FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT CU FRECVENTA REDUSA

SPECIALIZAREA: MASURATORI TERESTRE SI CADASTRU

PROGRAME §1APLICAJII DE TELEDETECJIE

NOTE DE CURS
ANUL IV - SEMESTRUL II
BUCURESTI
2009-2010
Conf. Alexandra BADEA
Programe §i Aplicatii de Teledetectie
- Note de Curs -
Conf. univ. Alexandru BADEA
CUPRINS (nu mai e bun)
1. Agenda Spafiala Romana 2
Directii principale de cercetare: . 4
Oferta de cercetare-dezvoltare §i servicii 5
2. Agenfia Spatiala Europeans (ESA) 5
3. OrganizafiaNafiunilor Unite ?i rolul sau privind imageria satelitara 7
4. Societatea Internationale de Fotogrammetrie ?i Teledetectie (ISPRS) 1 3
5. Directiva europeana INSPIRE 15
Principiile INSPIRE 15
Stadiul de implementare al Directivei INSPIRE 17
Aplicarea Directive! INSPIRE in cadrul proiectelor tematice 20

1. Agentia Spatiala Romana

Agentia Spatiala Romana - ROSA, este o institute publica fmantata integral din venituri proprii
functionand conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 923/20.11.1995 si a actelor ulterioare in sistemul
Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii - Autoritatea Nationals Pentru Cercetare Stiintifica
(M.Ed.C.LA.N.C.S.), este organizatia coordonatoare la nivelul national a activitatilor din domeniul spatial,
avand misiunea de:
• promovare a conditiilor favorabile desfasurarii activitatii de cercetare dezvoltare in domeniul spatial;
• initiere, coordonare si realizare de cercetarii de baza si aplicative m domeniul spatial si aplicatiile in activitati
economice si sociale;
• asigurare a prezentei active a Romaniei la actiuni Internationale care conduc la progrese in domeniul spatial si
la utilizarea in scopuri pasnice a Spatiului Cosmic;
• reprezentare pe baza de mandate , a Guvernului Romaniei in relatiile care decurg din acordurile incheiate de
Romania cu parteneri straini in probleme spatiale.
Principalele atributii ale Agentiei Spatiale Romane - ROSA, in conformitate cu Regulamentul de
Organizare si Functionare, sunt:
- initiaza, executa, coordoneaza §i integreaza de lucrari de cercetare stiintifica §i dezvoltare tehnologica
§i aplicatii socio-economice in domeniile tehnologiilor si aplicatiilor spatiale si domenii conexe;
- participa, prin propriul centru de cercetare, in calitate de unitate atestata, la programele CD-I finantate
prin A.N.C.S., precum §i alte institutii si organisme finantatoare;
- poate coordona Programe Nationale de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pentru domeniul spatial,
aerospatial si de securitate al A.N.C.S.;
- colaboreaza cu Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare §i cu alte organisme abilitate
la elaborarea Programelor anuale si de perspectiva in domeniul spatial, aerospatial si de securitate;
- colaboreaza cu Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare si cu alte organisme abilitate
la selectionarea si utilizarea specialistilor evaluatori ai rezultatelor ce se obtin in cercetarea §tiintifica in
domeniul spatial, aerospatial si de securitate;
- colaboreaza cu institutiile din Romania interesate T~ ^xplorarile spatiale;
- asigura asistenta §tiintifica si tehnica pentru institute nationale de cercetaredezvoltare, institute ale
Academiei Romane, universitati, societati comerciale cu activitate de cercetare, regii autonome cu
activitate de CD, companii nationale cu activitate de CD, ONG-uri, unitati afiliate sau alte institutii de
cercetare din domeniul spatial, aerospatial §i de securitate;
- sistematizeaza informatia (banci de date) la nivel national, privind organizatii, activitati, competente,
experti etc. din domeniile: spatial, aerospatial s.i de securitate;
- asigura participarea permanenta a Romaniei la sistemele si retelele de informatie si cercetare in
domeniile spatial, aerospatial si de securitate (European Space Technolgy Master Plan);
- organizeaza manifestari §tiintifice in domeniul spatial si de securitate;
- asigura cooperarea in domeniul spatial, aerospatial §i de securitate cu organisme din alte tari, precum s.i
cu organisme internationale;
- asigura coordonarea activitatilor Romaniei in relatia cu Agentia Spatiala Europeana (Legea nr. 1/2007);
- asigura coordonarea activitatilor de CD-I desfajurate in cooperare cu Comisia Europeana pentru
domeniile spatiu, securitate, aeronautica §i programe multidisciplinare (GMES, Galileo etc.);
- asigura reprezentarea Romaniei in organizatiile interguvernamentale §i internationale de profil (Agentia
Spatiala Europeana - ESA, ONU – Comitetul pentru Utilizari Pasnice ale Spatiului Extraatmosferic -
 COPUOS, Comitetul pentru Cercetari Spatiale (COSPAR), Federatia Astronautica Internationala (IAF),
organismele de specialitate ale NATO si EDA, altele;
- initiaza §i participa la elaborarea de documente cu caracter juridic privind reglementarea unor aspecte
organizatorice, acorduri de cooperare internationals §.a. in domeniul spatial;
- acorda consultanta de specialitate activitatilor Subcomisiei pentru Spatiu §i altor organisme ale
Parlamentului Romaniei, in domeniul sau de activitate;
- asigura coordonarea §i secretariatul Grupului Inter-ministerial pentru cercetare-dezvoltare in domeniul
Securitatii (GIMS) (H.G. nr. 1574/30.09.2004);
- participa la §edintele Comitetului National pentru Situatii de Urgenta;
- participa la §edintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT);
Incepand cu anul 2001 Agentia Spatiala Romana - ROSA a coordonat in cadrul Programului National de
Cercetare, Dezvoltare §i Inovare (PNCDI I)
• PROGRAMUL AEROSPATIAL (2001-2006)
• PROGRAMUL SECURITATE (2005-2006)
De asemenea, in cadrul Programul cercetare de excelenta (CEEX) – tematicile AERONAUTICA,
SPATIU si SECURITATE.
Conform Legii nr. 1/2007, Agentia raspunde din partea Guvernului pentru implementarea proiectelor
nationale in relatia cu Agentia Spatiala Europeana. De asemenea, Agentia Spatiala Romana reprezinta Romania
in cadrul NATO Programul Science for Peace and Security, precum §i in alte organizatii Internationale in care se
promoveaza proiecte romanesti.
Pe durata unui deceniu, ROSA, pe baza propriilor eforturi de cercetare si consultanta, a devenit o
organizatie s.tiintifica si de inalta tehnologie care coordoneaza, promoveaza sj reprezinta activitatile nationale de
cercetare §i aplicatii spatiale, aerospatiale §i de securitate.
Directii principale de cercetare:
• coordoneaza la nivel national activitatile spatiale si cele de cercetaredezvoltare din domeniile aerospatial si
securitate;
• reprezinta Romania §i organizatii romane la nivel international in organizatii de profil;
• promoveaza dezvoltarea de cercetare-tehnologie si capacitate in domeniile de competenta;
• efectueaza cercetare §tiintifica §i dezvoltare tehnologica atat prin resurse proprii, cat §i ca integrator de
proiecte complexe.
ROSA deruleaza proiecte proprii de cercetare in domenii specifice activitatilor spatiale:
• explorarea spatiului si aplicatii spatiale directe (observarea Terrei, navigatie, pozitionare §i comunica|ii
spatiale), aplicatii integrate (geoinformatie spatiala, agricultura de precizie, managementul dezastrelor,
telemedicina servicii de localizare);
• tehnologii §i sisteme de procesare §i management al informatiei spatiale §i managementul cunojtintelor;
• sisteme sj tehnici spatiale §i aerospatiale la bord §i la sol;
• cercetari de tip socio-politic in domeniile politicii spatiale s.i securitatii globale.
Specificul activitatii de cercetare este integrarea domeniilor §tiintifice §i tehnologice avansate pentru
realizarea de aplicatii concrete cu impact socioeconomic.

ROSA investe§te in prezent §i in propriile domenii tehnologice de nisa: sisteme de nanosateliti in zbor in
formatie conectati prin GRID, sisteme de managementul datelor si al cunoa§terii, tehnologii nanofluidice.
Oferta de cercetare-dezvoltare §i servicii
• Cercetare §i consultanta in domeniile de stiinta §i aplicatii spatiale,
• Reprezentare internationala,
• Conducere de programe §i proiecte de cercetare ROSA dispune de experienta, capacitate umana §i tehnologica
specializata in realizarea de proiecte de aplicatii spatiale de dimensiuni medii si mari:
• de tip extins (realizarea de sisteme de informatie globala prin tehnologii satelitare; exemple: proiectul
LCCS de stabilire a acoperirii si utilizarii terenuliii in Romania si proiectul LPIS - metode de control al
subventiilor agricole prin tehnici satelitare)
• de tip intensiv (tehnologii de baze de date geografice, metode §i algoritmi de data mining, ecunoastere
de forme, knowledge management)
• de tip integrat - integrare a aplicatiilor spatiale, observarea Terrei din satelit, pozitionare §i navigatie
prin satelit, comunicatii satelitare, misiune microsatelit.
2. Agentia Spatiala Europeana (ESA)
Agentia Spatiala Europeana (ESA, European Space Agency) este o organizatie interguvernamentala creata in
1980, cu sediul la Paris, in scopul asigurarii si dezvoltarii cooperarii, exclusiv pa§nice, intre statele europene in
domeniile cercetarii §i tehnologiei spatiale. Academia Spatiala Internationala Tsi desfajoara activitatea in trei
centre: Noordwijk arm Zee (Olanda), Darmstadt (Germania) si Frascati (Italia) si are 19 membri. E.S.A. este
organizatie independenta fata de Uniunea Europeana.
ESA are sediul la Paris si centre specializate in Olanda, Germania, Italia si Spania, birouri de legatura in
Washington DC si Moscova, un birou la Braxelles, pentru relajiile cu Comisia Europeans, precum si o reprezentanta in
Guyana Franceza.
Agentia Spatiala Europeana isi desfasoara activitatea in centre de cercetaredezvoltare specializate:
• Noordwijk arm Zee (Olanda). European Space Research and Technology Centre (ESTEC)
• Darmstadt (Germania) European Space Operations Centre
• Frascati (Italia) ESRIN (Centre for Earth Observation)
• Kourou, Guyana Franceza, Guyana Space Centre (CSG)
• Cologne, Germania, European Astronaut Centre (EAC)
• Villanueva de la Canada, Spania
Central de Cercetare si Tehnologie de la Noordwijk este cea mai mare structure din cadral ESA dedicat un testelor
si hub pentru activitatile spatiale europene. Central are responsabilitatea pentru pregatirea tehnica si gestionarea proiectelor
spatiale finantate de ESA. Deasemenea, ESTEC asigura suportul tehnic pentru derularea misiunilor satelitare in curs de
desfasurare, explorarea spatiului si a activitatilor spatiale umane. Tot la ESTEC este sediul directiilor tehnice, de management
al calitatii si pentru pregatirea zborurilor §i a departamentului de cercetare stiintifica.
European Space Operations Centre din Darmstadt, Germania, asigura controlul navelor spatiale pe orbita. Central
de comanda este legal de de statii terestre amplasate pe intreaga suprafata a planetei. Astfel, satelitii pot fi manevrati, fiind
posibila efectuarea opratiunilor de rutina a sistemelor de monitorizare si transmiterea de instractiuni. a ESOC Este
functioneaza Directia de operatiuni si de infrastractura.

