcalizarii finalitatilor ei sociale si individuale.'

.• capacitatell cuplului "i a mie/'O{!,l'ltpului familia! de II asimila, ado pia si dczrolt a modele" de culiten; rclaiionnl.t Ji comportamCilI socio-familial emergente C1£ brogresul social ill gl'lleral" 50- cictatea, in. maniJ'estiirile ci St: oglinde~t" in fiecare familie, care devine micrornode1 de existcntasi anticipare a evolutiei acestcia. In mi1- sura In care societatea e deschisji ]a scniuiau€

134

TOLA"KJ),A. l .... llTHOFA:\. ~lCG~.AE l\lnu.X:>,iAN

~i progres ~i microgrnpul see va COll1l'ortasiiJlijar, dupa cum regn·sul social este rcsimtrt 91;umphficat in conduit a si evolut ia acestuia. E de 1'1 sine inteles d numai in conditiile primci alter;Jative,' valorilo morale, spiritualo )i educative ale 'viet;i f amiliak: nu sunt discredit ate. cr.sunt transmis(', preluate 9; imbog,llik de la o"1-;encratie la alta in cadrul cchilibrului dinamic dintre fa~ilie si societatc.

• gr;dul de p:in intcrnie-

diui cocxisicntei ,entre fir-care

membru al microgrupului familial, privindautorcalizurea individuala si colectivii. A~~asta y~riabila import ant i a st abilit.itii Iamiliale tdcfinestc ,,\'oca\ia pcntru tcricire" a f amiliei.

1\ considera d. familia i~i gasc;;te spontan cele mai pctrivite ""ii de rezolvarc a problem.e~or dezvoltarii ci, in virtutea l_lnor modele tra(htl~nale san a unor "chbUlrl socio-i nst inct uale , ni sc pare haz ardant. ... ."_

Nu ne este indifcrcnt ~l nKI nu este mtamplator rnodul in care evolueaza relatiile interpersonale d0 cuplu in In111ea contcll1pora.n{ti. aV{lnd in vedere frecventa scmnificativa a dlsfu.nctulor conjugale patogenc ill numcroase fa,m!lu,. car~ chiar dac;j isi cont.inua oxistcnt.a III deplina .Jegalitatc", 'sub numde de "c;lsatorie", Sll1;t departe de a asigma complet ~l sanogen .funct1- ile Iamiliei.

Si daca ne rctcrirn doar la disfunct iile generate de'distorsiunile ce sun-in in. exc~"Cltare.a rolurilor de sex. ell semnificative implicatii 111, alterarea rolatiilor afective ~i de comurucare, en conscciute nofaste pentru conduil.ele. adaptive

ELEM_ENTE DE PSIHOLOGTE A Ct T'I:t'Ll.:I

135

ale 'copiilor, ar fi un argument suficient care pledeaza pcntru () atenta educate a comportament nlui de sex ~i stilului relational specific masculinitati! ~i ferni nitat ii , ale carer prerogativeincep sa sc estompez« din ce in ce mai. TImlt in zileleinoastn-. Sa fie oare accasta eslompare un transfer psihologic ncprevazut \,i regretabil, in constiintn unora, al egaliL.arii socioprofcsionale a sexelor P !

Conlportamcntul de sex adocvut si orientat ralll(lne 0 chcio in struct uraroa unor roluri farniIiale san;ltoasc, atat .conjugale, cat ~i parcntalIilialo, sexcle corrtinuanr] sa se dczvolt« mutual princomplemcnlaritate simetrica., prin implicare simult ana dar specifica. ~i chiar daci, in cadrul egalitatii 'Ii simctriei socioprofesinnal-, in cea maimar- parte, barbatii sunt intcrsanjabili en Iemeile, in carlrul ccluleif.unilialo, "sexele" nusunt substituibilc clccH sub aspectul rolurilor organizatorice, deciz iona lo si cxocutorii.

Efi~iellta cornunir uii conjugale conduce la crcsterca graclului de integrare a Iiecarni par-

tener .in viat a activita tr-a conjugala, Desigur,

accstni7Je/ de fi testat in Iunctie

de mai multi eel mai importanti

sunt doi : 1. cotnboriamen-

11Il11i marital de saiisiaciie

resimiit. Primul indicator se rder;l la aptitudinile ~i' c1isponibilila1ile maritale ~i patreniale din cadrul grupului familial. Esie yorba de capaci-, Utile "instrumentale" pus" in functium- de fiecare .membru al cuplului conjugal in calitatc de sot ~i parinto, Rczistenta marc manifestata dcunul din soti la unele tentatii adulterine poate

136

IOLANDA MITHOFAf\", NIC()f,AE·l\HT-I*"FAN

------

fi considcratri 0 dovada a nivclului crescut al valorizarii comportamcntului erotico-sexual si afectiv :11 celuilalt sot. Al doilea indicator vileaza cfcctelc in plan intern, subiectiv.vpsihoafcctiv ale relationarii pc toate planurile Int re partenerii conjugali. Cand asemenca cfccte sunt pozitive, cle apar in forma unor t rairi afective stenice de tipul multumirii, satistactici, hnnlinirii, r-chilibrului, armonici etc., iar cand sunt negative, subiectul este dominat de putornice star: de frustratie, nemultumire, insatisfactio. Desigur, eazul ~el mai fcri'cit «st« acela in car;" pentru ambii partrncri "dicienta" in rolul marital ~i familial ostc maxima si, totodata, nivelul de satisfactio conj ugal-tamiliala oste autentic si relativ stabil, In sens opus, eel mai nelerieit caz este accl» in carc, ilcntru ambii .parteneri. atat eficienta comport amerrtului conjugalfamilial cat si nivclul de satisfaetie rcsirntit sunt extrcm de s'cazutc. In asemen~a sit uatie, stabilitatca ~i, mai ales, functionalit atca ~uptnlui conjugal sunt practic imposibil de mcntinut.

Pe lallgii cdc clouCt tipuri de disnicii simetrice -- unul in sens pozitiv ~i altul in sens negativ exist" si alte tipnri asimetrice, Dc cxcmplu, ambii soti sc straduicsc sit mentiua un nivel rclativ crescut, acceptabil. al comportamentului lor conjugal-familial Etr;\ a resimti insa un nivel crescnt al satisfactiei asociat e rol-st atus-Iui de partoner conjugal.' San. ambii soti se pot declara multurniti de viat a lor conjugala si Iamiliala fara insa ca nivelul implicarilor lor in calitate de sot si parintc sa fie crescut. Alte exernpIe se pot referi la formele asirnctrice iucruci-

ELEMJ!NTlC DE PSIHOLOGIE A Ct'i'U'I.l'I

137

sate' un t bti . .

! .: so, 0 ,me valon ridicate la bii

mdIcatori jar ceIalalt valori scazute sa atm II

de 5Cazut " ' . u ex rem

. ,e, san, In timp ce un sot ar 'I .

creseut lId' '. . , < e 11 a on

, .. c a unu 111 indicatori, celiilaJt bti

valori ,crescute la al doilea indicator so~nime declara Ioarto multumii de viata lui c~ .' ls..e dar .nu illtreprilldc mai nirnic iY{ plan ' njuga a, m t l' c comporta-

en ,L pentru aSlgurarea .icalitatii" '. .

ce soti: , st -d . . {'I, In limp

,la se s ra U1e~te permanent pc Ii .

porta t I' , . . l1Ie com-

.: me]'} a a sa aSlgure stabilitate si fu ti

htat" , t' 1 I . ,nc rona-

.. ' crescu a cup u UI conjugal si eru I'· f

111Ihal r ,- , f •. , b' pn UI a-

it ~ . 3,la a I catusi de putin multumitii de

sr napa 111 care se afla l. '

Holul marital include' un ansamblu d

tamentc m . t ' . e cornpor. '. eIll. sa aSlgUTe desfil.surarea " tii lar:lIl!ale. Fiecare partener isi asu~ii si .. \1~,1l cita r 1 1 . I' , , l~1 exer-

. . ,<) U manta Intr-un stil personal c

ticipa I . , are par. a crearea unei ambiante familial d'a nnw eli t d . '.' e, a rca

. . ,ma e tntimitnto sOCio-'lfecti "

CJf'L 11ltimitatea estc fundamcnt~la ,va ,speumn CUll n - J . . III viata

. ti . ) u. upa . Blrtchncli, 0 relatie a;a

In Imitate se rnentmo numai datorita f~icji recJprOCe de separaro sau trcbuintci de ad. . ! prca mult unul de altul r d' itiil ' epinr e (TE"Caz'''' . . . . .n con 1)1 (' In care se

. .a 0 mtlmItate emotlOnala autentic-' , t

p;utenen, satisfactia co~uniciirii si· int a m. re

nilor in I' ,eraqJu-

" cup u este m general crescuta. 10,' t'

insa f- T" r_XIS a

:' am' 11 111 care creen'a climatului d . ti

mItat.< , f " , . e In I-

.. ,: poate .1 penchtata fIc printr-o redusa

P~I tJClpare ~I Implicare a unuia dintr- ti I

viata ' ti r" . . . .. so,! a

, co icnana a famIll(,l, fie print!'-o inabilitate

comporta11lentala unilateralii sau bilater I'" '

rolul conjugal. a a, In

138

IOLA"DA M1THOFA:-<, T'1f:()LAE MHHOFAN

Asa de pilcla comportamentul profcsio:lal al militarilor, pilotilor, mannanlor comp~r:.a -an;lmite modifidlri in st.ructura personahtatlllor m general, care se poate r8.sfrang~ ~i [n.sfera .r;la: tiilor Iamiliale. Astfel. a anUfmta obl~numta 91 ~evoie de online, clisciplina,. clant.ate," riguro:t.itate, poatc, printransft;r pSlholog1c, sase rnanifeste si in relatlllc conjugalc sub forma ~ll1or atitudir;i ~i CD111ponamente mai put in flex~b]le, mai Iormale, mai inhibatc sub aspect omotiona! san, din1l)otrivZL, a uuor n1'ln1fe~.;t:a.n. de, 0' _Sln~ ceritate mai putin nuantata. rna] dl.rectt,. mal tiiioasc. In caz ul unor partenere mal sensibile, aceste atitnJini pot pro(\uce reactll ~le an~\et~te, respect formal ~l supuuere. alterand."',l,_)ra\la emotional:l. spontana, care produce rntl:n~.tatea _ acest minunat liant pSlholog](: al casmciei. 1n viata civijil, peEtru cei care, dr-ci, ntl: "-~yll1- genta 'prea mult ell sislemul (I<: sohntan pe linia rol-sta~usulUl de rnilitar \nn] ale~lemel1;),

imaainea" pcrsonalita1;llc militnmluivste (,0- ~inatii de trasaturi psiho-comjlort~mentalr bazate mal mult pc un control con~t1ent-ccf.ebral ded\.t pe unul cmot;onal-afeet1\'. De~l rolul socI<;l i~i pune puternic aniprenta asupra per~?\la\J~ tatii, asa c1upa cum au de:n(~nstrat ,st,:,;l\ite ~I cercetarile de psihologia sociala, merga~l(\ ;,\neon pana la forme accentuate ale ,.?eformarl\ pr~: fesionale (de cxemplu. un o!Jter,l~l ,.prelnI1~e~~e rol-statns-ul sau I'ro£es1Onal si 1Il tarnilie '. facand o adevarata ,.militarie" en cei din falI11hH'··sa d; apartenental 3.etJ.sta nu inseamna d. nu exista militari care pot intra oricand .in "competitie" eu orice reprezntant al oricareipreocnpari socio-

profesionale, in ceca ce privestc disponibilitatile pc Iinia investitiilor afec tive in caclrul relationarii :,interperso;]ale,in general, si a celei conjugal-familiale, in special.

