A

97 Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit,

cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte
integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii)
contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză
contabilă.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai
atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de
expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză
contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură
similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele
justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de
multiplicare.
Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii
expertului(ţilor) contabil(i).

94 Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză

contabilă?

Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin

urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor
si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil,
care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si
sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor
justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu
incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in
executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc
conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa
ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar
trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora.
Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul
raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in
anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte
doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.

1
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite,
intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si
documentat opinia pe care o sustine.

45 Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele

cuprinzând experţii contabili pe specializări”, care se transmit
Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să
dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea
experţilor?

1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual
"Lista experţilor contabili pe specializări" în două exemplare.
Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului,
până la data de 20 februarie a fiecărui an.
2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la
toţi experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi
disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare, completarea şi depunerea
"Fişei de opţiuni" potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie a
fiecărui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de
opţiuni" prezentate de către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea
profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua sau
propune măsuri în consecinţă, după caz.
În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta
procedură, vor fi înscrişi numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea
şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în concordanţă cu principiul privind
competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili.
4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de
suspendare sau interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară,
mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în
Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia,
modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.
5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista
experţilor contabili pe specializări" se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta
procedură.
6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele
experţilor contabili pe specializări" de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau
propune măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii Corpului în
vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti -
Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.
Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la
filialele Corpului se comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la primirea
modificărilor transmise de filiale.

2
82 Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de
expertiză judiciară în situaţia în care organul îndreptăţit să dispună
efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi
recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala
proprie a părţilor?Cine stabileşte onorariul acestora?
Raportul de expertiza contabila se intocmeste si se semneaza de toti expertii
fila de fila, inclusiv anexele. Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi
experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit isi pot insera opiniile proprii
in raspunsul dat la obiective sau pot intocmi rapoarte de expertiza contabila cu
opinii separate.
Cu privire la acest aspect, Codul de procedura civila, art. 210, prevede: cand
sunt mai multi experti cu pareri deosebite, lucrarea trebuie sa cuprinda parerea
motivata a fiecaruia, iar Codul de procedura penala, art. 122 precizeaza: Cand
sunt mai multi experti, se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt
deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului
sau intr-o anexa.
Raportat la problematica „opiniilor separate” literatura de specialitate releva ca
in practica expertilor contabili opiniile expertului care sunt contradictorii cu ale
celorlalti experti se consemneaza in anexe, cu motivarea corespunzatoare, pentru
ca biroul de expertize, in cadrul verificarii metodologice, sa se poata pronunta
asupra temeiniciei ei. Opinie separata poate formula oricare dintre experti,
indiferent de faptul ca au fost numiti din oficiu sau la recomandarea partilor.
In situatia in care un raport de expertiza contabila a fost semnat de un expert
cu mentiunea „Cu opinie separata”, biroul local de expertize are obligatia sa
urmareasca formularea acesteia si sa remita, o data cu raportul, organului care
a dispus efectuarea lucrarii, opinia separata, daca aceasta corespunde
metodologic. Opiniile separate pot fi consemnate in cuprinsul raportului sau
printr-o anexa, modalitatea de consemnare urmand sa fie hotarata de colectivul
de experti. Oricare va fi aceasta modalitate, expertul contabil care formuleaza
opinii separate este obligat sa le fundamenteze temeinic pentru a da
posibilitatea biroului local de expertize sa analizeze variantele prezentate de
experti, in vederea avizarii favorabile sau negative. Consideram ca si organului
care a dispus efectuarea expertizei contabile ii revine obligatia ca la admiterea
sau inlaturarea opiniilor separate sa motiveze hotararea luata. Opinia separata a
unui expert, bazandu-se pe documentele analizate si facand parte din raportul
de expertiza, nu poate fi transmisa direct partilor, ci, prin biroul local de
expertize, se depune organului care a dispus efectuarea lucrarii, unde poate fi
consultata, potrivit legii.
Azi, verificarea metodologica a expertilor contabili nu mai apartine
birourilor locale de expertiza tehnice si contabile (organizate potrivit OG
2/2000), ci expertilor contabili verificatori din structurile filialelor CECCAR.
Onorariul expertului desemnat este stabilit de organul judiciar care dispune
efectuarea expertizei contabile, iar expertii contabili recomandati de parti sunt
platiti de partile care i-au recomandat pe baza de contract.
Stabilirea onorariului expertului desemnat este reglementat de art. 202 din
Codul de procedura civila care precizeaza ca Incheierea de numire va statornici
si plata expertilor. Reglementarile procedurale (civile si penale) nu fac insa
referiri la modul de statornicire a platii expertilor contabili. Acest gol este
umplut de catre autoreglementarile CECCAR care a elaborat Hotararea - Nr.

3
09/144 din 12.01.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor
si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor
cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil,
membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

67 Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de

expertiză judiciară într-o cauză penală în care sunt numiţi, de organul
de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?

Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au
un punct de vedere diferit au obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui
raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi fond impuse
Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport
de expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie
consemnate în cuprinsul raportului de expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia
(art.122 din Codul de procedură penală; norma profesională nr.3531).
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au
opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat
opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat
opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

100 Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate

în activitatea de auditare a expertizelor contabile?

Auditul de calitate cuprinde:

a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în
vigoare în cadrul acestuia (auditul structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin
sondaj dosarele de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit
tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica,
plata cotizaţiilor, depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile
organizate de Corp (auditul de conformitate.

54 Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să

efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a
consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre
părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în

incompatibilitate cu una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de
judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau procurorului

4
ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de
îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere
de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al
judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de
incompatibilitate.
Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în
termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la această dată; în
celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea
expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de
abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când
este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care
se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins
abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac

56 Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să

efectueze o expertiză contabilă judiciară care a constatat, după ce a
consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre
părţi(este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui
sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza
contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48:
Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre
rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele
acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui
instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic
superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta
a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

75 Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor

experţilor contabili pentru activitatea desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din

13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea
onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili si
contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

5
 2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele
contabile?
S1) Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi
extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările
ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii
de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Potrivit acestor reglementări legale,
efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al
experţilor contabili1[8]. Astfel potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/19942[9]
privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi
expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile
prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi
situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. Asupra constatărilor,
concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.
Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite
Rapoarte de expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a
acestora, sunt simple lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de expertize
contabile.