3. Organizatia Natiunilor Unite §i rolul sau privind imageria satelitara

Oficiul Natiunilor Unite pentru Afaceri Spatiale (United Nations Office for Outer Space Affairs) este o
structure a Natiunilor Unite responsabil cu promovarea cooperarii internationale in scopul utilizarii pasjnice a
spatiului cosmic.
UNOOSA functioneaza ca secretariat al singurului comitet delegat de Adunarea Generala a Organizatiei
Natiunilor Unite privind activitatile referitoare la cooperarea internationala in domeniul spatial:
ComitetulNatiunilor Unite privind la Utilizarea Pa§nica a Spatiului cosmic (COPUOS - United Nations
Committee on the Peaceful Uses of Outer Space).
UNOOSA are, de asemenea, responsabilitatea punerii in aplicare a atributiilor Secretariatului General
ONU privind inventarierea obiectelor lansate in spatiu in conformitate cu dreptul international §i intretinerea
registrului Organizatiei Natiunilor Unite.
Prin intermediul Programului Nafiunilor Unite cu privire la aplicatiile Spatiale, UNOOSA organizeaza
in beneficiul natiunilor in curs de dezvoltare manifestari internationale, cursuri de formare profesionala §i
proiecte-pilot pe subiecte care includ:
• teledetectie,
• navigatie prin satelit,
• meteorologie prin satelit,
• tele-educatie
• notiuni de baza in domeniul §tiintelor spatiale de baza.
De asemenea, OOSA este punct focal de tip hot line (24/24h) pentru solicitarile de imagini satelitare
solicitate de tarile afectate de dezastre. Pentru aceasta, a fost constituita Platforma Natiunilor Unite pentru
informatii bazate pe date spatiale pentru Managementul Dezastrelor §i Reactie de Urgenta (UN-SPIDER).
UNOOSA asigura in prezent secretariatul Comitetului International pentru navigatie globale prin satelit (ICG).
UNOOSA, pregateste §i distribuie rapoarte, studii §i publicatii cu subiecte din diferite domenii ale jtiintelor
spatiale, aplicatiilor tehnologice si a dreptului international referitor la spatiu . Documentele §i rapoartele sunt
disponibile in toate limbile oficiale ale Organizatiei Natiunilor Unite prin intermediul sitului
http://www.oosa.unvienna.org/. UNOOSA are sediul la Oficiul Natiunilor Unite de la Viena, Austria.

Utilizarea satelitilor nu este limitata de frontierele geografice s.i geopolitice, dar trebuie sa respecte principiile
promovate de UN-OOSA (United Nations Office for Outer Space Affairs) organismul specializat al ONU prin Comitetul
pentru Utilizarea Pasjnica a Spatiului Extraatmosferic. De fapt, OOSA un organism de reglementare, colaboreaza strans cu
alte agentii specializate tematic din cadrul ONU in vederea promovarii tehnologiilor de observare a Terrei. Pot fi amintite
aici:
• UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organiytion),
• FAO (Food and Agriculture Organization),
• UNEP (United Nations Environmental Programme),
Ca urmare a rezolutiilor adoptate la Forumul Mondial pentru Dezvoltare Durabila (World Summit on Sustainable
Development) de la Johanesburg, ca rezultat al acordului inter-agentii, la inceputul anului 2003 a fost aprobat s.i publicat un
documentul sinteza "Space Solutions for the World's problems" al carui text este reprodus integral m cele ce urmeaza :
Documentul care reglementeaza activitatile din domeniul teledetectiei "Principles relating to remote sensing of the Earth
from outer space" are urmatoral continut:
 SOLUTII SPATIALE PENTRU PROBLEMELE LUMII

Cum utilizeaza familia Natiunilor Unite tehnologiile spatiale

pentru dezvoltarea durabila

Posibiltatile legate de Utilizarea datelor imagine

Adunarea Generala,
Revenind la rezolufia 3243 (XXIX) din 12 noiembrie 1974, in care a recomandat ca Subcomitetul Legislativ al
Comitetului pentru Utilizarea Pasnica a Spatiului Extraatmosferic sa ia in considerare problemele implicatiilor legate ale
detecfiei de la distanfa a Pamdtului din spatiu, precum $i rezolufiile 3388 (XXX) din 18 noiembrie 1975, 31/8 din 8
noiembrie 1976, 32/196 A din 20 decembrie 1977, 33/16 din 10 noiembrie 1978, 34/66 din 5 decembrie 1979, 35/14 din 3
noiembrie 1980, 36/35 din 18 noiembrie 1981, 37/89 din 10 decembrie 1982, 38/80 din 15
decembrie 1983, 39/96 din 14 decembrie 1984 si 40/162 din 16 decembrie 1985, in care s-au solicitat consideratii detaliate
asupra problemelor legale privind teledetecfia Pamdntului din spatiu, cu scopul trasarii principalelor directive privind
teledetecfia,
Luandu-se in considerare raportul Comitetului pentru Utilizarea Pa^nica a Spafiului Extraterestru de la a 29-a
sesiune (A/41/20) §i textul principalelor directive privind teledetecfia, anexate, Notdndu-se ca pe bazele elaborate de
Subcomitetul Legislativ, Comitetul pentru Utilizarea Pa$nica a Spafiului Extraatmosferic a alaturat textul principalelor
directive privind teledetecfia,
Considerdndu-se ca adoptarea acestor principii va contribui la intdrirea cooperarii internafionale din domeniu,
Se adopta principiile privind teledetecfia a Pamdntului din spafiu prezentate in anexa prezentei rezolufii.

Principiul I:

a) termenul "detectie de la distanta" inseamna studierea suprafetei Pamdntului, din spatiu, utilizdnd proprietatile undelor
electromagnetice emise, reflectate sau difractate de cdtre obiectele studiate, in scopul imbunatatirii managementului
resurselor naturale, utilizarii solului $i protejarii mediului;
b) termenul "date primare " se refera la acele date neprelucrate, achizifionate de senzori plasafi pe aparatul din spatiu, care
sunt transmise la sol, din spatiu prin telemetrie, sub forma de semnale electromagnetice, filme
fotografice, benzi magnetice sau alte mijloace;
c) termenul de date "procesate" se refera la datele obtinute in urma procesarii datelor primare, procesari necesare pentru a
leface utilizabile;
d) termenul de "informatii analizate" face referire la informatia rezultata din interpretarea datelor procesate, a datelor de
intrare f / a cunogtintelor din alte surse;
e) termenul de "activitati de detectie de la distanfa" consta in operatiunile efectuate de sistemele spatiale de detecfie,
colectarea de date primare s_i stocarea, interpretarea s,i diseminarea datelor procesate.

Principiul II:

Activitatile de teledetecfie vorfi efectuate conform intereselor $i pentru beneficiul tuturor tarilor, fdra a se lua in considerare
nivelul lor de dezvoltare economics, sociald, respectiv ^tiintifica sau tehnologica, s,i acorddndu-se o atentie sporita
necesitaftlor tarilor in curs de dezvoltare.

Principiul III:

Activitatile de teledetecfie vorfi efectuate in concordanta cu legile internafionale, inclusiv Carta Nafiunilor Unite, Tratatul
despre Principiile ce Guverneaza Activitatile Statelor in Explorarea §i Exploatarea Spafiului Extraterestru, inclusiv Luna f/
alte corpuri ceresti $i instrumentele relevante ale Uniunii Internationale de Telecomunicatii.

Principiul IV:

Activitatile de teledetectie vor fl efectuate in concordanta cu principiile continute in articolul I al Tratatului despre Principiile
ce Guverneaza Activitatile Statelor in Explorarea si Exploatarea Spatiului Extraterestru, inclusiv Luna si alte corpuri ceresti,
care in particular, asigura faptul ca explorarea si exploatarea spatiului extraterestru va avea loc pentru beneficiul si in
interesul tuturor tarilor, far a a se lua in considerare nivelul lor de dezvoltare economica sau stiintifica, si stipuleaza principiul
libertafii explorarii si exploatarii spatiului extraterestru pe baza egalitdtii. Aceste activitati vor avea loc in baza respectdrii
principiului suveranitatii complete si permanente a tuturor Statelor si popoarelor asupra propriilor bogatii si resurse naturale,
privitor la drepturi si interese, in concordanfa cu legile Internationale, ale altor state si entitdti de sub jurisdictia lor.
Asemenea activitati nu vor fi efectuate intr-o maniera care sa prejudicieze drepturile legitime si interesele Statelor implicate.

Principiul V:

Statele care efectueaza activitafi de teledetectie vor promova cooperarea internafionald in cadrul acestor activitati. Astfel
aceste state vor face disponibile posibilitatile de participare ^i pentru alte state. Asemenea participari se vor baza, infiecare
caz, pe termeni mutual acceptabili.
Principiul VI:

Pentru a se maximiza beneflciile rezultate din activitatile de teledetecfie statele participante sunt incurajate, prin intermediul
acordurilor sau a altor aranjamente, sa asigure stabilirea unitafilor de colectare si stocare de date, respectiv de procesare, mai
ales in cadrul acordurilor regionale sau a acordurilor fezabile.

Principiul VII:

Statele participante la aceste activitati trebuie sa asigure asistenta tehnica si altor state interesate in conformitate cu termenii
mutual stabilifi.

Principiul VIII:

Natiunile Unite si agenfiile aflliate vor promova cooperarea internationala, inclusiv asistenta tehnica si coordonarea in
domeniul detectiei de la distanta.

Principiul IX:

In concordanta cu articolul IV din Conventia pentru Inregistrarea Obiectelor Lansate in Spatiu 4 si articolul XI din Tratatul
despre Principiile ce Guverneaza Activitatile Statelor in Explorarea si Exploatarea Spatiului Extraterestru, inclusiv Luna si
alte corpuri cere§ti, un stat ceparticipa la un program de teledetectie il va informa pe Secretarial General al Natiunilor Unite,
in plus, respectivul stat va pune la dispozitia altor state interesate, in mod special tarilor in curs de dezvoltare afectate de
program, orice informatii relevante astfel incdt acestea sa
fie usor utilizabile.

Principiul X:

Teledetectia va promova protejarea mediului natural al Pdmantului. Din acest punct de vedere, statele participante la activitati
de teledetectie care au informatii despre orice eveniment potential daunator mediului terestru, trebuie sa le puna la dispozitia
statelor interesate.

Principiul XI:

Teledetectia va promova protejarea omenirii de dezastrele naturale. Din acest punct de vedere, statele participante la activitati
de teledetectie care au in posesia lor date ce pot fl utile statelor afectate de dezastre naturale, le vor transmite statelor
interesate cat maiprompt.

Principiul XII:

Din momentul in care datele primare §i datele procesate privind teritoriul unui anume stat sunt produse, respectivul stat
trebuie sa aiba acces la ele pe o baza nediscriminatorie 31 contra unui cost rezonabil. Respectivul stat va avea, de asemenea,
acces la informatiile analizate, ce privesc teritoriul propriu, aflate in posesia oricarui stat participant la programul de detectie,
pe aceeasi baza si conform acelorasi termeni, luandu-se in calcul mai ales nevoile si interesele tarilor in curs de dezvoltare.

Principiul XIII:

Pentru a se promova fi intensifica cooperarea internationala, mai ales privind nevoile tarilor in curs de dezvoltare, un stat ce
efectueaza activitati de detectie din spatiu va asigura, la cerere, consultari cu tarile ale caror teritorii sunt supravegheate
pentru a asigura ocazii de participare si pentru a imbunatati beneficiile mutuale ce deriva din aceasta.