Formaliz arca rolatiilor eonjugale .la familiile de rnilitari poate atccta in oarecare masura feminitatea \ii·· spontaneitatea sotiilor, crcindu-le sentirnente de Irustratic. pe care acestoa le supracompenscaza sau le disimuleaz.i printr-o rnaximalizare a. rnandriei pcntru irnport anta statutului social al sotilor ~i pcntru responsabilitatea. de a Ii sotic (Ie of iter, pilot, marinar etc. Dur.o asemenca situatie poate prczenta ~i uncle risouri .. Astfel, de exemplu, "rcfngilll" psihologic a1 sotiei in exaccrharca propriului sau rolstatus matrimonial noate conduce en timpul Ia o va numita "rd.cire'" afectiva a rdation;j'rii in plan intrarnarital 5i claca aceastii sitllatie este "c\eepdificaLd" de ciitre sot, mai ales in e;nditiile in carc iacest.a. datorita unor oblizatii profesionale lipseste mai .mult timp de la domiciliul conjugal, va .stimula si potenta anumite suspiciuni ~i atitudini interpretative, ell consecinte directe asupra stabilitatii si tunctionalitatii cu-

plului conjugal. " , ,

Tn Iamiliiic militarilor, principiile etice au pr ioritate absolut a in fata celor estctice : in genera" repartiz area sarcinilor intre soti se fac 1cksca in defavoarea sotiei iar a deci~iilor in favoarea sotului. Cu all.~ cuvinte, farce a fi .0 regula de convietuirc, in aceste cupluri, eel mai fn-cventriecide sotul iar sot ia executa. (onstient sauincol1'1tient; sotii miiitari pot mari, prin cornportamcntulTor conjugal familial, distant a

140

IOLAND'\' NilTHOFAN, NICOLAE l\HTROFAN

psihologica fata de sotie si, eventual, fata de copii. Mai ales, ca urrnare a luiirii unor deciz.ii privind problemele familiei aparent cu coparticiparea sotiei dar, in realitate, ca urmare a impunerii, in, mod predominant, a punctului sau de vcdcre. Chiar daca in glumii, sotul militar poate folosi justificativ si cu tendirita clara de a reduce starile de disonanta psiho-afectiva ale sotiei uncle norme comportamentale specifice mediului sau profesional de apartenenta (de excmplu: ordinul nu so discutii, seexecuta !").

Exist a ins a si cupluri conjugale in cadrul carora se produce 0 inversare de rol intre sot si sotie. Astfel, ca sa nc relcrim la acclasi exemplu, militari extrem de sobri, intransigenti, chiar rigizi in conduit a lor profesionalavIn familie pot sa aparii ca fiind perfect dominati de sotiihiperautoritare, supunandu-sc, de cole mai multe ori din motive afective, deciziilor sau sugestiilor acestora, Si in aceste cazuri, pot actiona unele mecanisme compensatorii, in sensul ca sotul incearca sa "recompenscze" sotia acordandu-i credit total in Iuarea deciziilor privind problemele familiale in schimbul "accepUrii" de catre ea a unor situatii spccificc determinate de apartenenta sotului sau la rol-status-ul de militar. De fapt, comportamentul conjugal tradus in participarea la decizii 'ii exccutarea unor sarcini familiale este put ernie si fundamental "reglat" de calitatca rnodului de comunicare afectivsexuala a consortilor. De aceea, competent a in rolul de sot insearnna asigurarea unui bun echilibru nu numai in participarea la decizii si

ELgj\{G:NTE DE PSIHOLOGJE A CVPLVLUI

141

executia un or sarcini ci, mai ales, in comunicarea afcctiv sexuala, care, la randul ei, . influen~ea7,a in directio structurant pozitivii eomportamentul membrilor cuplului conjugal.

Preluarea. adopt area si .exercitarea rolului conj ugal familial de catre 0 anumita persoana, depind de 0 multitudine de factori. dar lnainte de toti, eel mai important se conturoaza a fi mod-nl in care aceasta este pregatita, educata, formata pentru rol-status-nl de sot si parinte. ~dllcatla pentru viata de Iamilio se desfasoarii spoutan, de foarte timpuriu, in orice familie prin chiar confruntarea copilului cu "modelele de rol" ale parintilor, dar este necesar ca ea sa c,apete si un cadru organizat, cat mai precoce. Scoala poatc fi de mare a jutor prill introducerea til /)rogramele de studiu Ji a unor activit4/i speci[iee .. przvmd rel~tiile dinire sexe ~i psihologia vu7" familial», (.unoa~terea problemelor cu care se confmnta familia, analiza conflictelor pentru o intelegere terapcuticii si educativa a acestora, consilierea competcnta de ciitre un psiholog, pot contribui la rezol varea multora dintre problemele "maturiziirii" comportamentului familial. Toate acestca pot preveni unele "e~uri" relational- de mai tarziu. Si dad totusi viata si imprejurarils ei II VOl' c~nduce' pe indlvid ia iminente "crize familiale", apelul la psihoterapeutul de familie poate reinnoda speranta \;1 poate "reactiva" resursele psihologice ale celui aflat in imp as, pentru a giisi el insusi drumul catre arta si stiinta convietuirii familiale.

IOLA'XDA IVIITHOFAN,_,~~~~:)J,AE MITHOFAN

ELEMENTE OE PSIHOLOGIE A CUPLULn

,143

.:11 r~guli san vl I ~ans(' de a lie "salva" inbiren

1. Sun/em creatorii reiatiilor din Ire noi ~,postuleaz.; prima regula.

Desi eei mai multi clintre noi "cresc"crezancl in magie, in alchimic amoroasii, rclatiile ar1110- nioase sunt fructul unui efort, al unci "lliunci" constiente, ele nccesitand o atitucline 'mai activit. Dragostea necesit.i sa stii de ce are nevoie Iiinta iuhita pentru a fi ocrotita ~i fericita si presupune onestifats fata de noi insine it'! privinta nevoilor spontane de d{lruire.

Cursu] unei relatii de dragoste nu este-niciodatii delerminat de sans« sau de destin. ei rezulla din decizia con;timlcl si responsabiln a

ficcarui partener. ' ,

Chiaro at unci cand barbatul sau femeianu sunt constionti de impactul actelor pe care le sifvarsese sau nu Ie sa varsesc unnl fata de a!tuCacestea modelcaz.a si transforma lcgatura lor, 0 creaz a si 0 recreaza continuu. Eclatiilcamoroase 1ll1'sunt niciodatil statiee. Ele cres~ sau se ofilesc in moe! subtil, dar pima la capat, partenerii poarta responsabilitatea calitatilor de vitalitnts ~i clldura ale iubirii lor.

Intelegand si rcspectand aceasta reglllil,im ne vom simti niei umiliti, nici Irustrati, ci mult mai puternici. Impliciindu-ne activ, devenim crcatori: relat iilor dintre noi.

Pentru ca .Jnmelc intr-ntii si sinceritatea in agoste sunt ncccsare. dar nu snfi~iente pentn~ garanta vitalitatea, sohdltat~a ~1~CU, atat :~al ltih' crest ere a 51 evolutia um-i legah,n fer icite ~~a 11l11f.,.'ul andor", dol psihologi americani -" mnel Cowausi 'Melvin l{inder(1989. p. '238) I lansat 11 regnli "pentru a ramanr- indragosti" ell alte cuvinte 11 sansc de a ne putea ist~a iubirea de-a lungul anilor intr-? forma cat ai roala, cat ma i putin alterata ~l mal ales, It mai apta de a produce fericire. :i\[~esa]ulcsen: al al autorilor, asa dup.i cum 0 mar tunsesc ;1 lsisi cste crt "clragostea nn poate inflori decat I' pretul resp~ctiirii,. de catre barbat ~l Iemcie acestor reguli" deinteractiune.

Convingcrca lor este c;ldragostea poatc c:,ura iconditia ca viat a in doi sa nu se reduea la 1 cxcrcititi practic, intr-un climat de deceptle

de frustratie, propriu atator cupluri contemorane. Intr-un cuplu numai actele care cresc dostima, demnitatca J i inlef!,ritatca personald eritd sd fie angajate ~1 aceasta este unica doada a iubirii.

"Cat timp suntem in armonie eu not 1ll~i~e,. 0 gurantil 0 dez involtura interionra emana din )i,ce~a 'ce atrage iubirea ~i 0 paze~te vie", ne iigura Cowan si Kinder (p. 252). "'" Dar sa vedern care sunt cele 11 "promlslUlll ltru armonie ? !

2. Dragostea se ;ooate atenua, dar niciodaia nu moare,

Pentru ca miturilo legate de caracterul magic al iubirii, intrctin angoasanta speculatio ca iubirsa dispare tot atat de misterios pe cat apare,

casMoria propagii in secret temerea ca stag: tlar-ea poate fi destinul ei ultim... Totu\,i,in ciuda acestci temeri, dragostea moare destu1 de rar. Evident, cand sotii divorteaza, e; fac totul ca nici 0 flacilrii sa nu Sf' reaprinda, pcntrn cii ei au nevoie sa se imp ace eu dccizia pc care au luat-o, Dar cand dragostea pare absent a din relatic, altceva 0 eclipseaza. Sentirnentele negati~e au tondinta sa mascheze sentimcntclc pozitive sau chiar sa Ie ascunda. Cand suntem maniosi, Irustrati sau doceptionati permitem acestor sentimente sa prevalcxe asupra iubiriisi dorintei. Indiferenta emotionala servc~tc adcsea dreptrnasa pcntru suparare si manie, De Iapt, "toropea1a" afcctivii devine un mijloc de a ne apara de riscul de a iubi din nou. Si dad amaraciunea ascunde dulceatu iubirii (dragostea~i ura Hind Ioartc strans legate), mania si violenta verbala la ad res a partenerului tradeaza nu neaparat iubire ranita, ci mai curand una dcturnata si torturanta,

Cand intr-un mariaj se produe lucruri dezagreabile, nevoia de a ne proteja, ne face sa -ne autorepliem, pcntru cii ne temem de a fi Taniti ~i rejectati si a jungem astfel sa ne convingem ca iubirea s-a siarsit. Dar nu es~c asa .... "A intelege ca sent imentele profundc J1 pozrtive pot doar sa se atcnueze si sa nu dispara, deschide noi perspective celui care dorcste resuscitarea relatiei amoroase", Dragostca poate. re.ve1ll; d~r se loveste de "zidul" Ialsolor orgolii ~l al meapatanarii.

Cei care au mcreu nevoie de a avea dreptate ~i de a se razbuna, nu ajung niciodata sa reinoade

find amintir ilor pozitive si al senti men tel or d altadata, care raman totnsi 0 sursa de reinvi gorare, cu condit ia de a izola "con~tient" fac torii care ;,intnneca" rclatia. Numai identificanc dar. sursa manici ~i tristetii, exprimand tota sentiment de pentru a putea ierta si accepta, s( crea?a conditia psihologica a repurificarii in. birii, prin indcpartarr-n factori1or "paraziti" s reaparitia sentimentelor pozitive. "

3. Partenerul nu este ... 0 soluiie.

Chiar dad dragostea este una din eelc mai mari experient« ale vietii ,;,i un adevarat "dar", ca l'IU este 0 solutie a probleme1or noastre interioare. Singurii responsabili de propria "vindecare" suntem noi insine, pentru ca un partener poate aduee sust inere si implinire unci inimi SI'llit are, dar el nn poate sterg« expericntele trecute care au gene rat sentimentc de indoiala si de incapacitate de a trfii, tmpovarand fiint'a iubita cu toate sperantolc noastre, nu facem decat 5-0 a jutam sa Ill' deceptioneze si sa capete rcsentimente fata de noi.

Partenerul nu trcbuie investit en "puteri nelimitate", pentru ca atunci cand ne parase~te, aceasta ne face sa ne simtim singuri, deposedati de orico imagine sanatoasii c1espre sine. Esenlidt esie sa invaldm sa tie iubim pe noi insine mai tntd«, caci fara aceast a nu ne putem considera niciodata demni de stima si nu Yom fi capabili niciodata sa iubim pe altcineoa.

10 - c. 71

146

ELEMENT-EVE PSIHOLOGTE A._"_C_I,_'P_L_I_·L_I_lI 14_7

4. Draqosiea insc(I"II!lla «cceptarea, 1H~ . sohimberea personal jUt/it eetuilalt.

In numele iubirii; multe persoane crE"dca e 'perfect normal sa impuna partenerului lot 5;1. se schimbe. Gandim ca (; .,(lrept" ~i "p02itiv" sa corijam cu tot dinaclinsul ceca ce noi consideram drept "defecte" ale celuilalt, chiar daca rastfcl, riscam sa-i reducem ~i calitatile pentru care il iubirn, Sub masca bunelor intentii, a candorii si onestitatii, incercarn adesea sa transformam personalitarea partencrului, ceca ce va crea 0 reactie constienta sau inconstientri de rezistenta din partea acestuia, Ajungem, astfel, sa. distrugem sistematic "difercntelc" - acele calitati unice care ne-au arras Ja inceput si care uneori ne-au si sodus. Difcrentele ne pot produce tearna. c~ si cum le-arn l'ua pe contul nostru, ca :;;i cum ele ar implica neaparar 0 negare san 0 respingcre a ceca ce suntem noi insine. Resimtim astfel un anumit pericol emotional: Tnreaiitate, a iubi inscamna acceptarca defcctelor celuilalt si pretuirca a ccea ee el are propriu, specific. Adesea., tontativa de a-l obliga pe ceUlalt sa sc schimb», constituie implicit, o critica, o respingere simbolica, chiar dad "schiln,barea" at fi si In interesul lui. Oricum, ca nu se va produce ~lecilt atunci cand persoana care se schirnba,

doreste 5-0 faca. .

