Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
AROMÂNI. EVENIMENTELE DIN IULIE-AUGUST 1917 ÎN REGIUNEA MUNȚILOR PIND - ÎNCERCARE DE CREARE A UNEI STATALITĂȚI A AROMÂNILOR. DOCUMENTE INEDITE ȘI MĂRTURII _ STOICA LASCU

AROMÂNI. EVENIMENTELE DIN IULIE-AUGUST 1917 ÎN REGIUNEA MUNȚILOR PIND - ÎNCERCARE DE CREARE A UNEI STATALITĂȚI A AROMÂNILOR. DOCUMENTE INEDITE ȘI MĂRTURII _ STOICA LASCU

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 315 |Likes:
Published by valer_crushuveanlu

More info:

Published by: valer_crushuveanlu on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2014

pdf

text

original

 
 EVENIMENTELE DIN IULIE-AUGUST 1917 ÎN REGIUNEA
MUNŢILOR PIND
 – ÎNCERCARE DE CREARE A UNEI
STATALITĂŢI A AROMÂNILOR.DOCUMENTE INEDITE ŞI MĂRTURII.
STUDIU ISTORIOGRAFIC ŞI ARHIVISTIC 
 
STOICA LASCU
S
e împlinesc în acest an nouă decenii de la eveni
mentele din
Munţii
Pindului (nordul Greciei), respectiv „
încercarea nereuşită a aromânilor, în 1917,
de a crea un Principat al Pindului, cu capitala la Aminciu (Metsovo). Este,
într’adevăr, vorba de o pagină interesantă din trecutul nostru asupra căruia s’
a
scris foarte puţin”
1
.
1
V. Tega,
 
 Aromânii văzuţi 
 
de călători francezi 
. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române(vol.XI /XV/ –
Serie nouă), 1984 (Institutul Român de Cercetări
 – Freiburg-Germania, Biblioteca
Română
 – Freiburg-Germania), 1984, pp. 172-173.
 Autorului îi este prilejuită această constatare
  în contextul
relevării informaţiilor francezului J. Bourcart, membru al Corpului Expediţionar
Francez
din Primul Război Mondial, despre faptul că
„în mijlocul
populaţiei albaneze subzistăcâteva colonii străine mai puţin importante. Cei mai numeroşi sunt
românii,
numiţi de asemeneacuţovlahi, ţinţa
ri sau aromâni. (...)
Ocuparea temporară a Pindului de către trupele franceze şiapoi de către cele italiene a trezit încă odată aceste vechi amintiri, abandonate, din păcate, dinnou după plecarea armatelor alia
te”.Cunoscutul geograf francez (1891-
1965) a susţinut, în 1923, o conferinţă în cadrulcursurilor Universităţii Populare „N. Iorga” de la Vălenii de Munte, prezentată
într-
o revistă dinCapitală
 
(„spicuiri”) de către liceanul
 – pe atunci – Valeriu Papahagi (1906-
1984). Arătând că„În Occident nu se ştie (determinare prea categorică, totuşi
 –
n.n.) de existenţa românilor dinMacedonia. Ba nici numele lor nu este cunoscut”, conferenţiarul afirmă: „Eu cred că numai înPind sunt cel puţin 20.000 de români grupaţi în jurul oraşelor Meţova şi Samarina, adică înpartea cea mai frumoasă a Pindului, aşezată între Albania de Sud şi Thesalia de Nord. Dar dacăpătrundem mai adânc, în toată Thesalia se găsesc încă urme de cântece, de costume şi demoravuri româneşti,
 
care contrastează curios cu mediul grec; eu cred că cea
mai mare parte a
locuitorilor din munţii Pindului sunt românii. Ei au dat Greciei mai ales,
pe primii ei
binefăcători”. Relevând
 
rolul lui Apostol Mărgărit („adevă
ratul apostol al Macedoniei”), el ar
atăcă „În acest moment ( 
la începutul secolului al XX-lea – n.n.),
cu toată propaganda lui ApostolMărgărit, o bună parte din aceşti români din Pind ţinea încă la cultura greacă. Erau oameni(bilingues) cari vorbeau două limbi, cari învăţaseră greceşte în şcoli şi cari nu puteau să sedespartă cu totul de Grecia.
 