Principiul XIV:

In concordanfa cu articolul VI din Tratatul despre Principiile ce Guverneaza Activitatile Statelor in Explorarea si Exploatarea
Spatiului Extraatmosferic, inclusiv Luna si alte corpuri ceresti, statele care opereaza sateliti de detectie vor fi responsabile, la
nivel international, pentru activitatile lor si vor asigura efectuarea acestor activitati in concordanta cu principiile enumerate $i
normele legilor Internationale, indiferent daca aceste activitati sunt efectuate de agentii guvernamentale sou non-
guvernamentale sou prin intermediul unor organizatii Internationale la care aceste state sunt aflliate. Acest principiu nu
prejudiciaza aplicabilitate normelor legilor Internationale despre responsabilitatea statelor privind activitatile de detectie de la
distanta.
Principiul XV:

Orice dispute ce rezulta in urma aplicarii acestor principii va fi rezolvata prin procedurile stabilite pentru solutionarea
pasnica a disputelor.
4. Societatea International^ de Fotogrammetrie §i
Teledetectie (ISPRS)
Informatii extrase din imagerie
Declaratia de la Beijing
O Declaratie aprobata de delegatii prezenti la Congresul ISPRS solicita comunitatilor internationale sa
colaboreze s.i sa realizeze resursele adecvate pentru sustinerea utilizarii pajnice a tehnologiei geospatiale in
beneficiul societatii §i a mediului inconjurator. Documentul reconfirma angajamentul ISPRS de a obtine
potentialul complet de informatie pe baza imageriei satelitare prin cercetare §i dezvoltare, relationare stiintifica,
cooperare internationala, integrare interdisciplinara, educatie §i instruire. De asemenea, documentul prezinta un
numar de metode prin care ISPRS si comunitatile internationale pot lucrain acest scop.
Declaratia a fost realizata de Adunarea Generala a ISPRS la eel de al 21-lea Congres tinut la Beijing §i
a fost anuntata in cadrul unei conferinte de presa pe 11 iulie 2008, la care au participat fostul ministru al
Ministerului Chinez de S/tiinta ^i Tehnologie, Xu Guanhua, §i un numar de 30 de reprezentanti ai presei din
China. Noi, membri ai Societatii Internationale de Fotogrammetrie si Teledetectie (ISPRS) §i participant! la eel
de al 21-lea Congres ISPRS la Beijing, recunoajtem importanfa imageriei in masurarea §i monitorizarea
obiectelor naturale s.i artificiale de pe planeta Pamant §i in explorarea altor planete ale sistemului solar, in
special dupa demonstrarea rolului important al fotogrammetriei, teledetectiei §i sistemelor informationale
spatiale in operatiile de salvare s.i de evaluare a pagubelor produse de recentele dezastre naturale devastatoare.
Observam dezvoltarile din domeniul §tiintific, prezentate in cadrul sesiunilor tehnice ale Congresului, §i
progresul imens efectuat in utilizarea imageriei provenita de la diverse platforme, echipate cu numero§i senzori,
pentru o gama variata de aplicatii. Observam indeosebi:
1. O gama larga de aplicatii ale tehnologiilor §i instrumentelor de observare a Pamantului in domeniile de
dezvoltare durabila socio-economica, anticiparea dezastrelor naturale, atenuare §i raspuns, conservarea
biodiversitatii ?i a patrimoniului cultural, monitorizarea schimbarilor climatice la nivel global sji de mediu,
explorarea §i gestionarea energiei, inventarierea acoperirii §i utilizarii terenului, securitatea alimentara, utilizarea
durabila a resurselor de apa si a habitatelor umane, mediu inconjurator si sanatate.
2. Realizari tehnologice insemnate in preluarea, procesarea, interpretarea §i analiza imageriei aeriene §i
satelitare, progrese ale tehnologiei aeriene si terestre LIDAR, dezvoltari ale tehnologiei radar, evolutia satelitilor
de mici dimensiuni §i a retelelor de geo-senzori, validarea, calibrarea §i certificarea camerelor digitale §i a altor
tipuri de senzori, extragerea automata a informafiei din toate tipurile de imagerie, procesarea distribuita a datelor
in cazul serviciilor informationale §i modelarea datelor multidimensionale.
3. Un progres enorm in dezvoltarea unor noi forme de cooperare §i distribute a cuno§tintelor, incluzand Grupul
pentru Observarea Pamantului (GEO Group on Earth Observation) §i programul sau de constituire a unui Sistem
al Sistemelor Globale de Observare a Pamantului (GEOSS – Global Earth Observation System of Systems),
Consiliul International pentru Stiinta (ICSU – International Council for Science) Gee-unions §i activitatile sale
in Africa si Comitetul Unit al Societatilor Informationale Geospatiale.

Amintindu-ne ca in anul 2002 Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabila (WSSD - World Summit
for Sustainable Development) a accentuat importanta observarii Pamantului pentru progresul dezvoltarii
durabile, credem cu tarie ca fotogrammetria, teledetectia si jtiintele informationale spatiale sunt esentiale in
asigurarea dezvoltarii durabile in secolul 21. Mai mult decat atat, recunoastem faptul ca organizatiile non-
guvernamentale, in special ISPRS, au responsabilitatea de a sustine utilizarea pajnica a spatiului, a tehnologiei
aeriene si terestre §i obtinerea unui potential maxim al imageriei in beneficiul societatii §i pentru mentinerea
dezvoltarii durabile a tuturor natiunilor. Confirmam angajamentul nostru de implementare a viziunii ISPRS
pentru secolul 21, care are ca obiectiv realizarea unui potential maxim de informatie pe baza imageriei, prin
incurajarea si facilitarea cercetarii §i dezvoltarii, promovarea cuno§tintelor prin retele jtiintifice, sustinerea
cooperarii internationale, continuarea integrarii inter-disciplinare, facilitarea educatiei si instruirii, sporirea si
explorarea noilor aplicatii, extinderea recunoa§terii publice a fotogrammetriei, teledetectiei si a stiintelor
informationale spatiale. In consecinta, apelam la comunitatile internationale in scopul sustinerii declaratiei
GEO de la Cape Town si:
1. Sa realizeze investitii corespunzatoare §i sa se implice activ in cercetarea si dezvoltarea stiintifica, in educatie
si instruire si in construirea capacitatii ?i a infrastructurii;
2. Sa promoveze utilizarea in comun a imageriei active si pasive si a datelor in cercetari stiintifice si aplicatii
pasnice;
3. Sa incurajeze dialogul constructiv, cooperarea stransa si colaborarea Intre oamenii de stiinta, guverne,
sectoarele publice §i private, organizatiile non-guvernamentale, organizatiile Internationale §i institutii.
In plus, solicitam o contribute din partea fiecaruia pentru mtemeierea §i administrarea unui nou drum al matasii
pentru informatia bazata pe imagerie, care sa conduca la o societate informationala axata pe Individ si orientata
spre dezvoltare.

5. Directiva europeana INSPIRE

Principiile INSPIRE

Prin initiativa INSPIRE, Uniunea Europeana - in colaborare cu detinatorii si proprietarii principali de

resurse de date geospatiale — intentioneaza sa stabileasca o infrastructura pentru informatiile spatiale in Europa
ce va permite utilizatorilor din sectorul public la nivel European, national, regional §i local sa foloseasca in
comun date spatiale dintr-o multime de surse intr-un mod interoperabil pentru executia diverselor sarcini publice
in cazul in care utilizarea nu este restrictionata. Mai mult, utilizatorilor din medii private, de cercetare sau
organizatii nonguvernamentale si cetatenilor li se vor oferi servicii pentru a descoperi accesul §i a vedea aceste
surse de date spatiale. Politicile de mediu, pentru care dimensiunile spatiale constituie o componenta importanta,
au fost alese ca punct de plecare pentru a stabili aceasta infrastructura spatiala.
Initiativa INSPIRE este bazata pe 6 principii de baza :
• Informatia geografica trebuie colectata o singura data §i actualizata la nivelul unde aceasta poate fi facuta eel
mai eficient;
• Trebuie sa existe posibilitatea de a combina informatii geografice din diverse surse de pe teritoriul Europei §i
de a fi utilizate de numerosj utilizatori §i aplicatii;
• Trebuie sa existe posibilitatea de a folosi informatia spatiala colectata la un anumit nivel, in diferite alte nivele,
detaliat pentru investigatii specifice sau general pentru scopuri strategice;
• Informatia geografica necesara pentru o buna gestionare la toate nivelele ar trebui sa fie abundenta dar sa nu fie
utilizata intensiv;
• Este necesara o usurinta in descoperirea informatiilor geografice disponibile ce se incadreaza cerintelor §i a
conditiilor in care acestea pot fi achizitionate si folosite;
• Informatia geografica ar trebui sa fie lesne de inteles si interpretat deoarece este vizualizata intr-un mod
prietenos in contextul corespunzator selectat de utilizator.
Exista doua cuvinte cheie in abordarea INSPIRE fara de care este imposibila construirea unei
Infrastructuri de Date Spatiale, §i anume interoperabilitate §i distribuirea datelor.
Interoperabilitatea este abilitatea a doua sisteme de a interactiona unul cu altul. In contextul INSPIRE aceasta
inseamna :
(1) datele trebuie sa fie omogene,
(2) trebuie sa existe metadate pentru a putea gasi si intelege datele, si
(3) serviciile ar trebui nu doar sa gaseasca datele dar sa le si acceseze si sa le utilizeze.
Interoperabilitatea poate fi atinsa doar printr-un lung proces de standardizare.
Arhitectura generala INSPIRE si cele mai relevante standarde sunt ilustrate in
figurile de mai jos.

Doar pe baza interoperabilitatii nu se poate construi o Infrastructure de Date Spatiale buna. Principiile
flexibile ale distribuirii datelor si informatiilor trebuie introduse pentru a face infrastructura sa functioneze.
Cooperarea intre toti detinatorii §i proprietarii de date geospatiale este astfel vitala. Aceasta inseamna dupa
cum este prevazut de INSPIRE – o cooperare intre toate Statele Membre la nivel European si intre State Membre
pentru aplicatii la nivel transfrontalier (de exemplu conservarea naturii, managementul dezastrelor). De
asemenea distribuirea informatiilor intre Autoritatile Publice ale Statelor Membre este de o importanta majora.