4 Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la

expertizele contabile judiciare?

S2) Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor

contabili, precum şi modul de efectuare a expertizelor contabile , îndeosebi a celor
judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală şi în Ordonanţa nr.
2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi
extrajudiciară care, deşi nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit,
conţin reglementări opozabile expertizei în general.
Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor
împrejurări de fapt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti,
va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin
încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care
trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea
expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru
judecată. La efectuarea expertizei contabile judiciare pot participa şi experţi
desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu se dispune altfel. Experţii se pot recuza pentru
aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile
de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri
termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă
în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului. Experţilor contabili le sunt
opozabile toate dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea
martorilor care lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Mărturia se va scrie de
grefier, după dictarea preşedintelui sau a judecătorului delegat, şi va fi semnată pe
fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi martor, după ce acesta a luat

1
2

6
cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul nu voieşte sau nu poate să semneze, se face
vorbire despre aceasta. Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul
mărturiei trebuie încuviinţate şi semnate de judecător, de grefier şi martor, sub
pedeapsă de a nu fi ţinute în seamă. Locurile nescrise din declaraţie trebuie
împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adăuga nimic. Dacă din cercetare
reiese bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanţa
va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale. Expertul
martor poate cere să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după
starea sau îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut.
Încheierea instanţei este executorie. În situaţia în care expertul nu se înfăţişează,
instanţa poate dispune înlocuirea lui. Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de
îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un
proces-verbal. Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi
făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de
primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire
va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice
lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi
experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.
Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte
ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere
executorie. Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune
întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută
motivat la primul termen după depunerea lucrării. Experţii care cer sau primesc
mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare de mită. La cererea
experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate dispune majorarea
onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor. Dacă expertiza se
face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li
se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.
Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor
fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare
cunoştinţele unui expert, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată
dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul este numit de
organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în materie penală. Fiecare
dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la
efectuarea expertizei. După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport
scris. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză. Dacă
sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în cuprinsul raportului
sau într-o anexă. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu
în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură
penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate
de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative , după caz, urmând ca sumele
să fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti
definitive.
Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire
penală sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de
expertiză cuprinde:
a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea
acesteia, numele şi prenumele expertului, data şi locul unde a fost efectuată, data

7
întocmirii raportului de expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul
urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile
care au participat la aceasta au dat explicaţii în cursul expertizei;
b) descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau
explicaţiile părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii în lumina celor
constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului
asupra obiectului expertizei.
Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere
sau din oficiu, că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de
expertiză fie de către acelaşi expert, fie de către altul. De asemenea, când se
socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune
chemarea lui spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză. În acest
caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea
martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu
privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei
noi expertize.
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică
judiciară şi extrajudiciară prevede că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază,
la unităţile la care sunt încadraţi, de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor
tehnice judiciare ce le-au fost încredinţate. În perioada în care nu prestează muncă
în calitate de salariat, datorită efectuării expertizei tehnice judiciare încredinţate,
expertul judiciar nu primeşte salariu; el îşi păstrează însă în această perioadă
celelalte drepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonanţa reglementează de
asemenea Regulile procedurale privind expertiza tehnică judiciară, opozabile şi
expertizei contabile judiciare, în concordanţă cu prevederile Codului de procedură
civilă şi Codului de procedură penală. În cazul în care pentru efectuarea expertizei
dispuse expertul trebuie să se deplaseze în altă localitate decât cea în care
domiciliază, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare şi
la plata diurnei potrivit dispoziţiilor care reglementează aceste drepturi pentru
salariaţii din instituţiile publice. Suma stabilită drept onorariu provizoriu şi avansul
pentru cheltuielile de deplasare, atunci când este cazul, se depun, în termen de 5
zile de la numirea expertului, de partea la cererea căreia s-a încuviinţat efectuarea
expertizei, în contul special al biroului local pentru expertize judiciare tehnice şi
contabile, deschis în acest scop. Raportul de expertiză însoţit de nota de evaluare a
onorariului, împreună cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al
altor cheltuieli necesare pentru efectuarea expertizei, dacă este cazul, se depun la
biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile, în vederea trimiterii la
organul care a dispus efectuarea expertizei. Onorariul definitiv pentru expertiza
tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în
funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul
profesional ori ştiinţific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului şi
decontarea altor cheltuieli, atunci când este cazul, cuvenite expertului sau
specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi
contabile.

8
 3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la
expertizele contabile?
S4) Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă
expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare , regăsindu-se în Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională nr. 35 privind
expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România3[17] reglementează obligaţia
expertului contabil de a se manifesta liber faţă de orice interes care este
incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa
profesională, exercitarea profesiei de expert contabil făcându-se cu respectarea
principiului independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se
găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici o altă situaţie care ar putea
aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.
Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind
expertizele contabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:

N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind

expertizele contabile: Independenţa expertului contabil; Competenţa expertului
contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional şi Confidenţialitatea
expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind
expertiza contabilă.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Dispunerea expertizelor judiciare şi numirea experţilor contabili; Contractarea şi
programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrărilor privind expertizele
contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabilă.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului
de expertiză contabilă; Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă.
Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabilă.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare; Model de Raport de expertiză contabilă judiciară; Model de Raport
de expertiză contabilă extrajudiciară.
Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept
obiectiv crearea unui cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor
contabili ce desfăşoară astfel de misiuni.

13 Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea

secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului
contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare?

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al

informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia
cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională să facă o astfel de divulgare.

9
 În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil
trebuie să se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte
secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile,
procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici
formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind
documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie
stabilite prin ”contractul” intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

12 Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea

secretului profesional şi confidenţialitatea profesională a expertului
contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge
astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în
care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste
informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau
de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul
economiei, expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este
un considerat “un confident în societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili,
expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al
informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabile , abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia
cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea
părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai
la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri
contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate
de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă.
- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară
şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil
trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă,
de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara
procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de
o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu
confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările
expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura
cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau
judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de
expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să
rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este
colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub

10
incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului profesional au o
arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce
privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să
confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de
public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor
exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-
se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este
că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora
sunt mult mai numeroşi , iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în
gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă,
nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau
de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în
mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se
conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul
de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres
obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate
sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde
de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere.
Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil , în
special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor,
de exemplu ).
În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil
judiciar este obligat să solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor
necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este
deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă,
documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

46 Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii

contabili, calităţi care sunt evidenţiate şi pe sigla CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a

conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa
aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării
acestor calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de
cultura generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar
pentru a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce
îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e
nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite
libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;

11
 e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în
exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor
legale şi regulilor stabilite de Corp.