Iubirea inseamna rcspectarea Iibertatii celuilalt si acordarea crec1itului necesar pentru ca aceasta sa devina mai bun. :;;i intotdeauna el o va face, toemai pentru ca arc sentimentul ca este iubit ~l acceptat.

5. Cci-car« Se iubesc, IlU iii ciiesc galldurile. U ria dintre fantasmele iubirii este credinj a noastrti: ca partcnerul 11e cunoaste asa cum nirnenirn-a Iacut-o vrodata, ca cl ne simte dorintele:~i.gandllr.ile cele mai intime. Nevoia de a fi cunoscuti profund, alimenteaza cautarile noastre si speranta c{t iubirea 0 va satisface. De aceea resimtim simultan nu. numai novoia de a fi i11bili: ci si pe aceca de a nu Ii singuri, de a Ii reClllroscuti si transparenti unul pentru celalalt, de a fi .asemanatori ca dona "sunete-surari". Si candbanuiala. ci'i. partcncrul nc cunoast« dinainte gailClurile si ernotiile, se dovcdcste Ialsa, ne simtirn tristi, dcceptionati si chiar tradati.Pe de alHi. parte, consideram ci'i. in masura in care am vrea , partenernl nu ne-ar put-a citi niciodata gandmile. Nimic mai iluzoriu ! .. Pentru a ne, »utea .face cunoscuti reciproc, trebuiesd asculidm }'i sci rdspnndem, nu 5;1 asteptam p'asiv un fel de "intuitie magica" din partca fiintei iubite.

Persoanele care au nevoie sa fie intelese, dar care nu tac nimic 1'enlru ca" accasi.a sa se produca, se progatesc sa joace rolul "victimei". Unele gandescca exist a un rise sa-sirnarturiseasca nevoile partenerului. chiar dad\ ar obtino satisfactic. Si b.irbatii si femeile care cred d. 0 iubin: profunda est" i~dicata de gradul de sensibilitate ~i intuitie al partensrului se pot insela , Numai cunoasterea autentica sustinuta de iubire poate conduce la asemenea perform ante psihologice. Atunci cand rnarturisesti partenerului ceea ce doresti ~i el raspunde cererii tale, este

IOf.ANDA M{TBOFAN, NICOl.AI': Ml'I'l{OFAN

149

adevaratul semn ca te iubestc. Un partener care te lubeJte indeajun« pentr« a le asculta §i a-ii rdspunde iubitor este 0 comoard de nepre!uit, Acolo unde nu exist a nici impartasire, nid' revelatii sincere, exista sigur riscul neintelegerilor, incomunicabilitatii si conflictului,

7, Relaiiile stabile se modified mereu,

Nu est" un paradox in acest postulat, Desi se erode ea in cadrul unci relatii stabile, constante si permanente, schimba~ea ar putea fi periculoas.i. r t- alitatea este contrara. Rclatia amoroasa se rnodific.i constant. pentru cit noi in~ine suntem indivizi fluctuanti ~i cvoluam pe ma;;ura ee viata noast nl avanseaza. Existii astfcl, riscul unor defazaje.

Est« fundamental sa 9tii sa abordezi schimbarea intr-o maniera pozitiva. sil 0 poti integra ca pe 0 expcricnta de autodcpasire 9i de "cre9- tere , Cuplurile care cunose dificultati sunt cele. car" opun 0 rezistenta obstinat a oricarei mutatii, de! dragostea lor pare s;1 nu fie suficient de puternica pentru a sc adapta la consecint: le imprcvizibilc all' unci schimbari. Relatiile durabile necesita suplete ell' pot cuceri schi'rnbarile fiira Irica, le pot accepta si infrunta intr-o maniera pozitiva.

Daca la ineeputul casatorici, in ciiutarea noutatii ne prclungim deliciul si bucuria descoperirii celuilalt in intimi tate, pe parcursul ei atingem un punet in care totul pare perfect 7i dorim ca totu! sa se opreascil (,,0, clipa, stai I"}. Cand noutatea incepe sil se uzeze putem avea impresia curioasa cit nu mai suntem indragostij.i. Dar daca adopt am 0 atitudinc roceptiva fata de schimbare, asteptand-o sa se produca, atunci incercam un sentiment de noutate mereu reinnoit. E nccesar sa integram doua tipuri de

schimbare : propria noastra evolutio

- transformarilc legate de evolutia partenerului.

6, N« esti ceea ce sirui, ci ceea ce [aci.

o relatie de dragoste se consolideaza si ramane vie, ell conditia sa [acem pentru fiinta iubita, mai curand decM sa-i spuncm cat 0 iubim. (0- nunicarea po ate fi uneori, si 0 arma, nu numai un liant, In interactiunea maritala de ex, sehimburile verbale nu servesc intotdeauna Ia transmiterca unor inforrnatii, ci pot fi forme subtile de coercitie ~i man'ipulare,vizand schimbarea eomportamcntului celuilalt. Uneori partenerii vorbesc prea mult, spunand ceva atunei cand ar vrea sa exprime altceva, sau indue in sufletul partenerului un sentiment de culpabilitate san roprosuri, desi intentia mesajului estc pozrtiva si deci, "un sernn de dragoste", In nUI11e1e dragostei 'si al sinceritati] se intarnpla sa jignesti, sa agrcsionezi, sa imixtionezi granitele personalitatii celui iubit. Cuvintele pot fi incarcate de bune intentii, dar ceca ce facem in final contcaza. Relatia de iubire se evalueaza in Iunctie de eonduita ambilor si nu a fiecaruia separat.

150

IOLAKDA ::'>llTHOF:.A.N, "NICOLAE J\J1THOFAN

ELJ-i:)JENT£ D~ PSIHOLOGJE .~. CL'VLULCI

15

8. Infidclitatea oinh'eeic

iubirea.

litatea nu mai conduceIa divort la Icl defree vent ca altii clad, ea provoaca totusi 0 suferinri psrmancuta rolatiei amoroase. Infidciitatea este nu atat 0 solutie, cat un sim ptom careincerarc: "sa rezolve" dileme interioare ale unuia sal altuiu dintre partcneri. Aceasta cale s-a. dovedi rar a fi eficace si chiar dad aparentcle, .sun salvate. "ccva s-a distrus ircvcrsibil" chiar s c(lnd partenerul con~inua sa ignore fenolp,enul Respect area ~i onoarea leg{lturii casatoriei, creaz: majoritatii oamonilor un sentiment de irp.pa care eu sine. Neavand nimic de ascuns, .Iidelu nu va fi niciodata crispat ~i niei nu seva simt in s<?cret, lipsit de onoar- si de caractor ca atune cand ar fi actionat necinstit. Onoarea si 10ial1 tatca fae parte din comportamentu\ noshii coti dian care ne confcra siguranta 'ii incredere Faril aeeasta iubirea Ill! poate vinflori. -Valo rile traditional" ale c~ls:;toriei nu S-3U dezvol tat cloar ca 0 tentative de a sanctifica. mariaju san pentru a limit a Iibcrtatea individuala i funct ie de critr-rii moraliz atoarc. El~ au Ios create empiric de-a lungul tirnpului si re'fleet comportamente care rcvitalizeaz a iubirea.:

Asumati-va riscul siporniti de la icleea ca partenerul, dv.poale face fatil. dczvoltarii dv., ea dragostea ~i increderca lui in dv. sunt destu) de puternicc pcntru ca el sa nu se simt a ,,(listrps" de schimb.irilc ce vor surveni la dv. Acord ati-i 9i .lui acelasi respect 'ii litlertate de sch:mbare,! Fluxu] emotional ce rezulta din ovolutia Jlersonalit.itii este adesea neconfortabil, dar. cstc totodat a l1ll minunar. rerncdiu contra rutinoisi

plictiselii cc 5C instnleaza in orice cuplu, '

"Criza" rc-lat ici nu sernnitica ncan.irat un "r~il;' serios p~rturbator. Ea poato ti doar ':111 indicator al unei srhimbari la care cunlul va trebui Sfl s" a<1:1)'t(' .c ell bcneficiul nne( reinvigorari a iubit ii.

Valoarea a tribuita fidclitatii s-a erodat lent in cursul ultimilor doua cle~ehii, ca urmare a cresterii controlului nasterilor si revolutiei vsexu';'!e, cafe all Eirgit co~siclerabii campul 'experiontelor. Infidelitatca a dcven it destul de Irccvenla, atat pentru barbati, cat si pentru Iernei, survcnind ~i 0 serie de modificari de opinie. "iustificatin," in accst sens.

. Se afirma eu cinism c:l. relatiile extraconjugale nu ar fi 0 cauz.a de suferinta pentru eel inselat eu conditia ca acesta sa nu 0 afle.O "Icgiltura" poate fi chiar benefica pentrn 0 relatic de cuplu devit alizata - est" uneori scuza folosita, Se ajunge p~llla Ia idee a cii. infidelitat-.a este ceva anodin ~i ca dad toata lumea 0 face este ceva "normal". Eroare! Chiar daca infide-

9. A face reprosur: lJ1SCa1nJla a 1111 [i .respo« sabi!.

Mariajul creazii un mediu in mod ideal Iavc rabil roprosurilor ~i proceselor de intcntie. Dac celibatarul estc inclinat sa err-ada atunci can e nefericit, ca el insusi poarta vina, casi:lJorih uzeaza de rationamentn 1 "clad sunt neferici e.din vina ta". Partenernl este "tapnl ispil.~it(

152

IOLAr-.!DA l\I1THOFAN, N]COLA~~ M1TROP~'

El,L~1EN;rE HE l-'SIlIOLOl;lE A Cl_iP_'_"I_'I_.L_'I !5_3

eel mai confortabil. Estr- intotdcauna mai greu sa faci 0 evaluare autocritica, deca t sil reprosezi ceva altuia. A lansa 0 acuzatie simpla e mai simplu drcat sa inccrei sa doscoperi cauza ,,1'edepsirii" tale in propriu comportament.Si Iireste, ne Hisilm mai nsor irnpresionati de noi insine, decat sa IlC nsumarn rcsponsabilitatea sUirii 'noastrc.

Reprosul angajaza mcreu csccul. EI intar.ste pasivitatea personala ~i no pune in conditia de a Ii "victim a" celuilalt. Roprosul ascundo de fapt teama noastra de a ne schimba, dar PI antrcncaza rescntimonto ~i 0 lenta dirninuare a iubirii. Cu cat acceptam mai mult sa fim responsabili de calitatea vietii noastre, eu atat mai putin incercam ncvoia de a blama pe altii si en atat mal mult devenim fericiti.

10. Diiruirea este conlagioasd.

Dragostea adevarata necesita ca pentru moment sil rcnuntam la propriilc noastrc nevoi , pentru a raspunde celor ale partenerului nostru, Desigur, nu constant, nu unilateral, dar or; de cate ori are nevoir-. Mijlocul cd rna; putcrnic si eel mai intens de a simti iubirea este sa, daruiosti fara nici 0 urma de egoism. Nc ~mtim molt mai indragostiti atunci cand daruirn, decat atunei cand suntcm in pozitie de a primi.

Intr-o relatie de iubire, daruirea este contagioasa, Ea ofera un mode! de generozitate si de atentie care incurajaza reciprocitatea. Nu

daruiti pcntru a primi, exact atn.nci nu este iubirc. Dar !lici n\1 twbuic s{, darUl\l la minut, in vide 0 bun a n·gula de conchllt!i, pc care ar II 11ft! s-o adopt am en tot ii, ar fi : daruie 70% si cere 30%.