Stadiul de implementare al Directivei INSPIRE

Unul din elementele cheie in dezvoltarea Infrastructurii de Date Spatiale Europene a fost nevoia de a
avea un cadru legislativ. Pentru a dezvolta legislatia INSPIRE, toti detinatorii si proprietarii de informatie
geografica au fost impartiti in grupuri de lucru pentru a pregati o prima varianta a Directivei propuse. La
mijlocul anului 2004, propunerea unei Directive a Parlamentul si a Consiliului European Stabilirea
unei infrastructuri pentru informatii spatiale in Comunitatea Europeana (INSPIRE) — a vazut lumina zilei in
2005 si 2006 au avut loc discutii intense intre Comisie, Parlament §i Consiliu in legatura cu propunerea
Directivei. Dupa o scurta perioada de conciliere, Parlamentul si Consiliul au ajuns la o intelegere in Noiembrie
2006.
Directiva INSPIRE (2007/2/EC) a Parlamentului si a Consiliului European din 14 Martie 2007 a fost
publicata in Monitorul Oficial al Uniunii Europene pe data de 25 Aprilie 2007. A intrat in vigoare pe 15 Mai
2007. Incepand cu aceasta data s-a intrat in faza de transpunere (2 ani), faza in care Statele Membre transpun
legislatia Europeana in legislatia nationala. In acest timp, cinci echipe de expert!, asa numitele Grupuri de Lucru
INSPIRE, au fost create pentru a dezvolta Reguli de Implementare ce vor defini modul in care Statele Membre
trebuie sa implementeze practic aceasta Directiva.
Cele 5 Grupuri de Lucru s-au ocupat de urmatoarele subiecte :
(1) metadate,
(2) specificatii de date,
(3) servicii,
(4) distribuirea datelor §i
(5) monitorizare si raportare.
Grupul raspunzator de metadate a publicat o propunere pentru Reguli de Implementare a Metadatelor.
Varianta fmala a Regulilor de Implementare a fost discutata si votata de catre Comitetul INSPIRE (avand
reprezentanti ai Statelor Membre) in Mai 2008. Regulile vor fi publicate in toamna anului 2008. Regulile de
Implementare pentru metadate sunt bazate pe standardul ISO 19115 pentru resurse (date si servicii), 19119
pentru servicii §i 19139 pentru codificarea metadatelor. De asemenea, sunt relevante §i standarde
complementare. Regulile de Implementare fac o distinctie clara intre metadate pentru identiflcare, pentru
evaluare si pentru utilizarea resurselor.
Metadatele pentru identiflcare includ titlul resursei, referinta temporala, intinderea geografica, rezolutia
spatiala, limba, domeniul, cuvinte cheie, echipa responsabila, rezumat, constrangeri, tipul serviciului, platforma,
conformitate. Metadatele pentru evaluare si folosire a resurselor nu sunt inca fixate si sunt mult mai complexe:
acestea depind de tema (de aceea devin variabile) si implica si alte standarde.
Grupul de Lucru raspunzator de Specificatiile de Date a pregatit un model conceptual general si
lucreaza la defmirea in detaliu a continurului temelor din cele 3 anexe ale Directivei. Modelul conceptual descrie
diferitele componente ale datelor ce trebuie omogenizate: de ex. modelul datelor, cataloage de scheme §i
caracteristici, utilizarea identificatorilor unici, mentenanta §i probleme calitative, etc. Intre timp, 8 grupuri de
lucru au inceput sa defmeasca Specificatiile pentru fiecare din cele 9 teme ale Anexei I. (Pentru toate temele
celor trei anexe vezi tabeluldemaijos).
Anexa I Anexa II Anexa III
1. Sistem de referinta 1. Elevatie 1. Unitati statistice
2. Retea geografica 2. Acoperirea terenului 2. Cladiri
3. Denumire geografica 3. Ortoimagerie 3. Sol
4. Unitate administrativa 4. Geologie 4. Utilizarea terenului
5. Adrese 5. Sanatate si siguranta
6. Parcele cadastral e 6. Utilitati si servicn
7. Retele de transport guvernamentale
8. Hidrografie 7. Unitati de monitorizare a
9. Zone protejate mediului
8. Unitati producatoare si
industriale
9. Facilitati pentru agricultura
si acvacultura
lO.Distributia populatiei
demografie
11 .Managementul suprafetelor
de teren/restrictii/zone de
regularizare
12.Zonederisc
13.Conditii atmosferice
14.Caracteristici meteorologice
geografice
15.Caracteristici geografice
oceanografice
16.Regiuni marine
17.Regiuni bao-geografice
18.Habitate si biotopuri
19.Distributia speciilor
20.Surse de energie
21.Resurse minerale
 Directiva INSPIRE prevede cinci tipuri de servicii: servicii de identificare a datelor, servicii de
vizualizare, servicii de descarcare, servicii de transformare pentru "traducerea" schemelor sau pentru
transcalculul coordonatelor, servicii de solicitare pentru a lega serviciile si a le face sa opereze impreuna. Echipa
raspunzatoare de Servicii a pregatit o prima varianta a Regulilor de Implementare inca neaprobate pentru
Serviciile de Identificare §i Vizualizare. Pentru celelalte tipuri de servicii regulile de implementare vor fi
realizate anul urmator.
Grupul de Lucru raspunzator cu Distribuirea Datelor a elaborat Regulile de Implementare pentru
stabilirea accesului §i ale dreptului de utilizare ale datelor spatiale si ale serviciilor pentru institutiile si
organismele Comunitatii. Acestea se vor ocupa si de cele mai bune practici in UE in ceea ce priveste principiile
de distribute a datelor. Obiectivul final este de a minimiza barierele non-tehnice de acces la date si servicii.
Nu in ultimul rand, Grupul de Lucru raspunzator de Monitorizare si Raportare a stabilit cadrul
metodologic pentru monitorizarea modului de implementare a Directivei. O prima varianta a Regulilor de
Implementare inca neaprobate a fost definita impreuna cu o lista de indicatori. Monitorizarea se va ocupa in
special cu stadml dezvoltarii infrastructurii §i folosirea acesteia. Se va pune un accent special pe compatibilitatea
cu Regulile de Implementare pentru date, metadate si servicii dupa cum au fost acestea definite de celelalte
grupuri de lucru. Varianta initiala a Regulilor inca neaprobate va fi discutata s.i votata in toamna anului 2008.

Aplicarea Directivei INSPIRE in cadrul proiectelor tematice

In termeni general!, aplicarea principiilor INSPIRE in cadrul unui proiect tematic inseamna:
• datele/Metadatele sunt distribuite si actualizate de Ministerele, Institutele §i organismele respective;
• interoperabilitatea este atinsa prin aplicarea regulilor de omogenizare dupa cum au fost acestea definite de
Grupurile de Lucru INSPIRE si prin utilizarea unei arhitecturi bazata pe servicii;
• principiile de distribuire a datelor (intelegeri) au fost facute pentru a minimiza barierele de utilizarea a
datelor/informatiilor.
Aproape toate imaginile provenite de la satelitii de observare a Terrei sunt inregistrate sub forma
digitals, iar pentru utilizare profesionala nu este nevoie de conversia acestor date prin scanare. Astfel, este
posibila procesarea, manipularea si ameliorarea semnificativa a informatiei de baza cu scopul evidentierii,
extragerii §i restituire sub forma de harti tematice a informatiilor pe care alte surse de date nu le pot oferi (ne
referim la fotografiile aeriene, detectorii multibanda, harti scanate si digitizate, ridicari de teren realizate prin
mijloace topografice §i de pozitionare GPS (aceste din urma ofera numai informatii punctuale sau liniare care
pot fi integrate in Sistemele de Informatii Geografice).
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
PARTEAI

Anul XXII - Nr. 66 - LEGI, DECRETE, HOTARARI 5! ALTE ACTE -Vineri, 29 ianuarie 2010
ORDONANTA privind instituirea Infrastructurii nationale pentru informatii spatiale in Romania
CAPITOLUL I
Dispozitii generate
Art. 1.-
(1) Prezenta ordonanta stabileste cadrul general pentru instituirea Infrastructurii nationale pentru informatii spatiale in Romania, denumita in
continuare INIS, prin care Romania contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informatii spatiale in Comunitatea Europeana - INSPIRE,
prevazuta de Directive 2007/2/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informatii
spatiale in Comunitatea Europeana (INSPIRE), denumita in continuare Directiva INSPIRE, inclusiv in scopul realizarii politicilor comunitare din
domeniul protectiei mediului si al politicilor sau activitatilor care pot avea un impact asupra mediului.
(2) Pentru realizarea si actualizarea INIS se constituie Consiliul Infrastructurii nationale pentru informatii spatiale in Romania (Consiliul INIS),
structure de coordonare, fara personalitate juridica, alcatuita din reprezentanti ai:
a) Ministerului Administratiei si Internelor;
b) Ministerului Mediului si Padurilor;
c) Ministerului Apararii Nationale;
d) Ministerului Finantelor Publice;
e) Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) Ministerului Dezvoltarii Regiohale si Turismului;
g) Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
h) Ministerului Economiei, Comertului si. Mediului de Afaceri;
i) Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
j) Ministerului Sanatatii;
k) Ministerului Culturii si Patrimoniului National;
I) Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale;
m) Academiei Romane;
n) Institutului National de Statistica;
o) Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale;
p) Serviciului de Telecomunicatii Speciale;
q) Asociatiei Comunelor din Romania;
r) Asociatiei Municipiilor din Romania;
s) Asociatiei Oraselordin Romania.
(3) Membrii Consiliului INIS isi desemneaza reprezentantii in Consiliul INIS in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanfe.
(4) Presedintia Consiliului INIS este asigurata de Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia de Cadastru si Publicitate Imobiliara, si
vicepresedintia de Ministerul Mediului si Padurilor.
(5) Secretariatul Consiliului INIS este asigurat de Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Art. 2. -
(1) Prezenta ordonanta nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 109/2007 privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice, cu modificSrile
ulterioare, care transpune in legislate nationals Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind
reutilizarea informafiilor din sectorul public, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 345 din 31 decembrie 2003, sau ale Hotararii
Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul, cu modificarile ulterioare, care transpune in legisiatia nationals
Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaffile despre mediu si de
abrogare a Directive! 90/313/CEE a Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 41 din 14 februarie 2003.
(2) Prevederile prezentei ordonante nu afecteaza existenta drepturilor de proprietate intelectuala privind elementele constitutive ale infrastructurii
pentru informatii spatiale sau dreptul de detinere a acestora de catre autorita'tile publice, in domeniul specific de activitate.
Art. 3. -
In sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au urmStoarele semnificatii:
a) infrastructura pentru informatii spatiale - metadate, seturi de date spatiale si servicii de date spa(iale, servicii si tehnologii de retea, acorduri de
punere in comun, accesare si utilizare, precum si mecanisme, procese si proceduri de coordonare si monitorizare stabilite, utilizate sau puse la
dispozitie in conformitate cu prevederile prezentei ordonante;
b) date spatiale - orice date avand o legatura directa sau indirecta cu un amplasament ori cu un areal geografic specific;
c) set de date spatiale - o colectie identificabila de date spatiale;
d) servicii-de-date spatiale - operatiunile care pot fi executate, prin utilizarea unei aplicatii informatice, asupra datelor spatiale incluse in seturile de
date spatiale sau asupra metadatelor corespunzatoare;
e) obiect spatial - o reprezentare abstracta a unui fenomen real, care corespunde unui amplasament sau unui areal geografic specific;
f) metadate - informatii care descriu seturile de date spatiale si serviciile aferente care permit descoperirea, inventarierea si utilizarea acestora;
g) interoperabilitate - posibilitatea de combinare a seturilor de date spatiale si de interactionare a serviciilor, fara interventie manuala repetitiva,
astfel Incat rezultatul sa fie coerent, iar valoarea adaugata a seturilor si serviciilor de date spatiale sa creasca;
h) autoritate publica, in sensul prezentei ordonante:
(i) orice autoritate publica centrala sau orice alta autoritate a Administratiei publice, inclusiv organismele publice cu rol consultativ la
nivel national, regional ori local;
(ii) orice persoana fizica sau juridica care indeplineste functii administrative publice prevazute de lege, inclusiv sarcini, activitati ori
servicii specifice legate de mediu sau de informatii spatiale;
(iii) orice persoana fizica sau juridica care define responsabiiitati sau functii publice ori care presteaza servicii publice legate de mediu
sau de informatii spatiale sub controlul unui organism ori al unei entitati prevSzute la pet. (i) sau (ii).
(iv) Atunci cand organismele sau institutiile exercita o competenta judiciara sau legislative, acestea nu sunt considerate autoritati
publice, in sensul prezentei ordonante;
i) geo-portal INSPIRE - un site internet sau un echivalent care permite accesul la serviciile prevazute la art. 9 alin. (1);
j) tert - orice persoana fizica sau juridica, alta decat cele definite la lit. h);
k) geo-portal INSPIRE al Romaniei - un site internet sau un echivalent care permite accesul la serviciile prevazute la art. 9 alin. (1), denumit in
continuare geo-portal, care reprezinta punctul de acces national.
Art. 4. -
(1) Prezenta ordonanta se aplica seturilor de date spatiale care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) se refera la o zona in care Romania define si/sau isi exercita competenta teritoriala;
b) sunt in format electronic;
c) sunt detinute de sau in numele uneia dintre entitatile enumerate la art. 3 lit. h);
d) sunt detinute de un tert la dispozitia caruia a fost pusa reteaua de servicii in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2);
e) se refera la unui sau mai multe dintre seturile de date spatiale prevazute in anexele nr. 1-3 ori la cele stabilite de Consiliul INIS conform art. 18
alin. (11 lit. b).
(2) Temele de date spatiale care determine seturile de date spatiale sunt prevazute in anexele nr. 1-3.
(3) In cazul in care sunt detinute mai multe copii identice ale aceluiast set de date spatiale de catre sau in numele autoritstilor publice, prezenta
ordonanta se aplica numai versiunii de referinta din care provin diferitele copii.
(4) Prezenta ordonanta se aplica si serviciilor de date spatiale asociate datelor incluse in seturile de date spatiale prevazute la alin. (1) si (3).
(5) Prezenta ordonanta presupune atat colectarea de date spatiale existente si actualizarea acestora, cat si colectarea de date spatiale noi.
(6) In cazul seturilor de date spatiale care respecta conditia prevazuta la alin. (1) lit. c), dar fata de care un tert define drepturi de proprietate
intelectuala, autoritatile publice pot actiona in temeiul prezentei ordonante numai cu consimtamantu! tertului respectiv.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prezenta ordonanta se aplica seturilor de date spatiale detinute de sau in numele unei autoritati publice
locale numai in cazul in care exista acte normative ori reglementari care impun colectarea sau difuzarea acestora.
(8) Alte teme decat cele prevazute in anexele nr. 1-3, precum si autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare responsabile pentru acestea se
stabilesc de catre Consiliul INIS.
(9) Autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare responsabile pentru seturile de date spatiale prezentate in anexele nr. 1-3 sunt prevazute in
anexa nr. 4.
(10) Prin autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare, prevazute la alin. (9), se intelege inclusiv institutiile aflate in subordinea, coordonarea
sau in aria de reglementare, dupa caz, a acestora.
CAPITOLUL II
Metadate
Art. 5. -
(1) In vederea realizarii INIS, autoritatile publice sunt obligate sa creeze si sa actualizeze metadatele pentru seturile de date spatiale si serviciile
aferente temelor prezentate in anexele nr. 1-3, precum si pentru cele stabilite de catre Consiliul INIS.
(2) Metadatele includ informal!! cu privire la:
a) conformitatea seturilor de date spatiale cu normele de aplicare prevazute la art. 7 alin. (1);
b) conditiile aplicabile accesarii si utilizarii seturilor si serviciilor de date spatiale, precum si tarifele corespunzatoare, dupa caz;
c) calitatea si validitatea seturilor de date spatiale;
d) autoritatile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, intretinerea si distribuirea seturilor si serviciilor de date spatiale;
e) limitarea accesului publicului si motivele acestor limitari in conformitate cu prevederile art. 12.
(3) autoritatile publice iau masurile necesare pentru ca metadatele sa fie complete si de o calitate corespunzatoare indeplinirii scopului stabilit la
art. 3 lit. f).
(4) Crearea si actualizarea metadatelor se realizeaza potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008
de punere in aplicare a Directive! 2007/2/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste metadatele, publicat in Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene nr. L 326 din 4 decembrie 2008.
(5) Alte informal!! pe care pot sa le contina metadatele sunt stabilite de catre Consiliul INIS.
Art. 6. -
Autoritatile publice creeaza metadatele in conformitate cu urmatorul calendar:
a) pana la data de 3 decembrie 2010, in cazul seturilor de date spatiale care corespund categoriilor enumerate in anexele nr. 1 si 2;
b) pana la data de 3 decembrie 2013, in cazul seturilor de date spatiale care corespund categoriilor enumerate in anexa nr. 3.