87 Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului

„Considerente personale” în raportul de expertiză contabilă judiciară?

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde

un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii
sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate expertizei
contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul
contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul
contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila
judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si
confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest
paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui
capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul
partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza
contabila judiciara apartine exclusiv expertului contabil.

74 Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor expertilor contabili

pentru expertizele contabile judiciare?
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare,
pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să
se asigure că nu este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului
internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se
înregistrează distinct. Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist
contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei
participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

22 Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:

I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.

12
95 Care sunt documentele care se pot încadra ca „material
documentar” în cazul unei expertize judiciare?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se

compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza
contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor
implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul
contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu
incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei
de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar.
Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le
analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in
raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile
partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale,
partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile
stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de
catre acesta de la partile care il au in pastrare.

80 Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de

şedinţă a unei cauze civile cu privire la numirea unui expert contabil în
vederea efectuării unei expertize judiciare?
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor
experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi
contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau
la cererea părţilor în proces;
2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii
contabili numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie
formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau
experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor
supuse judecăţii;
3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se
seama de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a
dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de
instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către
expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei)
este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru
efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;

13
 4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să
fie remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru
efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă
neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia

90 Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport

de expertiza contabila judiciara? Detaliaţi elementele de cuprins
(paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză
contabilă.

Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:

Cap. I. Introducere,
Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii
personale ale expertului contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil,
organul care a dispus efectuarea expertizei, circumstantele care au determinat litigiul
in cauza, obiectivele(intrebarile) expertizei, materialul documentar folosit, perioada
de editare a raportului de expertiza si data stabilita pentru depunerea raportului.
In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei,
explicitarea modului de solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare
obiectiv.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină
câte un paragraf distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a)
expertizei contabile preluat(ă) în maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II
DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în
introducerea şi cuprinsul prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm
următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile
din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului
considerăm necesar să facem următoarele precizări:
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util
beneficiarului expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat,
Capitolul IV CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR)
CONTABIL(I).)

47 Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare,

pot efectua expertize contabile?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit
calitatea de expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea
activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre CECCAR

14
32 Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea
lucrărilor referitoare la expertizele contabile?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata

de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor
sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil
poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si
raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila
extrajudiciara.

15 Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte

expertul contabil în activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile
judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna

profesionistul contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul
etic national al profesionistilor contabili si se refera la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza
urmatoarele principii deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele

contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:

a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a
contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr.
35 din 2000

15
55 Ce se înţelege prin „abţinerea” unui expert contabil numit să
efectueze o expertiză judiciară într-o cauză?Cine sesizează această
situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de
îndată ce constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind
abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei
.Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de
existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere
de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al
judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de
incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea
expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de
abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când
este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care
se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins
abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in
procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea
pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre
parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare
judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al
patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din
parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp
de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de
indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si

una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

93 Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză

contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel

putin urmatoarele paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume,
prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii
de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale),
identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat,

16
inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se
identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc
de proba expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost
contractata expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste
obiective se preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor
extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat
alte termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte
expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi
dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui
expertului/expertilor

34 Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în

ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea

expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:
(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de
urmărire şi cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind
efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil
care justifică îndeplinirea misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare
sau suplimentele de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care
au dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în
timpul efectuării expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor
interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de
expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor
de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

83 Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de

expert desemnat de parte?Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora?
Orice expert contabil care are viza anuala si a optat pentru
efectuare de expertize contabile. Au drepturi si obligatii ca si
expertii desemnati, au acces la toate documentele expertizate,
participa la desfasurarea lucrarilor, intocmesc si semneaza raportul,
iar in cazul in care au opinii deosebite le insereaza in raport, sau
intr-o anexa sau depun raport separat cu opinii proprii pe care
trebuie sa le fundamenteze.

17
69 Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile
judiciare? Cine numeste expertul contabil si ce elemente trebuie sa
cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune
efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite

de lege pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de
părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună
administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor
experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi
contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor
în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi
trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de
instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor
contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de
faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5
zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii
contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei
un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile
judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt
îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor
contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze
efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament
profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în
conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de
cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea
unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi
expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă
expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la
întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt
încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea
expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul
de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de
şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2
este şi rămâne pertinent).
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări
procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în

18
proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind
dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

21 Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate

cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a
Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi
destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac
obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că
expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate
la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia
(învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori
principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre
persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu
experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect,
atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste
lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de
afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai
expertizelor contabile extrajudiciare.

41 Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost

numit să efectuaţi expertiza judiciară există lucrări de expertiză
efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind

efectuarea sau nu de alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai
efectuat expertize contabile ăn aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau
corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi
vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile
expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul
colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili
implicaţi să se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta
deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi material documentar ar trebui să
conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

6 Comentaţi norma de comportament profesional ” acceptarea

expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele
contabile.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize

contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.

19
 Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize
contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând
seama în special de regulile de independenţă şi competenţă.
COMENTARII
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe
motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza
contabilă este un act de probă ştiinţifică.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi
cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în
incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un
anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă” următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia
dintre părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la
întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea
situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;
(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi
cauză supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea
primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză
extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu
calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă
şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să
comunice organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele
prezentate în normele 3511 şi 3512.
Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

8 Comentaţi norma de comportament profesional ” calitatea

expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele
contabile.

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost

solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi
imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite,
expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor
Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea
lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii.
Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente
care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul
recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces,
care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către
organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă
ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la

20
 soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea
ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea,
sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului
contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a
dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima
din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-
a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai
fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct
de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului
contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi
expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit
Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de
membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân
pertinente.