I!. Dragostc« n« jmlcpsfJt,', ea iart«.

Toti cornitem erori. toriputcm jigni !ii di-ccptiona. par tr-nerul, toti put.em fi i,;suportabiJi yi dictisitori iuu-or i. Din aCE'stc motive, put-m he ~a He dezvolt un capacitatea de a ierta, fic sa acmnularn progresi\' n-scntiin. nrc Pcntru a pulea iubi din non trebuie sa alegem iertar.-a. ExiA~ clOU8 forme de iort ar« : a v.i ierta pc voi in~ivii ~i a vf\ iert a total partr-mrul. A iHla ntl iU2f'2.nmcl a scuza san justifica raul po can' l-am f{(c.ct, ci ate debarasa de sent imr-ntele m gal ivc FC Gift' Ie genen'aE.a faptu! de a fi jignit sail de a fi Iost jignit de partoncr. in absent a icrtii.rii d, s;ne apar sent' mente distructive de culpabilitate si de autoacuzare. A invat« sa ierti total partene~ul cste de asemcnca ('s('ntia1. To1;i pastram gdozii, ranchiune dorint a de a ckrnollstra ca avcrn dreptatc, dorinta de a jigni sail ['C aceca ca partenerul sa-~i marturiscasca vina, dar, lasaudu-ne dorninati de ma.ni«, nu pulr-m "restaura" dragostca ~i armonia in relatie. l crl area este un act intentional implicand 0 alegcfl'. Ea IlU sc poate obtine ell forte' ~i nu se exprimil in cuvinte decat conventional. Iert area este mai

154'

10LA~-]);\_ ~ll1'HOt~\N> :KJCOLAE l\,rlTROFAN

cl1~fmd un act interior care elibercaza mania ·~i peueapsa .. A icrt a IlU inscamna a ui ta, a scuza sau": rationaliza pentru a te debarasa dc sentimente dureroase, ci pur si simplu a te purifica de toate acestca. rcvcnind la punctul din care dominand si lnclepArtunclu-te de suferint.i, sd pot: opta definitiv ~I constant pentru scntimente pozltlve. Nurnai astfcl iubiroa poate continna , tar .<lrmoma elm noi insine ii poate regenera lumina -.

ELEME"TE DE PSIHOLOGIE ACCPLULUI

155

CAPITOLUL XI

Ambiantd si viatd de ClIp/U

Traicctori« spatio-temporala a \letii de cuplu reileen cu subt.ilitatca unui fin "inregistrator" natura si mai ales calitatea relatiilor vdintrc parteneri. Spa/iul (ksI{l~nrilrii coexistcntei familiale exprima, de cell' mai multc ori', nu numa. optiunile ~j st ilul personal al membrilor Iamilici, cat rnai ales ambianta psiho1ogidi in care r-i se dezvolt.i sau regrcseaz,l. "Spatiui locativ" est.c in primul rand un "spatiu \'ital"oglindil fidela a €Yenimentelor, a sturilor+atecti ve, a nivelului de contort material si de <115pO· nibilitate a opt iunulilor culturalc, a sigurante siIibertatii interioarc. El poat« fi mai ales inter i,rctat ca UIl indicator al sansclor obiective mat erial-financiarc ~i psihologicc, pc care Ul cuplu ~i COpi11 sai lc dcj in in diverse ct ape all cxistentci. Pentru d ambiontu] este nu DUma un mcdiu protector al intimitatii, un "ctlib' in care familia sa dispuni; de to ate cele necesan unei-vieti civilizate, ci ~i un spatiu al comuni

f

1

t

)

56

____ I_O_LA~nA J\,HTHOFAN, ~_C_O_LA_E_~_II~~~?_I'_'A_N

arii ~; relationarii autentice. in care nevoile

le coeziune si autonomic sa fie simul t an satis- • acute iar s";ltimentllJ unei libcrt aj i pcrsonale :oexistcnt eu cel al implinirii prin solidaritate, nntualitate ~i afeqiune. Imposibilit atea sarisacerii novoilor bazalr- de intimitate ("su'lralopnlaTea" unui spa tit! Iocativ r('strins)'" de irana, dldura ~i confort igicnic (insnficienta 'esursclor financial'(' si a posibilitarilor locative rrbane corespunz.atoare), de mobili~r, aparatura

1i amenajari ostutico-Iunctionale corespllnza.oare exigentelor timpului ~i .micdelelor" conlemporanc, suprima sau pericli teaz a foarte series idnsele unui cuplu de a sc dczvolt a, atat interpersonal cat ]i individual.

Accesul la informatia oferit a de mass-media, eu toate tentatiile starnite de modclcle sociocultural« si m"tcriale vehiculate. estc de natura S2' creeze disonante a dcsca ireductibile in structura motivationala a Iamiliei, operand "m()(lele" aspirationalo disl'roportlOnate ~i greu tangibile fata de rosursclc reale ale cuplului, iar alt.eori mobilizand cuplul in oforturi supradimensionate in cursa spre ,,0 viatCl rnai buna" in care vulorile mateieale dcvin dominantc ~i exclusive. Goana dupii acumularc, efortul de a "tine pasul" eu vrernea si de. a sat isfaco nevoile mereu cn~scute, inclq;;;Tteazii, din pacate, prin COI1SUl11 energetic cpuiz ant. indivizi i de novoile spirituale, "A avea" devine principiul dominant care il in,\bu~{, pc ,,<1 Ii".

Dar cc consccinte arc reaseearc a optiuuilor unei Irustratii materiale

asupra farniliei accasta valorice, in conditiile evidentc si greu re(iuc-

ELEMENt'E DE PS1HOLOf~n;_: A CCPLLLUI 157

-----~ - -- ------

tibile? Desigur, acumularea de agresivitate, de insanslactii, de rcscntimente, de lips a de incredere in vii tor, anxie t atr , suspiciune si dezvoltare-compensatorio a unor , .comportamenre de alarmii" _'"- machiavolism, criticism gratuit san autodemobilizarc lamcnt ativa, tcnsiuni si conIlicte .intcrpersonale (caut area "tapulai'isD3.sitor"), alteraro generala a relatiUor in fa~ilie dar ~i in societate. ' ,

Dar sa revenim la "spa/lui vital" al eelor 2. 3 sau eel mult 4 camere, in care inca eel mai Irecvent clouii sau trei generatii (bunic', familia nucleara si copiii) i~i desfasoara viata intr-o e?"SOnanta ',:ifricii pa.gubitoarc. ~i cu ~f,t aproplcrca ;,spallalii" crest», eu atilt intimitatea psihologki'l scade. Permeabilitatea tonica a pere(!lor despartitori ai carnerelor nu numai intre vecini. dar ~i intre dormitoarele piirintilor ~i copiilor crecazii adcvarat« "surse informationalc" de stress interpersonal, alaturi de utilizan-a in eomun a aceluiasi grup sanitar. Desigur si gusturile Oii optiunile de "program cotidian ale cuplurilor din gcneratii diferrtc, silitr. "din nccesitat.." sa locuiasca impreuna , crceaza alte tensiuni zilnice. Cei care vor &\ asculte muz ic.i ii dcranjcaza pc eei care VOl' sii doarma, te1efilii inveterati ai varstei a III-a ii solicita Oii ii captcaza intrn acclc~a~i "pasiul1i" energofage pe cei mid (pe care daca tot ii supraveghcaza. macar sa "llU se plictiscasca) , sotii stresati de idcea de a 1111 fi surprinsi, se iubesc "P" Iurate", ajungand sa-si

158

IOLAT:\DA MITHOFAN, KICOLAE l\uxnOFAN

translorrne treptat relatia tircasca int:r-o .adevaratfi culpa, caci insomnia frecventa ,a' batranilor si auzul fin dublat de curioz itate al copiilor sunt Iactori Jlsihologici care nu pot Ii ignorafi, etc" etc.

lata catcva dintre "avantajele" psihologice ale vietii Iarniliale in conditiile apartamentului de bloc. Factorii materiali ambicntali au un dcet psihologie, pe care oricat ne-am stradui sa-i ignoram, cludam san mistilicam, ei actioneaza eu penetranp. si preciz ic de laser in constiintele umaue, in sfera trcbuinielor, as piraiiilor si irnplicit in cea a com pcrtamentclor, Stilul interpersonal este "shlul de viata", iar stilul de viata "este impus", deturnatsau deform at ~i de ambicntnl coditidian, ~i de disponibilul cle bugut, ~i de "prejudecal He" cooxistcntiale adcronte.

• Aleoolul ~i alte "l't'illgii',

Stressnl informational ~i tensional la care este supus un om obisnuit , cZtsatorit (de obicei parinte), in conditiile unui trai a carui precaritate matcriala este 0 pcrmanenta, dcclanscazii comportamente de "ap{lrare", de substitutie !ji compensare a Irustratiilor, oboselii, descurajarii ~i nelinistii existentialc. Apelul lafalscle "remedii" cstc eel mai uzual, si dintre accstea

alcoolul se situeaza pc primul plan. '

Din nelericire, multi oatncni nu potrapela san "refuza" cautaz ea unor solutii de, alta factura (compcnsatii spiritunle, credinta, cultura, autocducatie, miscarc, sport, contact (;U natura

E_',_J_,"_' I_E!':J'tF."_I~I:_!S IHOLOG JE\ CL'PLt:L 1 __ :I _:cl_:_5_:_,9

etc.), data fiinel acriunea unei cunoscute legi'a motivatioi in psihologic, formulata de Maslow : "cantFtrebuintele bazale nu sunt satisfacute, TIn pot aparea si nici llU sc pot satisfaec, in caz ca au apamt totusi, trobuintele superioare (de rccunoastcro, de autoreafirmare, de autodezvoltare).' Cit alte cuvintc. Ull nivcl scazut de trai gCllcreaza obligatorin 0 stagnare in dczvoltarea conditieivsocio-spiritualc ~i morale a ornului, en consocinte dirccte in planul dozvolt.irii sale culturala-si creatoare, in planul doba ndirii st atuiului de fiinp civilizata, producatcarc de valori. Tnrpactul sau nctast 5e resimtc si in sanatatea psihicii ~i fi%icii a adultilor si copiilor.

Exista fara indoiala 0 corelatie importanta intrc cantitatea de s.ipun consumata si numarul &"car\i m.icar rasfoite, dac.i 1111 asimilatc ; intre ,talitatea hranei 'Ii echilibrul psihic" 9i fi2.iologic, intre calitatea aerului respirat ~i eficie,nta comport.amentolor umane. Comportarncritttl autodist.ructiv este nelipsit din corteginl simptomelor unui cistern de viata distunctiona!' Alcoolofilia, intoxicatia tabacica san eea mcdicumentoasa sunt freevent intalnitc atat la b~rbatii cat si la femeile casatorite. Nelinistile cxistcntiale sunt adesoa inecate in "paharul" eufol'iLant (eel putin ccttcva ore) sau in tablctde tranchilizante autoadministrate "c1llpa urcche" in spei:j'8.l de sotiil» "uzatc" psihologic de un

IOLANDA MITH(lI'AN NICOLAE Mi'l'HOFAN

EI.~lWlll!TE pE PSIHOLOGIE A CUPLL'LUI

l\jl

16D

mariaj nefcricit, impovarate de grijilecotidiene. Din nefericire, riscnl roxicodepc.ndenjci (in special la alcool ~i tutun) creste pc masura consumului, pe miisura trccerii anilor, devit a, lizand progresiv si amputand practic orice sans« de reviriment psihologic si existential. Din refugiu "nevinovat", "cortina a dcpresiei'l si psedoeuforizant, alcoolul devine un adevarat "tiran" nu numai al porsoanei consuruatoarc. dar si al familiei sale. Comportamentul familial este primul care se deg[adeaza, urmat insa indcaproape de eel social 'ii profesional. FarniIiilo in carl' dezechilibrul int.-rpcrsonul favori/.at de precarit atca condit iei matcriah', conditio- neaza comportamentul alcoolofil sunt de insole Iamilii "bolnave". Limitolo intre gcneratii, atribuirea si executarea sarcinilor de rol, climatul afectiv ~i educational sunt profund compromise, perturbate. Familia devine sccna unui intcrminabil ,,[azboi" psihologic, in care nu lipsesc violentele fizice si verbalc, abuwrik, debusolarca.