Numai când a venit marele răsboi, şi când hazardul împrejurărilor a făcut caregimentele noastre de cavalerie să pătrundă în Pind ca să cureţe acest cuib de
comitagii 
cari
ameninţau comunicaţiile
armatei franceze –
noi cari nu cunoşteam
 
deloc această chestiune,
văzurăm apărând în toată regiunea tricolorul francez alături de cel român.
 
 
Stoica Lascu92
Studiul de caz 
 
din prezentele pagini ia în considerare o analiză comentatăşi adnotată a izvoarelor edite
 – memorialistice, documentare –
, a publicisticii şi
comentariilor istoriografice
2
şi
introduce în circuit câteva documente arhivistice
inedite ce relevă mai apropiat de adevăr dimensiunea amintitei „încercări”
; o
simplă proiecţie ideatică, fără nici un suport politic, animată
, în fapt, de
simţămintele antigreceşti ale acelor aromâni, din cîteva aşezări pindene, care îndorinţa
de-
aşi păstra individualitatea etnolingvistică şi conştienţi de apartenenţala românitatea balcanică, au forţat
 –
fără a ţine seama de contextul geopolitic
respectiv –
o construcţie statală „autonomă” sau „independentă”,
cu
nici şansă,
 în contextul istoric dat, de viabilitate
(realitate relevată, mai apoi, de unii dintreparticipanţi, de martori oculari sau publicişti/comentatori români de sorgintearomână)
.
Cronologie 
17 iulie
. Într-o
circulară 
, consulul României la Ianina recomandă
institutorilor români
din aşezările din Munţii
 
Pindului „prudenţă şi rezervă”
 (
raport 
Consulat, 9 septembrie). -
22 iulie
.
 
Telegramă 
către consulul Franţei laIanina, expediată de către „reprezentanţii românilor din satele din Pind reuniţi laMeţovo” (26 de semnatari).
-
23 iulie
. În
scrisoarea- 
răspuns 
(la
circulara 
din 17
iulie), directorul Şcolii Române din Turia, N. Nibi
 –
„funcţionar al neamului
nostru (a României)
exprimă starea de spirit, tot mai radicalizată, a românilorpindeni: „Mai bine morţi, decât sub jugul grece
sc”; „De nd au venit italienii
am gustat şi noi din libertate şi din odihnă!”;
 Trăiţi în oraş şi nesupăraţi denimeni; dar nouă, de l
a sate, ne-
a ajuns cuţinutl la os”.
-
27 iulie
.
Telegramă 
către Ion I.C. Brătianu, primul
-ministru al României, adresat
ă
 – de la Samarina –
de primarii şi delegaţii aşezărilor locuite de aromâni din zona Munţilor Pind:
 Noi credeam, pe baza hărţilor, că pătrundem într’un teritoriu cu totul grec şi ajuserăm, la Meţova de 
exemplu, înt 
r’o regiune unde aproape fiecare casă era gătită cu drapel franceze şi româneşti 
.
În vremea acestei scurte ocupaţiuni franceze şi mai ales în timpul celei italiene careurmă şi care de asemenea încurajă această mişcare, numeroase şcoli fură redeschise în
Pind” V. P/apahagi/.,
Constatările unui francez privitoare la românii din Macedonia 
. Spicuiri din conferinţaţinută la Universitatea din Văleni de Munte de dr. Bourcard ( 
sic! 
), în „Tribuna românilor depeste hotare, I, nr. 2, februarie 1924, pp. 16-17.
22
 
Comentariile, de pildă
, despre „une éphémère «république des Roumains du Pinde et duZagor» /qui/ fut proclae par des représentants des bourgs (
sic! 
–n.n.) et des villages de larégion se réunirent à Metsovo, le bourg pressenti pour être la capitale de ladite république, selonGeorgios Plataris (...)” – N. Trifon,
Les Aroumains un peuple qui s’en va 
. Suivi de
L’aroumain parl 
é à
Metsovo 
, par Stamatis Beis.
Le nomadisme chez les Roumains 
, par Thede Kahl, Acratie, f.l. /LaBussière/, 2005, pp. 270-271.
 