10 Comentaţi norma de comportament profesional ” competenţa

expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele
contabile.

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este

reglementată. Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a
cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie
să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea
permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea
evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil
solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi
actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-
contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru
al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor
stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea
cunoştinţelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

7 Comentaţi norma de comportament profesional ” independenţa

expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele
contabile.

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi

în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize
contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză,
evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere
care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
COMENTARII

21
 Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc
condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor
privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat
într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el
este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor
contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor
contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în
drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de
incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi
alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind
judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile
reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25
punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de
mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat
după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un
examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă” care va
însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân
pertinente.

9 Comentaţi norma de comportament profesional ” resposabilitatea

efectuării expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu privire la
expertizele contabile.

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea

expertizelor contabile judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor
extrajudiciare, prin contract.
COMENTARII
3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de
depunerea unui jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor)
contabil(i), după cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune,
cu mâna pe cruce sau pe Biblie, jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi
ascunde nimic
din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune
jurământul: Jur pe onoare şi pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi
ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune
religioasă nu depune (depun) jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun
adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi
sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi

22
 expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile
judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor
contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a)
numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie
să rezulte din contractul încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

11 Comentaţi norma de comportament profesional ” secretul

profesional şi confedinţialitatea expertului contabil”, specifică
misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al

informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu
excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are
obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
COMENTARII
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu
trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de
expertiză contabilă judiciară numai acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri
contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă)
de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o
cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de
expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul
justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la
organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi
îl pot consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză
justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar,
în afara procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa
locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de
primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei
contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii
numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau
de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de
expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să
rămână confidenţiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân
pertinente.

85 Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei

expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penală
în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune
fiscală privind impozitul pe profit şi TVA datorate bugetului de stat
pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:

23
 Obiectivul 1.
Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009
pentru împrumuturile luate de la firmele A si B pot fi incluse în cheltuieli
Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la
stabilirea impozitului ce trebuia vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie –
aprilie 2009
Obiectivul nr. 3
Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi
perioadă
Obiectivul 4
Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu
operaţiunile contabile menţionate mai sus?
Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si
B in perioada ianuarie aprilie 2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu
cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri
suplimentare organului de cercetare penala.
De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca
clarificari suplimentare, deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste
operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA
Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca
constatari pe baza evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente
contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina organului de
cercetare penala

35 Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind

expertizele contabile referitoare la delegarea lucrărilor de expertiză
contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi

delegată de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor
asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare,
expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau
colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi
concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din
oficiu sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au
fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza
contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin
urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în
drept a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un
expert contabil reprezentant, şi nici în cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate
cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop
pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele
cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte

24
 conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului
contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză
contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI
SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie
respectată.

36 Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind

expertizele contabile referitoare la supravegherea lucrărilor de
expertiză contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi

delegată de către experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor
asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare,
expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau
colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi
concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din
oficiu sau la recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au
fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu expertiza
contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin
urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în
drept a nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert
contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de
regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă.
Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care
trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea
finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă,
revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat
societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123
DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile
ei, trebuie respectată

89 Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării

expertizei contabile
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza
contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de
conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si
evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat
ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza
contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a
efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii
efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea
materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate
suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi
structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere,

25
Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul
II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de
expertiza contabila.

30 Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei

probelor, expertiza contabilă nefiind acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa
de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte
probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută,
ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de
expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare ştiinţifică , este determinată
de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de
expertiză contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi
corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă
temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza unor
raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă
dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă
întrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de
valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine organului care a
dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă
pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în activitatea
judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este
posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus
efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este
corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile
implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a
expertizei contabile.

88 Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa
prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in
rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc
de proba este determinata de contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a
evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus
efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza
probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea
concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa
examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca
raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate
dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a
expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in
fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau
dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

26
27 Contractarea expertizei contabile.

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele

contabile contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă
natura, calendarul şi întinderea lucrărilor
necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se
vor pedepsi pentru luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este
„leit-motivul” pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judiciară
sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale
contractului fiind mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de
urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili
numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract pentru
efectuarea expertizelor contabile judiciare.
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi
privind volumul şi întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la
acceptarea contractului iniţial, experţii contabili
sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor
contabile judiciare majorarea onorariului se face de către organul în drept care a
dispus efectuarea expertizei. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare
majorarea onorariului se face prin act adiţional la contractul iniţial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la
termenele convenite şi acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene
este necesar să se elaboreze un program de lucru în care să se precizeze, alături de
obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol,
subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru
poate fi modificat în timpul realizării expertizelor contabile.

70 Convocarea părţilor in cauze civile.

De regula, organele care dispun lucrarile de expertiza in cauze civile si penale,
precizeaza expertului desemnat (numit) prin numire (incheiere de
sedinta/ordonanata) daca este necesara procedura de convocare (citare) a
partilor, temeiul legal de citare (art. din coduri: procedura civila si procedura
penala).
La art. 208 din Codul de procedura civila este stipulat: „daca pentru expertiza
este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa
citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand
zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi
alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea lamuriri in legatura cu
obiectul lucrarii.

26 Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

De regula, organele care dispun lucrarile de expertiza in cauze civile si penale,
precizeaza expertului desemnat (numit) prin numire (incheiere de
sedinta/ordonanata) daca este necesara procedura de convocare (citare) a
partilor, temeiul legal de citare (art. din coduri: procedura civila si procedura
penala).