Dificultatilo materialc ~i interpcrsonale ale Iamiliei constitute adesea un tot in can': uncle lo potenteaz{l pe cclela.ltc, un cere vicios din care putine familii reU$CSC sa "scape". Si chiar dad in exterior ell' salveazfi aparentele,' familia profund pcrturbata in mecanismele ei vitale devine 0 matrice deformata a pcrsonalitatii

fieciirui membru, un mod de a fi inter ~i autodestructiv,

Realitatea vietii de cuplu incepe odata eu patrunderea in spatiul $i titnpul de "acasa" ~l continua c~ reintoarcerea iJ spatiul ~i timpul de "afara", tar defaiAljeledintre "acasa" ~i "aiad" nu fac decat sa mareasca instabilitatea nucleului familial contribuind lao denuclearizarea sa iminenta, cu toate consecintele 'individuale p~care membrii familiei Ie 'vor suporta inevitabil. "Familia este 0 cctat- in carp cei de afara doresc sa patrunda, iar CE'i dinauntru doresc sa ev~deze". Oare ce resortnri intime actioneaza traiectoriile interfarente si biunivoce ale dorintelor urnane P Sa fie oare familia un glob de cristal, in care si prin care poti privi lumea, in trecut, in prezent si in vii tor ?

!J-c.71

164

sociale a Iemcilor 'in special, '11 carar efcctrv de "divortateti"iiind singure" este in continu.; crestere. Aceasr a si pcrrtru c;'i numarul de recasatoriri scadc vertigines, fie in Invoarca uniunilor libere (atunei cand impactul amoros se produce), fie a celibatului feminin, in directri corelatie ell numarul mai crescut al acestora, dar si en )'imi~ tarile impusedc varstelc de dupa 40 de ani.

in ceca ce priveste pc barbati, acestia par a se .Imcura" mai mult de privilegiul convietuirii en sexul opus, fie prin recasatorirea, dupa divort, ('U a cclibatara mai tanara ell cca 6-7 ani, lie prcferand unul sau mai multe concubinaje succesive, pana la varste avansate. san chiar definitiv.

Prognozele demografilor si sociologilor stint ferme in ceca ce priveste inst abilitatea cuplurilor pentru viitorul deconiu, . chiar dadf divertialitatea se va st.abiliza sau va diminua. Ei afirma pc baza "cinismului cifrelor" cii. si in accst caz populatia va continua sa se dispersez« in menajuri din ce in ce mai restranse. iiltrO'care' cele mai frecvente vor fi situatiile de tnr;zit intre dona configuratii mai stabile (v. L. Roussel, "L;) famille incort ainr.", Ed. Odile l acob, Paris, 1989\.

Sa fie oare d-z institutionalizarca famillei conditia dcuucleuriz arii acesteia , en consocinta imediat a a monoparontalit.it ii san a singurciL'1.1ii c1efinitiye a jmiltora dintrc scmcnii nostri t' ~i dad este asa, "bulgarcle" prcfacerilor psihologlee )i interpersonalc familiale mai poatc Ti

ELEM";!\'"I'E DE PSIHOLOGlE A GCPLt:LCI

165

cumva oprit sau incetinit in aluneearea sa grabita pe panta vi itorului ,"! Sa fie oare pentru nucleul familial, in mod paradoxal, viitorul 0 .. pantii", la capatul careia individul se va trezi al nimanui si CCI atat, mai putin al lui insusi?

• Intre tiparul 11 .. "iata ~i experimentul autonom

... Si totusi familia cxista, .iar transforrnarile ei morfofunctionale necesii« mai mult deciit oricdnd soluiii flcxibile Ji proieefie legislativa, trans, paren.ta ~i coniprchensiune, cfort anticipati» Ji terapic sociald'. Fat a in faU eu alternativa mariajelor repctate, u{ultiplc,' care supun copiii rez ult.a.t i unor stressuri de dezvoltare ~i de integrare sociala scmnificat iv sociopatogene, uniunea libera stabila si armonioasa sub aspectul climatului socioafectiv pe pcrioacle lungi sau de" finit ivc, pare sa fie u n reflex de apdrarc {II cup!uri!or in fata constrangerilor socialc ale unor cadre traditionalc depasite, in care drama individuala a neimplinirii sinolui prin intermediul ccluilalt. a eroclat intr-atat a~teptarile individuale in raport eu casatoria, inc;lt a declansat un ade-drat "protest" psihologic. Optiunea pcntru ur.iunca Iibera incearca sa imbine ne\'oia de depClleJent,l ~i iclentificare eu cea de autonomie, angajand irnplicarca afcctiva plenara, negand aspe('t\11 contractual al relatici si exaltandu-l pc eel ::1 libcrtatii ~i plenarit.at ii de manifestare pe masura satisfactiei mutuale. si a nevoilor au' tentice cle a fi impreuna, 111 cnplul modern, aflat in cautarea noilor modele ele convietuire,

IOLANDA MITROF."N, NICOLAE MITRO!'A!';

se pare ca nevoia primara de securitate si solid aritate socioeconomica este depasita in intensitate de nevoia iubirii, cornunicarii si valorizarii celuilalt si a sinelui. Aceasta reaseaza raporturilrde forte psihologice in cuplu, dupa principiul cosvolutiei rnutuale, ceea ce exprima ratiunea de a fi impreuna atata timp cat cei doi reusesc sa-si ramana nu numai necesari, dar si reciproc satisfacatori. Cu alte cuvinte, singura justificare acccptata a uniunii de tip familial ramane gratificatia mutuala, onoarea prom isiunii sau sperantei de a fi fericit cu si prin interrnediul celuilalt.

Asadar, cuplul modern a dobdndit luciditaiea tranzieniei jericirii sale, optdnd pentru. calitatca relatie: in dejaooarea durabilitdiii sale cw oriee prt(:",Divortul ~i consecintele sale stressante sunt astfel eludaie, el iesind de sub incidenta cadrului social legislativ mai larg si reducandu-sc doar la 0 optiune individuals bilaterala a partenerilor, atune; cand uniunea Jar i'li pierde ratiunea de a continua. Desigur, el devine mai cnrand un divorl pSihologl:C ~i secual, deci rezolvarea unci probleme de intimitate inier personald si nu a pierdere prin "ruptura" si "sanctiune" socialinstitutionala a unor statute sociale acreditate. eu obligatiile si drepturile prescrise ale acestora.

Sesizarn in aceast.a optiune a cuplurilor tinere pentru uniunea liberti 0 disociere intre statutul familial recunoscut social si rolul exercitat in fapt. N egarea statutu/ui p~re sd. declansese in mod compensator, deiiberai, 0 reeoaluare 91 0 imbogli!ire a roluiui de parlener § i nu de pufine on chiar si a celui de parinte.

167

Nega.reacadrelor normative impuse de institutia casatoriei sa fie care reflexul nevoii mereu er~sdnde de libertate individuala, de autocunoastere si afirrnare a s.inelui eel putin pc eel rna; apropiat teritoriu al fiintei urnane ~ intimitatea sa biopsihologica ? ! Putem intui dincolo de .aparenta optiunii pentru aceasta noua solutie, protestul subtil si refuzul mascat al societatii constrangatoare si deceptionate in ansamblul ei, Este fara indoiala aid, un semna! in privin/a raporturilar disjunciionalc, poate bolnaue, dintre indiind ji societate, sau poatc ca normele si valorile pragmatice ale sistcmuluisocial, in general, aualterat pana .intr-atat raporturile dintre .sexe, incat intre tiparul de viata sigur, dar potential blamabil social si experimcntul autonom, acestea aspira si se dccid eu tot mai mult curaj pentr.u ultimul.

Dintr-o reccnta cercetare concreta, efectuata pe 6'"0 de cupluri studentosti din centrul universitar bucurestean (Valeriea Dumitru, coordonatii de Iolanda Mitrofan, 1991), rezulta cii optiunea pentru "uniunea libera" este 0 realitate identificabila si in viata tinerilor nostri studenti. Cu ajutorul Chestionarului de Intcraprccicre a nevoilor si atitudinilor sexual-afecti,'c (adaptat de I. Mitrofan dupa invcntar fap de sexualitate a lui Eysenck), al anamnezei si intcrviului focalizat, .au fost eomparate nivelurile de atitudini, conceptii, autopercetii, rcactii afective cu privire la sexualitate, nivclurile nevoilor si comportamentelor sexual-afective si nivelurile de 'intcrcunoastcre ale partencrilor, grupati in 30 de cupluri maritale (cilsatoriti) si 30 de

]68

IOLANDA MITHOFAN, NICOL.,\E lUTnOFAN

"uniuni libere" (studenti nccasatoriti, dar convietuind pe model familial), Potrivit datelor cercetttrii s-au desprins cateva observatii intercsantrpentru prefaccrile psihologice si interpersonalale acestor cupluri tinere, clintre care mont ionam cateva, Astfel. in uniunilo libcrc. se contureaz.i rnai pregnant rolul sexual-afectiv al Iemeii, care tindc sa-l cgalize:oe pe eel al. barbatului sichiar sa-l domine sub aspectul init iat ivni ~exuale si al exigentelor fidclitatii, Cu alto cuvinte. [emeia agasi! 0 strategic psihoiogic'l 111ai subiild de a Se "rel'a IlJa" ca statui .)l rol, ole. rind in schimoul "aparciltei lioertdt:' data de lipsa "corse/ztlui social" ai cdsdioriei, 'Jansa unci interdependenie psihosocinle crescuie a unci intercondiiiondri 211tr1l [idelitate libel' consimiite; Ji a unei mai active comunicdri scxual-afectiuc.

o In Heme ce sub cliche/a c dsdtoriei unek- a~-

teptari privind tidr-lita tea mutuala dcvin mai laxe, la ambolr- sexe, uniunile Iibere propaga

'\-egula [uielitdii! liber consimiiic eu mai multa tarie chiar decat mariajul. Asist am astfel In res,· tructurari de esenta ale rolurilor celor dona sexe in convietuirea lor, fie in sensul cre:;rterii calit:ttive in uniunile libere, fie in eel al devitalizarii, inautr-nticizar ii si degradarii lor pe Iinia invcstitiilor si asteptarilor rcciproce in ci:lsatorie.

In ceea ce priveste intercunoastcrea. procent2k inregistrate sunt aproape egale pentrll eele doua forme de cupluri comparate (15 uniuni Iii bere ~i 12 cuplnri maritale se cunosc psihologic ~i sexual in procent de 51 ~75%, iar 14 uniuni

ELEMENTE DE PSIIIOLO{;IE A CCPLCLLJ

169

libere si 13 cupluri s-au situat intre 75 "-100% nivel de intrecunoastere}, Lnsatisfactiile pe linia cunoasterii Ji intercomunicdrii afectio-sexuale persistd lacel pujin 1/1 dinirc tineri, indifereni de [erma de comnctuire pelltrtf, care au optat, fie ca inca tradit-onala (oficializatu legal), fie rea libera auto-impusa.

Aceste elate subliniaza inca 0 Aatii ideea ca, la acest sfarsit de secol, relatiile intre sexe se confrunt.a cu 0 puternica criza psihologica si nu numai sexuala asa cum s-ar fi putut crede prin anii 60-70 .

Cuplul insusi se afla in cautarea unui nou model cultural al supravietuirii sale intru mai bine si- mai frumos.

o posibila explicatie a optiunii pentru uniuni libcro ar putea fi si teama de maladiile sexuale (in special de SIDA), prin prcfcrinta pentru un partener stabil care sa of ere garantia unei neconraminari, ca un "reflex de aparare" la adulterul tot mai frecvent comis in cadrul casatoriei. Desigur ca, nu putem fi decat de acord cu afirmatia lui A. Biron despre Iaptul ca "clintr-o uniune libera ce se destrama. femeia e cea care piercle:'avancl in vcdere ca , prin structura ei, aceasta are nevoic dcstabiJitate. Datele cerceUiTii Valericai Dumitru relevau faptul ca femeilc din uniunile libere fusesera anterior puternic .xlezamagitc" in dragoste. ceea ce le marcase mult concept iile si ast eptarile. Optiunea lorpcntru aceasta forma de corrvietuiro putea fi explicata . .!/i prin teama d" inca un esec pe plan sentimental, care in cazul casatoriei ar.fi fost

170

lor.ANnA MlTROFAN, NiCO[.AE MITROFAN

ireparabil. "Mai usor rupi 0 uniunc libera. Fara prezentari la tribunal, fiira plata taxelor judecatoresti. lucrurile se termina simplu si repede" afirma 0 student a invcstigata. Dar consecintele pe plan afectiv ?