CAPITOLUL III
Interoperabilitatea seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente
Art. 7. -
 (1) Interoperabilitatea si armonizarea seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente acestora se realizeaza conform normelor de aplicare a
Directive! INSPIRE, elaborate de Comisia Europeana.
(2) Ministerul Administrate! si Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, furnizeaza, la cerere, Comisiei Europene
informatiile necesare analizelor privind fezabilitatea si proportionalitatea in ceea ce priveste eventualele costuri si beneficii pe care le-ar putea
genera normele care stabilesc modalitatile tehnice de interoperabilitate si de armonizare a seturilor si serviciilor de date spatiale, pe baza
informatiilor transmise de catre autoritatile publice prevazute la art. 1 alin. (2).
(3) Autoritatile publice iau masuri pentru ca toate seturile de date spatiale nou-colectate si restructurate masiv, precum si serviciile de date spatiale
corespunzatoare acestora sa fie disponibile in conformitate cu normele elaborate de Comisia Europeana, prevazute la alin. (1), in termen de 2 ani
de la adoptarea acestora, iar celelalte seturi si servicii de date spatiale, aflate Tnca in uz, in termen de 7 ani de la adoptarea acestora. Seturile de
date se furnizeaza in conformitate cu prevederile normelor de aplicare prevazute la alin. (1), fie prin adaptarea seturilor de date spatiale existente,
fie prin serviciile de transformare prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d).
Art. 8. -
(1) Autoritatile publice mentionate la art. 1 alin. (2) iau masuri pentru a pune la dispozitia tuturor autoritatilor publice, precum si a tertilor orice
informatii, inclusiv date, coduri si clasificari tehnice, necesare pentru respectarea normelor de aplicare prevazute la art. 7 alin. (1), care nu
restrictioneaza utilizarea lor in acest scop, in conditiile legii.
(2) Pentru a asigura coerenta datelor spatiale aferente unui element geografic a carui localizare depaseste frontiera Romaniei cu unul sau mai
multe state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publica centrala care detine aceste date spatiale decide, de comun acord, atunci cand este
cazul, cu institutia omoloaga din statul membru respectiv, cu privire la descrierea si pozitia acestor elemente comune.
Art. 9. -
(1) Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, realizeaza, opereaza si intretine, prin
intermediul geo-portalului, urmStoarele servicii: a) servicii de cautare, care permit identificarea seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente pe
baza continutului metadatelor corespunzatoare si afisarea continutului metadatelor;
b) servicii de vizualizare, care permit eel putin afisarea, navigarea, marirea/micsorarea, rotirea panoramica, suprapunerea vizuala a seturilor de
date spatiale, precum si afisarea legendei si a oricarui continut relevant al metadatelor;
c) servicii de descarcare, care permit descarcarea de copii ale seturilor de date spatiale sau ale unor parti ale acestora, precum si accesarea
directa a acestora, atunci cand este posibil;
d) servicii de transformare, care permit transformarea seturilor de date spatiale in vederea realizarii interoperabilitatii;
e) servicii care permit apelarea la serviciile de date spatiale;
f) alte asemenea servicii.
(2) Serviciile prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de cerintele utilizatorilor din domeniu, sa fie usor de utilizat, sa fie disponibile publicului si
sa poata fi accesate prin intermediul internetului sau prin orice alt mijloc de telecomunicatie adecvat.
(3) Pentru utilizarea serviciilor prevazute la alin. (1) lit. a) se aplica eel putin urmatoarea combinatie de criterii de cautare:
a) cuvinte-cheie;
b) clasificarea seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente;
c) calitatea si validitatea seturilor de date spatiale;
d) gradul de conformitate cu normele prevSzute la art. 7 alin. (1);
e) localizarea geografica;
f) conditiile de accesare si de utilizare a seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente;
g) autoritatile publice responsabile cu stabilirea, administrarea, intretinerea si distribuirea seturilor de date spatiale ?i a serviciilor aferente.
(4) Serviciile de transformare prevazute la alin. (1) lit. d) sunt combinate cu celelalte servicii prevazute la alin. (1), astfel Tncat sa se permita
utilizarea tuturor acestor servicii in conformitate cu normele prevazute la art. 7 alin. (1).
Art. 10.-
(1) Ministerul Administratiei sj Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, asigura conditiile tehnice autoritatilor publice
pentru a-si conecta seturile de date spatiale si serviciile aferente la reteaua de servicii prevazuta la art. 9 alin. (1).
(2) Aceste conditii tehnice sunt puse si la dispozitia tertilor care solicita acest lucru si ale caror seturi de date spatiale si servicii aferente respecta
normele de aplicare care stabilesc obligatiile privind in special metadatele, reteaua de servicii si interoperabilitatea.
(3) Serviciul de Telecomunicatii Speciale asigura serviciile de conectare fizica a autoritatilor publice la geo-portal.
Art. 11.-
(1) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure identificarea, vizualizarea si accesul, dupa caz, la seturile de date spatiale si serviciile aferente geo-
portalului.
(2) Furnizarea datelor spatiale si a serviciilor aferente de catre autoritatile publice se face cu respectarea legislatiei nationale cu privire la protectia
informatiilor clasificate.
Art. 12. -
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 9 alin. (1) si (2), autoritatile publice pot limita accesul public la propriile seturi de date spatiale si servicii
aferente prin intermediul serviciilor prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a), in cazul in care un astfel de acces afecteaza in mod negativ relatiile
internationale, siguranta publica sau apararea nationals.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 9 alin. (1) si (2), autoritatile,. publice pot limita accesul public la propriile seturi de date spatiale si servicii
aferente prin intermediul serviciilor prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b)-e) sau la serviciile de comert electronic prevazute la art. 13 alin. (4), in cazul in
care un astfel de acces afecteaza in mod negativ oricare dintre urmatoarele:
a) confidentialitatea lucrarilor autoritatilor publice, in cazul in care legislate prevede o astfel de confidentialitate;
b) relatiile internationale, siguranta publica sau apararea nationals;
c) desfasurarea procedurilor judiciare, posibilitatea oricarei persoane de a avea parte de un proces
echitabil sau capacitatea unei autoritati publice de a efectua o ancheta de natura penala sau disciplinara;
d) confidentialitatea informatiilor comerciale sau industriale, in cazul in care legislate nationals ori comunitara prevede o astfel de confidentialitate
in vederea protejarii intereselor economice legitime, inclusiv a interesului public privind pastrarea confidentialitatii informatiilor statistice sj a
secretului fiscal;
e) drepturile de proprietate intelectuala;
f) confidentialitatea datelor cu caracter personal si/sau a fisierelor privind o persoana fizica, in situatia in care persoana respectiva nu a consimtit la
dezvaluirea publica a informatiilor, in cazul in care legislate nationaia sau comunitara prevede o astfel de confidentialitate;
g) interesele sau protectia oricarei persoane care a furnizat in mod voluntar informatiile solicitate, fara a avea sau fara a i se putea impune o
obligatie legala in acest sens, cu exceptia cazului in care persoana respectiva a consimtit la dezvaluirea informatiilor in cauza;
h) protectia mediului la care se refera aceste informatii, cum ar fi localizarea unor specii rare.
(3) Motivele care justifica limitarea accesului, asa cum sunt prevazute la alin. (1) sj (2), se interpreteaza in mod restrictiv, tinandu-se seama, in
fiecare caz, de interesul pe care accesul la aceste informatii II prezinta pentru public.
(4) In fiecare caz se apreciaza interesul publicului pentru dezvaluirea acestor informatii, comparativ cu eel pe care II prezinta limitarea sau
conditionarea accesului la acestea.
(5) Accesul la informatiile privind emisiile in mediu nu se poate limita in temeiul alin. (2) lit. a), d), f), g) si h).
(6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2) lit. f), autoritatile publice prevazute la art. 1 alin. (2) respecta prevederile Legii nr. 677/2001 pentru
protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal sj libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile
ulterioare, care transpune Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice
in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene nr. L 281 din 23 noiembrie 1995, asa cum a fost amendata de Regulamentul (CE) nr. 1.882/2003 al Parlamentului European si al
Consiliului din 29 septembrie 2003 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a dispozitiilor privind comitetele care asista Comisia in
exercitarea competentelor de executare prevazute de actele care fac obiectul procedurii mentionate la articolul 251 din Tratatul CE, publicat in
Jurnalul Otlcial al Uniunii Europene nr. L 284 din 31 octombrie 2003.
(7) Autoritatile publice cu atributii in domeniul securitatii nationale interzic publicarea informatiilor care ar putea pune in pericol securitatea
nationals sau care ar putea fi folosite pentru desfasurarea unor actiuni de terorism, sabotaj ori crima organizata.
Art. 13. -
(1) Serviciile prevazute ia art. 9 alin. (1) lit. a) si b) sunt disponibile publicului cu titlu gratuit.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), autoritatile publice care asigura serviciile de vizualizare prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b) pot percepe
tarife cu unica destinatie, in cazul in care acestea asigura intretinerea seturilor de date spatiale si a serviciilor de date corespunzatoare, in special
in situatii in care sunt implicate volume mari de date actuaiizate frecvent.
(3) Datele puse la dispozitie prin intermediul serviciilor de vizualizare prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b) pot fi intr-o forma care sa impiedice
reutilizarea acestora in scopuri comerciale.
(4) In cazul in care autoritatile publice percep taxe sau tarife pentru serviciile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. b), c) sau e), Ministerul Administratiei si
Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, asigura disponibilitatea serviciilor de comert electronic in cadrul geo-
portalului. Aceste servicii pot fi supuse, dupa caz, unor clauze de exonerare de raspundere, licente obtinute electronic/licente.