Evenimentele din lunile iulie-august 1917 în regiunea M 
unţilor Pind….
 93
Samarina, Avdela, Perivole, Băiasa, Aminciu/Meţovo, Paleoseli, Turia, Breaza,
Laca, Dobrinova, Armata, Smixi.
 
Telegrame 
 
către şefii de state, prim
-
miniştrii
sau
miniştrii de Externe ai S.U.A., Angliei, Franţei, Rusiei, Italiei, Belgiei
. -
28august
.
Scrisoare 
 
(nedepistată în arhiva M.A.E) adresată „de cei î
n drept”institutorilor români
din aşezările pindene ( 
raport 
Consulat, 7 septembrie). -
29august
. La Samarina „Românii au proclamat autonomia Pindului(
raport 
 
Consulat, 7 sept.). „La 29 august (marţi
 – n.n.)
 
au proclamat indipendenţa
Cantonului românesc din Pind, punându-
se sub protecţia Italiei”. După sfinţireadrapelului, „Resculaţii au constituit apoi un Comitet diriguitor compus de şaptepersoane şi anume: D
-nii Dr. Demetru Diamandi, Ianaculi Dabura, MihaliTeguiani, Tache Nibi, Zicu Araia, Alcibiade Diamandi
 
şi Sterie Caragiani” ( 
raport 
 Consulat, 9 septembrie).
Telegramă 
a Comitetului provizoriu de la
Samarina cătreFrancesco Faţi, comisar general italian la Ianina: „Faţă de noua ocupaţiunegrecească, ce ne ameninţă, şi care a fost iniţiată la Abela prin acte de abus deputere şi de represalii, populaţia română din Pind, resculată ca un singur om, şi
 în
aintea unor meetiguri impunătoare, a proclamat independenţ
a sa, sub
protecţiunea Italiei”
(
raport 
Consulat, 9 sept.).
Telegramă 
 
(neprimită; oprită decenzura italiană) către Consulatul Regal al României la Ianina
 – în care se cerea
intervenţia Guvernului r
omân „spre a fi protej
aţi şi a se susţine cauza lor”
(
raport 
 Consulat, 9 sept.). -
30 august/31 august
. Consulul României şi, respectiv, alItaliei la Ianina se desolidarizează de acţiunea românilor din Pind, spunându
-i lui
 Alcibiade Diamandi că „pasul lor
 
a fost greşit, inoportun, fiind
-
că nu e aprobatde nimeni şi nu poate
fi sprijinit din nici o parte” (
raport 
Consulat, 9septembrie). -
31 august
: „vre-o 4-
5 geandarmi greci, însoţiţi de alţi civilitrimişi anume din Janina
 – zice-se spre a calma spiritele agitate ale românilor –,
au voit să intre în comuna Băeasa”, evacuată de trupele italiene; li s
-a interzis
intrarea „deoarece populaţiunea nu
-
i primeşte, căci românii au proclamat
autonomia Pindului” (
raport 
Consulat, 7 sept.). -
3 septembrie
.
Scrisoare 
 
cătredirectorul Şcolii Române din Băeasa
 –
semnată de revizorul Şcolilor PrimareRomâne din Pind (redactată de către consulul României la Ianina)
 –, în care
acestuia i se cere: „să calmaţi spiritele şi să sfătuiţi pe români de a nu pune nici orezistenţă autorităţilor elene, cari sunt însărcinate cu ocuparea comunelor”
 (
raport 
 
Consulat, 7 septembrie). Sosirea trupelor greceşti (200 de soldaţi) laBăiasa: „Din fericire populaţiunea de acolo a rămas liniştită, astfel că episoduln’a luat alte proporţii şi pr
edarea comunei din partea italienilor a avut loc în
toată liniştea”
(
raport 
Consulat, 7 septembrie). -
4 septembrie
. Maltratări aunor aromâni din Băiasa din partea jandarmilor greci, ceea ce
-i face pe roni
să recurgă la tot felul d
e mijloace regretabile” (
raport 
Consulat, 7 sept.). -
5

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
cristieu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->