In accasta privinta, prctentia la etichetare morala de tip binar ni se pare anacronica si neadecvata. Nu ne putern permite sa afirmam ce e bine sau ce e rau in privinta evolutiei modelelor Iamiriale, dar instabilitatea mariajelor fata in fata eu proliferarca uniunilor libere cu tcndinta la stabilizare, sunt fenomene objective a caro': cunoastere ne obliga la 0 meditatio prospectiva sociala, la capatul careia vor Iicari poate si cele mai adecvate "solntii" de protectie, edncatie si terapie socials.

Multiplicarea actuala a modelelor familiale, fie ea reflex de aparare la constrangerik- sociale, fie doar cant area regasirii "paradisnlui pierdut", fie doar un efect al devitalizarii si "imbolnavirii" institutiei Iamiliei, nu desfiinteaza totusi modelul traditional latent care regleazd conduitele # rolurile [amiliale. (L. Roussel. 1989). Amputarea san distorsionarea lui in special in familiile monoparentale san in cdc pluriparentale (parinti multipli, sueeesiv, in viata unui copil) raman 0 realitate nu fara consocinte dureroase. Cat de adaptati, sau care este maniera de "adapt are" la viata sociala a acestor copii sunt intrebari la care studiile actuale si viitoare de psihosociopatologie ar putea sa formuleze raspunsuri. Si oricat de triste sau optirniste ar fi acestc r3.spunsuri oricat de previzibila san

ELEMh"1<1TE DE PSIHOLOGlE A CllPLlJLUI

171

imprcvizibila evolutia cuplului si a modelelor Iarniliale ale viitorului. eunoasterea adevarului in aceasta privinta este singura noastra cale.

Iar In eeasurile noastre de singuratate si de liniste, sa nc mai aplecam odata asupra aeestor versuri ale poetului si ganditorulni arab K. Gibran:

,,' .. Fiindcd, prewm iubirea vii incunund,

ea trcbuic sa va ~i crucifice.

Precum va face sa crestei«, ea irebuie sa va §i retcze uscdciunile ...

I ubiJi-va unulpe altul, dar nu [aceti din iubire oprelistc ...

Umple/i-va, unul altuia, cupa, dar nu beii dintr-o sil1gura cupa.

Imparjiji-va Pail1ea, dar nu mtl-ncaji din aceeasi bucata.

Darui/i-va inimile, fard a le ldsa 'insa una in paza cdeilaltc ...

Peniru. cd numai mana vielii 71d poaie cuprind« inimile.

$i tine/i-va aldiuri, dar nu chi.ar a§a de aproape,

C dci coloande templu?ui flllilfa/e-s la anume distan{d.

I ar stejarul §i chiparosul nu cresc unul tn umbra celuilalt",

• Familia ell un singnr parinte - 0 nona forma de familie?

Una dintre formele noi catre care se indreapta evolutia familiei in perioada actuala este familia. ell un singur parinte. In unele tari, cum

172

IOLANDA. MITROFANtNICOLAE 'l\.HTH.{)FAIS'

arfi, de exemplu. in S.U,A., deja acest tip de Iamilic a devenit predominant (Eigner, ]. J., 1989). Singuml parinte poate firnama sau tata dar oricarc ar fi situatia, aceasta forma de familie-ridica 0 multitudine de probleme vizand un nou stil de viatii~i de interactiunc, noi solicitari pe linia ajustiirii ~i acomodarii atat intrafamiliale, cat si cxtrafamiliale.

Cauzelc care. eon~luc la aparitia faniiliei cu un singur parintc sunt multiple dar cea mai frecvcnta este situatia in care tatal paiiise~te familia in urrna divortului. PrmtroElte cauze pot fi mentionate : aba.!)-d?\'!J1 Iamjlial, separarca in Iapt, dccesul, na~tere<l. unui copil nelegitim etc. Desigur, existii si Iamilii formate din copii ~i mamanec.isatoritii. Statistieile aratii ca, in eelc mai multc cazuri, familia cu un singur parintc este condusa de catre marna.

Luandu-sc In. comidcrati€ faptul ca SiI1g1.1rul parinte poat«, la randul Iui, sa sc casatorcasca sau sa sc recasatoreasc{t,' unii autori au incercat sa conturezetipoiogia familiilor cu un. singur parinte, A\i":: de exemplu, Hill, H .. (1986), a identificat opt" tipuri ~i anume: patru tipuri de Iamil.i eu un statut temporal' (1.: sotuldivortat si reeiisatorit;2. sotul vaduv si recasatorit ; :.;. ;otii scparati din c'auza razb~iulni si apoi reuniti : 4. casatoria post-sarcina) si patru tipuri de farnilii cu un statutpermanent (5. sotul divortat dar nerecasatorit : 6. sotul vaduv dar nerccasatorit,;7.separarca permancnta : 8. singurul parinte en un copil nelegitim si necasatorit). Fiecare tip de famitic prezintii caractoris-

i. l;7~

tici specifice, cu, implicatii. ~iefecte diferit. rnai ales in ceea ce privc\'te cresterea si .influen tarea psihocomportamenmla a, copiilor,

Odata ce familia en un singur parinte.a devenit 0 realitatr- incontestabila, ea a atras atenti, tot mai mult diferitilor cercetatori maio ale; , celor din domoniul ~tiintelor sociak. Concluziilr formulate nu sunt insa intotdeauna concordan teo Astfel, exista, pe de 0 parte, unfel de aver .tismente privitoare Ia riscurile maripe care I, prezllltii acest tip de Iamilie pentrn copil, ir sonsul at unci cand unul dintre parinti .estc absent pentru 0 perioada mare de timp, Iamilic 19i pierde abilitatea cle a .Iunctiona intr-omani era sanatoasa. Pe de ,dtii parte insa, exist:' .autcri eu pareri totalmente contrare. De exemplu, Hanson, S. (1986), cxaminand influenta , cine; variabil- asupra functionalitatii vie~ii de Iamihe. a gasit d suportul .social si comuni. carea efieientii sunt inalt predictive pentru bun, san3tate fizicii si mental" a mcmbrilor aeeste tamil'], mai ales a copiilor,

, C;hiar daca exist a diferite \,i complexe, tipo· 10g1l, cea mai irnpor tarrta distinctir- in cecacr privcsto familia eu un singur parint«, avand 11 vedere aspectele ei pur functional- si consecin tele sau efecte]e posibile, este eea clintre famili: condusa nutnai de dHrc mama ~i cea condusi nurnai de catrc tata. Celc mai trecvcntccazur apartin prirnoi categor.i, atingand, in 1986,88 'd, procente .(Norton, Glick, 1986). Varsta marne lor manifesta in ultimii ani (1 tendintade des cresterc, Astfd, dad in .1970, varsta 'medic er. d.e 37,2 ani, in 1984 ea. " scazut la 34,6 ani

//

174

lOLA"],)", Ml'fBOFAN, NiCOLA.E 1II1TRQPA"'.

Aceasta sitnatie se explica, pe de 0 parte, datorita cresterii numarului femeilor tinere en copii ilegitimi si, pc de alta parte, datorita cresterii ratei divortului pentru ferneile care s-au casatorit Ioarte de timpuriu (Eigner, J. J., 1989). FamiIiile conduse de catre mama ca singur parint», in urma divortului, sc ridica la 20 de procentc. 4ol::Lasand la 0 parte aspectele strict economicc, care nu sunt deloc neimportante, acest tip de familie ridica 0 serie ele probleme mai ales pc linia exercitarji rolului parental $i a relationarii interpersonale, Dad in cazul unei familii cu ambii parinti exista 0 distribuire a responsabilitatilor, rolurile parentale exercitandu-se in directie complernentara si compensatorie, in

, cazul familiei coneluse numai de catre marna, , tensiunea si incordarea in ceea ce priveste adoptarea rolului parental cresc, intrucat responsabilitatile ce revin ambilor parinti cael acum in sarcina numai a marnei. Deoarece ea trebnie sa fie si mama $i tata pentru copH, apar clemente aditionale tensive pentru rolul sau matern, obisnuit, Dar incercarea de exercitare corespunzatoare a ambelor roluri parentale duce frecvent fie la restrangerea sferei comport amentale specifice pentru fiecare rol, fie la exagerarea unor tipuri de conl'tuita ce intra in sfera de actiune a rolului matern=Spre exemplu, pentru ca sa nu se simta lipsa tatalui, mai exact a autoritatii acestuia, mama se poarta mai putin afectiv si mult mai sever in sanctionarea copihshri De altfel, datorita lipsei partenerului conjugal, sarcinile atat familiale cat ~i extrafamiliale ale

EU;MENTE .. l)E PSIHOLOGIE A CliPLULur

17:

mamei sporesc foarte mult, avand una din con sccinte restrangerea accentuata a timpului dis ponibil pc care sa-l afecteze relationarii eu copi lul sau eopiii sai. Studiile efectuate arata ci exista mari diferente intre timpul afectat or ganizarii unor activitati cu copiii in cazul fa. miliei conduse de mama care este ocupat. social decat in cazul familiei cu arnbii parinti in cadrul careia mama este, de asemenca, ocupata sociaL-

Studiile arata ca, in ceca ce privcsto relatio narea cu copiluI, apar serioase schimbari comportamentale mai ales in cazul mamelor divortate, Este posibil ca Iimitele dintre rolul parental si eel al copilului sa se estompeze in sensul ca, pc de 0 parte, mama, in special daca are rnai multi copii, poate manifesta tendinta de a abdica .d€ la rolul ei ca parinte, devenind un tel de partener al celui mai in virsta dintre .copii si, pc de alta parte, de a pretinde copiilor Sa fie mult mai maturi decat sunt ei in realitate (Glen~vick et Mowrey, 1986)_ tn consecinta, mama rnccpe sa sporeasca raporturile de comunicare privitoare la diferite aspecte legate de viata cu copilul care, in mod crescator, i~i asuma rolui de. confident, In multe privinte, mama in aceasta situatie tinde Sa se sprijine pe copil, considerandu-l un suport emotional si, in felul acesta, copilul este implicat in structuri interactionalr ce reclama un anum it grad de .maturitate if raport cu care el nu este suficient pregatit, Daca treptat, mama tinde sa confere copilului rolul parintelui absent, conflictele care apar intre ei

176

tind a irnita vehile conflicte maritale. Copilul este presat sa. preia acest rol si , totodata, poate fi pedepsit deoarece se "comportii" ca fostul 5ut. Fiind irnplicati in asemenea situat.ii de catrc mama, copiii nn pot sa-si exprime sentimsntele ~i trairilc lor tensional-conflictuale insi pat sa apara in timp diferite forme "mascate" de reactic, cum ar fi cazul unor somatizari sau conduite ncvrotice.

Referitar la familia condusa numai de catre tatti ca singur parinte, desi cazurilc sunt mult mai putin frecvente in raport eu familiile conduse numai de mama, in ultirnii ani se manifesta 0 tsndinta de crestere in unele tari. Astfel, in S.U.A., in '1984. di; totalul famiiiilor eu un singur parinte. cele conduse numai de dltre tata rcprezentau 12% (Norton et Glick, 1986). Media de varstii cste in jur de 42 de ani, existand si in cazul lor in ultimul timp 0 t-ndinta de descrostere. Privitor la sexul copiilor, in cell' mai multe cazurivin caclrul famiriei numai eu tatal ca singur parinte figureaza baietii, in timp ce in cadrul Iamiliei numai cu mama ca singur parintc, Iigureaza fett-le.