Art. 14. –
Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, asigura accesul la serviciile prevSzute la art. 9
alin. (1) prin intermediul geo-portalului INSPIRE al Comunitatii Europene si prin geo-portal.

CAPITOLULV
Punerea in comun a datelor
Art. 15.-
(1) Ministerul Administratiei si Internelor, prin Agenda Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, creeaza cadrul tehnic necesar punerii in
comun a seturilor de date spatiale fi a serviciilor aferente de catre autoritStile publice prevazute la art. 3 lit. h) pet. (i) f i (ii).
(2) Datele spatiale raman sj se actualizeaza la autoritStile publice.
(3) Aceste masuri permit autoritatilor publice sa aiba acces la seturile de date spatiale si serviciile aferente, sa faca schimb si sa utilizeze seturile
si serviciile respective, in scopul indeplinirii sarcinilor publice care pot avea un impact asupra mediului, precum si al realizarii INIS.
(4) Masurile prevSzute la alin. (1) exclud orice restrictie susceptibila de a crea, in momentul utilizarii, obstacole practice pentru punerea in comun a
seturilor si serviciilor de date spatiale.
(5) AutoritStile publice care furnizeaza seturi de date spatiale si servicii aferente pot sa acorde licente si/sau sa solicite plata unor tarife de la
autoritStile, institutiile si organismele publice comunitare care folosesc aceste seturi f i servicii de date spatiale.
(6) Licentele si tarifele prevSzute la alin. (5) trebuie sa fie pe deplin compatibile cu obiectivul general de facilitare a punerii in comun a seturilor de
date spatiale si a serviciilor aferente de catre autoritStile publice.
(7) In cazurile in care se percep tarife, acestea trebuie sa se mentina la nivelul minim care sa asigure calitatea necesara si furnizarea de seturi de
date spatiale si servicii aferente, precum fi recuperarea rezonabila a investitiei, respectandu-se in acelasi timp, dupa caz, cerintele de
autofinantare a autoritStilor publice care furnizeaza seturi si servicii de date spatiale.
(8) Seturile de date spatiale si serviciile aferente referitoare la mediu, furnizate de autoritatile publice catre institutiile si organismele comunitare, in
vederea indeplinirii obligatiilor de raportare de catre acestea in conformitate cu prevederile legislatiei comunitare privind mediul, sunt scutite de
plata.
(9) Procedurile referitoare la punerea in comun a seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente prevSzute la alin. (1)-(8) sunt deschise
autoritStilor publice prevSzute la art. 3 lit. h) pet. (i) si (ii) din alte state membre ale Uniunii Europene, institutiilor si organismelor comunitare,
pentru indeplinirea sarcinilor publice care pot avea impact asupra mediului.
(10) Procedurile privind punerea in comun a seturilor fi serviciilor de date spatiale prevazute la alin. (1)-(8) sunt deschise, conform principiului
reciprocitatii §i al egalitatii de tratament, organismelor instituite prin acorduri Internationale la care Comunitatea Europeana si statele membre sunt
parte, in scopul indeplinirii sarcinilor care pot avea un impact asupra mediului.
(11) In cazul in care procedurile privind punerea in comun a seturilor si serviciilor de date spatiale, prevSzute la alin. (1)-(8), sunt puse la dispozitie
in conformitate cu prevederile alin. (9) si (10), acestea pot fi insotite de cerintele prevSzute de legislatia nationals privind utilizarea lor.
(12) Prin exceptie de la prevederile alin. (1)-(11), autoritstile publice pot limita punerea in comun a seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente
in cazul in care aceasta aduce atingere desfasurarii procedurilor judiciare, sigurantei publice, apararii rationale sau relatiilor Internationale.
(13) Ministerul Administrate! si Internelor, prin Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara, asigura accesul institutiilor si organismelor
comunitare la seturile si serviciile de date spafiale, in conditii armonizate cu celelalte state membre, in conformitate cu regulile de implementare
care guverneaza aceste conditii, elaborate de Comisia Europeana.
(14) Tarifele percepute de catre autoritatile publice finantate de la bugetul de stat, conform alin. (7), constituie venituri ale bugetului de stat.

CAPITOLUL VI
Coordonare si masuri complementare
Art. 16.-
(1) AutoritStile publice centrale asigura, prin structurile proprii, coordonarea, dupa caz, la nivel national, regional si local, a contributiilor tuturor
celor pentru care infrastructurile de informatii spatiale prezinta un interes. _
(2) Aceste structuri coordoneaza contributiile utilizatorilor, producatorilor, furnizorilor de servicii cu valoare adaugata si ale organismelor de
coordonare in ceea ce priveste identificarea seturilor de date corespunzatoare, nevoile utilizatorilor, furnizarea de informatii privind practicile
existente si asigurarea feedbackului la informatie privind punerea in aplicare a prezentei ordonante.
Art. 17. -
(1) Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara reprezinta punctul de contact cu Comisia Europeana privitor la Directiva INSPIRE.
(2) In activitatea sa, Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara este sustinuta de Consiliul INIS.
(3) In vederea realizarii INIS, Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara indeplineste urmStoarele atributji principale:
a) realizeaza si intretine geo-portalul;
b) asigura compatibilitatea geo-portalului cu geo-portalul INSPIRE al Comunitatii Europene;
c) asigura functionalitatea serviciului de corner! electronic;
d) asigura resursele materiale si umane necesare pentru dezvoltarea si actualizarea INIS, potrivit competentelor specifice domeniului de activitate;
e) monitorizeaza punerea in aplicare si utilizarea INIS, asigura raportarea catre Comisia Europeana si face publice rezultatele monitorizarii;
f) pune la dispozitia autoritatilor publice sau a tertilor orice informatii, inclusiv date, coduri si clasificari tehnice, necesare respectarii normelor de
aplicare a Directive! INSPIRE, fara a restrictiona utilizarea lor exclusiv in acest scop.
Art. 18.-
(1) Consiliul INIS are urmStoarele atributii principale:
a) stabileste si supune aprobarii Guvernului planul de activitati pentru realizarea si actualizarea INIS;
b) stabileste si aproba temele de date spatiale, altele decat cele prevSzute in anexele nr. 1-3;
c) stabileste responsabilitati autoritatilor publice si tertilor, dupa caz, pentru crearea si actualizarea seturilor de date spatiale, a serviciilor aferente
acestora si a metadatelor pentru temele INIS;
d) decide cu privire la disponibilitatea seturilor de date spatiale si a serviciilor aferente in vederea accesului public;
e) decide cu privire la seturile de date spatiale si serviciile aferente pentru care se solicita tarife;
f) decide cu privire la seturile de date spatiale f i serviciile aferente pentru care se pot acorda licente;
g) raporteaza Guvernului Romaniei, semestrial sau ori de cate ori este necesar, stadiul implementarii activitatilor prevazute in planul de activitati
pentru realizarea s.i actualizarea INIS;
h) adopta decizii in vederea realizarii INIS;
i) aproba rapoartele punctului de contact pentru Directive INSPIRE inainte de transmiterea lor Comisiei Europene.
(2) Consiliului INIS se organizeaza §! functioneaza potrivit propriului regulament, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 19. -
(1) Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara organizeaza grupuri de expert!, care vor avea urmatoarele atributii:
a) sa recomande o infrastructura hardware 5! de comunicatii care sa asigure gestionarea, controlul datelor spatiale, serviciile de date spatiale si sa
faciliteze accesul publicului la aceste date;
b) sa initieze servicii |i tehnologii de retea, acorduri de punere in comun, accesare si utilizare, precum §i mecanisme, process si proceduri de
coordonare §i monitorizare;
c) sa coordoneze revizuirea periodica a datelor spatiale componente, in vederea asigurarii acuratetei si actualitatii acestora;
d) sa elaboreze specificatii si sa propuna standards rationale, care sa defineasca continutul, structura, forma, calitatea datelor spatiale
componente, care sunt necesare pentru a obtine un format comun si interoperabil al datelor.
(2) Grujjurile^de expert! pot fi alcatuite din reprezentanti ai:
a) autdritatilor publice centrale membre ale Consiliului INIS;
b) altor autoritati publice;
c) unor persoane fizice sau juridice pentru care datele spatiale respective prezinta interes datorita rolului acestora in infrastructura pentru informatii
spatiale;
d) mediului privat;
e) mediului academic;
i) organizatiilor neguvernamentale.