27
La art. 208 din Codul de procedura civila este stipulat: „daca pentru expertiza
este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa
citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand
zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi
alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea lamuriri in legatura cu
obiectul lucrarii.
Documentarea la fata locului ar trebui acceptata explicit si in cazul
expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, desigur, fara procedura citarii
partilor, care, in caz de retinere preventiva a inculpatilor, nici nu este posibila.
Si in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, sunt
necesare frecvent lucrari la fata locului, respectiv documentari in arhivele
contabile ale partilor implicate in procesul penal. Transferarea acestor arhive la
sediul organelor judiciare este costisitoare, iar uneori inoperanta, prelungind
nejustificat timpul necesar elaborarii expertizelor contabile. Mai facila este
deplasarea expertului contabil sau la locul unde se afla documentele contabile
care trebuie expertizate. Desigur, acest lucru se poate face cu aprobarea
organelor judiciare care administreaza procesul penal, dar de „lege ferenda”
pledam pentru simplificarea procedurilor.
In practica judiciara curenta se intalnesc si cazuri in care partile
implicate in proces refuza colaborarea, in special cu expertul contabil numit
din oficiu, obstructionandu-l in misiunea sa. In astfel de situatii, singura solutie
a expertului contabil este de a solicita organului judiciar sa oblige partile sa
depuna la dosarul propriu – zis al cauzei toate documentele pe care le considera
necesare pentru a fi expertizate.

71 Convocarea părţilor in cauze civile

De regula, organele care dispun lucrarile de expertiza in cauze civile si penale,
precizeaza expertului desemnat (numit) prin numire (incheiere de
sedinta/ordonanata) daca este necesara procedura de convocare (citare) a
partilor, temeiul legal de citare (art. din coduri: procedura civila si procedura
penala).
Documentarea la fata locului ar trebui acceptata explicit si in cazul expertizelor
contabile dispuse in dosarele penale, desigur, fara procedura citarii partilor,
care, in caz de retinere preventiva a inculpatilor, nici nu este posibila.
Si in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, sunt
necesare frecvent lucrari la fata locului, respectiv documentari in arhivele
contabile ale partilor implicate in procesul penal. Transferarea acestor arhive la
sediul organelor judiciare este costisitoare, iar uneori inoperanta, prelungind
nejustificat timpul necesar elaborarii expertizelor contabile. Mai facila este
deplasarea expertului contabil sau la locul unde se afla documentele contabile
care trebuie expertizate. Desigur, acest lucru se poate face cu aprobarea
organelor judiciare care administreaza procesul penal, dar de „lege ferenda”
pledam pentru simplificarea procedurilor.
In practica judiciara curenta se intalnesc si cazuri in care partile
implicate in proces refuza colaborarea, in special cu expertul contabil numit
din oficiu, obstructionandu-l in misiunea sa. In astfel de situatii, singura solutie
a expertului contabil este de a solicita organului judiciar sa oblige partile sa
depuna la dosarul propriu – zis al cauzei toate documentele pe care le considera
necesare pentru a fi expertizate.

28
14 Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al
ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai mulţi experti contabili
numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi
cauză?
Numirea expertului sau expertilor contabili, atat din oficiu, cat si recomandati
de partile in proces, se poate face numai de organul in drept sa dispuna
administrarea probei cu expertiza contabila. Expertii, sunt egali din punct de
vedere al ierarhizarii profesionale si vor respecta normele de programare a
lucrarilor de expertiza.

16 Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate”

înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a

conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa
aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării
acestor calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de
cultura generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar
pentru a-şi fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce
îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e
nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite
libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în
exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor
legale şi regulilor stabilite de Corp.

66 Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este

solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist contabil
care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord
cu prevederile legale?

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să

înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte
această misiune decât în condiţiile în care:
- a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul
predecesor şi a obţinut de la caesta informaţiile necesare privind
activităţile clientului;

29
 - s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând
din dorinţa clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a
îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a
aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi
reglementărilor în activităţile respective;
- a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului
predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama
de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este
contestată de client;
- se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său
predecesor;
- asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului
predecesor.
Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării
lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform
prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să
rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

18 Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă

judiciară?

Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor

cauze care necesită cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care
au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele
de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau
nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte
expertize contabile sunt extrajudiciare.
Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată
numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în
condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili,
actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România (CECCAR).

25 Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

24 Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura

principalului obiectiv/principalelor obiective stabilite de organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?

30
 După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile
se clasifică
în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte
civile ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor
fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept
sau extrajudiciare solicitate de cătreclienţi.

23 Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal

în care au fost solicitate?

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi

clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură
civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara
procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului
justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de
mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de
către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru
rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

D
31 Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au
concluzii diferite, care va fi expertiza considerată de organul care a
dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială?
Organul care a dispus efectuarea acestora va disoune proba cu contraexpertiza
contabila cu participarea a trei experti.

91 Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului

„Desfăşurarea expertizei contabile”din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de

expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere amănunţită a
operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului
documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor,
sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut
obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în

31
formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul
calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către
beneficiarul raportului de expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul
calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul expertizei
contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care
trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră analitică,
ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor
justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de
control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece
expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a
acestora. În cazuri deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se
confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale, care exprimă
situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea
rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei
contabile, dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au
opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat
opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat
opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.

73 Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila,
inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in
termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate
in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare
originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea
expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza
contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul
acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a
solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract.

72 Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă

judiciară.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila,

inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in
termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate
in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare

32
originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea
expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza
contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul
acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-
o cu cel putin 5 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la
instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

37 Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia

expertul contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară
într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:

- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza
contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor
implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul
contabil are dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu
incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a
instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar.
Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le
analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in
raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile
partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele
penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in
conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre
acesta de la partile care il au in pastrare.

63 Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză

judiciară, în cauze penale, conform prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau
completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri
si explicatii de la parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert
recomandat de catre una din parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina
partilor plata onorariului pentru munca depusa.

33
 E
81 Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine
dispune ceasta, în ce situaţie se dispune, drepturile şi obligaţiile
expertului în situaţia menţionată).

Art. 212- c.pr.civ.