Spre deosebirecle mama, tatal in calitate de singur parinte prezinta caractcristici diferite pe linia adoptar'ii si exercit arii rolului parental, desi iii in acest caz apar clemente tensive aditionale rol-status-ului specific tatiilui. El este con~tient defaptul ca trebuie sa fie pentru copil !li t3t8. si mama. In accst sens, apar noi responsabilit:ili cum ar fi , rnai airs, ccle legate de mona j ~i de tn burile casnirr- ~i gospodnresti. Unii sunt

ELE.MENTE DE PSIfJOL«ll;;·J>. CVPL1VJl

177

total lipsi!i de asemenea expcriente in mornentul in care 19i asumaj.dublul" r~l de parinto. De aceea, Irecvent, tatal manifesta tendinta de a imparti asemenea gcn de. sarcina cu copiii '( Greif, G.L, 1985). Fetele. desigur, sunt de mai mare ajutor in aceasta directie. Totusi, comparand eel .. dou_ii tipuri de familie, tatal ca singur pan.nte pnme~te:. de regula, un sprijin mai redus din par!e<l: copnlor decat mama ca singur parinto. Aceasta srtuatie este determinata de mai multi factori, dar rnai ales de: neimplicarea \'olu~tara a copiilor de catrc t atal lor pentru ca el sa poata oferi dovezi privind "competent a" lui in legatura cu treburile casnico-menajcre : Incercare'.l de a usura tranzitin copiilor spre noul stil de ,;ata d1.n cadrul familici cu un singur parinto (tatal); dificultatea .in p1anificarea muncilor easn!c~ datorita implicarii in doua categorii de solIc1tan --. cele specifics tatalui si eele speciflce mamer (Hartson, 1986). In adoptarea si ,,:ereitarea .noului s~u. rol ~i anurne de singur pannte, tatu intarnpina dificultati si ei se plang mal ales de faptul cii nu pot sincroniza multiplele categorii d~: solicitari legate de cresterea ~J educarea <'op1110r, . de indatoririle casnicomcnajere si de activitatoa sa socio-profesionala ~ SUTsa mijloacelor de subzistcnta .. Cele mai mari dificultat] apar.. desigur, in cazul in care copiii sunt . foarte mici, necesitand rnasuri de ingrijirc specialc.

Privind irransarnblu.vdupa cum arata rezult at ele difcritelor investigatii efcctuate, tatii, in cali tate de singnr parint(', isi adopta ~i-~i

12 - c. 71

178

IOLANDA "!TnOFAN.N!COI.AIl M!TB,OFAN

exercita rolul parental intr-o maniera competenta, cu efecte pozitive asupra profilului psihocomportamental al copilului (Ambert. A. M .• 1982; Hanson. S.. 1986; Mendes. H.. 1976; Orthmer, Brown. Ferguson. 1976; Risman, 1986; Smith et Smith. 1981). Astfel, de exemplu, ei sa.isfac in mare masura nevoile emotionale ale .copiilor, ofcrindu-le, in maniera compensatorie, raspunsuri comportamentale specifice rolului rnatern. Dupa cum evidentiaza unele cercetari efectuate, copiii cc apartin familiei numai eu tatal ca singur parinte apreciaza si evalucaza gradul de investitie afectiva a acestora intr-un mod superior fata de cei care apartin familiilor eu ambii parinti, Cu toate acestea. exista ~i unele deosebiri: tatal ca singur parinte soricita mult mai rnulta indepcndcntd copilului; • in asumarea noului rol parental (ea singur parintc al copilului), tatal, de regula. i~i schirnba uncle atitudini si practici folosite in cresterea ~i educarea copilului. Ei mai "slitbesc" din spiritul lor autoritar, devin mal protectivi si mai grijulii. acordand 0 mai mare atentie nu atat aspectelor disciplinare cat mai ales celor educationale : • apelul la diferitc forme de sprijin extrafamilial (buniei, rude. cadre medicale etc.) este mai frecvent : • se produc mai dcse si mai ample modificari ale stilului eomportamental relational existent inaintea preluarii noului rol parental; • tendinta mai accentuata de "masurare" ~i evaluare a noului stil de viats.

Desigur familia cu un singur parinte prezinta particularitati organizatorice si functionale diferite fata. de modelul de familie cu ambii parinti.

ELEMENTE DE PSJHOLOGIE A CUPLU!.UI

179'

Pentru fiecare dintre eei doi piirinti apar n01 tipuri de solicitari care determina schimbari in plan comportamental. Relationarea eu copiii capiita infati\>ari diferite iar efectele asupra procesului de crestero ;;i maturizare psihologica si psihosociala a acestora sunt diferite. Fiind insi'i tot mai prezenta aceasta forma de familie in cadml arhitectonicii sociale, ea trebuic Sa intre tot mai mult in atentia cercetatorilor in vederea conturarii unui ansamblu de recomandari destinate a ajuta la cresterea eficientei preluarii, adoptarii si exercitarii acestui tip specific de rol parental in cadrul familiei conduse de un singur parinte,

180

CAPITOLuL XIII Calitatea vietii [amiliale ~ intre estimiiri, predictii $i solutii

• Scurta medlta~ie l)fospectiva l)sihosoeiaUt Calitatea victii circumscric.vfarh indoilala, starea §i eooluiia [amiliei nu nutnaiea·model institutional, c?nsfintit de istoria organiziirii sociale, dar mal ales ca model psihosocial dinamic , viu, desehis si dramatic transformativ, in perspectiva producerii, modclarii si autoreali-

zarii hintei umanc. '

Calitatea vietii Iamiliale este determinata atat din exterior -- cadru socio-cultural, nivel de satisfacere .a .nevoilor rnateriale (de la hrana si spatiu Iocuibi], la buget, contort, posibilitati de consum cultural si trai civilizat) - cat si din inferior calitatea relatiilor interpersonale, Aceasta din urma poate fi estimata prin intermediul mai multor indicatori asa-zisi subicciici" dar aJ caror impact este escntial in ~rice predic~ tie [amiliald :

• climatul socio-afecti V ;

• "bunastarea sexuala" ;

£t.EMt;NTE DE PSIHOCOGIE i\.CUPLULUI

181

• autentieitatea si complctitudinea eomunicarii intre partencri si copiii.Ior ;

• pastrarca unui echilibru dinamic intre fuziune si autonomic psihologica ;

• fluenta granitelor intergencrationale ;

.. coerenta si consonsul modelelorrle tlit conjugal si parental ofcrite eopiilor in procesul de educatie :

• gradul de contort ~i securiz are psihica . rezultat Jin sentimentul apartcnent~i familiale, ca antidot al singuratatii ~i' abando-

nului dezechilibrant : .

• sanatatea psihica ~i somatica a membrilor

Iamiliei ; ,

- • capacitatea de pastrarc si transmitere a rnodelelor spiritual-valorice pozitive, prosoeiale.

Ast.iz.i, mai mult ea oricand, familia ramane ~ ~M!LIE in ma~ur.a in care poate .asigura 0 191ena psihomorala ~l 0 terapie .psihosociala icon'tmua membrilor sai, in masura in care ca i~i dezvoltil resursele de a face fata. stressurilor multi,?le (int.erioare. si oxterioare). Ea i~i pastreaza integritatea ~I longcvitatea numai in rna-sura in care le confcra mcmbrilor sai un sens cocoolutic, .0 "scena" de recunoastere, .valorizare ~i autoafirmare, dar mai ales un mijloc de asigurarc a sandla!ii psihic~ §i socia(e.·

Din nefericire, tcndintele spontanc ale renomenului familial In dcccniile 7 9i 8,pe plan mondial, v par sa argnmenteze, en 'forta impresionanta9J uneori alarrnant L'.ar.stntisticilor, di familia se confrunta astazi .. dramatic cu simpto-

182

JOLANDA MITROFAN, NICOl.AE MITROFAN

EL.EI~mNTE DE ,PSIHOLOGIE A CUPLULUI "

18<

,mele unei veritabile crize psihosociale (D. Perlman, S, Duck 1986, J. Dumas, 1985, L Roussel, 1989).

Observatiile noastre rnai mult sau mai putin sistematizate (1984, (1989), au identificat si pc familia rornaneasca unele dirrtre aceste tendinte.

Revenind la tendintele speC1jice familiei c~temporane, mentionam : • pericolul imineni al dezinstitu/iollalizdrii si denuclearizdrii ca urrnare a cresterii semnificative a fenomenului de instabilitate, divortialitate, corel at cu scaderea numaruluirecasato~irilor. Consccinta imediata 0 constituie fragilizarea ~i de cele mai multe ori, psihosociopatologizaroa relatiilor dintre soti !?i in special dintre parinti ~i copii. Mai mult, dincolo de aparanta institutiei familiale statuate prin casatorie, asistam la prefaceri ale structurii rolurilor feminine ~i masculine, unele cu vadit rise psihopatogen, la substitutii ~i inversiuni fort ate in raport cu prerogativele de sex, la distorsiuni sau amputari ale exercitarii rolurilor famiJiale, la evaziuni sau abandon de TOI, asa incat, hiatusul dintre statut si rol se accentueaza., favorizand tendinlele entropice ale celulei maritale, si prin ele, ale intregului microgrup familiaL Exista 0 tendinta net a la proliferarea unor noi modele sau pseudo-modele familiale, care poarta pecetea unei tranziente psihosociale, frizand aparent eforturi adaptative, dar anuntand, in fond, disfunc/ii cu rdsunet .La distanfd", ce pot periclita echilibrul psihologic si implicit, social, al "consortiJor", "fals-consortilor:', "exconsortilor", dar mai ales, al copiilor acestora.

Multi dintre acest.i icopii sunt viitonk-adnlt plutind in confuzia modelelor parent ale multi, pIe, succcsive, incomplete, mereu.Trustrati. de cilJd:ura si comunicare afectiva, de coerenta ~ "eompetenj:a" modelelor de rol masculinsat ferninin, dar si parentale. "Programali" la imaturitate socio-afectiva, ei vor fi tentati sa nege valorile convietuirii familiale cautand noi for. mule" de viati, mai putin frustrante, incorse-

tante si amenirrtatoare. ,

Familiile monopareniale sau asimetrice(compuse de obicci din mama si copilul sau copiii sai proveniti dintr-o casatorie, dintr-o uniuno Iibe~a sau ~hiar dintr-o relatio intampliitoarc), uniunile . hbere , eu sau fara copiii proveniti elm relata anetnoare), celibatul - tot maipreferat - sunt noile .formule" pentru care opteaza tot mai multe persoane. Alternativa preferata din ce in cc mai freevent de catre cuplurile tinere, in ultimul deceniu este uniunea libcra, care tinde sa inlocuiascil pe 0 perioada destul de lunga (5 -10 ani) familia statuata prin casatorie ;

• inautenticizarea rclaiiilor familiale este a dona tendinta specifica multora dintre cuplurile contemporano, in cadrul institutional care continua sa detina totusi ponderea cea mai mare _, casatoria. Acest fenomen sc cvidentiaza in proliIerari marginal sociopatogene - semiciisnicia ~ pscudo-casnicia, ce tradeaza primela semne de psihosociopatologie [amiliald.

Infidelitatea, disfunctiile sexual-afective, alcoolismul, conflictualitatea patogena nu sunt cauze prime ale divortialitatii, (desi ele apar consemnate ca 'atare in documcntele leg'lle), ci sunt

184

IOl.ANDA MITIWFAN; NICOLAE MITI10PAN

ELhMF.lh,E DE P.UHOLOGIE A CUPLULUI

lil!;

consecinte ale unui frecven t proces de inadaptare rnaritala. Cauzele acestui proces trebuie cautate in mie. ul forrnarii personalitatii in dificultatile ci de maturizare afectiva, sociali.i. ~i moral-spirituala, in ignorant a sa relationala; in absent a unei minirnalo culturi a relatiilor sat isfacatoarc ~i civilizate intre sexe. Adesea, precaritatca conditiei socio-economice sub nivelul satistaceriinevoilor bazale de siguranta 9i sanatate biologica si psihologica, corel ate eu un sistern instructional-educativ incornplet sau deficitar, sunt de natura, sa accentuezc, sa intretina si saiagraveze dcficitele adaptativesocio-fdmiliale de azi si de miine. Nu putern ignora faptnl eli 0 [amilie "boinavd" din pnnc! de ""dere interpersonal genereaui in perspectivt! 0 societatc [ragilli din junet de vederc psihosocial. Ea distorsionoaza profund rolurilc, scopurile, aspiratiile si cornportamentele membnlor Sa!, pericliteaza in consecinta, nu numai eficienta si stabilitatea sociala a acestora, ci ~i eficienta, coercnta ~i echilibrul psihomoral 31 socictat ii ca intreg.