CAPITOLULVII
Dispozitii finale
Art. 20. –
(1) Agentia Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara monitorizeaza implementarea sj utilizarea INIS si face permanent accesibile rezultatele
acestei monitorizari Comisiei Europene §i publicului.
(2) Pana la data de 15 mai 2010, Agentia Nationals de Cadastru §i Publicitate Imobiliara transmite Comisiei Europene un raport care cuprinde
descrierea sumara a:
a) modului in care se asigura coordonarea intre furnizorii si utilizatorii de seturi de date spatiale si servicii aferente din sectorul public §i
organismele intermediare, legatura cu tertii, precum si organizarea asigurarii calitatii;
b) contributiei aduse de autoritatile publice sau de terti la functionarea si coordonarea infrastructurii pentru informa(ii spatiale;
c) informatiilor privind utilizarea infrastructurii pentru informatii spatiale;
d) acordurilor dintre autoritatile publice privind punerea in comun a datelor;
e) costurilor s.i beneficiilor punerii in aplicare a prezentei ordonan(e.
(3) La intervale de 3 ani, incepand cu data de 15 mai 2013, Agentta Nationals de Cadastru si Publicitate Imobiliara transmite Comisiei Europene
un raport care sa contina informatii actualizate privind aspectele prevazute la alin. (2).
Art. 21. –
Ministerul Administrate! s.i Internelor transmite Comisiei Europene actele normative nationale adoptate pentru conformarea cu prevederile
Directive! INSPIRE.
Art. 22. -
(1) Autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare responsabile pentru seturile de date spatiale prevazute in anexele nr. 1-3 prevad in bugetul
propriu sumele necesare pentru realizarea obiectivelor care le revin conform prezentei ordonante.
(2) Pentru anul 2010 finantarea obiectivelor ce decurg din aplicarea prezentei ordonante este asigurata de la bugetul de slat, prin bugetele
aprobate pe anul 2010 autoritstilor publice coordonatoare responsabile pentru seturile de date spatiale prevazute in anexele nr. 1-3.
(3) Pentru asigurarea resurselor financiare necesare autoritatilor publice in vederea realizarii atributiilor care le revin conform prezentei ordonante,
Guvernul Romaniei poate aproba programe de finantare. Programele sunt finantate prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor.
Art. 23. -
(1) Autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare responsabile pentru seturile de date spatiale prevazute in anexele nr. 1-3 emit reglementari
interne pentru punerea in aplicare a prezentei ordonante in domeniile lor de responsabilitate.
(2) Pentru realizarea fiecaruia dintre seturile de date spatiale prevazute in anexele nr. 1-3, autoritatile publice coordonatoare si colaboratoare
responsabile prevazute in anexa nr. 4 incheie intre ele, dupa caz, protocoale de colaborare.
Art. 24. - In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, Ministerul Administratiei si Internelor elaboreaza si propune
spre aprobare Guvernului proiectul de hotarare privind regulamentul de organizare si functionare a Consiliului INIS.
Art. 25. -
(1) Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta ordonanta.
(2) Anexele se reactualizeaza prin hotarare a Guvernului.
Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei
infrastructuri pentru informal!! spatiale in Comunitatea Europeana (INSPIRE), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 108 din 25
aprilie 2007.

Anexa nr I
SETURI DE DATE SPATIALE I
1.1. Sisteme de coordonate de referinta
Sisteme de referinta unica in spatiu a informatiilor spatiale, alcatuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) si/sau latitudine si longitudine
si altitudine, bazate pe un datum geodezic orizontal si un datum geodezic vertical
1.2. Sisteme de caroiaj geografic
Caroiaj multirezolutie armonizat, avand punct de origine comun, cu localizarea si marimea standard a celulelor
1.3. Denumiri geografice
Nume de zone, regiuni, localitati, orase mari, suburbii, orase mici ori asezari sau orice alt element geografic ori topografic de interes public sau
istoric
1.4. Unitati administrativ-teritoriale
Unitati administrative delimitand zonele in care Romania detine si/sau isi exercita competenta, la nivel local, regional sj national, separate prin
limite administrative
1.5. Adrese
Localizarea proprietatilor, bazata pe identificatori de adresa, de obicei numele strazii, numarul imobilului sj codul postal
1.6. Parcele cadastrale
Suprafetele stabilite in registre cadastrale
1.7. Retele de transport
Retele de transport rutier, feroviar, aerian si pe apa si infrastructura asociata. Cuprinde, de asemenea, legaturi intre diferite retele. Mai cuprinde si
reteaua transeuropeana de transport, astfel cum este definite in Decizia nr. 1.692/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie
1996 privind orientarile comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport ?i modificarile ulterioare.
1.8. Hidrografie
Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum si toate celelalte corpuri de apa si elementele legate de acestea, inclusiv bazinele si sub-
bazinele hidrografice. Dupa caz, in conformitate cu definitiile din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie
2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 327 din 22 decembrie
2000, si sub forma de retele
1.9. Arii protejate
Zone desemnate sau administrate in cadrul legislativ international, comunitar sau intern, in vederea indeplinirii unor obiective specifice de
conservare

SETURI DE DATE SPATIALE II

11.1. Altitudine
Modele digitale altimetrice ale suprafetelor: terestre, de gheata sau oceanice. Include altimetria terestra, batimetria si linia de coasta.
11.2. Acoperirea terenurilor
Acoperirea fizica si biologica a suprafetei terestre, inclusiv suprafetele artificiale, zonele agricole, padurile, zonele (semi) naturale, zonele umede si
corpurile de apa
11.3. Imagini ortorectificate
Imagini georeferentiate ale suprafetei terestre, obtinute cu senzori plasati pe sateliti sau aeroportati
11.4. Geologie
Caracterizarea geologica in functie de structura sj compozitie. Include roca de baza, straturile acvifere si geomorfologia
ANEXA Nr. 3

SETURI DE DATE SPAJIALE SPECIFICE III

Ill.l.UnitSti statistics
Unitati de diseminare sau de utilizare a informatiilor statistice
111.2. Cladiri
Localizarea geografica a cladirilor
111.3. Soluri
Soluri si subsoluri, caracterizate in functie de adancime, textura, structura si continut al particulelor si materialului organic, aspect pietros,
eroziune, inclinatie medie si capacitate anticipata de stocare a apei
111.4. Utilizarea terenului
Teritoriul caracterizat de functionalitatea, actuala sau viitoare, planificata ori in scop socioeconomic (de exemplu, rezidential, industrial, comercial,
agricol, forestier, de recreatie)
111.5. Sanatate si siguranta umana
Distributia geografica a predominantei patologiilor (alergii, cancere, boli respiratorii etc.), precum §i informafii care indica efectul asupra sanatatii
(markeri biologici, scaderea fertilitatii, epidemii) sau asupra bunastarii oamenilor (oboseala, stres etc.), legata direct (poluarea aerului, substante
chimice, deprecierea stratului de ozon, zgomot etc.) sau indirect (alimente, organisme modificate genetic etc.) de calitatea mediului
111.6. Servicii de utilitati publice si alte servicii publice
Includ servicii de utilitate publica, precum sistemele de canalizare, de gestionare a deseurilor, de aprovizionare cu energie electrica si apa, precum
si servicii administrative si sociale publice, cum ar fi: adaposturi de protectie civila, scolile si spitalele.
111.7. Instalatii de monitorizare a mediului
Amplasarea §i exploatarea instalatiilor de monitorizare a mediului, inclusiv observarea si mSsurarea emisiilor, a starii mediului inconjurator si a
altor parametri ai ecosistemului (biodiversitate, starea ecologica a vegetatiei etc.), de catre sau in numele autoritStilor publice
111.8. Instalatii de productie si industriale
Parcuri de productie industriala, inclusiv instalatiile reglementate de Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European s.i a Consiliului din 15 ianuarie
2008 privind prevenirea si controlu! integral al poluarii si instalatiile de captare a apei, extractie miniera si locurile de depozitare
INI.9. Instalatii agricole si pentru acvacultura
Echipament §i instalatii de productie agricola (inclusiv sisteme de irigatie, sere si grajduri)
111.10. Repartizarea populatiei - demografie
Repartizare geografica a populatiei, inclusiv caracteristicile populatiei si nivelurile de activitate, cumulate pe unitati de caroiaj cartografic, regiune,
unitate administrativa sau alta unitate analitica.
111.11. Zone de administrare/restrictie/reglementare fi unitati de raportare
Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la nivel international, european, national, regional si local. Includ gropile de gunoi,
zonele de protectie a surselor de apa potabila, zonele vulnerable la nitrati, senalele navigabile reglementate de pe mare sau din apele interne
importante, zonele destinate descarcarii deseurilor, zonele in care exista limitari cu privire la nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru
prospectare §i exploatare miniera, districtele bazinelor hidrografice, unitatile relevante de raportare si zonele de administrare a litoralului.
111.12. Zone de rise natural
Zone vulnerable caracterizate in functie de riscurile naturale (orice fenomen atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, precum si incendiile, care,
din cauza localizarii, gravitatii si frecventei, pot afecta grav societatea), de exemplu inundatiile, alunecarile si surparile de teren, avalansele,
incendiile forestiere, cutremurele de pamant, eruptiile vulcanice
111.13. Conditii atmosferice
Parametrii fizici din atmosfera. Includ datele spatiale bazate pe masuratori, pe modele sau pe o combinatie intre acestea, precum si locatiile de
masurare.
111.14. Caracteristici geografice meteorologice
Conditiile meteorologice si masuratorile acestora: precipitatii, temperatura, evapotranspiratie, viteza s.i directia vantului
111.15. Caracteristici geografice oceanografice
Parametrii fizici ai oceanelor (curenti, salinitate, inaltimea valurilor etc.)
111.16. Regiuni maritime
Parametrii fizici ai marilor si corpurilor de apa sarata divizate in regiuni si subregiuni cu Caracteristici comune
111.17. Regiuni biogeografice
Zone relativ omogene pe baza conditiilor ecologice, avand Caracteristici comune
111.18. Habitate si biotopuri
Zone geografice caracterizate prin conditii ecologice specifice, procese, structura si functii (de mentinere a vietii) care sprijina fizic organismele
care traiesc acolo. Includ zonele terestre si acvatice care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice si biotice, indiferent ca acestea sunt
naturale sau seminaturale
111.19. Repartizarea speciilor
Distributia geografica a speciilor de animate si plante, cumulate pe unitati de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativa sau alta unitate
analitica
111.20. Resurse energetice
Resurse energetice, incluzand hidrocarburi, energia hidro, bioenergia, energia solara, energia eoliana etc., insotite de informatii relevante privind
extinderea resursei, inclusiv prin adancimea/inaltimea la care se afla, dupa caz, in conditiile legii
111.21. Resurse minerale
Resurse minerale, incluzand minereurile metalifere, mineralele industriale etc., insotite de informatii relevante privind extinderea resursei, inclusiv
prin adancimea/inaltimea la care se afla, dupa caz, in conditiile legii

AUTORITATILE PUBLICS COORDONATOARE ?i COLABORATOARE RESPONSABILE

Seturi de date spatiale Autoritati responsabile
I.I. Sisteme de coordonate de referinta
Sisteme de referinta unica in spatiu a informatiilor spafiale, Coordonator: Ministerul Administrate! si Internelor
alcatuite dintr-un set de coordonate rectangulare (x, y, z) §i/sau Colaborator: Ministerul Apararii Nationale
latitudine si longitudine si altitudine, bazate pe un datum
geodezic orizontal si un datum geodezic vertical.