(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune
întregirea expertizei sau o nouă expertiză.
(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după
depunerea lucrării.
Norme:
Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus
expertiza, de regulă de acelaşi expert care a participat la lucrările expertizei
propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate
desemna un alt expert.
Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte
obiective suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat
răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au apărut împrejurări
care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului.
O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii
nemulţumite sau din oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a
întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se numesc, de
regulă, trei experţi.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau
din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de
expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in
scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de
expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare
la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal,
laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a
efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi
expertize.
Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune
însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca
după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei
contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de

34
 situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat
poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă
organului care a dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea
constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist, cu
privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.
b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale
părţilor, fie datorită necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare,
administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză contabilă.
c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la
cererea părţilor sau din oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora,
atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din oficiu
contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea
situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea
obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie
procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte
generatoare ale situaţiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea
de expertiză contabilă:
a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru
soluţionarea cauzei.
b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele
probante.
c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale.
d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.
e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către
acelaşi expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei
contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate

58 Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi

sunt sancţionate de Comisiile de disciplină, conform prevederilor
Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului
Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale
organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa
naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a
normelor Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională
reglementate prin normele emise de Corp;

35
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără
contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă
calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata
cotizaţiei prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care
aparţine, declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă
preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai
Corpului documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu
Corpul sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru
terţi de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau
fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia
efectuării lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii
serviciilor profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale
Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea
încălcării şi de consecinţele acesteia.

59 Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea

dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil

Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a

profesiei de expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la
termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a
profesiei de expert contabil:
- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii,
interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;
- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu
moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală
pentru exercitarea profesiei.

5 Enumeraţi normele de comportament profesional specifice

misiunilor cu privire la expertizele contabile.

- independenţa expertului contabil;

- competenţa expertului contabil;

36
 - calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

98 Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de

calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:

a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor
prestate şi armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de
lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare
a obligaţiilor de membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre
colegi, apropierea şi respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99 Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de

calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:

a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor
serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză
etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu
poate fi adusă la cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii
cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului,
anume formaţi şi instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai
multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de
comun acord cu aceste organisme.

48 Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla

expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună
efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi:
acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea
sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni
de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de
administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei

37
contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin
natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si
obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje
inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune
ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in
interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte
sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize
contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt
rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand
intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al
vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul,
sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de
natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate
de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la
intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a
exprimat opiniile

50 Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit

de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea
soluţionării cauzei aflate spre judecare.

În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul

contabil poate fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea
pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna
dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de
organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al
patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una
din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala
timp de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de
indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad

38
 inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad
inclusiv

68 Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de

instanţă poate convoca sau poate lua legătura cu părţile. Care este
procedura de urmat în această situaţie?

În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu

încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate
cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu
părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză
justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în
afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este
nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea
părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se
continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua
legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de
urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi
explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul
justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

65 Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize,

aşa cum reiese din prevederea art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia
„fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să participe la
efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această
prevedere se completează cu disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia :
„părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea li a câte unui expert
recomandat de fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.”

Potrivit art.118,al.2 şi 3 din Codul de procedură penală , expertul contabil este numit
de către organul de urmărire penală sau de către instanţa de judecată , fiecare dintre
părţi având dreptul să ceară ca un expert contabil recomandat de ea să participe la
efectuarea expertizei contabile. În dosarele penale , prezenţa expertului contabil , cu
ocazia numirii sale , este obligatorie.

38 Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia

convocării şi primite de la părţile interesate în expertiză constituie
material documentar? Motivaţi.

Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse

expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în

39
 expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris
şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le
analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în
raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile
părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse
în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului
contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire
penală sau de instanţa de judecată.

84 Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire

penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor
fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare
cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda
expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre
partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind
informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa
efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul
se desfasoara in doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea
expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si
analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care
acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca
observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta
partilor

40 Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă

extrajudiciară poate juca un rol decisiv.
* Fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali si de afaceri:
Intreprinzatorii individuali si managementul firmelor, se afla, adeseori, in
situatia de a alege intre mai multi parteneri comerciali si de afaceri, situatie in
care ind=formatia cu privire la bonitatea economico – financiara a acestora
(starea de continuitate a activitatii, starea de incetare de plati, starea de

40
posibila intrare in faliment etc.) este deosebit de importanta. O solutie de
antrenare a riscurilor in luarea deciziilor de alegere a partenerilor comerciali
sau de afaceri poate constitui comandarea unor expertize contabile extrajudiciare
despre starea economico – financiara a potentialilor parteneri. Astfel de expertize
contabile extrajudiciare pot fi efectuate chiar si fara acordul potentialilor
parteneri comerciali si de afaceri, pe baza situatiilor financiare anuale si
interimare publicate de acestia (depuse la Camerele de Comert si Industrie,
potrivit legislatiei comerciale in vigoare).
* Concilierea derularii tranzactiilor comerciale si de afaceri:
In desfasurarea contractelor comerciale, in special a celor cu caracter continuu
si/sau pe termen lung, cand apar adeseori conflicte intre partenerii comerciali si
de afaceri, fie cu privire la cuantumul si valoarea prestatiilor, fie cu privire la
interpretarea si respectarea unor clauze contractuale. In astfel de situatii exista
doua solutii alternative: recursul in justitie sau arbitrajul unui expert contabil
agreat de parti. De multe ori, serviciile expertului contabil sunt de preferat, din
multe considerente, cum ar fi:
a) alegerea si desemnarea expertului contabil nu sunt supuse unor norme
procedurale restrictive;
b) partile au posibilitatea sa-si formuleze nerestrictiv obiectivele (intrebarile) si
intinderea (in timp) a expertizei contabile;
c) expertul contabil poate avea el insusi un rol activ in formularea obiectivelor
(intrebarilor) si intinderea expertizei contabile (in timp), putand emite
consideratii (opinii) lamuritoare colaterale obiectivelor (intrebarilor) fixate de
parti;
d) in caz de neconciliere, partile (in functie de interes) pot folosi acest tip de
expertize contabile extrajudiciare drept fundamentari preliminare in actiunile
adresate justitiei.
* Fundamentarea preliminara a actiunilor adresate justitiei:
Practica dovedeste ca multe (. . .) actiuni adresate organelor judiciare sunt si o
consecinta a defectiunilor in sistemul de documentare, precum si a lipsei de
operativitate in tinerea evidentei. In asemenea situatie, pentru a nu incarca
inutil volumul de cercetare al organelor judiciare, in cauzele arbitrale, de
exemplu, conducerile agentilor economici trebuie sa aiba atitudinea si
raspunderea ca documentele pe care se bazeaza actiunea arbitrala sunt legale,
corecte, exacte, ca reflecta fidel situatia economica, financiara, gestionara,
contractuala etc. pentru care se adreseaza arbitrajului. Un mijloc de asigurare a
calitatii, realitatii, exactitatii si legalitatii (sub aspect formal si de continut)
informatiilor care stau la baza actiunii arbitrale il constituie deci expertiza
contabila, ca mijloc de fundamentare a actiunilor arbitrale judecatoresti, dispusa
de conducerea agentului economic care solicita actiunea arbitrala. Consideram
acest punct de vedere deosebit de pertinent.
* Fundamentarea preliminara a actiunilor de contestare a actelor de control
administrativ:
In virtutea legilor in vigoare, agentii economici (persoane juridice) si chiar
persoane fizice sunt supusi unor frecvente controale administrative, in special
de ordin fiscal. In cazul in care persoana fizica sau juridica controlata nu-si
insuseste concluziile organului de control, are dreptul constitutional la
contestatie, rezolvabila in cadrul procedurilor reglementare. Desigur, contestatia,
pentru a avea sanse de rezolvare si de promovare, trebuie argumentata. O cale