Efectul de recurenta este incont-stabil in dinamica existcntci ... Criza psihosociala a familiei 'rcflecta. fara indoiala, (~i I1U numai) criza mot ale; a societatii, ,dar fa poate' de,'tni motor in meniinerca ~i agrauarea crizei structurilor ~i [unctionalitdii: socialc, Or, nu putcm raspunde la intrcbarea "care sunt factorii ce explica, asigura si potentcaza calitatea vietii in general?" eludand proliferarile psihosociopatogcn« ale nucleului familial actual san ignorandmijloacelo el" protcct ie.iterapie psihosociala, educatie si cultura relat ionala ale acestuia.

Experionta internationals a speciali!1tilor in dOme!~lU !1C of era ,modele de asistenta complcxn a Iarnili-i aflate m dificultate, de cca. 40 -50 de, ani. NIentionam dintreacestea ca teva dintre cell' mai cunoscute :

sistemul britnnic. dctine prioritatea istorica prin inf:intarea in 1948 a unei sectiuni de c".rcetar~ si r~zolyare a situat.ilor Iamilials (Family Discussion Bureau). in cadrul Institututului de relati i umane Tavistock din. LO;lclra Organismul Marriage Guidance Council, care poscda ramificatii in majoritatea tarilor;

~. ~lstemul consult at iilor de sfat genetic ~i pla~ltIca,:e Iamiliala, care se dczvolta dupa 19!?'" avand drept scop problema reglarii nasterilor, fccunditatii si tratiirii disfllnctiilorpsiho_

sexuale ; , ,

- sisternul Irancez de consiliere conjug ala, infii~tat inca din 1961 (L' Asociation Frall~aise de \ entres de Consultations (olljugalcs);

-- ,,~coala parintilor", sistem de influenta Iormativj; profamiliala initiat a de l\I. A. 15al;lbert (L'Ecole des Parent s et des Eclucateurs de Paris) ;

- sistcmul de consilicre famihala multirarnifieat din Elvetia, initiat de E. Sordet in 1974' -- experienta americana in sfat premarital _.: ]. Trainer, 1979;

- programclo de psihosexoterapie initiate dup.. anii 60 in SUA (W. Masters, V. Joh~son. S. Kaplan ctc.), l)rcenm ~i practicare uzuala a l'sihoterapi:Jor de farnilie (Y. Satir, D. Bloch, D. j ackson, J.Haley, S. 'Minllchin, J. Perez, J. .Framo, etc.).,

/

186

IOLANDA MITHOFAN, NICOLAE' MITHE}FAN

ELI£MEN1E DE PSlHOLOGIE A CUP LULU!

187

Fiinta umanii: poarta in ea vocatia foricirii.

In devenirea sa, de cele mai multe ori, eai~i urmareste autoafirrnarea, autoimplinirea, autoreaJi'larea, A ceasta (Sic expresia libertajii sale auleti.e,

Calea afeeliva - iubirea §i armenia intre sexe ~i lhtre pdrinti Ji copii, cunoasterea, valorizarea si stimularea interpersonala intru bunastarea comuna, ca indicatori ai relatiilor intergencrationale si implicit, ai calitatii viet.ii - este la fel de important a ca 'li calea prosperi ta'[ri materialc, aflandu-se eu aceasta in stransa interdependcnta. lntr-uncadru socio-economic ostil ~i frustrant, omul se apara adesea sacrificandu-si ~i mut ilandu-si propriile resurse afective, spirituale, morale, el reuine sineur printre ai sdi, indepartandu-se de ai sai 'li actionand uneori impotriva lor.

Disputa puter ii , stilul de negociere, strat.egiile ) cooperarii, competitiei si conflictului, comper tentu asumarii sarcinilor ~i responsabilita tilor de rol-status (fie cl masculin, feminin, parental, filial, civic) sc deprind, se "invata" si se formea?a in nucleul familial. Primele exerci tii de convieililfF;'-mar-muH' san mai putin civilizat, sc desia~oara in famiJie ;;i "zestrea''' disponibilitatilor adaptative psihosociale, ,J,cstrea de eficitnta sociala" (maritala, parentala, dar si profcsionala) se dobandestc primordial 1n §i prill

[amilie.

La acest sfarsit de mileniu, in accst moment crucial al transformarilor. familici din sine si pentru sine, in ciiutarea dramaticii a noilor

modele. de ~';ata, 0 meditatio prospectiva ne-ar putea ilumina poato, asupra sensurilor ~i tendintelor ci evolutive.

C u g,&nd ul Ia a va tarurile sale psihologice, la ;('su{'5Cle el ~fectlvc, morale, culturale, biologice, III a face fata prezcntului si viitorului FAMILIA ramane pentru fiecare dintro noi 0 intrebare la care nu se poate raspunde decat ell iubire ....

ELEME~;rp: DE I'SlfIOLOGIE ACl'I'LULUI

189

nlBLIOGIlAFJ:E SELEC'l'IVA

A BH_AIIAM. G., PASI}';], ,~v .. Nouoeltee tneraries scxueites en Btots Units; In ~,:!\<Icd. e t Hvg .«, nr. 104H. 1973.

APTEH •• 1.,SJ\.I1TH, R.C.P .. Sexuui Benaoior aJln the Ther(!P!lof PsWhological Reversals, ill Lone und Atraction, Pergamon Pre!>~·Oxf.\)rd and ~(!w York, 19i1J.

13IGNEH, .J. J', Parent-Cnttd Rotatione. A.n infro(/lIfiioll If) PoIcn~illy.Macmil1an pnbJishing Company, New York.. 1~IN9.

BIHO;-';, A., La mctad!e flu couotc- et son approche tnerapnuioue, in "Semctne des Hoptt anx", ldme 31, nr.22, Hl'3.

BLOC!\, n., Tccimiques of Fmni!!J Psychotherapy. Grunc and Srratton, Inc.,v-w Yorkj-;HI";:-l.

COLE.7IL\_~, C .• 1.,: _ intimate Relotlonekioe, Jlartioge (Iud Fmlli1!j (second eo,)," :\In.c:mi}hm Publhhing Company, :\('\Y York," HISS.

COREY, G" Theory -ami Practice of Couneettnq and J'syc!wUlercn,' (fourth rel.}, Brooke-Cole I'uhltshlng Company, J'nctnc Grove" C",Ufnmi-a', 1~!~11.

COTfK'\.l:X,J., Approche d in J. Guvotat

(<:001'11.) Psvchothcrnpic s \"01. 1.

CO\Y.-\:"J, C, El,"DEH, 'L. lA'S Femmes

fjll'i/s, Ed. ;"lHcillt,

nTC},,», N., T('llM()JiS.

!JLC1';-, S., PEH.Li\L\~, 1L L'"

ona.Detenoration, Sage Focus Edition~, rcbr.

nLH{_;AN.\xD, ."., Sf-L\LL'"l, [1., Three Types of Fam!!" Struc-

ture, ana Pfl!/c/wlogicul- DifFuentialill1J : (/ .000t11(II1 tne

Juaneor-Busuar Socicto. ill "Tnternnttonal Journal fit

chnlogy", .

DC,\IlTHC, V., scxnat-:

({(['dil1 ul: l ibcrc sJlldenr(;~ti.

luerere de Bueurcsti,

19!11.

E.Ll:\DE, rFl-:TD, S., Paris 1 ~lli:l_.

FHO.\-I}T, E .• Tcrtc 1P83.

CELfJ:;\IEN, h., Med. de France, 81, IIi'. <llHAHJJ, A., Le cnois au conjoint,

liUIlWHics

190

IOLANDA MiTROFAN, I'(ICOLAE MJTROFAN

GOLSE, D., 8., DLOCH. M., L'amour cilu()r, Haeette~ Pur+s, 1987' GOLU. P., Fenomme ~i pmcl:',f«(i' p:>ilw.'>f)ciaie, Ed. ~Uinlltle.J ~i enclctopedtea, Bueurestt, 19H9.

If ABE Fl.T, P. ET )'\'1" Dictionnaire de [II w!xnalite, Ed. Setae, 1981. i1ENDHIX, H.; Getting the Looe You ""aot. A Gllidc (fJr Couples, Harper und How, Publishers, New York, 1988.

HOLDEVICI, I., VASILESCU, I. P., Aclillil«/ea spBrlifilt Deciztc, uuloreglart:. perfofmollf6, Ed. Sport-Turtsm, 1968.

IONESCU, A.,Psillo[ogia tamiliei. Normatitate fji psibDpaloiogie fomilialti, in (i, Ionescu (coord.}, Pslbologle cltntca, Ed, Acaderniei, Bucurestl, 198[1,

,I{rLLIEN, J., Le plaisir se ruet est-if peefle~ Ed. Guy' le Prat, Paris, 1983.

LA H.OSSA, R., Becoming (t, Parent, tn Family Studies Text Series,

vot. ~I, tube, 19fHi. .

MASTERS, 'N., .rOII~SON. Y .• {A",~ 1fl(;_qerllf:tlll".~ ... e-xuetlee d {CII. troitement, Ed. Laffont, Paris, 1971.

MI.NCCIlIN, S., Families fwd l,'mnily Therapy, Ca.nhddgel\las<;;:

Harvard Cni". I)1~S9,197 •.

"WIRCEA, C., Intercomunicoree, Ft1. ~tiiutihci.\ ~i enctctopcdtca Bucurcstt, 1979.

MITHOFAN, T., Cuplut ('()njugol. :'rmoni~ ~i d;"!tirmon~·e, Ed. ijtlintifieii ~i enctctopedtcn, BtI('IH'f"~ti, 1089.

MITi{OFA~, N., J)r£lgost~tf ~i erisa/Mia, 'Ed. ~tiiu\jfica ~i enclelcp('dica, Bueurestt, 1 \-184.

MlTHOFAN, I., :VllTHOFA.N, S .. I't"flfm I) (lj~lIi(:ir arnwniO<lsd, lu vol. Psthotogta !ji vtat a {~'Itid-iall~l (enord. Y. Ceausu, 11.Pitariu .. M. Tomar, Ed. Acedcnuct, Bneurestt, 1968_

MITHOFAN, I. l\llTHOFAN, N., Ponutta de La A. te . Z. Mic

uictionar atnietii de ramifi~, Ed. ~tijn1-ificil, Bucurestt, 1991 MOBIS, 0., Le coupte IHI, Ed. Gru.;sd. l'ari!;, 1985_

OLlVIEH, C., FiLleB d'EIJ(. Ed. Denoet. Parts, 1990.

I'Ot.S, 0., Our Intimate Rd{Jli<wsbips. M'(trrwge and Family, Harper anrl Howv.Publtsbers, New York, 1989.

HOl.'"SSI':r.., 1,., La famillr; incertaine, Ed. Odtlc Jacob, Parts, 1989. SATIH., V" Conioint Farniiy l'Mm[Jg, Sctcnccs aud Isenavior Bocks, Palo Alto, 1 \:)64.

SHAVEH, P., lL\:'\f)HJClI, C., Se.r (Iud Gender, 1n He v iew 0-1 Pers. anti Social Psvcnologv, vot. 7, rebt-. 1987.

TOKDJ:\L\N, G., L« matodie CfJtljUg(ti e, Mal'about I:ui. ... t ., Paris 197:\.

ZWANG, G., LJysarmoni-es sc.tuellf'~ du couple : C({WI~B ou cowII:qeuccs de i« d!I$(U'm~mie umjfl{}f1ll~" in GMT.. Mi':d. de Frunoe tome S1, ur. 29, 197,1.

Hedactor : P. MII1A lL Tehnoredac1m: ELIS~-,\BETA ZDRt..,T

Dat 13 culcs ]H.O:~.HIfJ4. Bun de tipar- 17.04.1994.

Apart~l HI~)4, Tirn] 10 000 ex. Coli ttpo 12. Fonnar 16[.')4 x 84 Tiparn} exccutat la S. C. "CI\:IYEHSCL" S.A. sub comanda 71.

JJireetor al CaSf'1 de Edftura ~I Presii ,,~_"-:\SA" S.R.L.

MIIIAIL I'I~eoCJ

, '

\\

!

I

I

i

I

t

f

I

1

DATA
RESTITUIRH
19 nr:r linn 06 MAR ZUUJ
. 2 8 MAR lG~
. 0 4. DEC. 2001

19. DE 2001
'I? r:r:R Ilfi7
no UJD .......
f-
~ r "
• J IiUI I·~U£
/ '-..,
~J2~ WOll)
, 7 III ,m1}3 It

I

r

ce $T,,,,,: .

CAT $T,,,,,:

CU"" $T,,,,,.

LEI 2000

ISBN 973-9167_18_7

/ !