1.2. Sisteme de caroiaj geografic

Caroiaj multirezolufie armonizat, avand punct de origine comun, Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor
cu localizarea si marimea standard a celulelor. Colaborator: Ministerul Apararii Najionale

1.3. Denumiri geografice

Nume de zone, regiuni, localitati, ora§e mari, suburbii, orase
Coordonator: Ministerul Apararii Nafionale
mici sau asezari, sau orice alt element geografic ori topografic de
Colaboratori: Ministerul Administratiei si Internelor
interes public sau istoric.
Academia Romana
Institutul National de Statistica
Ministerul Culturii si Patrimoniului National

1.4. Unitati administrativ – teritoriale

Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor
Unitati administrative delimitand zonele in care Romania detine
Colaboratori: Ministerul Apararii Nationale
si/sau isi exercita competenja, la nivel local, regional si national,
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
separate prin limite administrative.
Ministerul Afacerilor Externe
Autoritati ale administratiei publice locale

1.5. Adrese Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor

Localizarea propriet&tilor, bazata pe identificatori de adresa, de Colaboratori: Autoritati ale administratiei publice locale
obicei numele strazii, numarul casei si codul postal.
Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor
1.6. Parcele cadastrale
Colaboratori: Autoritati ale administratiei publice locale
Suprafejele stabilite in registre cadastrale

1.7. Refele de transport Coordonator: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Seturi de date spatiale Refele de transport rutier, feroviar, aerian si pe apa si

infrastructura asociata. Cuprinde, de asemenea, legaturi intre
diferite refele. Mai cuprinde si refeaua transeuropeana de Colaboratori: Ministerul Apararii Nationale
transport, astfel cum este definita m Decizia nr. 1692/96/CE a Ministerul Administratiei si Internelor
Parlamentului European si a Consiliului privind orientarile
comunitare pentru dezvoltarea refelei transeuropene de transport
si modificarile ulterioare.

1.8. Hidrografie
Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum si toate
celelalte corpuri de apa si elementele legate de acestea, inclusiv Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
bazinele si sub-bazinele hidrografice. Dupa caz, In conformitate Colaboratori: Ministerul Apararii Nationale
cu defmitiile din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului Ministerul Administrate! si Internelor
European si a Consiliului de stabilire a unui cadra de politica
comunitara in domeniul apei, publicata in Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. L 327 din 22.12.2000 si sub forma de
retele.
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
Colaboratori: Ministerul Administratiei si Internelor
1.9. Arii protejate
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Zone desemnate sau administrate in cadrul legislativ
Ministerul Culturii si Patrimoniului Na{ional
international, comunitar sau intern, in vederea indeplinirii unor
Academia Romana
obiective specifice 1 de conservare.
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
II. 1. Altitudine
Modele digitale altimetrice ale suprafe(elor: terestre, de gheafa
sau oceanice. Include altimetria terestra, batimetria si linia de Coordonator: Ministerul Apararii Nationale
coasts. Colaboratori: jMinisterul Mediului si Padurilor
Ministerul Administratiei si Internelor
II. 2. Acoperire terenurilor
Acoperirea fizica si biologica a suprafefei terestre, inclusiv
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
suprafetele artificiale, zonele agricole, padurile, zonele
Colaboratori: Ministerul Administrafiei si Internelor
(semi)naturale, zonele umede si corpurile de apa.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ministerul Apararii Nationale
Il.S.Imagini ortorectificate
Imagini georeferen(iate ale suprafefei terestre, objinute cu
senzori Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor
Colaboratori: Ministerul Apararii Nationale

Autoritati responsabile
Seturi de date spatialc industrial, comercial, agricol, forestier, de recreatie).
plasaji pe sateli(i sau aeroportafi Autoritati responsabile
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
Ministerul Mediului si Padurilor
Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
II.4. Geologie
Coordonator: Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si
Caracterizarea geologica in funcfie de structura si compozitie.
Sportului
Include roca de baza, straturile acvifere si geomorfologia.
Colaboratori: Ministerul Mediului si Padurilor
Academia Romana
Agenda Nafionala pentru Resurse Minerale
III. LUnitafi statistice
Unitafi de diseminare sau de utilizare a informatiilor statistice. Coordonator: Institutul National de Statistica
Colaboratori: Ministerul Mediului si Padurilor
Ministerul Administrafiei si Internelor
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
III.2. Cladiri Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
Localizarea geografica a cladirilor.
Coordonator: Ministerul Administrafiei si Internelor
Colaboratori: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
autoritafi ale administrafiei publice locale
III.3. Soluri
Soluri §i subsoluri, caracterizate in funcfie de adancime, textura,
structura si conjinut al particulelor si materialului organic, aspect Coordonator: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
pietros, eroziune, inclinable medie si capacitate anticipate de Colaboratori: Ministerul Mediului si Padurilor
stocare a apei. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului

Coordonator: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

Colaboratori: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
III. 4. Utilizarea terenului
Ministerul Administrafiei si Internelor
Teritoriul caracterizat de functionalitatea, actuala sau viitoare
Ministerul Mediului si Padurilor
planificata, sau in scopul socio-economic (de ex: rezidenjial,
Ministerul Apararii Najionale

Seturi de date spatiale III.5. Sanatate si siguranfa umana

Distribufia geograficS a predominanfei patologiilor (alergii,
cancere, boli respiratorii etc), precum si informatii care indica
Autoritati responsabile
efectul asupra
sanatatii (markeri biologic!, scaderea fertilitafii, epidemii) sau
autoritati ale administratiei publice locale
asupra bunastarii oamenilor (oboseala, stres etc) legata direct
(poluarea
aerului, substanje chimice, deprecierea stratului de ozon, zgomot Coordonator: Ministerul Sanatafii
etc) sau indirect (alimente, organisme modificate genetic etc.) de Colaboratori: Institutul Nafional de Statistics
calitatea Ministerul Mediului si Padurilor
mediului. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
III. 6. Servicii de utilitati publice Si alte servicii publice
Includ servicii de utilitate publica precum sistemele de
Coordonator: Ministerul Administratiei si Internelor
canalizare, de gestionare a deseurilor, de aprovizionare cu
Colaboratori: Ministerul Mediului si Padurilor
energie electrica si apa,
Ministerul Economiei, Comerjului si Mediului de Afaceri
precum si servicii administrative si sociale publice, cum ar fi:
Ministerul Sanatafii
adaposturi de protecfie civiia, scolile si spitalele
Ministerul Muncii, Familiei si Protecfiei Sociale
III. 7. Instalafii de monitorizarea mediului
autoritati ale administratiei publice locale
Amplasarea si exploatarea instalajiilor de monitorizare a
mediului, finclusiv observarea si masurarea emisiilor, a starii
mediului Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
inconjurator si a altor parametri ai ecosistemului (biodiversitate, Colaboratori: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
starea ecologies a vegetafiei etc) de catre sau in numele
autorit&tilor
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
publice.
Colaboratori: Ministerul Economiei, Comerfului si Mediului de
III. 8. Instalajii de producfie si industriale
Afaceri
Parcuri de producfie industrials, inclusiv instalajiile reglementate
Ministerul Administrate! si Internelor
de Directiva 2008/1/CE a Consiliului privind prevenirea si
Agenfia Najionala pentru Resurse Minerale
controlul
Ministerul Sanatatii
integral al poluarii si instalafiile de captare a apei, extracfie
miniera si locurile de depozitare.
Coordonator: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
III. 9. Instalafii agricole si pentru acvacultura
Echipament si instalafii de producjie agricola (inclusiv sisteme
de irigajie, sere si grajduri). Coordonator: Institutul Nafional de Statistics
III. 10. Repartizarea populafiei - demografie Colaboratori: Academia Romana
Repartizare geografica a populajiei, inclusiv caracteristicile
populafiei
Seturi de date spatiale Autoritati responsabile
si nivelurile de activitate, cumulate unitati de caroiaj cartografic,
regiune, imitate administrativa sau alta unitate analitica.
III.ll. Zone de administrare/restrictie/reglementare si unitafi de
raportare
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la
Colaboratori: Ministerul Sanatatii
nivel international, european, national, regional si local. Includ
Ministerul Apararii Nafionale
gropile de gunoi, zonele de protectie a surselor de apa potabila,
Agentia Najionala pentru Resurse Minerale
zonele vulnerabile la nitra(i, senalele navigabile reglementate de
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
pe mare sau din apele interne importante, zonele destinate
descarcarii deseurilor, zonele in care exista limitari cu privire la
nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru prospectare si
exploatare miniera, districtele bazinelor hidrografice, unitafile
Coordonator: Ministerul Dezvoltarii Regionale s.i Turismului
relevante de raportare si zonele de administrare a litoralului.
Colaboratori: Ministerul Administratiei si Internelor
III. 12. Zone de rise natural
Ministerul Mediului si Padurilor
Zone vulnerabile caracterizate in func(ie de riscurile naturale
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului §i Sportului
(orice fenomen atmosferic, hidrologic, seismic, vulcanic, precum
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
si incendiile, care, datorita localizarii,. gravitatii si frecventei, pot
Institutul Nafional de Statistica
afecta grav societatea) ex: inundatiile, alunecarile si surparile de
Academia Romana
teren, avalansele, incendiile forestiere, cutremurele de pamant,
eruptiile vulcanice.
III. 13. Condijii atmosferice Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
Parametrii fizici din atmosfera. Includ datele spajiale bazate pe Colaboratori: Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si
masuratori, pe modele sau pe o combina{ie intre acestea, precum Sportului
si locajiile de masurare. Academia Romana
III. 14. Caracteristici geografice meteorologice
Conditiile meteorologice si masuratorile acestora: precipita{ii,
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
temperatura, evapotranspira^ie, viteza ?i direcfia vantului.
Colaboratori: Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
Sportului
III. 15. Caracteristici geografice oceanografice
Academia Romana
Parametrii fizici ai oceanelor (curenji, salinitate, inaltimea
valurilor
Seturi de date spatiale Autoritati responsabile
III. 16. Regiuni maritime Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
Parametrii fizici ai marilor 5! corpurilor de apa sarata divizate in Colaboratori: Academia Romana
regiuni si subregiuni cu caracteristici comune. Ministerul Educa{iei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
III. 17. Regiuni biogeografice Ministerul Apararii Nafionale
Zone relativ omogene pe baza conditiilor ecologice, avand
caracteristici comune.
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
III. 18. Habitate si biotopuri
Colaboratori: Academia Romana
Zone geografice caracterizate prin condifii ecologice specifice,
procese, structure si funcjii (de mentinere a vie(ii) care sprijina
fizic Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
organismele care traiesc acolo. Includ zonele terestre si acvatice Colaboratori: Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si
care se disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice si Sportului
biotice, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
indiferent ca acestea sunt naturale sau seminaturale. Academia Romana
III. 19. Repartizarea speciilor
Distribijia geografica a speciilor de animale si plante, cumulate
Coordonator: Ministerul Mediului si Padurilor
pe unitafi de caroiaj cartografic, regiune, imitate administrative
Colaboratori: Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si
sau alta
Sportului
vunitate analitica.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
111.20. Resurse energetice
Academia Romana
Resurse energetice incluzand hidrocarburi, energia hidro,
bioenergia, energia solara, energia eoliana etc., insofite de
informafii relevante Coordonator: Ministerul Economiei, Comerfului si Mediului de
privind extinderea resursei inclusiv prin adancimea/inaljimea la Afaceri
care se afla, dupa caz. Colaboratori: Agenda Najionala pentru Resurse Minerale
111.21 Resurse minerale
Resurse minerale incluzand minereurile metalifere, mineralele
Coordonator: Agenfia Nafionala pentru Resurse Minerale
industriale etc., insofite de informatii relevante privind
Colaboratori: Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de
extinderea
Afaceri
resursei inclusiv prin adancimea/inaltimea la care se afla, dupa
caz.