41
posibila de argumentare este expertiza contabila extrajudiciara comandata de
catre contestatar.
Aceste domenii identificate in care expertiza contabila poate juca un rol
important nu sunt prezentate in mod exhaustiv, ci doar exemplificate.

92 În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale,

care are prioritate? Comentaţi.

Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta

rezultă din ierarhia consacrată a textelor juridice: reglementările proceduale (Codul de
procedură civilă şi penală) emană de la puterea legislativă (Parlament), iar normele
profesionale emană de la un organism de autoreglementare (Corpul Experţilor
Contabili şi Contabilior Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi
anume: normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările
procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care
nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea
spiritului acesteia să fie aplicată cu prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea
ca , în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri explicite la
normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

17 Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla

un expert contabil. Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care
un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă relativă.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste

obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul
profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate
si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in
rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de
relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil
deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-
o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional
farä sä fie afectatã judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de
spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la
indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;

42
 — este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de
expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu
practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt
in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

M
42 Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea
expertizei în situaţia refuzului efectuării expertizei contabile judiciare
de către expertul contabil.

Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie,

neputând fi refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează,
instanţa poate dispune înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau
nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu
amendă judiciară.

86 Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de

expertiza contabila cu opinii separate
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele
contabile dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat
si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura civila (art. 210) cat si codul de
procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite,
respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si
de cei recomandati de partile din proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a
opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul raportului de expertiza contabila,
punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin
semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu
mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din
raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie
depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi
timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

76 Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un
onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus
instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de
Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit
depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se
stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea
onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si
de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli

43
de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in
vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul
local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului
care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii
judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de
regula printr-un tarif pe ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in
functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

33 Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter
particular şi se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la
obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de către
organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă
(în dosarele civile) sau ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală (în
dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.
COMENTARII
3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil
trebuie să studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului
documentar adecvat constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii unui raport
de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi
evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale
martorilor.
3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă
expertiza contabilă vizează constatările consemnate în acte de control fiscal,
gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie
să studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii
controlului, precum şi al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor
implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeaşi
cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze
fiecare act de control în parte, arătând fundamentat cauzele care au condus la
concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.
3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate
diferite faţă de organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi
elucida toate aspectele pe care le
implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea
organului de control nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de
vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată în
raportul de expertiză contabilă.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul
contabil în cazul expertizelor judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;

44
 (ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor
implicate în procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane care au vreo
legătură cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în
posesia acestora, cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care
au vreo legătură cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor
contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă
de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală
sau a instanţei de judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară lămuriri
în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse
expertizării, expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în
expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris
şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul
contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în
raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de
expertiză
contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele
examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele
penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil numai cu
încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa
de judecată.
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de
către expertul contabil de la părţile care îl au în păstrare.

78 Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor

judiciare în cauze civile. Cine dispune numirea expertului contabil?
Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a
informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte
elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele

îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau
experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate
face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza
contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor
experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi
contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor
în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi
trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de
instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor
contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de
faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5

45
zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii
contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei
un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile
judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt
îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau
experţilor contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să
refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de
raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări
procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în
proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind
dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

79 Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor

judiciare în cauze penale. Cine dispune numirea expertului contabil?
Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a
informaţiei privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte
elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite

de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor
contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de
către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în
conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de
cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea
unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi
expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă
expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la
întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt
încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face
prin Ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi
elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze
civile.
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea
părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi
trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de

46
instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor
contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama
de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu
5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii
contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei
un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile
judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt
îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor
contabili numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze
efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament
profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări
procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în
proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale respective privind
dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

O
29 Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia

cazurilor de recuzare sau a existenţei circumstanţelor care generează situaţii de
incompatibilitate.

62 Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei

expertize contabile judiciare in cauza penală.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:

- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii
sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv ,
daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare
sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul
de urmarire penala sau instanta de judecata

47
 - sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de
cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in
Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere

28 Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune

efectuarea unei expertize?Motivaţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele

îndreptăţite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului
sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi recomandaţi de părţile în proces, se
poate face numai de organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza
contabilă.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu
expertiza contabilă este Codul de procedură civilă. Existând un Corp de experţi
contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile
judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament
professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască
părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau
trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la
cererea părţilor în proces;
(ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii
contabili numit(ţi) trebuie să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să
fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului
contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale
ale faptelor supuse judecăţii;
(iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama
de faptul că raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-
o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de
instanţă pentru depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi)
ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei
un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize contabile
judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie
remuneratorie. Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru
efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă
neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea
acestuia.
3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului
contabil sau experţilor contabili numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv),
el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare.
Acest refuz este o problemă de raţionament profesional a expertului contabil sau
experţilor contabili numit(ţi).
3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în
conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În astfel de cauze,

48
 organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea unei
expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi
expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să
răspundă expertul contabil
şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot
cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au
dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele,
care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei
contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de
urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de
şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la Norma
nr. 3521.2 este şi rămâne pertinent.)
3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor
reglementări procedurale speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau
recomandaţi de părţile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor
procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi
numirea experţilor contabili.

77 Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de

expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se

sancţionează prin anulare de către organele care au dispus-o, evitându-se astfel
consecinţe de natura jurisprudenţei .
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare
abilitat, acesta fiind sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea
lucrării de expertiză contabilă şi dispunerea alteia.

43 Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare?

Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize

contabile nu pot fi refuzate decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize
contabile, trebuie să-şi analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama
în special de regulile de independenţă, competenţă şi incompatibilitate.
COMENTARII
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe
motive etnice, religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza
contabilă este un act de probă ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi
cauză, calitatea de martor având întâietate. Expertul contabil se află în
incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod
care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.

49
 Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă»,
următoarele situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în
proces, s-a pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor
primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care
fac obiectul dosarului supus judecăţii.
II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză
supusă judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei
soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la
cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din
oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta
calitatea de expert contabil recomandat de parte.

52 Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert

contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă,
cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre
numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi
a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o expertiză
contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza

contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de
Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se
judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să
declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil,
cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de
abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.

53 Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert

contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în
situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la
efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul
cauzei a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta
depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată
în care expertul are calitatea procesuală de pârât.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza

contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de
Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 „ daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o
judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii” .
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să
declare, dupa caz, presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil,
cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de

50
abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.

51 Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert

contabil numit să efectueze o expertiză contabilă într-o cauză penală ,
în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire
penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul
acestuia să consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi îi
este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza

contabilă va constata că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48:
Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau una dintre
rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele
acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui
instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic
superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de
indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de
incompatibilitate.

61 Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul

efectuarii expertizelor contabile
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din
Codul Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga
pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra
principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate
prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in
care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se
apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind
activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional.
Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate, despagubirile pe
care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila
sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara
survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea
misiunii sale

60 Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul

efectuarii expertizelor contabile

Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala),

expertii contabili, in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub
incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale acestora,
cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori

51
primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de
foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act
privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor
indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni
si interzicerea unor drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului
contabil)care, intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se
asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la
imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o
intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau
zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura
infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste
cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai
mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt
intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni

44 Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu

expertiza contabilă este Codul de procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de
experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-
se normele de comportament professional specifice misiunilor privind expertizele
contabile.
ART. 201
(1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa
cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau
trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte
si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat
depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau
unui institut de specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu
sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al
uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de
vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind
indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu
mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in
mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de
parti, daca prin lege nu se dispune altfel.
ART. 202
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre
instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de
catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor
autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.

52
 (2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului,
daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data
cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor
care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar
parerea lor se va trece intr-un proces verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi
facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de
primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va
fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul
lucrarii.
ART. 209
(1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de
termenul fixat pentru judecata.
(2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea
motivata a fiecaruia.
ART. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate
ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere
executorie.
ART. 212
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea
expertizei sau o noua expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea
lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor
pedepsi pentru luare de mita.
(2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari
plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
ART. 214

53
 Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si
statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. 235 – Codul de Procedura Civila
(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui
expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca
recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere administrarea acestor
dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

64 Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului

contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei,

disciplinar, administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie
avute în vedere următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie
şi se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.

57 Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea

activităţii profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul

în care au săvârşit una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag
sancţiuni disciplinare.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor
autorizaţi), în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de
contabil autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de
contabil autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc
prin Regulamentul de organizare şi funcţionare.

49 Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

• În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face

declaraţie de abţinere, el poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul
există la această dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit
motivul (art.204 din Codul de procedură civilă).

54
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă
motivul ei exista la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când
s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în
cazuri determinate, expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei.
Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se
judeca in sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate
fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea
pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu
vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al
patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este
casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al
patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas
copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina
asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde
una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de
5 ani inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de
indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea
grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea
inclusiv.

39 Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile

extrajudiciare cunoscînd următorii termeni de referinţă:
- Părţile:
• Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil
nr.1000, înscris în Tabloul experţilor contabili la Secţiunea I,
poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2, jud. Iaşi;
• Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str.
Toamnei nr.3, jud. Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion.
- Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil
documentele a),b),c).
- Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru
obiectivul „X”.
- Valoarea contractului: 5.000 lei.
- Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.

55
 - Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la
semnarea contractului, iar restulpînă la data de 05.07.2010.
- Data încheierii contractului: 15.03.2010.

CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str.
Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100,
denumit PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi,
reprezentata prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile
extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa
formuleze concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la
dispozitia prestatorului urmatoarele materiale documentare:
documentele a) , b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA
CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale
specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul
beneficiarului pana la data de 30.06.2010
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA
EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000
lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si rstul de 4000 lei
pana la data de 05.07.2010.
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile
liberale partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care
au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul prezentului contract.
Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data
semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.
Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

56
 S

96 Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv

anexele.
Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal
sau contractual.
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză
contabilă, acesta, inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii)
contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de
expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă
originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile
interesate în efectuarea expertizei contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare
originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea
expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat
expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă
beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au
dispus-o cu cel puţin cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de
expertiză contabilă extrajudiciară se predă
clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

T
19 Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa

respecte aceleasi exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila
judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de
procedura civila si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de
catre expertul care a fost desemnat sa-l efectueze,un astfel de impediment un
exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara, acesta putand fi
efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal
paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil ,
se vor trece datele de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si
numele personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie
sa se mentioneze numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare
ale clientului(denumire, sediu social etc)

57
 c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele
care l-au determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de
expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii
inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare
asa cum au fost formulate in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei
contabile extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in
cazul expertizei contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire
la calitatea materialului documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei
contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este
recomandabil ca expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize
contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre
deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la dispozitie un dosar al
cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul
contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei
contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data
fixata in contractul de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza
contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III
Concluzii ale raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara,
concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul raportului de expertiza contabila
extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului contabil trebuiesc
redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre
deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se
recomanda a fi uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este
recomandat sa se redacteze.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în
fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale,
ataşate sau nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate
celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

20 Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila

judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele
judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de
judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura
economico financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii
temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate
de organele judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si
contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri,

58
deficiente, lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in
vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei,
deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele
judiciare
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în
fazele de instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale,
ataşate sau nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate
celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

59